C1 MertzMag 04
3/15/07
11:38 AM
Page 1
01 2007
Clasa C: Noul model schimb` standardele Motorsport: O nou` epoc` pentru McLaren Mercedes Oman: Esen]e nepre]uite din de[ert
C2 AD Galt
3/15/07
11:38 AM
Page 2
003 Spirit Messner
3/15/07
8:06 AM
Page 3
SPIRIT
3
„Pe munte, e[ti pe cont propriu. Totul depinde de mi[c`rile [i deciziile tale.“
Foto: Christof Stache/ Ullstein Bild
Reinhold Messner
Reinhold Messner, 62 de ani, este considerat unul dintre cei mai importan]i montagnarzi ai tuturor timpurilor dup` ce a cucerit toate vârfurile de peste 8.000 de metri. Nu s-a limitat \ns` la atât. A mers pe jos la Polul Sud [i a traversat cele mai multe dintre de[erturile globului. Experien]ele sale au fost reunite \ntr-o mul]ime de c`r]i de succes. Ultimul proiect, Muzeul Muntelui, inaugurat \n sudul Tyrolului, regiunea sa natal`, este un omagiu adus leg`turii om-munte. Messner conduce un SLK 200 Kompressor.
004-005 Sumar
3/15/07
11:42 AM
Page 4
4
Genera]ie nou`: Clasa C s-a schimbat.
12
Concentrare: Centrul de Design din Japonia.
78
01 2007
EXCELEN}~ SPIRIT
3
Reinhold Messner, un erou al mun]ilor MONITOR
6
Tehno-senza]ii PRIM-PLAN
24
Sistem de control al presiunii \n pneuri
Foto copert`: Markus Bolsinger
GALERIE
Cel mai bun C Clasa C stabile[te noi standarde. Designul fluent [i captivant, confortul rafinat [i un comportament dinamic de excep]ie creeaz` un sistem de referin]` al mobilit`]ii de \nalt` clas`.
12
Obiectiv: Rom창nia Michael Grewe, Pre[edinte [i CEO al DaimlerChrysler Automotive Rom창nia, \[i dezv`luie obiectivele.
26
70
Decora]iuni interioare PERFORMAN}~ REVISTA
FOCUS
Telecomand` pentru portbagaj
87
98
Via]a pe podium |n m창na lui Cristian Mandeal, bagheta dezv`luie magia deplin` a artei dirijoratului.
60
004-005 Sumar
3/15/07
11:42 AM
Page 5
SUMAR
Start: O alt` epoc` pentru McLaren Mercedes.
42
FASHION
Tradi]ie: 100 de ani de 4x4 pentru Mercedes-Benz. 34
MOTORSPORT 58
Un nou \nceput McLaren Mercedes are \n 2007 trei atuuri majore: un monopost care a fost impecabil \n teste, pilo]i cu greutate [i o stabilitate financiar` de invidiat.
42
Elegan]a prezentului Nu este deloc u[or s` te impui \n lumea modei, \n special \n cea masculin`. Pal Zileri a izbutit s` o fac`, crea]iilesale devenind un semn al b`rbatului modern.
68
Perla neagr` Lewis Hamilton va concura \n 2007 pentru McLaren Mercedes [i omul care i-a sus]inut cariera, Ron Dennis. Lewis e primul pilot de culoare din istoria F1.
52
Bijuterie pe ro]i Ocean Drive, un concept de model convertibil bazat pe Clasa S, a sedus asisten]a Salonului de la Detroit.
100 de ani de trac]iune integral` Mercedes-Benz are un secol de experien]` \n domeniul vehiculelor cu trac]iune integral`.
Avangarda bunului-gust 78 Tokio este o surs` nesfâr[it` de inspira]ie pentru cei care parctic` profesii creative. Mercedes-Benz profit` de acest fapt, studioul de design deschis \n acest ora[ fiind primul de acest fel care apar]ine unei companii europene.
C~L~TORII
TRADI}IE 74
88
DESTINA}II
Telefonul s`ge]ilor argintii Vodafone a celebrat parteneriatul cu echipa McLaren Mercedes lansând \n luna ianuarie o edi]ie limitat` de telefoane mobile.
EMO}II
Miresme \n de[ert: Esen]e nepre]uite \n Oman.
5
34
Parfumul de[ertului Oman ocup` doar o limb` de p`mânt \n extremitatea r`s`ritean` a de[ertului Arabiei. O fâ[ie populat` cu sate [i forturi str`vechi, zidite din lut, ce contrasteaz` puternic cu cl`dirile ultimul r`cnet. }inutul se bucur` de o imens` reputa]ie \n rândul produc`torilor de parfumuri.
88
006-010 Monitor
3/15/07
8:32 AM
Page 6
6
SERA URBAN~ Arhitec]ii coreeni creeaz` noi forme de convie]uire urban`, cu aspectul unor minunate peisaje.
turn se \ntind spre cer ca ni[te B locurile cactu[i de propor]ii gigantice. Fa]adele uimitoare sunt \mbr`]i[ate de plante [i copaci ce cresc direct din acoperi[. Proiectul „Comuna Seoul 2006“, proiectat de parteneriatul arhitectural coreean Mass Studies, const` din 15 cl`diri \nalte ce reprezint` o parte important` a unui parc. Arhitec]ii Minsuk Cho [i Kisu Park au integrat perfect aceste cl`diri - unele având p\n` la 53 de niveluri – cu natura \nconjur`toare, creând astfel un nou [i minunat tip de structur` locuibil`. Etajele superioare ale aces-
006-010 Monitor
3/15/07
8:32 AM
Page 7
7
Design: Mass Studies
MON ITOR
Proiect vizionar: arhitec]ii implica]i \n conceperea proiectului „Comuna Seoul 2006“ au \ncercat s` creeze cl`diri reziden]iale perfect integrate \ntr-un peisaj asem`n`tor unui parc. Mai mult decât locuin]e: turnurile ofer` [i facilit`]i destinate relax`rii, precum [i edificii culturale.
tor zgârie-nori, cu domurile lor costisitoare, din sticl`, sunt ni[te camere mari, care permit crearea de spa]ii cu deschideri de pân` la 63 de metri [i \n`l]imi de 31,5 metri ce pot fi folosite drept gr`dini pe acoperi[ sau chiar pentru concerte \n aer liber. Zonele de locuit sunt situate \n cel mai \ngust punct al turnului, unde diametrul cl`dirii este \ntre 28 [i 33 de metri. Fiecare dintre cele 2.590 de camere, fiecare cu baia proprie, vor beneficia de lumin` natural` [i de acces separat \n holul central unde sunt situate liftu-
rile [i conductele pentru reziduuri. |n func]ie de dorin]ele particulare ale reziden]ilor, camerele pot fi legate pe orizontal` sau vertical` pentru a crea un apartament customizat. |nveli[ul exterior al turnului este creat cu ajutorul unei structuri de tip fagure, par]ial lucioas`. Pe partea \nsorit`, panourile solare produc energie, iar fa]adele cu inser]ii de sticl` ofer` posibilitatea construirii unor balcoane umbrite. Exteriorul este acoperit cu un material textil care formeaz` un mediu propice plantelor. Senzorii controleaz` sistemul de
iriga]ie – apa permite plantelor s` creasc` foarte bine [i \n acela[i timp r`core[te cl`direa [i cur`]` geamurile. Planul include birouri, magazine [i facilit`]i pentru comunitate \n punctele \n care turnurile ajung la un diametru de 64 de metri, cele cinci etaje de la baz` fiind pentru activit`]i sportive, plimbare, centre culturale [i restaurante. Sub cl`diri vor fi construite parc`ri cu mai multe etaje cu acces la un sistem de str`zi subterane. www.massstudies.com
006-010 Monitor
3/15/07
8:32 AM
Page 8
8
Elegan]` maritim`: iahturile cu un design extraordinar, din seria Signature, au interioare generos propor]ionate [i pot t`ia valurile cu viteze de pân` la 16 noduri.
La \ndemân`: trepte largi coboar` c`tre puntea pentru scufund`ri. Transparen]`: lumina invadeaz` salonul prin ferestrele masive.
NORMAN FOSTER FACE ADEV~RATE VALURI Cunoscutul arhitect s-a orientat c`tre designul unui iaht de lux.
cei care doresc s` navigheze m`rile [i T o]i oceanele lumii \ntr-un iaht creat de arhitectul Norman Foster trebuie s` contacteze YachtPlus Limited din Londra. Este posibil s` de]ine]i noul iaht cu motor, din seria Signature, \mpreun` cu alte [apte persoane, acest concept oferindu-v` deci posibilitatea de a achizi]iona drepturile de folosin]` ale acestei ambarca]iuni, pentru cinci s`pt`mâni pe an. Foster este cunoscut \n principal pentru proiectarea de cl`diri foarte \nalte, crea]iile sale putând fi \ntâlnite peste tot \n lume, de la New York sau Frankfurt
pân` la Abu Dhabi. Aeroportul din Hong Kong [i cel din Beijing poart` semn`tura arhitectului care este responsabil [i pentru designul viaductului Millau din sudul Fran]ei. Acum, cu ajutorul echipei sale, maestrul [i-a \ndreptat aten]ia c`tre un iaht de 40 de metri, care poart` \n mod evident semn`tura lui Foster, datorit` curbelor subtile [i elegante dintre prova [i puntea superioar` [i a liniilor ce se \ndreapt` abrupt c`tre platforma pentru scufund`ri, de la pupa. La fel ca multe alte proiecte semnate Foster, interiorul elegant este inundat de lumin`. Salonul
luxos de pe puntea superioar` are ferestre enorme [i ceva din atmosfera unei camere de relaxare. Iar cele cinci cabine de lux situate pe pun]ile inferioare sunt sc`ldate de o lumin` cald`. Apartamentul proprietarului are 50 m2 [i este situat \n partea din fa]` a pun]ii principale. Cele patru pun]i comunic` prin sc`ri de tambuchi externe. Primul iaht de lux de acest gen va fi lansat de pe [antierul naval La Spezia din Italia, la mijlocul acestui an. www.yachtplus.co.uk
006-010 Monitor
3/15/07
8:32 AM
Page 9
MON ITOR
Au fost redesenate instrumentele de bord, volanul [i consola central`, care are integrat sistemul COMAND APS, [i a fost introdus` o nou` unitate de control al climatiz`rii.
Inconfundabil: noul smart fortwo este disponibil [i \ntr-o versiune special` denumit` „Edition Limited One“.
AUTOMOBIL DE ORA{ CU NOI DIMENSIUNI
FACE-LIFT
smart fortwo este mai confortabil [i mai agil ca niciodat`.
Modific`rile aduse exteriorului sunt minime.
rapid, mai sus, mai departe – motto-ul M aiolimpic se reflect` \n aceast` a doua genera]ie smart fortwo. Noul model ofer` toate avantajele predecesorului s`u, dar cu mai mult confort [i agilitate - [i a devenit mai sigur [i mai prietenos cu mediul \nconjur`tor. Ambele versiuni, coupe [i convertible, au crescut pu]in \n lungime, oferind mai mult spa]iu pentru pasageri [i bagaje, dar \nc` pot fi parcate oriunde. Motoarele disponibile sunt mai puternice ca niciodat`, dar consum` mai pu]in carburant: propulsoarele
pe benzin`, cu trei cilindri, produc 45 kW (61 CP), 52 kW (71 CP) [i 62 kW (84 CP), toate consumând sub cinci litri pentru 100 de kilometri. Motorul diesel cu trei cilindri are 33 kW (45 CP) [i a cunoscut o cre[tere a performan]elor, dar tot consum` sub 3,5 l/100 km. La lansarea din luna aprilie, noul smart fortwo compact, cu dou` locuri, va fi disponibil [i \ntr-o versiune special`, „Edition Limited One“.
[inii \n teren accidentat, a suferit modific`ri minore. Nu face excep]ie de la regul` nici ultimul facelift, caracterizat doar de detalii noi, precum stopurile LED. |n schimb, tradi]ional, finisarea [i confortul sunt \ntr-un real progres. Clien]ii pot opta \ntre trei tipuri de caroserie [i tot atâtea motoriz`ri, cu puteri \ntre 224 CP (G 320 CDI) [i 500 CP (G 55 AMG).
www.smart.com
www.mercedes-benz.ro
lansarea sa, \n 1979, designul Clasei D eG,laexpresie vizual` a performan]elor ma-
9
006-010 Monitor
3/15/07
8:32 AM
Page 10
10
Lux extravagant: interiorul are ornamente create din lemn de cea mai bun` calitate [i tapi]erie din cea mai fin` piele.
Un echilibru perfect \ntre elegan]` [i dinamism: noua nav` amiral de la Maybach dispune de un motor biturbo puternic, cu 12 cilindri.
PUTERE |N LUX Cu Maybach 62 S, DaimlerChrysler a creat cea mai puternic` limuzin` cu [ofer aflat` \n produc]ie.
to]i fanii splendidelor automobile P entru Maybach, acum exist` o nou` versiune special`, menit` sa le satisfac` cele mai preen]ioase dolean]e. Maybach 62 S, model care a debutat recent, este cea mai puternic` limuzin` cu [ofer aflat` \n produc]ie. Noul motor de 6 litri, cu 12 cilindri, biturbo, produce 450 kW (612 CP). Propulsorul V12 a fost modificat de inginerii de la AMG [i ofer` performan]e rafinate [i totu[i f`r` compromisuri, \n orice situa]ie. Dezvoltând un cuplu maxim de 1.000 Nm, limuzina de lux de 2,8 tone este
capabil` s` accelereze de la 0 la 100 de kilometri pe or` \n doar 5,2 secunde, o performan]` notabil` \n condi]iile \n care vorbim de o ma[in` de dimensiunile unui Maybach. Viteza maxim`, limitat` electronic, este de 250 km/h. La exterior, cel mai recent Maybach are diferen]e subtile fa]` de modelul 62. Partea frontal` modificat`, cu grila radiatorului care exprim` putere, jantele uimitoare de 20 inch, cu 11 spi]e, [i nou redesenatele blocuri de lumini servesc la sublinierea caracterului dinamic al acestui automobil de lux. }evile
duble de e[apament au fost integrate \n spoilerul spate pentru a rotunji aspectul general [i unic al limuzinei. La interior, atmosfera de elegan]` exclusivist` este eviden]iat` de folosirea pentru tapi]erie a unor piei foarte fine [i de combinarea atent` a elementelor negre, l`cuite, a carbonului sau a lemnului de plop. |n ceea ce prive[te spa]iul, performan]ele sau confortul, noul Maybach este pur [i simplu ne\ntrecut. www.maybach.com
011 AD Standox
3/15/07
8:44 AM
Page 11
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 12
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 13
EXCELEN}~
13
CEL MAI BUN C
Text
AXEL LENGERT
Foto
MARKUS BOLSINGER
Primul lucru pe care-l putem spune atunci c창nd ne referim la ultima genera]ie de Mercedes-Benz Clasa C este c` stabile[te noi standarde, \n care caracteristicile contradictorii sunt concentrate \ntr-o sintez` a atrac]iilor puternice, f`r` nici cea mai mic` urm` de compromis. Atras \ntr-un limbaj al designului fluent [i captivant, confortul rafinat se \mplete[te cu comportamentul dinamic pentru a crea un adev`rat sistem de referin]` al mobilit`]ii de \nalt` clas`.
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 14
14
Dinamica sportiv` [i confortul rafinat se contopesc \ntr-un nou sistem de referin]` \n cadrul noului Mercedes-Benz Clasa C – \n cazul de fa]` un C 350 Elegance.
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 15
EXCELEN}~
Imagine cool: linii bine profilate [i elegante, suprafe]e armonioase ce contribuie la o impresie vizual` deosebit` \n cazul Clasei C.
P
ân` acum, existau dou` concepte contradictorii \n leg`tur` cu ceea ce face ca un automobil s` fie perfect. Primul lucru are la baz` confortul [i ]inte[te mai mult c`tre acea experien]` specific` ma[inilor Grand Turismo – relaxare, confort, tihn`. Al doilea se bazeaz` pe agilitatea dinamic` ce tinde s` degaje maximum de pl`cere pe care \l po]i ob]ine abordând un stil sportiv. Ultima genera]ie de Mercedes-Benz Clasa C selecteaz` ceea ce este mai bun din cele dou` lumi pentru a stabili noi performan]e \n clasa din care face parte. Pentru a crea ceva cu adev`rat inovativ \n lumea automobilului din prezent, ai nevoie de un dirijor virtuos al multiplelor arte ce alc`tuiesc disciplina designului auto. {i nu ai nevoie decât de o singur` privire ca s` realizezi c`, odat` cu noul model Clasa C, Mercedes a creat o adev`rat` capodoper`.
Partea frontal` cap`t` pe nesim]ite un profil de s`geat`, ad`ugând o anumit` atitudine unui design deja incitant, \n timp ce farurile eman` \ncredere suprem` [i induc un fascinant joc de lumini [i forme, ad`ugând [i un strop de energie \ntregului ansamblu. A unifica ce este mai bun \n aceste dou` lumi presupune \n primul rând o vast` experien]`, mult` pricepere [i o mul]ime de inova]ii tehnice. Produsul celor dou` lumi se nume[te Clasa C, caracterizat` de acea t`rie de caracter care cucere[te inimile [oferilor iubitori de confort, dar [i ale \mp`timi]ilor performan]elor dinamice. Acesta este, de asemenea, primul model intrat \n produc]ie care a fost dezvoltat pe baza unui prototip digital. Printre alte lucruri, testele de simulare \n timp real realizate pe un model similar cu cel original au dat echipei de ingineri posibilitatea de a optimiza zgomotele, vibra]iile,
Animat de agilitate. Impresionant de la concep]ie. calitatea comportamentului rutier [i a aerului condi]ionat la fiecare etap`. |nv`luit \n confort [i animat de agilitate, [oferul unei ma[ini Clasa C beneficiaz` concomitent de savoarea celor dou` delicatese, gra]ie inspiratelor eforturi de integrare ale creatorilor s`i. Dar inova]iile nu s-au oprit aici: Mercedes a adoptat o nou` linie [i la capitolul pachete de echipamente. Dac` \n trecut [oferii defineau punctele-cheie ale ma[inii ca fiind confortul [i tehnologia, acum, la toate acestea, s-a ad`ugat [i aspectul exterior al ma[inii. Cei care se afl` \n c`utarea unei imagini sportive,
15
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 16
16
Frumuse]ea const` \n detalii: spatele Clasei C reflect` calitatea de ansamblu a designului noii genera]ii a modelului.
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 17
EXCELEN}~
O priveli[te minunat`: Formele Clasei C impresioneaz` puternic indiferent de unghiul din care este privit.
Noul Mercedes Clasa C este o oper` de art` \n integralitate. mai dinamice, se vor reg`si \n liniile dot`rii Avantgarde, \n timp ce aceia care au o sl`biciune pentru confort vor g`si c` tr`s`turile versiunii Elegance le vor satisface toate dorin]ele. C 350 (pe care fotografiile \l \nf`]i[eaz` \n varianta Elegance) este modelul de referin]` pentru Clasa C. Designul tridimensional de pe grila radiatorului denot` confort [i lux – tr`s`turile tradi]ionale ale caracterului unui Mercedes. |ntocmai ca [i la genera]iile trecute de limuzine de lux, emblema sub forma unei stele \n trei col]uri este prezent` cu mândrie
deasupra grilei. Modelele Avantgarde au, prin contrast, o \nf`]i[are mai sportiv`, mai masculin`, distingându-se prin cele trei deschiz`turi alungite având steaua \n trei col]uri \n mijloc. De[i rezervat` coupe-urilor [i roadsterelor, aceast` relocalizare a emblemei denot` tr`s`– turile genetice sportive ale noii genera]ii Clasa C. Dar, oricât de multe op]iuni poate oferi aspectul exterior, performan]ele care stau la baza conceptului r`mân la fel de bine conturate: indiferent c` este vorba de versiunea Avantgarde, Elegance sau Classic, fiecare dintre modele beneficiaz` de aceea[i impresionant` cre[tere de performan]` dinamic`, precum [i de sporul net al confortului. Interioarele ofer` o gam` extins` de op]iuni: ornamentele laterale din aluminiu specifice echip`rii Avantgarde genereaz` contraste captivante, completând atmosfera de
sportivitate din interior. Modelele Elegance \[i \ntâmpin` [oferul [i pasagerii cu un interior distinctiv [i armonios [i o not` de confort \n stil „lounge“. Culorile calde [i pl`cute combinate cu aplica]iile discrete de ornamente de lemn denot` o atmosfer` primitoare. A[a cum crepusculul u[ureaz` transformarea nop]ii \n zi, \n acela[i fel [asiul ingenios al Clasei C ajut` la \mbinarea celor dou` filosofii de baz` ale automobilului: sportivitatea [i dorin]a de confort. Tradi]ionalul impas existent aici deriv` din faptul c` un comportament sportiv implic` un r`spuns mai prompt [i mai rigid al suspensiilor [i, \n principal, al amortizoarelor. Pân` acum, aceast` rigiditate era ob]inut` \n detrimentul gradului de confort. Pe de alt` parte, dac` setezi amortizoarele pentru o reac]ie mai lejer` \n scopul unei c`l`torii mai confortabile, atunci performan]ele dinamice
17
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 18
18
Elegan]` pur`: atunci c창nd forma urmeaz` func]ia, gloriosul exterior creeaz` impresia de tehnologie superioar` la interior.
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 19
EXCELEN}~
19
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 20
Confortul cockpit-ului: scaune multicontur, volan multifunc]ional [i un display color pliabil amplasat \n mijlocul tabloului de bord.
au de suferit. Aceasta era [i dilema pe care Clasa C a rezolvat-o gra]ie [asiului dotat cu Agility Control. Vremea compromisurilor a apus, astfel c` avem de-a face cu cea mai bun` genera]ie din istoria modelului. „Amortizare \n func]ie de amplitudine“ este ceea ce inginerii de la Mercedes-Benz numesc unul dintre elementele cheie care unesc cele dou` set`ri ale [asiului, \n mod tradi]ional opuse. Propriet`]ile de amortizare a impactului specifice amortizoarelor nu sunt setate definitiv, o dat` pentru totdeauna, indiferent de suprafa]a de rulare, ci r`mân flexibile. |n condi]ii normale, reac]ia natural` a sistemului este una blând`, inducând o senza]ie de bine la bordul ma[inii. Pentru a o men]ine [i atunci când [oferul apas` pe accelerator sau are nevoie de mai mult` agilitate adoptând un stil mai sportiv, amortizoarele se seteaz` auto-
Agility Control garanteaz` siguran]a [i pl`cerea condusului. mat pe un mod mai rigid, garantând astfel maximul de stabilitate direc]ional`. Iar când apare nevoia unei reac]ii de evitare, [oferul Clasei C nu are decât s` se bazeze pe computerul ce gestioneaz` Programul de Control al Stabilit`]ii (ESP) care men]ine stabilitatea vehiculului ac]ionând asupra frânelor [i accelera]iei. |n acela[i timp, via]a [oferului devine mai simpl` datorit` reac]iei rapide a sistemului de direc]ie Agility Control. |mpreun`, ace[ti doi asisten]i adaug` siguran]` la pl`cerea tuturor [oferilor de a ataca \n for]` traseele virajate.
Motorul [i transmisia au o contribu]ie ascuns`, dar la fel de important` \n crearea acestui stil suveran. |n vârful gamei de motorizare se afl` propulsorul V6, montat pe modelul de referin]` al clasei, C 350, dezvoltând nu mai pu]in de 252 de cai (200 KW) fiind cuplat \n versiunea standard la o cutie de viteze 7G-tronic cu 7 trepte. Aceast` cutie automat` este unic` \n aceast` clas`, fiind disponibil` pe toate modele cu 6 cilindri, indiferent dac` este vorba de versiunile diesel sau pe benzin`. Ceea ce o face atât de special` este modul foarte subtil \n care schimb` vitezele, precum [i amplasarea ideal` a rapoartelor. Aproape niciodat` ocupan]ii vehiculului nu vor sesiza schimbarea treptelor de vitez`. Agility Control intensific` siguran]a activ` a noului model Clasa C – o tr`s`tur` proeminent` a performan]elor ma[inii, al`turi de cea pasiv`.
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 21
EXCELEN}~
Inova]ie: cu [asiul Agility Control, amortizarea [i suspensia Clasei C se adapteaz` la condi]iile de mers.
O structur` care are \n componen]` 70% o]el foarte rezistent [i ultrarezistent pune bazele unei eficiente protec]ii a pasagerilor. La toate acestea se adaug` [i 7 airbag-uri care vin \n dotarea standard: dou` airbaguri adaptive pentru [ofer [i ocupantul locului din dreapta, unul la nivelul genunchilor [oferului, dou` airbaguri laterale pentru locurile din fa]` precum [i alte dou` airbag-uri-perdea ce acoper` toate ferestrele laterale, de la stâlpul A pân` la stâlpul C. Sistemul de centuri de siguran]` de ultim` genera]ie protejeaz` atât [oferul [i pasagerul din dreapta, cât [i pe ocupan]ii locurilor din dreapta [i stânga spate. {i pentru a \ncheia capitolul de siguran]` pasiv` este cazul s` vorbim [i de inovatoarele tetiere Neck-Pro. |n cazul unui impact, acestea se deplaseaz` \nainte pentru a furniza un cât mai bun suport pentru cap. Inginerii de la Merce-
Noul Clasa C este plin de caracter [i are un certificat de mediu. des au ob]inut o alt` realizare important` odat` cu introducerea sistemului de protec]ie a ocupan]ilor ma[inii, PRESAFE. Acesta \nt`re[te siguran]a [oferului [i a pasagerilor realizând o interac]iune \ntre numeroasele sisteme active [i pasive ale vehiculului. Asigurarea unei vizibilit`]i clare chiar [i pe cele mai vitrege condi]ii meteo cade \n sarcina Sistemului de Iluminare Inteligent`. |n contradic]ie cu sistemele conven]ionale, acesta adapteaz` func]iile de iluminare la condi]iile de drum [i la cele atmosferice – o idee care este \ntr-adev`r inteligent`.
Totodat`, exist` [i un alt sector unde Clasa C ne face o demonstra]ie a spiritului inovator al m`rcii, fiind primul automobil din segmentul s`u care prezint` un certificat de mediu. Inspectoratul Tehnic German TUV, probabil cea mai avansat` institu]ie \n acest domeniu, a acordat certificarea. Ca urmare a acestui fapt, Clasa C poate fi considerat` un model de urmat \n materie de consum de combustibil, emisii de noxe sau materiale folosite \n cadrul procesului de fabrica]ie. De exemplu, consumul de combustibil al noului model a fost redus cu pân` la [ase procente fa]` de predecesorul s`u – o contribu]ie important` \n cadrul procesului cunoscut sub numele de „design pentru mediu“. Lua]i un loc \n noul model Clasa C [i ve]i observa c` interiorul ma[inii degaj` aceea[i senza]ie tipic` Mercedes. Toate u[ile se
21
012-022 C Klasse
3/15/07
8:49 AM
Page 22
22
Exemplu de urmat: Clasa C este prima ma[in` din lume \n segmentul s`u de pia]` care este \nso]it` de un certificat de mediu.
C`l`toria se desf`[oar` \n cel mai des`vâr[it confort. deschid larg pentru un acces cât mai facil, [i se \nchid cu zgomotul bine-cunoscut [i tradi]ional m`rcii. Materialele de \nalt` calitate, dar [i concep]ia rafinat` a ornamentelor de interior se reflect` \n fiecare detaliu. {i tot ceea ce atingi este un deliciu tactil. |n plus, noul sistem Infotainment: poate fi u[or controlat cu mâna dreapt` rezemat` de consola central`. Comenzile de control sunt intuitive. R`sucind [i ap`sând controller-ul sunt activate meniurile dorite, iar tastele de apelare rapid` \ng`duie utilizatorului s` activeze informa]iile sau set`rile \n cel mai scurt timp
posibil, pe când func]iile principale se pot activa de pe volanul multifunc]ional standard. Display-ul color integrat \n tabloul de bord se pliaz` la simpla ap`sare a unui buton, \n timp ce sistemul de sunet [i informa]ii activat anterior r`mâne opera]ional. O interfa]` Bluetooth este disponibil` \n dotarea standard pentru conectarea telefonului mobil la sistemul hands-free. Sistemul multimedia op]ional, Comand APS, asigur` naviga]ia prin toat` Europa, ajutat de sistemul de control al vocii Linguatronic [i un display color de 7 inch secondat de un DVD Player [i un server de muzic`. C`l`torind \n confort [i r`sf`]ându-[i pasagerii cu un comportament dinamic, noul model Clasa C reprezint` sinteza perfect`, far` nici un strop de compromis. www.mercedes-benz.ro
DATE TEHNICE C 350
Motor: 3.6 litri V6, 200 kW/272 CP la 6,000 rpm; cuplu maxim: 350 Nm la 2,400 – 5,000 rpm Accelera]ie: 0 – 100 km/h \n 6.3 sec Viteza maxim`: 250 km/h (limitat` electronic) Consum (mediu): 9.7 litri/100 km Emisii CO2 (combinat): 232 g/km Cd: 0.27 Transmisie: 7G-Tronic 7-viteze automatic` Motoriz`ri, benzin`: C 180 Kompressor, 115 kW/156 CP; C 200 Kompressor, 135 kW/184 CP; C 230, 150 kW/204 CP; C 280, 170 kW/231 CP; diesel: C 200 CDI, 100 kW/136 CP; C 220 CDI, 125 kW/170 CP; C 320 CDI, 165 kW/224 CP
023 AD Exxon
3/15/07
8:50 AM
Page 23
024 CloseUp
8:52 AM
Page 24
PRIM-PLAN
display
unitate de control
anten`
decodor [i anten` module electronice
O ingenioas` re]ea de senzori [i elemente de tehnologie radio monitorizeaz` presiunea \n pneuri. Sistemul se poate comanda pentru orice model.
|NGERUL P~ZITOR Sistemul de control al presiunii \n pneuri ofer`, \n func]ie de gradul de pericol, trei tipuri de mesaje. Un sofisticat sistem electronic supravegheaz` presiunea \n pneurile ma[inilor Mercedes. Un mic senzor situat \n interiorul valvei, alimentat permanent cu ajutorul unei baterii care are o durat` de via]` de zece ani, m`soar` permanent presiunea. Când ma[ina este \n mi[care, senzorul monitorizeaz` presiunea, temperatura [i accelera]ia radial` a interiorului pneului. Aceste informa]ii, al`turi de num`rul de identificare a senzorului, sunt transmise prin unde radio cu o frecven]` de 433 megahertzi [i sunt recep]ionate de o anten`-decodor. Aceasta le decodific` [i le transmite unit`]ii de control, care le analizeaz` [i le afi[eaz` apoi, \ntr-un format standard, pe indicatorul de bord sub categoria „Service/ Presiune penuri“ a meniului. Dac` presiunea dintr-unul dintre pneuri nu are o valoare conform` standardului, display-ul central afi[eaz` automat un mesaj de avertizare, \n culoarea alb`, galben` sau ro[ie, \n func]ie de cât de sever` este pierderea de presiune. Culoarea alb`
semnific` o sc`dere de peste 0.25 bar \ntrun interval de câteva s`pt`mâni [i, la finele fiec`rei utiliz`ri a ma[inii, timp de 30 de secunde este afi[at mesajul „Modifica]i presiunea \n pneuri“. |n cazul \n care \ntr-o singur` zi presiunea scade cu 0.5 bar fa]` de valoarea prestabilit`, mesajul „Presiunea \n pneuri, verifica]i cauciucul“ apare \nscris cu culoarea galben`. |n plus, este semnalat pneul cu probleme, astfel \ncât [oferul s`-l poat` identifica [i s` verifice starea acestuia. |n fine, \n cazul \n care un cauciuc pierde presiune rapid, \n timpul func]ion`rii ma[inii, pe display apare mesajul „Aten]ie, Pneu defect“, scris cu culoare ro[ie. Acesta este transmis sub forma unui flash [i semnific` faptul c` [oferul trebuie s` se opreasc` foarte rapid pentru c` pneul ar putea r`mâne f`r` aer \ntr-un interval de timp extrem de scurt. Un astfel de sistem de monitorizare a presiunii \n pneuri este un adev`rat \nger p`zitor. |n plus, el nu este deloc sup`r`tor. Po]i verifica informa]iile pe care ]i le ofer`,
dar, \n egal` m`sur`, atunci când consideri c` acestea nu sunt relevante, le po]i ignora, mai ales dac` avertiz`rile transmise nu au un cod de culoare care semnaleaz` un pericol real. Mai mult, sistemul \nregistreaz` automat schimb`rile intervenite \n ceea ce prive[te volumul de bagaje pe care \l ai \n portbagaj [i, atunci când consider` necesar, cre[te sau scade presiunea \n pneurile de pe puntea spate. Dup` ce ma[ina se pune \n mi[care, verific` noua valoare de baz` [i face ajust`rile de rigoare. Mai mult, ori de câte ori \[i dore[te, [oferul poate restarta sistemul cu ajutorul comenzilor cuprinse \n meniul „Service/ Presiune \n pneuri“. |n plus, atunci când sunt schimbate ro]ile, nou-venitele sunt integrate automat \n sistem. Sistemul de control emite un semnal radio pentru a identifica ce senzor este plasat pe fiecare dintre ro]i, astfel c` [oferul va beneficia permanent de \ngerul s`u p`zitor. www.daimlerchrysler.ro
Ilustra]ie: Michael Pfister
24
3/15/07
025 AD MobiloLIfe
3/15/07
8:53 AM
Page 25
026-032 Interviu GM
26
3/15/07
2:18 PM
Page 26
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 27
EXCELEN}~
MICHAEL GREWE DESPRE
ROMÂNIA Interviu
ALEXANDRU COCU
Foto
DRAGO{ SAVU
Foto: DaimlerChrysler
Se simte deja acas` \n Bucure[ti [i, din pozi]ia pe care o ocup`, de Pre[edinte [i CEO al DaimlerChrysler Automotive România, \[i propune s`-i aduc` pe clientul [i partenerii români la nivelul celor din Occident. Un obiectiv \ndr`zne] pe care Michael Grewe crede c`-l poate atinge cu ajutorul echipei pe care o conduce.
27
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 28
Michael Grewe spune c` pia]a rom창neasc` este, probabil, cea mai mare din regiune, \n plin` cre[tere [i foarte stabil` la nivel structural.
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 29
EXCELEN}~
„Reu[itele au fost substan]iale. Ne-am propus \ns` s` cre[tem gradul de satisfac]ie al clien]ilor.“
Mercedes-Benz [i ale grupului DaimlerChrysler. Spre exemplu, \n ultimii doi ani, au fost implementate noi standarde la nivelul operatorilor de retail, aproape to]i partenerii no[tri din ]ar` [i-au modificat facilit`]ile de desfacere, modernizându-le [i adaptându-le principiilor Mercedes-Benz. A[adar, reu[itele au fost substan]iale [i nu am decis s` ne implic`m \n mod oficial pentru c` am fi fost nemul]umi]i de ceea ce s-a f`cut \n trecut. Suntem aici pentru a crea ceva mai bun \n viitor. Care sunt direc]iile politicii DaimlerChrysler \n România? Pe termen scurt, aproape imediat, dorim s` cre`m clien]ilor, la nivel de retail, o percep]ie similar` celei care exist` deja \n cazul omologilor din ]`rile Europei Occidentale: calitate a serviciilor oferite deja, dar implementarea unora noi, precum MobiloLife. Aceast` gam` este deja prezent` pe pia]a european` [i dorim s` o oferim [i clien]ilor de pe
▲
Ce a \nsemnat pentru DaimlerChrysler implicarea oficial` \n România? Sintetic, este vorba de un pas logic \n contextul unei strategii ale c`rei baze s-au pus la \nceputul deceniului trecut. M`rcile din cadrul grupului se aflau deja pe pia]a româneasc` de o bun` bucat` de vreme. Mercedes-Benz de la \nceputul anilor ’90, Chrysler [i Jeep au venit ulterior, dup` fuziune (n.r. - \ntre Daimler-Benz [i Chrysler, \n 1998), smart etc. A[adar, aveam deja reprezentate aici toate m`rcile din cadrul grupului DaimlerChrysler. Urma implicarea oficial`, iar aceasta a fost legat` strategic de aderarea României la Uniunea European`. Credem c` acum, la mai bine de 15 ani dup` intrarea pe pia]a româneasc`, prima faz` a luat sfâr[it, iar ast`zi, \n contextul ader`rii la Uniunea European`, este important s` integr`m structurile de vânz`ri [i marketing din România celor existente deja la nivel european. Am preg`tit \ndelung [i minu]ios acest pas, pe baza unui plan aprofundat, [i am concretizat aceste eforturi pe 1 ianuarie 2007, o dat` cu aderarea la Uniunea European`. Cum [i cât s-a schimbat structura organiza]ional` \n noul context? La nivel na]ional, avem dou` strategii de rela]ionare. Cea dintâi este legat` de distribuitorii na]ionali, a doua ]ine de companiile afiliate, la nivel local. |ntrebarea este cine de]ine o importan]` mai mare: expertiza local`, parteneriatele [i rela]iile la nivel local, construc]ia [i stabilirea de noi leg`turi de afaceri [i de consolidare a m`rcilor, sau rela]ia cu re]eaua DaimlerChrysler, ca entitate global`, ca ansamblu de strategii [i procedee de afaceri aplicabile fiec`rei structuri \n parte? Noi credem c` amândou` sunt la fel de importante, iar acest lucru se reflect` \n modul \n care am gândit organiza]ia. Cum a fost perceput` aceast` schimbare \n România? Trebuie s` spun \nainte de toate c`, fiecare dintre cei cu care am vorbit mi-a spus: „Bun venit! V` a[teptam cu drag“. Aici, \n România, exist` un nivel semnificativ de a[tept`ri vizavi de noi. Clien]ii no[tri au mari a[tept`ri: o palet` diferit` de servicii, mai multe produse, un plus calitativ la nivelul acestora, o modificare a proceselor interne la nivelul centrelor autorizate. Sunt a[tept`ri, de asemenea, la nivelul structurilor de marketing [i comunicare \n ceea ce prive[te maniera \n care ne vom rela]iona cu pia]a intern`. Dealerii no[tri sunt deja entuzia[ti deoarece doresc s` fac` apel la re]eaua european`, s` experimenteze abordarea acesteia [i avantajele pe care aceasta le poate aduce pe pia]a intern`. Apoi, este vorba de o pia]` ale c`rei oportunit`]i le vom exploata noi \n[ine de acum \nainte. O pia]` auto foarte important`, probabil cea mai mare din regiune, \n plin` cre[tere [i foarte stabil`, la nivel structural. Din punctul de vedere al specialistului \n marketing, cum evalua]i ac]iunile de pân` acum? Percep]ia noastr` este c` DaimlerChrysler a avut o activitate plin` de succes, pân` acum, pe pia]a româneasc`. Spun asta, deoarece distribuitorul autorizat nu a ac]ionat singur \n \ntreprinderea sa, ci este ghidat, \ntr-o oarecare m`sur`, de organiza]ia de importatori. Din acest punct de vedere, activitatea s-a bucurat de succes. M`rcile au fost bine pozi]ionate, am remarcat o cre[tere financiar` \n to]i ace[ti ani. De asemenea, am observat c` au fost puse bazele reperelor de dezvoltare
Grewe: „Cre[terea satisfac]iei clientului este ]elul nostru imediat.“
29
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 30
„Schimb`rile stilului de via]` vor modifica pia]a auto, care va deveni expresia personalit`]ilor diverse.“
pia]a româneasc`. De asemenea, inten]ia \n viitorul imediat este de a \mbun`t`]i satisfac]ia clientului. Dac` dorim s` ob]inem o evaluare a succesului nostru pe pia]`, \n 12-18-24 de luni de-acum \nainte, ne vom \ntreba clien]ii cum apreciaz` noua noastr` ofert`, \n ceea ce prive[te serviciile, asisten]a, posibilit`]ile de a cunoa[te m`rcile grupului, modul de interac]iune cu partenerii no[tri, centrelor autorizate. Dar pe termen lung ? Momentan, pia]a este destul de fraged` \n aceast` perioad` de postaderare. |n perspectiv` \ns`, ea nu va face decât s` creasc`. Cred c` pia]a auto va continua s` se dezvolte [i vom vedea, pe viitor, cifre cu totul diferite de cele din prezent. Cifre \nsemnând aici clien]i, o clientel` de baz` mai numeroas`, tot mai multe modele Mercedes-Benz [i, \n general, tot mai multe automobile pe [osele. A[a se prezint` viitorul.
A]i vorbit de viitorul companiei. Care sunt \ns` priorit`]ile carierei dumneavoastr`? Legat de activitatea mea \n cadrul Daimler Chrysler, oamenii vor vedea cât de curând o serie de ac]iuni centrate asupra Clasei E. Explica]ia este c` am descoperit c` \n acest caz percep]ia public` \n România este diferit` fa]` de cea existent` pe celelalte pie]e pe care am lucrat \n prealabil. Nu exist`, vizavi de aceast` ma[in`, acel nivel de \ncredere pe care noi ni l-am dori. Astfel \ncât c`ut`m s` convingem, s` facem dovada calit`]ilor modelului [i, \ntr-o oarecare m`sur`, s` repozi]ion`m Clasa E \n România pe locul pe care-l merit`: cel al unei limuzine business premium. Planul cuprinde, printre altele, sesiuni extinse de test drive, programate \n s`pt`mânile ce urmeaz`. Iat` una dintre provoc`rile mele imediate, \n plan profesional. Iar din punct de vedere organiza]ional provocarea const` \n implementarea schimb`rilor la nivelul proceselor interne ale grupului. |mi doresc ca fiecare client s` perceap`, rapid, schimb`ri [i diferen]e \n contactele cu reprezentan]ii no[tri. Pute]i detalia punctele forte [i cele slabe ale pie]ei române[ti \n compara]ie cu celelalte pie]e auto din regiune? Am vorbit deja despre cre[tere, despre cifre. |n ansamblu, avem de-a face cu o pia]` \n curs de dezvoltare, aflat` \ntr-un stadiu \n care preferin]ele clien]ilor no[tri se \ndreapt` majoritar spre limuzine [i versiuni SUV. Este un lucru normal \n aceast` faz`. |n fapt, eu cred c` principala diferen]` dintre pia]a de aici [i celelalte pie]e din regiune nu ]ine de specificul clientelei, ci este una de ordin temporal, o chestiune de decalaj \n ceea ce prive[te nivelul de dezvoltare. România se afl` cu circa 5-7 ani \n urma, s` zicem, Cehiei sau Poloniei. Dar, la nivelul a[tept`rilor, nu exist` diferen]e fundamentale comparativ cu cele ale vecinilor. Astfel \ncât, cred c` exist` un poten]ial uria[ de dezvoltare pentru produsele de ni[`. M` refer aici la monovolume, la coupé-uri [i, \ntr-o oarecare m`sur`, la variantele cabrio, [i cred c` cererea clien]ilor va deveni ceva mai variat`, mai personalizat`. Iar acest lucru se va reflecta [i \n alte zone. Acum, clientul prefer` culorile \nchise, dar, cred c`, \n timp, comenzile le vor viza [i pe cele deschise, str`lucitoare, iar ma[inile vor fi personalizate [i croite dup` gustul [i personalitatea fiec`rui client. |n aceea[i idee, ce diferen]e a]i observat \ntre stilul de via]` al clien]ilor români [i cei occidentali, din perspectiva valorilor personale? Exist`, evident, diferen]e, iar acestea au la origine societatea \n ansamblu. Este clar \ns` c`, pe m`sur` ce se va dezvolta aceasta, se vor schimba [i \n România modul de petrecere a timpul liber, hobby-urile, valorile personale \n ansamblu. Iar automobilul, ca [i \mbr`c`mintea, casa \n care locuie[ti [i comportamentul, nu sunt altceva decât expresia stilului de via]`. Iar schimb`rile acestuia se vor reflecta \n pia]a auto, care va deveni expresia unei culturi diverse, puternic personalizat`. Privind retrospectiv, dac` a]i avea acum ocazia de a face primii pa[i \n carier`, ce lucruri a]i fi schimbat? Nu multe. (Râde). Recunosc, am avut [ansa s` beneficiez de o carier` interna]ional` \nc` de la \nceput. Am de]inut func]ii la cartierul general Mercedes-Benz [i pe diferite pie]e. Am fost transferat de dou` ori \n pos-
Grewe: „Exist` un poten]ial uria[ de dezvoltare pentru produse de ni[`.“
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 31
turi-cheie la nivel global. Aceasta (n.r. – pozi]ia de CEO [i pre[edinte DaimlerChrysler România) reprezint` a doua mutare de care am beneficiat la acest nivel. De asemenea, am cunoscut experien]a diferitelor pie]e, am c`l`torit mult [i am luat contact cu diverse pie]e auto din lume. Privind acum \n urm`, probabil c` mi-a[ fi dorit s` petrec mai pu]in` vreme la cartierul general [i mai mult timp \n contact cu pie]ele auto din diverse regiuni. |mi place s` interac]ionez cu clien]ii [i partenerii, [i, a[ profita de oportunitatea de a schimba lucrurile \n acest sens. |n schimb, \n ceea ce prive[te prima mea decizie, cea de a lucra \n sectorul auto, aici a[ face, f`r` \ndoial`, aceea[i gre[eal` din nou (Râde cu poft`). Cred c` automobilul este un produs fascinant. E atât de u[or s` te identifici cu el [i creeaz` atâtea [i atâtea emo]ii. Cu oricine ai discuta, po]i vorbi \ntotdeauna despre automobil, pentru c` toat` lumea este interesat` de ma[ini. Automobilul constituie un aspect al personalit`]ii, o latur` a vie]ii, astfel \ncât a lucra pentru o companie auto reprezint` o op]iune de carier` pe care a[ repeta-o f`r` ezitare. |n plus, am privilegiul de a lucra pentru Mercedes-Benz, a[a \ncât m` \ntreb, sincer, unde altundeva a[ putea s`-mi doresc s` merg? Sunte]i un om de echip` sau o persoan` ce mizeaz` pe solu]ii individuale? |nainte de toate, cred cu t`rie \n necesitatea de a delega nu numai volumul de munc`, ci [i competen]ele sau libertatea de decizie. Ceea ce automat implic` munca \n echip`, la nivel managerial, dar [i \n grupuri focalizate pe proiecte, cu speciali[ti, care cunosc mult mai mult decât a[ cunoa[te eu vreodat` domeniul lor specific de activitate. |n echipe strângem laolalt` toat` aceast` diversitate de competen]e [i personalit`]i. Iar aceasta reprezint` o for]`, c`ci \nv`]`m unii de la ceilal]i [i facem tot posibilul pentru a reu[i. Eu cred c` esen]a fiec`rei zi de munc` este cooperarea pentru a atinge \mpreun` obiectivele fixate. Numi]i, v` rog, câteva experien]e care au exercitat o influen]` decisiv` asupra carierei [i vie]ii dumneavoastr`. Transferul de la cartierul general Mercedes-Benz la Moscova, la \nceputul anilor ’90, a reprezentat, f`r` \ndoial`, o schimbare major` \n via]a mea, atât \n plan profesional, cât [i din punct de vedere al vie]ii personale. Am acceptat s` tr`iesc \n str`in`tate, am acceptat provocarea de a cunoa[te o nou` cultur`, care a presupus oameni diferi]i, o limb` diferit`, locuri diferite. M-a schimbat mult. România reprezint` pentru mine tot o schimbare \n ceea ce prive[te modul de via]`, mediu [i obiceiurile culturale.
exact. |ntr-o carier` \n mediul de afaceri, cei mai buni nu sunt \ntotdeauna [i oamenii cu cel mai mare succes. Au nevoie de [ansa de a activa \ntr-un mediu potrivit. Este totu[i posibil s` for]ezi uneori destinul [i, prin ac]iunea individual`, s`-]i creezi circumstan]e favorabile? Ei bine, da, nu trebuie s` a[tep]i \ntotdeauna s` ]i se iveasc` [ansa din senin. Uneori trebuie s` for]ezi un pic lucrurile. O carier` nu constituie un lan] continuu de \ntâmpl`ri fericite, \n care urci treapt` cu treapt`, ca urmare a unor evenimente pline de [ans`. Uneori trebuie s` iei decizii nepl`cute, care nu vor stârni zâmbete de mul]umire. Exist` asemenea evenimente nefericite \n via]` [i \n dezvoltarea personal` a fiec`ruia dintre noi. Face parte din regula jocului. Ce lucruri v` fac pl`cere? Domeniul auto este un domeniu uman, prin urmare rela]iile interumane, parteneriatele, dezvoltarea \ncununat` de succesul comun, construc]ia [i consolidarea sa pe termen lung, munca \n strâns` leg`tur` [i construirea unei rela]ii de \ncredere contureaz` succesul \ntr-un mediu potrivit. Maniera \n care rela]ionezi cu cel`lalt; iat` ceea ce eu consider a fi cea mai pl`cut` [i mai satisf`c`toare latur` a activit`]ii mele. Aceasta se aplic` atât \n ceea ce prive[te rela]iile cu dealerii, cu partenerii, cât [i \n rela]iile cu clien]ii, deoarece consider c` aici, \n România, clien]ii no[tri pun accentul pe rela]ia dezvoltat` cu compania. Nu este a[adar vorba despre o singur` interac]iune, ci despre ideea de a construi un context favorabil rela]ion`rii, o interconectare.
▲
Vorbea]i ceva mai devreme despre [ans`. |n ce m`sur` este nevoie de [ans`, pentru a construi o carier` de succes? Succesul implic` o mul]ime de condi]ii: capacitate, un nivel corect de expertiz`, experien]` \ntr-un domeniu particular, activitate \ntr-o re]ea uman` competitiv`, astfel \ncât oamenii s` ia act de abilit`]ile tale [i s` te sus]in`. Iat` câteva lucruri importante. Constela]ia trebuie s`-]i fie una favorabil`. Abia apoi poate interveni oportunitatea corect`, la timpul ei, [i trebuie s` fii capabil s` accep]i provocarea. Cred c` aici intervine [ansa: s` fii la locul potrivit \n momentul potrivit, pentru a sesiza oportunitatea [i a accepta provocarea. Poate nu [ansa este cuvântul
Profesional, Michael Grewe este un om \mplinit [i nu se sfie[te s` o arate.
026-032 Interviu GM
3/15/07
2:18 PM
Page 32
Grewe: „Pot spune c` am devenit deja un ceta]ean al acestei ]`ri. Sigur, nu \n termeni legali, ci prin felul \n care percep ast`zi Bucure[tiul [i România.“
Dac` a]i avea posibilitatea de a alege, \n ce ]ar` din Europa de Est a]i dori s` tr`i]i? De ce? |ntâi de toate, am f`cut deja o asemenea alegere anul trecut (Râde). Atunci când iei o astfel de decizie, trebuie s` o faci având la dispozi]ie [i alte op]iuni viabile. Cealalt` op]iune a mea n-ar fi fost \n aceast` regiune, ci \n alt` parte a lumii. Deci faptul c` am ales România constituie angajamentul meu \n favoarea Europei [i \n favoarea acestei ]`ri. Momentul lu`rii deciziei, anul trecut, a fost unul dificil. {tiam România, \ntrucât venisem deja aici \n repetate rânduri de-a lungul anilor, \n c`l`torii de afaceri. |ns` privind România din exterior trebuie s` faci fa]` unei mul]imi de prejudec`]i [i unei imagini care, \n Europa Occidental`, este diferit` de realitatea acestei ]`ri. E limpede c` r`mân multe de f`cut aici. Acum \ns`, la aproape o jum`tate de an de când m-am mutat \n România, \mi place foarte mult s` tr`iesc aici. Iar ceea ce a reprezentat o veritabil` experien]` pentru mine a fost s` descop`r c` ora[ele reprezint` mai mult decât un ansamblu de case, str`zi [i cl`diri. Ora[ele [i ]`rile \nseamn` \n primul rând oameni. Iar oamenii din aceast` ]ar` mi-au \nlesnit adaptarea, m-au ajutat s`-mi plac` via]a aici. Sunt foarte primitori, mi-au netezit calea [i, pot spune c` am devenit deja un cet`]ean al acestei ]`ri. Sigur, nu \n termeni legali, ci prin felul \n care percep ast`zi Bucure[tiul [i România. A[a c`, dac` ar veni cineva mâine [i mi-ar propune s` m` mut \n alt` ]ar` din regiune, a[ spune „Nu“.
MICHAEL GREWE Cariera lui Michael Grewe \n cadrul companiei de la Stuttgart are drept punct de start pozi]ia de manager de vânz`ri [i marketing pentru Europa de Est, ocupat` \n perioada 1987-1991. A urmat, apoi, mutarea la Moscova, acolo unde, timp de cinci ani, pân` \n 1996, a fost Senior Manager Vânz`ri [i Marketing Mercedes-Benz Vehicule Comerciale. Din Rusia, s-a \ntors din nou la Stuttgart, la cartierul general, ocupând o pozi]ie similar`, vizând opera]iunile generale ale m`rcii Mercedes-Benz \n zona Asia- Pacific (19961998), respectiv Europa Central` [i de Est (1998-2001). |ncepând din 2001 [i pân` \n 2006 a fost directorul Departamentului de Dezvoltare a Re]elei de Distribu]ie, Mercedes-Benz, Chrysler/Jeep/Dodge, pentru ca din ianuarie 2007 s` ocupe func]ia de Pre[edinte [i CEO la DaimlerChysler Automotive România. O mutare care i-a f`cut extrem de mult` placere, pentru c` reprezint`, din punct de vedere profesional, posibilitatea de interac]iona \n mod direct cu clien]ii [i partenerii, dar [i s` fac` fa]`, \mpreun` cu echipa sa, unor provoc`ri serioase, lucruri pe care le-a considerat importante \n carier`.
033 AD TiriacAuto
3/16/07
4:42 PM
Page 11
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 34
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 35
TRADI}IE
TRADI}IA TRAC}IUNII Text
CRISTIAN NEDELCU
Foto
MERCEDES-BENZ
Tradi]ia este cel mai important lucru \n istoria unei m`rci. Tradi]ia \nseamn` c` ai realizat un lucru at창t de bine [i at창t de mult timp \nc창t acesta nu mai constituie nici un secret pentru tine. Tradi]ia \nseamn` c` e[ti cu un pas mai aproape de perfec]iune. Mercedes are 100 de ani de tradi]ie \n domeniul vehiculelor cu trac]iune integral`.
35
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 36
36
C
ând vine vorba de premiere \n domeniul auto, aproape c` nu mai suntem surprin[i dac` acestea vin de la Mercedes. {tim cu to]ii c` Mercedes a construit primul automobil, a montat primul motor diesel pe un automobil de serie, a prezentat primul vehicul comercial. A[a c` nu poate mira pe nimeni c` Mercedes a construit primul vehicul cu trac]iune integral` destinat folosin]ei zilnice. |n primii ani ai secolului XX Daimler-Motoren-Gesellschaft a primit o comand` ferm` din partea Biroului Coloniilor Germane din Africa de SV pentru produc]ia unui vehicul ale c`rui caracteristici erau foarte clare: s` fie fiabil, s` reziste drumurilor accidentate, dar s` ofere [i flexibilitate. Conduc`tor al proiectului a fost numit Paul Daimler, fiul fondatorului companiei, care concepuse \nc` din 1903 planurile pentru un vehicul cu trac]iune integral`, iar ma[ina a fost produs` \n fabrica Berlin-Marienfelde. La baz` st`tea un vehicul comercial produs de companie, ale c`rui specifica]ii au fost modificate pentru a \ndeplini cerin]ele beneficiaru-
lui. Cu o distan]` de 4 m \ntre axe, un ecartament de 1,42 m [i o distan]` de la sol de 32 cm, vehiculul avea o alur` \ntr-adev`r impresionant` mai ales c` pe acest [asiu utilitar fusese montat` o caroserie asem`n`toare vehiculelor de pasageri, cu dou` locuri pe bancheta [oferului [i patru \n spate. |n afar` de cabina ce avea rolul de a-i proteja pe ocupan]i de razele ucig`toare ale soarelui din de[ert, ma[ina era prev`zut` [i cu o serie de obloane care \nchideau complet caroseria \n eventualitatea unei furtuni de nisip. Cu o lungime total` de 4,90 m [i o \n`l]ime de 2,70 m, incluzând acoperi[ul, maiestuosul vehicul cânt`rea 3,6 t cu tot cu echipamentul necesar deplas`rilor \n expedi]ii. |n ciuda greut`]ii excesive, motorul \n patru cilindri [i 6.800 cmc se descurca de minune, propulsând vehiculul cu pân` la 40 km/h pe teren drept. Dar adev`ratele sale calit`]i se dezv`luiau pe teren accidentat. Datorit` trac]iunii integrale, realizat` printr-un sistem complicat de transmisie având cutia de viteze amplasat` central, vehiculul era \n m`sur` s` atace pante de pân` la 25%. Cea mai
Ma[ina a parcurs la teste 1.677 de kilometri \n cele mai dure condi]ii.
Planul unui vehicul cu trac]iune integral` dateaz` din 1903. mare provocare pentru proiectant a fost aceea de a \mpiedica particulele fine de nisip ridicate odat` cu deplasarea vehicului s` intre \n articula]ii, cauzând uzura prematur` a acestora. De aceea, toate componentele ce ar fi putut fi expuse nisipului, \ncepând de la transmisie [i pân` la butucii ro]ilor, au fost capsulate, iar sistemul de lubrifiere a fost \mbun`t`]it. Tot din cauza nisipului, vehiculul a fost dotat cu jante pline din o]el, \n locul celor spi]ate care se foloseau \n mod curent \n acea perioad`. Temperaturile ridicate \n care urma s` func]ioneze vehiculul au impus o serie de \mbun`t`]iri ale sistemului de r`cire: blocul motor fusese modificat pentru un flux mai bun al lichidului de r`cire [i a fost montat un radiator suplimentar, interconectat cu cel principal prin intermediul a dou` rezervoare de ap` montate lateral.
Dernburg Wagen \ntr-o excursie din 1909.
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 37
TRADI}IE
La testele efectuate \naintea pred`rii, vechiculul s-a comportat admirabil, reu[ind s` se deplaseze cu 8 km/h prin nisip afânat timp de o or`, f`r` a se supra\nc`lzi. |n 1907 ma[ina a fost finalizat`, dup` care a urmat testul: 1.677 km parcur[i pe cele mai dificile trasee din Germania. |n mai 1908 ma[ina a fost trimis` \n Africa la bordul vasului „Kedive“, unde a fost recep]ionat` personal de secretarul de stat al Coloniilor Germane, Bernhard Dernburg. Acesta a folosit ma[ina pe drumurile accidentate ale Africii \n numeroasele sale c`l`torii \ntreprinse \n vederea men]inerii rela]iilor dintre colonii [i ]ara-mam`. Ca urmare a acestor expedi]ii, ma[ina a fost numit` mai târziu “Dernburg-Wagen”, dup` numele s`u. Autorul unui reportaj de c`l`torie, ce l-a \nso]it pe secretarul de stat, relata: „excursia de 600 km de la Keetmanshoop prin Berseba pân` la Gibeon [i apoi de la Maltahöhe, Rehoboth pân` la Windhoek a fost realizat` \n patru zile, ceea ce este o economie de timp fantastic` de vreme ce aceea[i distan]` era parcurs` c`lare \n 12 zile“. Tot ma[ina Dernburg este cea care se
IBernhard Dernburg, secretar de stat al Coloniilor Germane.
mândre[te cu faptul c` a f`cut primii pa[i \n domeniul comunica]iei mobile, pentru c` \n momentul \n care \l avea la bord pe secretarul de stat, ma[ina era dotat` cu un telefon de campanie care se putea conecta la firele de telegraf oriunde de-a lungul drumului. Dup` aceast` serie de c`l`torii, vehiculul a fost \ncredin]at poli]iei din Colonii \n 1910, care a ]inut un jurnal foarte strict al ma[inii. De aici am aflat c`, pe durata folosirii sale de c`tre poli]ie, ma[ina a parcurs circa 10.000 km, f`r` probleme majore. |nceputul Primului R`zboi Mondial a \nsemnat lipsa oric`ror men]iuni oficiale despre existen]a vehiculului, acesta disp`rând. Pentru a comemora trecerea a 100 de ani de la fabricarea acestuia, inginerii germani au construit o replic` exact` la scara 1:4 a modelului, prezentat` pentru prima oar` \n ianuarie 2007 la Salonul Auto Interna]ional din America de Nord. |n paralel cu Dernburg-Wagen, pe baza studiilor lui Paul Daimler, compania a produs [i blindate pentru armata austriac`. Exist` documente care atest` construirea unui astfel de
600 de kilometri a m`surat primul drum al lui Dernburg. model \nc` din 1904, dar apogeul construirii unor asemenea utilaje a fost atins \n Primul R`zboi mondial, perioad` \n care au fost folosite intensiv. Cariera lor a continuat [i dup` terminarea r`zboiului când erau prezente \n [antierele de construc]ii sau la desz`peziri. |n 1926 toate cuno[tin]ele [i tehnologia acumulat` de Daimler-Motoren-Gesellschaft [i de Benz & Cie.- inclusiv tehnologia trac]iunii integrale specific` ambelor companii– au fost puse \n slujba noii companii Daimler Benz AG. Atât \n perioada interbelic` cât [i pe parcursul celui de al Doilea R`zboi Mondial, \n aceast` arie de expertiz`, compania a continuat s` produc` vehicule militare, \nregistrându-se o cre[tere progresiv` a performan]elor acestora. Spre exemplu, vehiculul numit G5, ultimul dintr-o serie mai lung` de vehicule cu destina]ie mili-
Dernburg Wagen [i al s`u sistem de trac]iune integral` au fost una dintre atrac]iile Salonului de la Detroit.
37
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 38
38
Unimog, creat \n 1948, s-a bucurat de un succes imens. tar`, poate fi considerat predecesorul vehiculelor tot teren pentru uz privat. A fost prezentat \n 1938 ca un vehicul colonial [i de vân`toare. Toat` experien]a acumulat` de companie a fost folosit` la crearea unui nou tip de vehicul cu trac]iune integral`: Unimog. Destinat ini]ial lucr`rilor \n agricultur`, Unimog-ul, al c`rui nume provine din abrevierea cuvântului „Universalmotorgerät“ (vehicul motorizat universal), a fost prezentat pentru prima dat` \n 1948, la un Târg al Asocia]iilor Agricole Germane. Gra]ie versatilit`]ii sale, dar [i a excelentelor calit`]i tot teren, Unimog-ul a devenit \n scurt timp preferatul autorit`]ilor municipale dar [i militare. Solu]ia sa tehnic` simpl` dar eficient`, constând \n cele patru ro]i mari, egale ca m`rime, trac]iune integral` cu diferen]iale blocabile atât \n fa]` cât [i \n spate,
infinite posibilit`]i de adaptare [i alimentare a diverselor utilaje [i o mic` platform` \n spate pentru transportul de greut`]i [i echipament, l-a tranformat \ntr-unul dintre cele mai versatile utilaje. Chiar [i \n prezent se bucur` de acela[i succes necontestat de zeci de ani. 1979 a fost anul apari]iei unei alte legende a lumii off-road-erelor: Mercedes Clasa G. Rodul cooper`rii dintre Daimler-Benz AG [i Steyr-Daimler-Puch din Graz, Austria, acest model a fost conceput ca un vehicul comercial civil. Numai c`, \n faza de concept, a avut loc o schimbare a direc]iei, iar vehiculul a fost proiectat pentru a se putea deplasa pe teren extrem de dificil. La realizarea lui, inginerii au optat \n favoarea unui spirit practic maxim [i nu pe design. O decizie fericit`, pentru c` acesta a transmis clien]ilor s`i ideea de „practic [i func]ional“, nemaipunând la socoteal` faptul c` a rezistat \n timp, devenind peste ani un simbol al fiabilit`]ii [i al experien]ei Mercedes. Responsabil pentru toate acestea a fost designerul [ef Erich Ledwinka, care avea deja o reputa]ie solid` \n domeniu,
Versatilitatea [i calit`]ile tot-teren sunt ingredientele succesului lui Unimog.
fiind proiectantul unui alt vehicul 4x4 austriac, numit Haflinger. Dac` ini]ial noul vehicul urma s` fie numit H2, la insisten]ele asocia]ilor din acest proiect, care considerau c` numele are o prea mare influen]` austriac`, ma[ina a fost numit` simplu G, de la „Gelandewagen“ ceea ce \n traducere \nseamn` „ma[in` de teren“. La acel moment, nimeni nu putea s` prevad` faptul c` aceast` decizie de simplificare a denumirii va ajunge s` desemneze \n sistemul Mercedes, criteriul de identificare a claselor (Clasa E, Clasa S, etc.). Evolu]ia sa ulterioar` a fost una ascendent` [i f`r` compromis. Calit`]ile sale pe teren accidentat – capacitatea de a urca pe o pant` de 80%, de a rula la o \nclina]ie de pân` la 54%, cu o gard` la sol de 21 cm- l-au f`cut preferatul for]elor armate [i de poli]ie din toat` Europa, dar [i amatorilor de sporturi extreme. Familia regal` saudit` l-a folosit ca vehicul de vân`toare, [i ochii lumii \ntregi au fost a]inti]i asupra lui, atunci când a purtat la bord unul dintre cele mai importante personaje ale istoriei moderne, \n calitate de „Papamobil“. Ceea ce \l
Creat \n 1979, Clasa G a devenit o legend` \n lumea off-road-erelor.
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 39
034-040 All Wheel
3/15/07
2:20 PM
Page 40
40
G a reprezentat startul noului sistem de identificare a claselor.
face interesant, dar mai ales dezirabil, este c`, \n ciuda minorelor modific`ri exterioare suferite de-a lungul timpului, Clasa G a ]inut mereu pasul cu tehnologia modern`. La mijlocul anilor ‘80 tehnologia trac]iunii integrale a fost introdus` [i la automobilele de strad`. Noul sistemul 4MATIC, rezultatul anilor de studii [i cercet`ri \n domeniu, combinând ultimele tehnologii \n materie de componente electronice [i mecanice, [i-a f`cut debutul \n 1987 pe modelele dotate cu [ase cilindri ale seriei 124. Sistemul de transmisie integral` permanent`, \mbun`t`]ea deja bine-cunoscutele calit`]i rutiere ale automobilelor Mercedes, ad`ugând siguran]` [i r`spunsuri prompte \n condi]ii neobi[nuite ale carosabilului. Sistemul distribuie trac]iunea \ntre puntea din fa]` [i
cea din spate \n func]ie de condi]iile de aderen]`. De-a lungul anilor sistemul a evoluat contiuu, denumirea fiind \ns` aceea[i. El a fost montat ulterior pe modele ale nou formatei Clase E [i pe nava amiral a flotei Mercedes, Clasa S. Din 2003, sistemul de trac]iune integral` este disponibil [i pe modelele cu [ase cilindri ale Clasei C. 1997 a fost anul \n care Mercedes a lansat noua Clas` M, cu care a intrat pe pia]a SUV-urilor. Vehiculul a fost construit \n \ntregime la uzina Mercedes din SUA, cu sprijinul apropiat al departamentelor de specialitate din Germania. Dar faptul c` acest model apar]ine acelei categorii de SUV-uri care ruleaz` aproape tot timpul pe drumuri bune nu \nseamn` c` nu face fa]` celor mai aprige provoc`ri off-road. Ma[ina s-a bucurat de o nea[teptat de bun` primire din partea publicului [i de un enorm succes comercial. Dac` \n America fabrica nu putea face fa]` num`rului mare de comenzi din partea clien]ilor, \n Europa compania a trebuit s` \nceap` produc]ia la Graz, \n Austria. Re]eta succesului s`u a fost bazat` pe excelenta sim-
De la mijlocul anilor ‘80 trac]iunea integral` a fost introdus` pe ma[inile de strad`.
bioz` dintre confortul [i siguran]a \n deplasare a unui automobil de pasageri cu robuste]ea [i capacit`]ile unui off-roader. Vasta gam` de motoriz`ri a asigurat satisfacerea celor mai exclusiviste preten]ii. |n 2005, al`turi de cea de-a doua genera]ie a Clasei M, gama Mercedes a fost completat` cu o nou` clas`, R. Aceasta a combinat avantajele unui vehicul de familie, de genul break-urilor sau van-urilor, cu cele ale unui SUV, dând na[tere unui caracter nou [i distinctiv. Dar linia modelelor cu trac]iune intergal` de la Mercedes nu se opre[te aici. |n afar` de noile modele precum GL [i Viano, destinate \n principal pasagerilor, Mercedes se poate l`uda cu o tradi]ie a vehiculelor comerciale [i utilitare cu trac]iune integral`. De la camioane de mare tonaj [i pân` la utilitare mai mici, precum Vario sau Sprinter, Mercedes a continuat [i a perfec]ionat permanent lungul [ir de vehicule cu trac]iune integral` \nceput acum 100 de ani cu acea comand` pe care Biroul Coloniilor Germane din Africa a lansat-o c`tre Daimler, marcând istoria automobilului.
Clasa GL este \nc` un exemplu al calit`]ii sistemului de trac]iune integral` Mercedes-Benz.
041 AD S Classe
3/15/07
9:29 AM
Page 41
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 42
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 43
MOTORSPORT
UN NOU |NCEPUT Text
ALEX COCU
Foto
MCLAREN MERCEDES
Echipa McLaren Mercedes va demara sezonul 2007 de Formula 1 cu trei atuuri majore: un monopost impecabil \n teste, un nou tandem de pilo]i ce-l cuprinde pe dublul campion mondial Fernando Alonso [i o stabilitate financiar` de invidiat. Trei ingrediente ce anun]` startul unei ere de succes.
43
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 44
De la monopostul MP4-22 se a[teapt` s` \l ajute pe Fernando Alonso \n tentantiva de a ob]ine un nou titlu mondial.
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 45
MOTORSPORT
Lansarea echipei McLaren Mercedes s-a transformat \ntr-un spectacol de sunet [i lumin`.
B
aia de lumini inund` cerul Valenciei, \n timp ce o mân` de oameni execut` ultimele acroba]ii pe scena futurist` a Centrului de Arte [i {tiin]e. De data aceasta \ns`, faimosul Cirque du Soleil nu reprezint` principalul punct de atrac]ie al serii. Ceva mai devreme, 100.000 de fani luaser` cu asalt minicircuitul stradal pentru a-[i vedea eroul na]ional, Fernando Alonso, coco]at pe bancheta din spate a unui Mercedes-Benz SL, apoi la volanul monopostului 2006 McLaren Mercedes MP4-22. Focurile de artificii \nc`lzesc atmosfera serii de mijloc de ianuarie, iar pe ecranul uria[ din jurul circuitului defileaz` acum imagini cu spectacolul din sal`. Al`turi de coechipierul s`u, Lewis Hamilton, [i de pilo]ii de teste Pedro de la Rosa [i Gary Paffett, Fernando Alonso nu-[i poate re]ine zâmbetul uria[ la vederea monopostului ro[u-argintiu McLaren Mercedes MP4-22, asemeni unui pu[ti trezit pe nea[teptate \n raionul de juc`rii. Acordurile exotice ale australienilor de la Dead Can Dance acompaniaz` prezentarea
Prezentarea lui MP4-22 reprezint` startul unei noi ere.
pilo]ilor, apoi [tafeta este preluat` de violonista Vanessa Mae, care \nchide festivitatea destinat` VIP-urilor. „Nu trebuie s` o lua]i ca o manier` pompoas` de a lansa o ma[in`. Oamenii \[i doresc dinamism \n Formula 1, iar acesta este efortul nostru care vine \n \ntâmpinarea unei asemenea cerin]e“, a explicat pre[edintele McLaren Mercedes, britanicul Ron Dennis. Mai important \ns`, lansarea de la Valencia a ]inut s` marcheze \nceputul unei noi ere pentru echipa din Woking. C`ci McLaren Mercedes porne[te \n sezonul 2007 nu numai cu un nou monopost, ci [i cu un nou tandem de pilo]i [i noi parteneri comerciali. De unde [i imaginea distinct` a echipei, arborat` cu ocazia lans`rii de la Valencia: „|ncerc`m s` demonstr`m c` ]inem s` ajut`m oamenii, \n special pe cei tineri, s`-[i realizeze visurile“, a dorit s` precizeze Ron Dennis. {i pe bun` dreptate. Pre[edintele McLaren Mercedes i-a \ndrumat pa[ii \n carier` lui Lewis Hamilton.
Pentru McLaren Mercedes, 2007 este primul pas pe un alt drum. Pu[tiul a crescut [i a progresat \n ideea c` \ntr-o zi va pilota pentru echipa anglo-german`, iar visul s`u de copil s-a transformat \n realitate la finele lui 2006, când McLaren Mercedes l-a nominalizat ca pilot titular. Pu]ini [tiu \ns` c` Fernando Alonso a nutrit acela[i vis. „|ntotdeauna mi-am dorit s` pilotez pentru McLaren, o echip` de top \n Formula 1“, m`rturisea campionul mondial, la lansarea de la Valencia. O simpl` declara]ie de complezen]`? Mai degrab` nu. St` m`rturie modul \n care Fernando a legat parteneriatul cu McLaren Mercedes. S` ne \ntoarcem a[adar \n urm` cu un an [i jum`tate, \n duminica Marelui Premiu al Braziliei 2005. La cap`tul respectivei curse dominate de monoposturile McLaren Merce-
45
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 46
46
100.000 de oameni au descoperit MP4-22.
des, spaniolul [i-a trecut \n cont primul s`u titlu mondial. |n paddock, proasp`tul campion a dat nas \n nas cu Ron Dennis. Britanicul l-a felicitat pentru reu[it`, iar Alonso a replicat sincer: „Mi-a]i f`cut misiunea extrem de grea, pentru c` voi, la McLaren Mercedes, dezvolta]i continuu monoposturile.“ „Ai putea face parte f`r` probleme din echip`“, a sunat r`spunsul lui Ron Dennis. „Chiar mi-ar face pl`cere“, a spus Fernando. „Serios?“ „Da.“ A[a a sunat dialogul dintre cei doi, iar trei s`pt`mâni mai târziu contractul dintre McLaren Mercedes [i campionul mondial era deja semnat. Mai mult decât o lovitur` de imagine pe pia]a transferurilor, echipa din Woking preg`tea \nceputul unei noi ere de succes \n Formula 1. Un plan confirmat câteva s`pt`mâni mai târziu, când McLaren Mercedes [i Vodafone au semnat un parteneriat pe nou`
Alonso sper` ca schimbarea echipei s` nu-i schimbe destinul [i s` continu seria de succese \n F1.
Alonso spune c`-[i dore[te trei titluri consecutive cu noua echip` sezoane, cu \ncepere din 2007. Un contract lucrativ, al doilea ca valoare din \ntreaga istorie a Formulei 1, ce permite team-ului anglo-german s` beneficieze de stabilitatea financiar` necesar` ritmului constant de dezvoltare a monopostului de-a lungul fiec`rui sezon de F1. Nu-i de mirare c` mut`rile au generat, \n sânul membrilor echipei, o spiral` pozitiv`. Lucru confirmat de \nsu[i campionul mondial: „Când am sosit pentru prima oar` la uzin` [i am f`cut cuno[tin]` cu oamenii, to]i erau atât de \ncânta]i! Ceea ce v`d aici, la McLaren Mercedes, este mult profesionalism, oamenii sunt foarte deci[i s` câ[tige [i sunt concentra]i asupra luptei pentru titluri. Cred c` al`turi de noii sponsori [i de a[tept`rile pe care ace[tia le au, s-a creat o atmosfer` cu totul nou` \n cadrul
echipei. Toat` lumea simte c` este anul potrivit pentru a reveni \n vârf. Nimeni n-are vreun dubiu \n privin]a asta.“ De altfel, \ntrebat care sunt cele trei dorin]e pe care [i-ar dori s` le vad` \ndeplinite, Fernando n-a stat prea mult pe gânduri \nainte de a r`spunde: „Prima mea dorin]` ar fi s` devin campion mondial al`turi de Vodafone McLaren Mercedes. A doua e s` repet prima isprav`, iar ultima – s` fiu de trei ori campion mondial cu noua mea echip`.“ Formula 1 este \ns` un sport de echip`, iar titlul mondial necesit` un efort comun \n care, pe lâng` profesionalismul tehnicienilor [i talentul unui campion mondial, ingredientele succesului cuprind [i construc]ia unui monopost capabil s` câ[tige Grand Prix-uri. Designul versiunii McLaren Mercedes MP4-22 a demarat \nc` din decembrie 2005, iar \ntregul proces de construc]ie a fost \ncheiat exact un an mai târziu. Drept urmare, pilo]ii au luat cuno[tin]` de performan]ele noului bolid chiar \nainte de botezul pistei, prev`zut la
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 47
MOTORSPORT
Noul monopost a fost testat intensiv.
Alain Prost merge pe mâna tandemului Alonso-McLaren jum`tatea lui ianuarie. Primele impresii? „Toate informa]iile referitoare la aerodinamic` [i motor arat` atât de promi]`tor [i atât de optimist, \ncât dac` datele de pe hârtie se confirm` pe circuit vom avea un monopost foarte, foarte bun. Cred c` vom fi puternici \n acest an“, sus]inea Alonso \n momentul lans`rii noului monopost. McLaren Mercedes MP4-22 a parcurs primele tururi de circuit la Valencia, chiar a doua zi dup` lansare. Apoi, \n decurs de numai o lun`, pân` pe 15 februarie, monopostul argintiu a luat parte, al`turi de echipele rivale, \n nu mai pu]in de 11 [edin]e comune de teste, dintre care [ase le-a \ncheiat cu cel mai bun timp al zilei, iar pilo]ii McLaren Mercedes s-au clasat de fiecare dat` \n Top 4. Mai important, \n
Ibericii au motive s`-i mul]umeasc` lui Alonso, Fernando aducând titlul mondial \n Spania.
teste, arma echipei din Woking n-a avut nici o problem` major`, fie ea mecanic` sau aerodinamic`. Semn bun, \n perspectiva unei stagiuni \n care fiabilitatea va juca, din nou, un rol determinant. Performan]ele noului monopost MP4-22 n-au trecut neobservate \n rândul concuren]ei [i al observatorilor independen]i. Ceea ce l-a \ndemnat pe cvadruplul campion mondial Alain Prost s` considere echipa McLaren Mercedes, al`turi de noul s`u recrut Fernando Alonso, drept principal` favorit` la titlu \n acest an: „|l v`d pe Alonso reu[ind la McLaren, \n special din motive psihologice. Echipa lui Ron Dennis a reprezentat visul s`u din copil`rie, a visat la aceast` oportunitate \nc` de la \nceputul carierei sale \n Grand Prix. Echipa are [i ea nevoie de el [i va face totul pentru a-i oferi [ansa de a câ[tiga ambele titluri mondiale.“ Primul element de r`spuns \l vom afla \ns` \mpreun`, pe 18 martie, odat` cu Marele Premiu al Australiei, etapa inaugural` a sezonului.
CALENDAR FORMULA 1 2007
Data 18.03 08.04 15.04 13.05 27.05 10.06 17.06 01.07 08.07 22.07 05.08 26.08 09.09 16.09
Mare premiu Australia Malaysia Bahrein Spania Monaco Canada Statele Unite Fran]a Marea Britanie Germania Ungaria Turcia Italia Belgia
30.09 07.10 21.10
Japonia China Brazilia
Circuit Melbourne Sepang Sakhir Barcelona Monte Carlo Montreal Indianapolis Magny Cours Silverstone Nürburgring Hungaroring Istanbul Monza Spa Francorchamps Fuji Shanghai Interagos
47
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 48
48
|n procesul de proiectare al monopostului au fost realizate 4.600 de schi]e.
CIFRELE MCLAREN MERCEDES
2,3 secunde reprezint` timpul necesar monopostului McLaren Mercedes MP4-22 pentru a ajunge de la 0 la 96 km/h. 3,5 secunde constituie timpul necesar monopostului McLaren Mercedes MP4-22 pentru a decelera de la 298 km/h la 0. 8 motoare V8 Mercedes F108S sunt transportate la fiecare etap`. 30 de tone de materiale (printre care [i cele trei monoposturi a câte 600 kg fiecare) sunt transportate de echipa McLaren Mercedes la fiecare Mare Premiu. 95 de tehnicieni McLaren Mercedes sunt deplasa]i la fiecare Grand Prix extraeuropean. Pentru cursele din Europa, num`rul lor cre[te la 135. 100 de gigabytes de date sunt culese [i stocate \n cele 17 etape ale unui sezon. Cantitatea de informa]ie cre[te la 300 gigabytes pentru toate testele efectuate de-a lungul unei stagiuni. 4.600 de desene au fost necesare \n faza de proiectare a monopostului McLaren Mercedes MP4-22. 11.000 componente alc`tuiesc monopostul McLaren Mercedes MP4-22. 14.944 km a parcurs monopostul McLaren Mercedes MP4-22 \ntr-o singur` lun` de teste (16 ianuarie – 15 februarie). Spre compara]ie, vechiul monopost McLaren Mercedes MP4-21 a acoperit 16.349 km \n toate cele 18 Grand Prix-uri din sezonul 2006 (antrenamente, caific`ri, curse). Alonso [i Hamilton au pus la grea \ncercare ma[inile \n perioada de teste.
042-049 Formula 1
3/15/07
9:54 AM
Page 49
MOTORSPORT
Str`zile din Valencia au fost alese pentru ineditul spectacol nocturn reprezentat de primii kilometri parcur[i \n mod oficial de monoposturile MP4-22.
49
050-051 Monopost
3/19/07
1:29 PM
Page 50
50 MOTOR ELERON SPATE
Cu cele dou` planuri ale sale, aripa posterioar` este fixat` pe o punte dubl` de sus]inere. O solu]ie prezent`, de altfel, [i \n sezonul anterior, perfec]ionat` \ns` \n perspectiva stagiunii 2007. Cele dou` pl`ci prezint` un profil v`lurit, cu o concavitate pronun]at` \n partea central`, acolo unde cei doi st창lpi de sus]inere au capacitatea de a prelua sarcina aerodinamic` exercitat` cu preponderen]` \n respectiva zon`.
SECRETELE MONOPOSTULUI
Desenat de suedezul Ol채 Kallenius, noul propulsor Mercedes-Benz FO108T, cu opt cilindri \n V, a trebuit limitat, conform regulamentului 2007 adoptat de FIA, la 19.000 de rota]ii pe minut. Motorul are la baz` unitatea MercedesBenz FO108S, utilizat` anul trecut, c`reia i s-au adus modific`ri la sistemul de lubrifiere [i priza de aer. Cum regulamentul Formulei 1 impune, cu \ncepere din acest sezon, limite dure furnizorilor de motoare (\n ceea ce prive[te regimul maxim, alezajul cilindrilor, masa minim`), accentul a fost pus pe fiabilitate, plaje de utilizare [i o mas` intern` redus`.
Pentru echipa McLaren Mercedes, sezonul 2007 de Formula 1 constituie un alt \nceput de drum. Al`turi de noul tandem de pilo]i [i de noile parteneriate financiare, monopostul MP4-22 concentreaz` speran]ele \ntr-un nou titlu mondial [i, totodat`, o sum` impresionant` de inova]ii tehnologice.
SUSPENSIE SPATE
Pentru a \mbun`t`]i fluxul de aer din zona suspensiei posterioare, barele triunghiului superior de suspensie sunt de trei ori mai groase \n zona de prindere de cutia de viteze dec창t \n aria lor de jonc]iune.
DIFUZOR
Zona situat` sub eleronul posterior a constituit unul dintre punctele de atrac]ie ale designerilor McLaren Mercedes \n perspectiva noului sezon. Difuzorul a suferit modific`ri semnificative. Cu o arhitectur` mult mai agresiv`, canalului central [i conductelor laterale li s-a ad`ugat acum o tubulatur` complex`, amplasat` \n partea superioar`, p창n` \n baza de sus]inere a eleronului. Practic, canalele laterale clasice au fost dublate de c`i noi de evacuare, \n scopul de a ameliora fluxul de aer eliminat pe sub monopost.
050-051 Monopost
3/19/07
1:29 PM
Page 51
MOTORSPORT
51
ELERON FA}~
Noua arip` frontal` prezint` obi[nuitul design triplan, \ns` maniera \n care este ata[at` de „nasul” monopostului constituie o veritabil` revolu]ie \n domeniu. Eleronul este prins de caroserie prin intermediul planului median, \n timp ce placa inferioar`, concav` [i proeminent` \n zona central`, permite scurgerea mai eficient` a fluxului de aer pe sub „nasul” monopostului. Toate cele trei planuri p`streaz` forma v`lurit` existent` \n anii preceden]i, \ns` designul cu ata[are pe placa median` indic` o dispunere mai echilibrat` a sarcinii aerodinamice exercitate la viteze \nalte.
PONTOANE
Noutate important`, pontoanele versiunii McLaren Mercedes MP4-22 prezint` un design extrem. |n partea anterioar`, concavitatea extremit`]ilor este deosebit pronun]at`, \ns` caracterul masiv [i agresiv este estompat o dat` cu trecerea spre partea posterioar` a monopostului. |n 2007, celula de siguran]` a pilotului trebuie s` incorporeze un strat lateral suplimentar, de 6 mm, din carbon laminat. Drept urmare, desenul elementelor laterale s-a reg`sit modificat. Pontoanele versiunii MP4-22 nu sunt concepute cu o form` predeterminat`, ata[at` permanent [asiului, ci – prin intermediul unei capote-motor alc`tuite din diverse elemente autonome de caroserie – pot fi configurate aerodinamic \n func]ie de caracteristicile fiec`rui circuit. Este o manier` de a permite echipei McLaren Mercedes de a schimba forma pontoanelor, f`r` a fi nevoit` s` refac`, de fiecare dat`, interminabilele crash-teste la normele FIA.
PNEURI
Adoptarea unui furnizor unic de pneuri \n Formula 1 s-a tradus, \n cazul celor de la McLaren Mercedes, cu trecerea la anvelope Bridgestone. O modificare deloc simpl`, din moment ce noile pneuri furnizate de produc`torul nipon necesit`, pentru o exploatare optim`, ajustarea maselor interne a monopostului cu accent pe puntea fa]`. Drept urmare, monopostul dispune de un centru de greutate translatat spre partea anterioar`, solu]ie realizat` prin reducerea maselor interne [i compensarea cu lest utilizat mai ales \n jum`tatea frontal`.
SUSPENSIE FA}~
Monopostul McLaren Mercedes MP4-22 a preluat de la predecesorul s`u filosofia de suspensie f`r` chil`. Altfel spus, triunghiul inferior de suspensie este ata[at direct de trunchiul [asiului, \n locul chilei clasice de prindere, amplasat` \n partea inferioar` a [asiului. G`selni]a are, \n primul rând, darul de a conferi noului bolid un plus de rigiditate structural`. Bra]ele de suspensie pot fi astfel fabricate din materiale mai u[oare, f`r` a sacrifica rigiditatea. Al doilea avantaj este de ordin aerodinamic. Prinderea triunghiului superior de suspensie se realizeaz` mai sus, iar planul de referin]` al triunghiului lucreaz` mai bine, al`turi de eleronul fa]`, la direc]ionarea fluxului de aer.
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 52
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 53
MOTORSPORT
PERLA NEAGR~ Britanicul Lewis Hamilton \ntruchipeaz` povestea pu[tiului cu origini modeste care a \nt창lnit omul potrivit la locul potrivit. Primul pilot de culoare din istoria F1 va rula \n 2007 pentru McLaren Mercedes [i Ron Dennis, omul care i-a sus]inut cariera.
Text
ALEX COCU
Foto
MCLAREN MERCEDES
53
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 54
Echipa de tehnicieni McLaren Mercedes l-a sprijinit pe Hamilton \nc` de la primii pa[i
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 55
MOTORSPORT
Lewis a impresionat \n competi]iile preg`titoare.
n 1999, danezul Jason Watt \[i trecea \n cont
| titlul \n Formula 3000, [i toat` lumea vor-
bea despre faptul c` are [ansa de a deveni primul pilot de culoare din Formula 1. Un accident stupid i-a curmat \ns` visul. A c`zut de pe motocicleta personal` la o [edin]` foto [i din acel moment \[i duce via]a \ntr-un scaun cu rotile, mul]umindu-se cu participarea la competi]iile de turisme. Ghinionul lui Watt i-a deschis drumul spre legend` lui Lewis Hamilton, a c`rui curs` de debut \n Formula 1, \n Australia, marcheaz` apari]ia primului pilot de culoare \n „Marele Circ“. Lewis este orginar din Grenada, o insul` din puzderia de foste colonii britanice din Caraibe. Dup` ce p`rin]ii s`i au divor]at, la momentul \n care el f`cea primii pa[i \n via]`, a r`mas al`turi de tat`l s`u, Anthony, un muncitor la c`ile ferate, [i de mama sa vitreg`, Linda. Cei doi i-au sprijinit primii pa[i \n lumea motor-
55
Hamilton [i-ar dori ca astfel de momente, \n care savureaz` un succes, s` devin` comune [i pentru cariera \n F1.
sportului. Evident, a fost vorba de karting, Lewis primind primul s`u bolid drept cadou dup` ce, la patru ani, câ[tigase o \ntrecere de ma[ini teleghidate la care se \ntrecuse cu o mul]ime de adul]i. |nc` din primul an pe pist`, a câ[tigat totul: [ase curse din tot atâtea posibile. Au urmat alte rezultate de prestigiu, iar \n 1995, la doar 10 ani, talentul s`u a fost recompensat cu Autosport Award. Ceremonia de decernare a premiilor avea s` reprezinte a doua \ntâlnire decisiv` cu norocul pentru pu[tiul de culoare. Lewis l-a cunoscut pe Ron Dennis, i-a cerut un autograf [i, pe când acesta \[i scria mesajul pe un petec de hârtie, \ndr`zne], l-a \ntrebat dac` crede c` va avea vreodat` [ansa s` piloteze pentru McLaren. „D`-mi un telefon peste 9 ani“, i-a spus Dennis. L-a c`utat \ns` pe Anthony Hamilton peste numai trei ani, iar acesta a acceptat imediat ca boss-ul McLaren
Pe lâng` talent, Lewis a beneficiat [i de mult` [ans`. s` se ocupe de cariera fiului s`u. A[a s-a n`scut ceea ce managerul de la McLaren nume[te programul „My Fair Lady“. A cheltuit cu Lewis peste 7,5 milioane de euro, dar pu[tiul l-a recompensat cu rezultate excelente. Are \n palmares titlul de campion european de karting (2000), campion al Formulei Renault britanice (2003), apoi al Formulei 3 Euroseries (2005) [i, \n fine, al campionatului Grand Prix 2 (2006), \ntrecerea mezin` a Formulei 1. A fost ultimul examen \nainte de debutul \n F1. Pentru Hamilton \ns`, abia acum \ncepe greul. Pân` acum are doar experien]a unor teste derulate la volanul monoposturilor de
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 56
56
Anthony [i Lewis sunt nedesp`r]i]i.
Impresiile pilotului sunt foarte importante pentru inginerii de curse, care trebuie s` seteze ma[ina.
Formula 1, dar n-a intrat \n „groapa cu lei“. |n plus, curs` de curs`, inevitabil, se va face o compara]ie \ntre realiz`rile sale [i cele ale colegului de echip`, iar acesta este tocmai campionul mondial \n ultimele dou` edi]ii, Fernando Alonso. {i el un pu[ti-minune, de vreme ce de]ine o mul]ime de recorduri de precocitate. Or, \n aceste condi]ii, britanicul va avea nevoie de resurse neb`nuite pentru a-[i p`stra \ncrederea \n indiscutabilele sale calit`]i de pilot [i pentru a nu-[i vedea cariera \n F1 frânt` \nainte de a fi \nceput cu adev`rat. De ce a ales \ns` Ron Dennis s`-[i expun` protejatul unui asemenea risc? „Am trecut \n revist` \ntregul platou de pilo]i din Formula 1. Cu excep]ia pilo]ilor din Top 3, am sim]it c` restul a atins un anumit nivel \n carier` [i nimeni nu str`luce[te cu adev`rat“, a explicat boss-ul McLaren. R`m\ne de v`zut dac` pariul s`u se va dovedi unul just. Primul r`spuns \l vom avea
la mijlocul lui martie, \n Marele Premiu al Australiei. O \ntrecere de la care nu va lipsi, cu siguran]`, tat`l s`u, Anthony, dar [i fratele mai mic al lui Lewis, Nicolas, care, precum Watt, \[i tr`ie[te via]a \ntr-un scaun cu rotile, diferen]a fiind c` el nu a fost victima unui accident, ci a avut ghinionul de a suferi \nc` de la na[tere de paralizie. Nicolas merge la marea majoritate a curselor la care particip` fratele s`u [i de]ine \n colec]ie toate cupele lui Lewis, care \i dedic` toate succesele. Nu este exclus ca la \ntrecere s` participe [i mama lui Lewis, Carmen Lockhart. Ea nu are banii necesari deplas`rii [i, pentru a efectua c`l`toria, s-a \nscris la un concurs TV având drept premiu o excursie la acest Mare Premiu. Rezultatele nu au fost \nc` f`cute publice, \n schimb povestea da, de c`tre jurnali[tii de la Sunday Mirror, care au declan[at [i o campanie de pres` menit` s` o ajute pe Carmen Lock-
„Debutul \n F1 este un vis devenit realitate.“ hart. Probabil \ns` c` nici nu va mai exista necesitatea acestui sprijin, pentru c` Lewis, cu sufletul s`u mare, probat \n numeroase circumstan]e, \i va oferi mamei posibilitatea de a-l vedea la lucru. Cum i-a schimbat noul statut via]a lui Lewis? Financiar vorbind, nu se poate spune c` este \ntre privilegia]i. Suma de 500.000 de euro, cât câ[tig` \n primul an, nu este mic` raportat` la al]i pilo]i cu cartea sa de vizit`, dar este totu[i un venit modest. Hamilton poate \ns` s`-[i \mbun`t`]easc` substan]ial veniturile dac` ob]ine rezultate notabile, bonusurile pe curs` ajungând pân` la 200.000 de euro.
052-057 Hamilton
3/15/07
10:11 AM
Page 57
|n timpul liber, Hamilton ascult` muzic` sau c창nt` la chitar` [i joac` golf. Fotbalul [i baschetul \i sunt interzise acum, pentru c` se poate accidenta.
058-059 Telefoane
3/15/07
10:15 AM
Page 58
58
TELEFONUL S~GE}ILOR ARGINTII Implicarea Vodafone \n Formula 1 a intrat \ntr-o nou` er` dup` semnarea parteneriatului cu McLaren Mercedes, a c`rui valabilitate este de un deceniu. Evenimentul a fost celebrat cu o edi]ie limitat` de telefoane mobile lansat` \n luna ianuarie.
058-059 Telefoane
3/15/07
10:15 AM
Page 59
FASHION
|n meniul telefoanelor din seria special` exist` [i posibilitatea de a accesa un mini-joc video F1. |n plus, fanii echipei Vodafone McLaren Mercedes vor avea la dispozi]ie imagini foto [i videoclipuri cu monoposturile team-ului.
la jum`tatea lunii D Derulat` prezentarea monopostului
ianuarie, McLaren MP4/22 a constituit prilejul ideal pentru Vodafone de a lansa o edi]ie limitat` de telefoane mobile, destinate a marca debutul parteneriatului pe zece ani \ncheiat cu echipa din Woking. Un parteneriat care are la baz` faptul c` ambele entit`]i \mp`rt`[esc acelea[i valori (mobilitate, creativitate, performan]`), dar [i, \n egal` m`sur`, au reprezentativitate pe toate meridianele.
Designul telefoanelor [i gama cromatic` folosit` au fost alese ]inându-se cont de noua identitate vizual` a echipei de Formula 1, acelea[i elemente fiind folosite [i la decorarea monoposturilor MP4/22.
Gama de telefoane Vodafone McLaren Mercedes cuprinde versiunile cu clapet` 770SH (3G) [i GX29 (2G) fabricate de Sharp [i modelul SGH-Z720M (3G) al celor de la Samsung. Designul gadgeturilor, argintiu cu tu[e „rocket“ red, reprezent\nd nuan]a oficial` Vodafone, se pliaz` noii identit`]i a echipei britanice [i culorilor arborate pe monopostul 2007. Toate produsele gamei ofer` clien]ilor acces la serviciile Vodafone live!, incluz\nd aici videoclipuri [i imagini cu monopostul
MP4/22. |n plus, gadgeturile dispun de un nou design al meniului de operare, de tonuri de apel speciale [i un mini-joc video F1. Versiunea Vodafone McLaren Mercedes 770SH 3G include o camer` foto cu o rezolu]ie de 1,3 megapixeli, \n timp ce varianta furnizat` de Samsung dispune de o camer` similar`, \ns` de 3 megapixeli, cu autofocus. www.mercedes-benz.ro
59
060-065 Filarmonica
60
3/15/07
12:30 PM
Page 60
060-065 Filarmonica
3/15/07
12:30 PM
Page 61
PERFORMAN}~
VIA}A PE PODIUM Text
ALEXANDRU COCU
Foto
DRAGO{ SAVU
|n mâna maestrului Cristian Mandeal, bagheta dezv`luie magia deplin` a artei dirijoratului. Iar muzica dobânde[te atributele clasice ale supremei inven]ii omene[ti.
T
reptele masive ni se dezv`luie ca unic indiciu luminos al s`lii de recep]ie plonjate \n obscuritatea unei dup`-amiezi mohorâte de februarie. „Scara asta, a[a cum o vede]i, nu duce spre nimic“, remarc`, nu f`r` o und` de ironie, Cristina Sârbu, ghidul nostru de moment. {i totu[i, \n cap`tul treptelor, dou` sc`ri secundare conduc spre ungherele Ateneului, sala de concerte [i, probabil, vestiarele arti[tilor. Sc`ldat` \n lumina cald` a reflectoarelor, estrada auditoriului pare un t`râm
aproape mort. Scaunele de lemn, grupate pereche, troneaz` \n fa]a stativelor pe care zac partiturile legate \ntre coper]i albastre. Bass 1, Viola, Cello… Titlurile mari, \nscrise cu litere aurii, indic` locurile pe care, disear`, arti[tii se vor adresa \mpreun` mul]imii din sal`. Acum \ns`, fotoliile stinghere, \mbr`cate \n catifea purpurie, \ndeamn` la t`cere. Doar pardoseala de lemn scrâ[ne[te u[or, sub greutatea pa[ilor, iar de undeva, din apropiere, r`zbat, triste, sunetele unui flaut.
Peste numai câteva ore, tabloul va fi cu totul altul. Forfota mul]imii, intrarea \n scen` a instrumenti[tilor [i a maestrului, ropotele de aplauze – toate acestea reprezint` laturi ale unui ritual de gal`, \n care ansamblul va c`p`ta via]`. „Orchestra este ea \ns`[i ca un organism care con]ine sisteme de func]ionare, organe; are un creier, o inim`, un sistem circulator, un sistem nervos, care trebuie s` fie extraordinar de bine puse la punct“,
61
060-065 Filarmonica
3/15/07
12:30 PM
Page 62
62
explic` maestrul Cristian Mandeal, director general [i dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu“. „De ce asem`narea este foarte nimerit`? Pentru c`, la fel ca [i \ntr-un organism, atunci când un organ sau o parte din organism este afectat`, sufer` \ntregul“. Maestrul \ndr`ge[te, \n mod vizibil, aceast` paralel` dintre orchestra simfonic` [i corpul uman. Aten]ie \ns`, nu este vorba de simpla admira]ie a unui umanist pentru [tiin]ele exacte. N`scut \ntr-o familie de intelectuali ardeleni, Cristian Mandeal a trebuit, \n adolescen]`, s`-[i conving` p`rintele de voca]ia sa artistic`. Tat`l, de profesie medic, l-a \ncurajat s` \nve]e muzica, element indispensabil \n educa]ia unui tân`r intelectual \n formare. De aici [i pân` la a-i fi acceptat` tân`rului o carier` muzical`, era \ns` cale lung`. Ini]ial, p`rintele \[i dorea ca fiul s`-i urmeze parcursul profesional [i s` practice medicina. Drept urmare, \n perioada liceului, viitorul muzician trebuia s` sus]in` examene anuale de anatomie, biologie [i fiziologie, pentru a avea dreptul de a urma \nc` un an [colar la liceul de muzic` din Bra[ov, pe care l-a absolvit \n 1965. Apoi pe perioada celor zece ani de studii muzicale la Conservator
(cinci ani de pian, patru ani – dirijatul [i compozi]ia, plus un an de masterat \n dirijat orchestr`, oper` [i corul academic), tat`l l-a sus]inut necondi]ionat. Drept urmare, medicina constituie un domeniu familiar muzicianului: „Categoric, o orchestr` este un organism extrem de complex. Dac` am, bun`oar`, un oboist sau timpanist, sau un grup de dou` instrumente care nu func]ioneaz`, asta se r`sfrânge asupra \ntregului, respectiv a orchestrei. Noi spunem a[a: «Nimeni nu poart` DOAR o responsabilitate individual` \ntr-o orchestr`, ci o responsabilitate colectiv`. Nimeni nu gre-
„Categoric, o orchestr` este un organism extrem de complex“. [e[te DOAR pe contul lui. Ci gre[e[te pe contul celor o sut` de oameni care cânt` lâng` el»“. Faptul c` cineva este acordat prost face ca vecinul s` nu poat` cânta curat, pentru c` acesta rela]ioneaz` \n permanen]` cu acordajul celuilalt. Faptul c` cineva nu este ritmic face ca vecinul s` nu poat` cânta la r\ndul lui
Mandeal: „Muzica, spunea Celibidache, nu exist`. La muzic` se ajuge. Este un enorm adev`r.”
ritmic, pentru c` este influen]at [i deranjat \n propria lui execu]ie. Deci, cu alte cuvinte, responsabilitatea este absolut colectiv` [i nu doar individual`. Evident \ns`, \n tot acest angrenaj, latura uman` vine cu cele dou` fe]e ale monedei. Ea este pe de o parte , surs` de eroare, \ns`, pe de alt` parte, orchestra simfonic`, ca structur` vie, tr`deaz` „acel inefabil, care se nume[te creativitate. Creativitatea iese la iveal` \n permanen]`, aproape involuntar, \n momentul procesului de interpretare.“ „Nimic nu se reproduce mecanic, automat, [i pe baza unui program prescris, a[a cum se petrece \ntr-un organism mecanic. Orchestra este un orga–nism viu, \n care imponderabilele sunt nenum`rate, iar jocul de imponderabilit`]i face farmecul, unicitatea fiec`rui moment interpretativ \n parte. {i intervine, \n plus, creativitatea. Momente unice [i irepetabile; asta \nseamn` creativitate. Lucrul acesta, sigur, se petrece mai pu]in la o ma[in`, dac` nu ne referim la procesul de concepere al acesteia“, spune maestrul. De aici [i pân` la a crede c` automobilul, ca structur` mecanic` pur`, nu poate stârni pasiunea dirijorului principal al Filarmonicii „George Enescu“ nu-i decât un pas. Cristian
060-065 Filarmonica
3/15/07
12:30 PM
Page 63
PERFORMAN}~
Mandeal ne l`mure[te \ns` rapid : „Automobilul este unul dintre hobby-urile mele. |mi place foarte mult s` [ofez [i recunosc c` o mare parte din vacan]` mi-o petrec la volan. De altfel, \mi aleg drept destina]ii de vacan]`, de obicei, \n acele teritorii \n care pot ajunge confortabil cu ma[ina“. Destina]iile sale favorite: sudul Turciei sau insulele grece[ti, pentru care – din pasiune pentru automobil – muzicianul este dispus s` petreac` la volan o bun` parte din timpul liber („dou` zile la dus, dou` zile la \ntors“). „Volanul m` destinde, e departe de a fi o oboseal` sau un stres pentru mine“, recunoa[te Cristian Mandeal. E momentul s`-i propunem maestrului un mic exerci]iu de imagina]ie: o paralel` \ntre elementele func]ionale ale unui automobil [i cele ale unei orchestre simfonice. O compara]ie \n care motorul reprezint` „energia colectiv` uman` care se declan[eaz` \n momentul elabor`rii muzicale“, habitaclul „poate fi asem`nat cu ]inuta de concert, pe care eu o numesc ]inuta noastr` de lucru, foarte elegant` [i conform` unui anumit tip de activitate cultural`“, iar pneurile [i ro]ile „sunt stabilitatea, pe de o parte, a tipului nostru de cântat, [i pe de alt` parte – manevrabilitatea, flexibilitatea aceluia[i tip de cântat.
„{i \n universul muzicii clasice, inova]iile joac` un rol important”. Noi cânt`m nu numai foarte controlat [i stabil, ci trebuie s` fim [i extrem de flexibili [i de maleabili \n modul \n care o facem. Aici, asem`narea cu ro]ile nu ]ine de un element fizic, ci de un element cinetic vizavi de ce se \ntâmpl` \n activitatea noastr`“. Care este rolul pe care \l ocup` dirijorul \n toat` aceast` construc]ie? Rolul s`u este unul complex. Pe de o parte, este creierul \ntregului ansamblu, „sistemul electronic de control“, pe de alt` parte, „tot dirijorul este cel care pune frânele [i tot el accelereaz`“, consider` maestrul. {i \n lumea automobilului [i \n universul muzicii clasice, perfec]iunea poate fi m`surat` \n parametri fizici. Inova]iile tehnologice joac`, \n ambele sisteme de valori, un rol semnificativ. „La noi, \n muzic`, imprimarea pe compact disc are, \n general, caracteristicile perfec]iunii. Sunt foarte frumoase, sunt [i atractive: toat` lumea \[i cump`r` CD-uri, toat` lumea ascult` CD-uri. {i totu[i, nimeni
nu a renun]at la concerte“. De ce? |ntrucât „concertul creeaz` \nc` acea culoare, acea mireasm` care r`mâne apoi \n con[tiin]a ascult`torului, uneori pentru ani de zile. Nimeni n-o s` uite concertele lui Celibidache pe care le-a dat aici \n ’79-’80, concertele lui Ionel Perlea, c\nd a venit pe jum`tate paralizat [i a condus Orchestra Radio [i Orchestra Filarmonicii. Concerte care poate nu au fost perfecte, dar care au r`mas unice \n memoria ascult`torilor de atunci. Sunt doar dou` exemple, care s-au petrecut la noi \n ]ar`“, spune Mandeal. Care sunt \ns` concertele pe care maestrul le p`streaz` \n suflet ? „Eu n-am s` uit niciodat` anumite concerte pe care le-am v`zut la Berlin, dirijate de Karajan cu Filarmonica. Ceea ce se petrecea \n sal` este greu de reprodus \n cuvinte. Sunt momente unice pe care le remomerez \ntotdeauna cu pl`cere“, spune Mandeal. Altfel spus, mai important` decât perfec]iunea determinat` de atingerea unor parametri pe cât de exac]i, pe atât de aseptici, \ntr-o orchestr` simfonic` obiectivul \l constituie performan]a. „|n ceea ce prive[te actul de muzic` clasic` \n grup, \n orchestr`, performan]a \nseamn` \n primul rând o extraordinar` coeziune. Apoi – o capacitate
Mandeal: „Muzica este, probabil, suprema inven]ie omeneasc`. Prin aceast` art`, mai mult decât prin oricare alta, omul tinde s` se apropie de Divinitate.”
63
060-065 Filarmonica
3/15/07
12:30 PM
Page 64
Mandeal: „Orchestra este un organism viu, cu nenum`rate imponderabile al c`ror joc d` farmecul [i unicitatea fiec`rui moment interpretativ \n parte.“
de conexiune cu actul muzical. Aici vorbim de conexiune atât din punct de vedere al ac]iunii, care \nseamn` manevrarea instrumentelor, cât [i conexiune total`, fizic` [i psihic`, cu obiectul de reprodus, care \nseamn` o partitur`. O partitur` general` care cuprinde partituri individuale care se distribuie fiec`rui instrumentist \n parte [i pe care noi le numim „stimme“. O denumire care vine dintr-un termen german, care \nseamn` „voce“. Fiecare instrument \[i are vocea lui. Marea performan]` se produce atunci când toate elementele acestui organism, unul foarte complex (c`ci poate merge pân` la peste o sut` de executan]i, angrena]i cu to]ii \n acela[i timp, \n acela[i spa]iu [i cu aceea[i dedica]ie [i voin]`), reu[esc s` reproduc` o partitur`. Este vorba de un simplu document, de un lucru abstract – o bucat` de hârtie, pe
„Muzica \nseamn` tr`ire [i un mod de cunoa[tere a Eului” . care reu[esc s` o transforme \ntr-un act muzical viu, vibrant, de neuitat [i atât de bine omogenizat, \ncât contribu]iile individuale, care nu lipsesc niciodat`, s` se constituie ca p`r]i absolut obligatorii ale unui act colectiv de crea]ie“, explic` Cristian Mandeal. El spune, \n plus, c` nu exist` dirijor perfect: „Lua]i, spre exemplu, 30 de variante discografice la „Eroica” de Beethoven dirijate de 30 de mari dirijori ai secolului. Fiecare dintre ele este interesant` \n sine [i are elemente unice. Ceea ce \nseamn` c` nu se poate vorbi de perfec]iune nici \n cazul actu-
lui artistic individual, a[a cum, de altfel, am concluzionat [i \n ceea ce prive[te actul artistic colectiv. Nu este vorba de perfec]iune, ci este vorba de capacitatea de recreere a unei partituri, de a extrage sensuri dintr-o partitur`. Sensuri specifice, muzicale”. O viziune asupra actului de crea]ie muzical` pe care maestrul [i-a cl`dit-o \n cele peste trei decenii de activitate, r`stimp \n care a dirijat \n 32 de ]`ri [i 25 de capitale ale lumii. O carier` plin`, \n care muzica a constituit tr`ire, privilegiu [i, \n egal` m`sur`, un mod de cunoa[tere a Eului. |n plus, sus]ine maestrul, „este [i o cale de cunoa[tere a Universului“: „Nimeni pe p`mântul acesta n-a fost capabil s` dea o defini]ie muzicii. Muzica, spunea Celibidache, [i \mi place s` repet acest lucru, muzica nu exist`. La muzic` se ajunge. E un enorm adev`r. Pentru c` muzica n-ai cum s-o
060-065 Filarmonica
3/15/07
12:30 PM
Page 65
Mandeal: „Dac` l-a[ fi \ntâlnit pe Sergiu Celibidache cu 20 de ani mai devreme, ast`zi eram un alt dirijor.“
define[ti, n-ai cum s-o apuci, n-ai cum s-o vezi sau s-o pui \n ecua]ie, e câte ceva din toate acestea. Dar atunci când ea se petrece, fiecare om realizeaz` faptul c` a intrat \n contact cu muzica. |n sine, este probabil suprema inven]ie omeneasc`. |ntr-un fel, prin aceast` art`, mai mult decât prin oricare alta, omul tinde [i reu[e[te uneori s` se apropie foarte tare de Divinitate. {i o face din dou` direc]ii. Mai \ntâi, pentru c` prin activitatea sa, creeaz` ceva care este de nereprodus, dar [i, pe de alt` parte, pentru c` prin muzic` reu[e[te s` aib` aceast` percep]ie a Dumnezeirii. Iar`[i, este foarte greu de spus prin ce re]et` se poate face, sau prin ce parametri…“. M`rturisesc c` m-am desp`r]it cu greu de maestrul Mandeal. Dac` programul \i permitea, probabil c` mai r`mâneam ore \ntregi s`-l ascult vorbind despre muzic` [i via]`.
Pentru c` are darul de a-[i conduce orchestra s` caute, \n fiecare clip`, perfec]iunea, [i s`-i aduc`, pe cei prezen]i \n sal`, la fiecare concert, mai aproape de Divinitate. |n plus, maestrul este \n m`sur` s` [i exprime acest demers, s`-l explice pe \n]elesul celui care-l ascult`, [i, pe undeva, consider c` oricine ar avea privilegiul s`-l \ntâlneasc` [i s` poarte o astfel de agreabil` conversa]ie, se va apropia de muzic`. Fie c` o va face \n tihna c`minului, sau va deveni o prezen]` constant` \n s`lile de concert, va descoperi c`, \n minte [i suflet, sunetele se vor \ngem`na cu vorbele lui Cristian Mandeal, construind adev`ruri capabile s` schimbe – [i nu sunt vorbe mari – chiar percep]ia despre via]` [i despre drumul urmat de fiecare dintre noi. www.fge.org.ro
N`scut \n 1946, Cristian Mandeal a studiat pianul, compozi]ia [i dirijatul la Bra[ov [i Bucure[ti, urmând apoi cursurile de m`iestrie ale lui Herbert von Karajan, la Berlin, ca [i ale lui Sergiu Celibidache, la München. {i-a \nceput cariera cu orchestrele din Târgu Mure[, Cluj [i Bucure[ti. |n 1991 a fost numit Director General al Filarmonicii „George Enescu“, func]ie pe care o de]ine [i \n prezent. Acum, Cristian Mandeal este [i Director Artistic al Orchestrei Simfonice Euskadi din Spania, iar din toamna lui 2005 este Dirijor Principal Invitat (Principal Guest Conductor) al Orchestrei Hallé din Manchester. A dirijat \n 32 de ]`ri [i 25 de capitale de pe patru continente.
066-067 B&O
3/15/07
10:18 AM
Page 66
066-067 B&O
3/15/07
10:18 AM
Page 67
068-069 Zileri
3/15/07
10:24 AM
Page 68
68
Crea]iile PAL ZILERI se g`sesc la Alsa Boutiques, pe Calea Victoriei 63-81, Bucure[ti.
ELEGAN}A PREZENTULUI Nu ai nevoie de mai mult de o privire furi[at` pentru a remarca elegan]a relaxat` a costumului. E ceva \n croial` [i \n material… ceva ce spune clasic, dar nu \mb`]o[at, ceva ce spune la mod`, dar cu discre]ie. Este un costum Pal Zileri, semnul b`rbatului modern. TEXT
ANDREI CR~CIUN
FOTO
PAL ZILERI
N
u e deloc u[or s` te impui \n lumea modei, \n special \n cea masculin`. {tiu, sunt destui cei care nici m`car nu \i justific` existen]a, pornind de la ideea c` un costum b`rb`tesc nu poate fi decât un costum, indiferent cine \l realizeaz`. Dar se \n[eal`. Pentru c` tocmai aici, unde paleta coloristic` [i liniile generale par a reduce posibilit`]ile, se remarc` adev`rata m`iestrie a croitorilor. Dincolo de modelul [i culoarea ]es`turii, secretul unui costum de calitate st` \n naturale]ea materialului, \n u[urin]a lui, \n fine]ea pe care o sim]i la atingere [i, desigur, \n modul \n care acesta te face s` ui]i de ideea unei uniforme \ncorsetante. Por]i un astfel de costum, \l compari cu unul normal [i, imediat, diferen]ele devin atât de evidente. {i totu[i taina acestei
068-069 Zileri
3/15/07
10:24 AM
Page 69
FASHION
Crea]iile Pal Zileri pot fi asortate cu cravate, curele, pantofi [i ochelari purtând aceea[i marc`.
indiscutabile diferen]ieri calitative nu-]i este integral dezv`luit` doar de simpla purtare. Ar trebui s`-l desfaci \n buc`]i sau, mai bine, ar trebui s` asi[ti la crearea lui pentru a \n]elege pe deplin ceea ce face dintr-un costum Pal Zileri o garan]ie a stilului [i a confortului. Poate c` la prima vedere op]iunile unui b`rbat care \[i alege un costum par limitate, dar pu]ine lucruri pot fi mai neadev`rate. Exist` mai mult de 2.000 de modele de ]es`turi [i culori diferite, circa 60% dintre ele fiind create special pentru Pal Zileri. Orice astfel de costum e realizat numai din fibre naturale [i, indiferent dac` este vorba de p`r de c`mil`, p`r de cal, bumbac pur sau lân`, exist` mai mult de 180 de proceduri diferite prin care trece fiecare exem-
plar. Unele dintre acestea sunt executate manual, aten]ia pentru detaliu fiind ceva mai mult decât o regul` oarecare, iar transformarea din schi]` \n simbol al preciziei [i elegan]ei dureaz` ceva mai mult de [ase ore. }es`turile subiacente sunt [i ele de cea mai bun` calitate, definind formele [i \nt`rind costumul unde este nevoie. Nasturii sunt fie din scoic`, fie din os, \n func]ie de stofa aleas`, calitatea remarcându-se chiar [i din modul \n care sunt executate cus`turile ascunse, tehnicile asigurând durabilitatea [i \mbun`t`]ind aspectul general. Ajungem la croial`, la modul \n care un costum bine gândit face o medie perfect` \ntre imaginea clasic` [i trendurile actuale, transmi]ând stil [i rafinament. Apoi ne oprim
la micile detalii, genul care transform` un buzunar banal \ntr-unul extrem de util, cineva concepându-l astfel \ncât s` poat` sus]ine [i masca un set mai greu de chei \ntr-un caz, sau un bilet de avion \n altul. Costumele sunt prev`zute cu margini suplimentare care iau \n calcul o eventual` modificare a propor]iilor \n func]ie de cump`r`tor, procesul fiind \ncheiat de examinarea individual` a fiec`rui exemplar \n parte. Practic, nimic nu este precupe]it \n efortul de a-l satisface [i pe cel mai preten]ios cump`r`tor, tocmai aceast` atitudine vizavi de procesul de crea]ie asigurând pozi]ia privilegiat` pe care Pal Zileri o are \n aglomerata [i dinamica lume a modei. www.palzileri.com
69
070-071 Gallery
3/15/07
10:26 AM
Page 70
70
DECORA}IUNI INTERIOARE
STIL AMBIENTAL
GENE ASIATICE
Este ceva u[or arhaic \n acest bol creat de artizanul Manfred Schmid cu ajutorul unui lac japonez cunoscut sub numele de „urushi“. F`r` a purta nici un fel de decora]iune, a fost realizat folosind o tehnic` str`veche de l`cuit, specific` Asiei de Est, ce implic` aplicarea mai multor straturi de r`[in` pe un model textil. Constând din 30 de etape separate, procesul poate dura pân` la 12 luni pân` când fiecare dintre straturi
ajunge s` se usuce. De asemenea toate rosturile dintre straturi au fost umplute cu o past` special` [i lustruite. Schmid aplic` apoi trei-patru straturi de lac negru dup` care lustruie[te suprafa]a pân` la un luciu perfect. Fascina]ia bolului, care are 9,5 cm \n`l]ime [i 25 cm diametru, const` \n puritatea sa estetic`. Fiecare crea]ie urushi este manufacturat` f`r` nici un fel de plan sau schi]` preliminar`.
www.urushi.de
Varia]ie pe tema cilindrului. Simplitatea pur` a acestei l`mpi din colec]ia Rolf Benz nu poate s` nu impresioneze. Este disponibil` \n ro[u, maro fumuriu, gri deschis [i alb, putând fi u[or integrat` \n gama de culori a interiorului c`minului dumneavostra. Poate lua forma unei l`mpi cu picior lung sau scurt sau a unei l`mpi de mas`, toate versiunile fiind dotate cu un \ntrerup`tor gradual [i un stativ rotund placat cu nichel mat.
www.rolfbenz.com
070-071 Gallery
3/15/07
10:26 AM
Page 71
GALERIE
FASCINA}IE
Aceast` etajer` ro[ie este crea]ia artistului belgian Leo Aerts, fiind dotat` cu un sistem de iluminare ingenios integrat \n rama de o]el l`cuit. Se poate opta pentru varianta „Colore“, cu o u[` glisant` din sticl` satinat` sau clar`. Dup` preferin]e, se poate alege o culoare diferit`. Finisajul etajerei poate fi, de asemenea, alb, portocaliu, verde sau, \n egal` m`sur`, poate fi \n dou` nuan]e de albastru.
www.alinea.be
UNGHI PERFECT
O crea]ie reu[e[te \ntotdeauna s` ne câ[tige admira]ia atunci când ceva dificil de realizat pare simplu, precum [i atunci când elegan]a se \mbin` cu frumuse]ea. Acesta este crezul designerului responsabil de crearea lui „H 167“. Construit` dintr-o combina]ie de sticl` [i lemn, m`su]a denot` o impresie de luminozitate. Blatul p`trat m`soar` 90X90, [i este disponibil \n nou` feluri de furnir, printre care ar]ar, nuc [i cire[.
www.ronald-schmitt.com
STIL DE {EZUT
Acest scaun denot` gra]ia [i elegan]a la care, \n mod normal, te-ai a[tepta de la o mobil` italian`. Tr`s`turile sale caracteristice sunt sp`tarul rotund [i curbele subtile ale picioarelor din o]el cromat. „Victor“ este foarte bine tapi]at [i confortabil la [ezut, fiind disponibil \n variante din piele sau stof`. Husele se pot scoate cu u[urin]`, a[a c` nu ar trebui s` fie vreo problem` dac` este folosit \n buc`t`rie sau \n camera de zi.
www.bonaldo.it
71
072-073 M Classe
3/15/07
10:27 AM
Page 72
072-073 M Classe
3/15/07
10:27 AM
Page 73
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 74
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 75
EMO}II 75
BIJUTERIE PE RO}I
Text
R~ZVAN CODOREAN
Foto
MERCEDES-BENZ
Niciodat` nu e prea t창rziu pentru a reinventa ceva. {i, ca pe la \nceputurile secolului trecut, milionarii ar putea defila pe str`zile celor mai exclusive locuri de vacan]` ale lumii ocup창nd locul care le este rezervat \n limuzine, cel de pe bancheta din spate.
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 76
76
Motorul V12 este preluat de la S600.
inspira]ie pentru viitoarea versiune cabrio a limuzinei Clasa S, dar [i, foarte posibil, pentru Maybach, marca exclusiv` a concernului DaimlerChrysler. |n plus, este vorba de pri-
Ocean Drive a sedus asisten]a Salonului de la Detroit. mul model convertibil cu 4 u[i produs de Mercedes-Benz dup` 300d cabrio, care p`r`sea liniile de produc]ie de la Stuttgart \n 1962. Tema \ncredin]at` designerilor a fost exprimat` concis: obiectivul era acela de a realiza cel mai confortabil [i elegant sedan con-
vertibil din lume. Rezultatul a fost spectaculos [i, privindu-l, \]i po]i \nchipui c` \nainte de a desena, stili[tii din echipa MercedesBenz au \nchis ochii pre] de câteva minute, pentru a-[i imagina atmosfera \n care se va derula existen]a acestui automobil. Una cu domenii somptuoase, yachturi ancorate \n propriile dane, ]inute realizate de cei mai importan]i creatori ai lumii [i bijuterii demne de cele mai importante colec]ii de profil. Totodat`, o existen]` marcat` de zile [i nop]i petrecute \n preajma starurilor de cinema, ale vedetelor din showbiz, la petrecerile familiilor nobiliare, \n cazinouri extravagante, la Scala din Milano sau \n cele mai exclusiviste cluburi private de pe glob. Pentru c`, Ocean Drive este un obiect gândit pentru elit`.
Soft-top-ul este ascuns \n portbagaj cu ajutorul unui ingenios sistem electric.
▲
etroit nu este un ora[ de vacan]`. |n schimb, este o Mecca a industriei auto americane, iar dac` \]i propui s`-i dai gata pe clien]ii celei mai importante pie]e mondiale, atunci nu trebuie s` ratezi tradi]ionalul salon desf`[urat \n fiecare an la \nceputul lui ianuarie. Iar dac` mai este vorba [i de edi]ia centenar`, atunci este clar, merit` s`-]i dai silin]a s` impresionezi. Este ceea ce a f`cut [i Mercedes-Benz, care, practic, a dat o alt` valoare ideii c` omul gospodar \[i face iarna car [i vara sanie. Pentru c` modelul cu care compania german` a cucerit, deopotriv`, publicul, speciali[tii [i jurnali[tii prezen]i la edi]ia din 2007 a NAIAS a fost conceptual Ocean Drive. Adic` o decapotabil` despre care se spune c` va servi ca
D
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 77
Liniile fluide ale caroseriei sunt completate fericit de soft-top-ul record, a c`rui suprafa]` total` este de 3,2 metri p`tra]i.
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 78
Privit de sus, Ocean Drive aduce cu un briceag elve]ian. Asem`narea nu se opre[te aici, ambele obiecte „respirând“ perfec]iune prin to]i porii.
074-079 Ocean Drive
3/15/07
11:12 AM
Page 79
EMO}II 79
Care sunt ingredientele care au asigurat succesul de public de care s-a bucurat Ocean Drive ? Confortul de top, dar [i stilul s`u, care aminte[te de convertibilele de lux din trecut. Ne propune \n plus, desigur, patru u[i, ca [i modelul Clasa S din care deriv`, are o siluet` elegant` [i puternic`, dar [i un softtop impresionant, de 3,2 metri p`tra]i, care este ac]ionat de un ingenios mecanism electric. Ma[ina are o gril` frontal` de largi dimensiuni, care confer` un plus de clas` acestui model. Geamul lateral a fost conceput f`r` margini, iar montan]ii centrali au fost elimina]i, pentru a conferi modelului un caracter unitar, dar [i pentru a p`stra fluiditatea liniilor. Ocean Drive este propulsat` de un V12 biturbo de 5,5 litri, preluat de la
S600, capabil s` ofere 517 CP, [i beneficiaz` de cele mai bune materiale [i cele mai noi gadget-uri. La interior nu ai cum s` nu-]i opre[ti privirea pe uria[ele suprafe]e din
Sub capot` se g`se[te deja celebrul V12 biturbo de 5,5 litri. lemn de ar]ar, iar la exterior se eviden]iaz` grila cu o treime mai mare dec창t \n mod normal, farurile LED, jantele, dar [i vopseaua aurie \n dou` tonuri, care sugereaz` [i din punct de vedere cromatic, ideea apartenen]ei clientului-tip la elit`.
La bordul lui Ocean Drive, privilegia]ii stau \n spate [i se bucur` de confort maxim.
Ce mai merit` semnalat? Ei bine, faptul c` privilegia]ii stau \n spate. Acolo exist` sisteme audio-video, acolo activeaz` Airscarf (sistemul care \nc`lze[te pasagerii discret, la nivelul g창tului), acolo exist` frigiderul [i sticla de [ampanie. Nu doar elementele de confort extrem reprezint` \ns` un atribut pentru Ocean Drive, ci [i cele de siguran]`, care, evident, sunt extrem de importante \n cazul unui astfel de model. Ma[ina este dotat` cu cele mai noi [i avansate sisteme, \ntre care amintim PRE SAFE, Distronic Plus cu senzori radar sau Brake Assist Plus. Lista este \ns`, v` asigur`m, mult mai lung`, [i con]ine toate elementele care au f`cut din Clasa S o referin]` \n domeniul protec]iei pasive [i active. www.daimlerchrysler.ro
Mercedes-Benz a pus accent pe detalii, dovad` st창nd frigiderul pentru [ampanie.
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 80
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 81
DESTINA}II
AVANGARDA BUNULUI-GUST Text
GERO GÜNTHER
Foto
NILS HENDRIK MÜLLER
Pentru cei care practic` profesii creative, Tokio este o surs` nesfâr[it` de inspira]ie. Entuziasmul pentru tot ceea ce este high-tech [i pentru arhitectura de ultim` or` se \mbin` cu con[tiin]a stilului [i tradi]ia. Este o combina]ie unic` care animeaz` munca designerilor Mercedes-Benz. Studioul lor din acest ora[ aflat \n plin` dezvoltare este primul de acest fel deschis \n Japonia de o companie european`.
81
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 82
Str`zile din Tokio sunt extrem de animate. Reziden]ii din acest ora[ sunt foarte sofistica]i \n ceea ce prive[te gusturile [i stilul.
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 83
DESTINA}II
Director Olivier Boulay, arhitect [i designer.
De la mezanin po]i cuprinde cu vederea atelierul de modelare, unde peste 200 de obiecte au prins form`.
P
structori de modele, ingineri [i exper]i \n computere au de \mp`r]it \ntre ei exact 520 de metri p`tra]i. O cl`dire func]ional`, undeva \ntre Tokio, Yokohama, buc`t`rii, [coli [i benzin`rii, acest centru st` aproape \n mijlocul celei mai mari aglomera]ii urbane de pe planet`: 38 de milioane de oameni locuiesc \n [i \n jurul ora[ului Tokio. Dar, la fel ca [i na]ia din aceast` ]ar` insular` dens populat`, oamenii creativi de la Mercedes-Benz sunt exper]i \n utilizarea cât mai eficient` a spa]iului foarte restrâns de care dispun. Olivier Boulay este designer [i arhitect. El a preluat sarcina de a redesena cl`direa. Cu mult talent, a \ncorporat u[i culisante [i pere]i flexibili pentru divizarea camerelor, [i a profitat de \n`l]imea camerei. Unele por]iuni din spa]iul de lucru sunt situate la mezanin, pentru a putea avea o imagine de ansamblu, neobstruc]ionat`, a ceea ce creeaz` constructorii de modele la parter. Cei care \ncearc` s` stabileasc` noi standarde tehnologice au nevoie de cea mai cuprinz`toare viziune. {i ce loc mai bun pentru a
ersoanele care s-au adunat \n curtea Centrului Avansat de Design Mercedes-Benz din Japonia fream`t` de emo]ie. „Doar prive[te la acest bord, la aceste forme!“ |ntreaga echip` r`mâne transfigurat` \n jurul unui automobil cu adev`rat clasic. Toat` lumea este de acord c` acest Mercedes 300 SLS din 1957 este de o elegan]` pur`. Proprietarul acestui giuvaier argintiu are 70 de ani [i este \ncântat la culme de faptul c` vizita sa la sediul designerilor Mercedes a trezit atât de mult entuziasm. „Sunt onorat“, spune Yutaka Omori. „{ti]i, s-a \ntâmplat s` fiu \n zon`.“ Se \nclin` \n fa]a tuturor. „Omori-san, câte automobile ave]i?“, \ntreab` Olivier Boulay, directorul Centrului Avansat de Design Mercedes-Benz din Japonia (MBADJ). „18 modele Mercedes, [i numai o cas` micu]`“, declar` el. Boulay \ncuviin]eaz` empatic. Lipsa spa]iului este o component` omniprezent` a vie]ii din aceast` ]ar` [i mai ales din capitala ei supraaglomerat`. Studioul de design Mercedes-Benz nu a fost scutit de acest lucru: cei 17 designeri, con-
Tokio este metropola cu cel mai mare avans tehnologic din lume. surprinde cu coada ochiului un mic fragment de viitor decât \n metropola cea mai avansat` tehnologic din lume? Unde e mai bine s` iei pulsul tendin]elor care se vor dovedi importante pentru automobilul viitorului? „Suntem o echip` interna]ional` care lucreaz` \n Japonia pentru a dezvolta o viziune pentru un produs german“, spune Boulay. O contradic]ie? Nu chiar. |n era globaliz`rii, este o necesitate. La fondarea sa, \n 1993, MBADJ a fost primul studio de design al unei companii europene care a fost deschis \n Japonia. Cl`direa high-tech este parte integrant` dintr-o magistral` activ` de date, \n care mai sunt incluse celelalte studiouri de design Mercedes-Benz din Italia, SUA [i Germania, la toate acestea ad`ugându-se cercetarea \ntreprins` de DaimlerChrysler.
83
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 84
84
Pentru Masanori Tominaga, designul este intui]ie.
Cu mult` imagina]ie [i creativitate, lucr`torii transform` ideile \n forme concrete.
Din 1993, designerii din Japonia au finalizat peste 200 de modele: succesoare ale seriilor existente, concepte [i vehicule de cercetare. Maybach a fost resuscitat aici cu succes, [i hibridul F500 Mind, precum [i F600 Hygenius au fost concepute aici. „Pentru a \n]elege ceea ce facem aici, \n Tokio, trebuie doar s` privi]i pu]in prin ora[“, spune Boulay. „Lua]i, de exemplu, magazinele de lux de pe Bulevardul Omotesando, care arat` mai mult a galerii de art` decât a boutique-uri. Sau futuristicul turn Roppongi, cu toate cluburile, restaurantele [i s`lile sale de cinema spectaculoase.“ Olivier Boulay este un ghid turistic excelent. El [i-a g`sit \n Tokio pasiunea [i scopul. Arat` spre temple str`vechi cu acela[i entuziasm cu care indic` trecerile ornamentale peste autostr`zi, care se \ncol`cesc \n jurul ora[ului ca ni[te panglici puse pe un cadou gigantic. Nu mai men]ion`m recent inauguratul magazin Prada, conceput de arhitec]ii Herzog [i De Meuron ca un fel de sculptur` \n sticl`, prietenoas` pentru trec`tori. Din tur nu lipsesc ele-
mentele uimitoare, fiind condimentat cu cele mai bune [i interesante detalii high-tech [i de lux. Boulay nu mai contene[te s` laude cultura japonez` \n materie de servicii. Aici, pentru o sum` modic`, po]i s` \]i trimi]i bagajele \n avans la destina]ia de vacan]`. Sau, exist` parc`ri subterane f`r` rampe [i curbe. Ma[inile sunt conduse \n ni[te cu[ti [i apoi, dintr-odat`, dispar din raza vizual`, duse parc` de o mân` invizibil` \n adâncurile unui spa]iu de depozitare sofisticat, care este controlat de un computer. „Imaginea noastr` despre Japonia este cu totul gre[it`. |nc` mai credem c` japonezii ne copiaz` pe noi, europenii. Dar, hai s` fim serio[i, aici au renun]at la copiat cu mult timp \n urm`. Boulay-san [tie exact despre ce vorbe[te. O perioad` destul de lung`, francezul de 47 de ani s-a bucurat de succes ca designer [ef al unei mari companii produc`toare de automobile din Japonia. Ideile sale se bucur` de un respect deosebit \n r\ndul japonezilor [i europenilor deopotriv`. „Japonezii iau lucrurile
Designerul vorbe[te cu modelele pe care le creeaz` – pasiune pur`. care le plac [i le adapteaz` [i le transform` cu u[urin]`. Gra]ie m`iestriei de care dau dovad`, deseori ob]in rezultate uimitoare.“ Cererea de produse de lux este \n cre[tere \n Japonia. Companii precum Louis Vuitton produc jum`tate din venitul lor anual total, numai \n Japonia. M`rci japoneze precum Kenzo, Yamamoto, Issey Miyake sau Comme des Garcons, au devenit cunoscute la nivel interna]ional. „Exist` dou` regiuni \n lume unde adev`ratele produse de lux pot fi create Europa [i Japonia. Este clar c` Mercedes-Benz trebuie s` aib` o prezen]` foarte tangibil` aici“, spune Boulay. O schem`, pe care el o nume[te „ADN-ul Mercedes“ este atârnat` de peretele transparent, exterior. Fotografii [i citate amintesc succint de r`d`cinile, istoria [i esen]a celei
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 85
DESTINA}II
Din câteva mi[c`ri agile, o schi]` cap`t` form`.
Constructorii de modele foarte experimenta]i sunt un capital cultural de mare pre] \n }ara Soarelui R`sare.
mai faimoase m`rci de automobile din Germania. Este un standard foarte \nalt cu care trebuie s` te compari de fiecare dat`. Astfel de compara]ii reprezint` aproape o datorie pentru un designer precum Hideki Takanashi. „Japonezii iubesc produsele germane, minimalismul german, Bauhaus. Pentru noi, Mercedes-Benz este sinonim cu puterea [i soliditatea, puritatea [i precizia.“ S` munceasc` pentru o companie cu tradi]ii atât de distincte este o onoare pentru membrii echipei de design, dar [i o provocare. Dezvoltarea de noi forme pentru o marc` ce a \ncercat atât de multe solu]ii de-a lungul timpului este un act de balans, un fel de balet, dup` spusele lui Takanashi. Felul lipsit de inhibi]ii, de multe ori juc`u[ \n care japonezii mânuiesc aparatura high-tech, robo]ii [i chiar noile idei cum ar fi pilotul automat, trebuiesc \n mod constant temperate pentru a se potrivi imaginii Mercedes. Luxul rezult` dintr-o fuziune de succes \ntre valorile tradi]ionale [i m`iestrie pe de o parte [i realiz`rile tehnologiei moderne pe de
alt` parte, iar Tokio este locul ideal \n care aceasta poate s` aib` loc. Mul]umirea lui Olivier Boulay vizavi de angaja]ii s`i este evident` chiar [i pentru vizitatorul ocazional. Directorul are numai vorbe de laud` despre viteza [i eficien]a echipei sale. Masanori Tominaga, care are vreo patruzeci [i ceva de ani, este mâna dreapt` a directorului. De[i aparent lipsit de emo]ii, trebuie doar s`-l faci s` vorbeasc` despre designul auto [i Tominaga devine degrab` poetic. Ocazional, se confeseaz` el, st` pân` târziu la birou, singur, pentru a putea vorbi cu modelele de clei. |ncet [i foarte concentrat. Una dintre cele mai mari calit`]i ale sale, pretinde designerul, este aceea c` [tie s` asculte. „Pot spune dac` vreun element deranjeaz` ma[ina.“ Tominaga \nchide ochii [i \[i freac` energic fa]a. „Dac` vrei s` creezi ceva cu adev`rat excep]ional, trebuie s` \]i explorezi sentimentele pe care le ai fa]` de acea ma[in`. Este o ma[in` pentru var`? Pot s` mi-o imaginez \n fa]a unui zid de c`r`mizi?“ Apoi
G`sirea de noi forme pentru o astfel de marc` este o art`. \ncepe s` deseneze. Desenele arat` precum cele din revistele comice japoneze, pline de vitalitate [i emo]ie, scene din viitor. „Principalul nostru scop este acela de a crea scenarii“, explic` Boulay. „Faptul c` sunt arhitect m` ajut` s` combin dezvoltarea urban` cu automobilele.“ Fiecare ma[in` trebuie mai \ntâi s` fie previzualizat` \n mediul s`u. Un astfel de scenariu de viitor ar putea implica automobilele hibride care, atunci când treci pe lâng` indicatoarele care arat` grani]a unei localit`]i, r`spund unui semnal [i comut` automat pe propulsie electric`, reducând instantaneu viteza, mic[orând zgomotul [i poluarea [i m`rind nivelul de siguran]`. „Nu este vorba despre magie neagr`, tehnologic este complet viabil.“
85
080-086 Tokio
3/15/07
11:28 AM
Page 86
86
Multe dintre magazinele de mod` din cel mai mare ora[ al Japoniei seam`n` cu ni[te galerii avangardiste.
O atmosfer` tulbur`toare str`bate ora[ul Tokio.
Designerii \ncearc` s` rezolve problema locurilor de parcare, caut` metode de evitare a stresului [i se preocup` de situa]iile care apar atunci când o familie mare pleac` cu un singur automobil \n vacan]`. „Atunci când familia ajunge la destina]ie [i fiecare individ are dorin]e [i planuri diferite, lucrurile tind s` devin` complicate. So]ul, so]ia, copiii. Cump`r`turi, teren de tenis, plaj`. Cineva \ntotdeauna ajunge s` fie [oferul de serviciu [i tocmai acest lucru \ncerc`m noi s` \l evit`m. Deci poate c` avem nevoie de mai mult, de o ma[in` inclus` \n alt` ma[in`“, explic` Boulay. Ce? Din p`cate, Boulay-san nu poate divulga mai mult, chiar dac` [i-ar dori s` o fac`. „E de ajuns s` v` l`sa]i imagina]ia s` zboare pu]in“, spune el. Boulay apreciaz` solu]iile simple [i logice. Dar noile produse nu pot r`mâne \n faza de scenariu. Este nevoie de un model complet pentru a convinge inginerii, managerii, exper]ii \n marketing [i siguran]`. Iar japonezii sunt lideri \n construc]ia de modele. Directorului \i place foarte mult s` \[i aminteasc` despre unul
[i costumele Paul Smith sunt purtate mult mai des aici decât \n orice alt` parte. Boulay apreciaz` \ncrederea \n materie de gusturi [i stil pe care mul]i japonezi o arat`, preferin]ele lor pentru lucruri simple, dar cu valoare excep]ional` [i modul \n care ei valorific` nuan]ele, atât de evidente \n restaurantele sushi unde buc`tari de \nalt` ]inut` profesional` prepar` pân` la 70 de variet`]i. Iar turul ora[ului, oferit de Boulay, s-a \ncheiat cu o vizit` la un astfel de stabiliment sushi. „Masa reprezint` un eveniment foarte important \n aceast` ]ar`“, explic` el. La fel ca \n orice alt loc din Tokio, spa]iul este un bun de pre] [i \n restaurantul sushi. Clien]ii sunt a[eza]i aproape unul de cel`lalt, iar buc`tarul se folose[te cu mare m`iestrie de cu]ite foarte ascu]ite pentru a preg`ti pe[tele proasp`t. „Procesul de globalizare poate fi cu adev`rat interesant atunci când \ncorporeaz` [i respectul pentru alte culturi“, spune Olivier Boulay. „|n zilele noastre companiile mari trebuie s` aib` o perspectiv` corect` pentru a supravie]ui.“
Echipa lucreaz` la ma[ina ideal` pentru o vacan]` de familie. dintre punctele-cheie ale carierei sale, terminarea copilului s`u, modelul de expozi]ie Maybach. „|mi voi aminti mereu momentul \n care a fost instalat ultimul ornament.“ Aproximativ 60 de speciali[ti, designeri, ingineri [i me[teri, se adunaser` \n jurul ma[inii. Electricienii nu dormiser` o s`pt`mân` pentru a respecta termenul de predare. „Apoi am spus, OK, s` stingem luminile. Ma[ina avea o dung` luminoas` pe lateral`. St`tea acolo, cu p`turi de ca[mir puse peste scaune. Pentru trei sau patru minute a fost lini[te complet`, apoi dopurile de la sticlele de [ampanie au \nceput s` pocneasc`. Ce moment incredibil de emo]ionant“, \[i aminte[te Olivier Boulay. Maybach este o apari]ie destul de comun` pe str`zile din Tokio, la fel cum hainele Chanel
087 Editorial
3/15/07
11:29 AM
Page 87
REVISTA
01 2007 Edi]ia româneasc`
Publisher: AUTO ROM S.R.L., Bulevardul Expozi]iei, nr. 2, Bucure[ti, cod po[tal: 012103, România. Responsabil din partea publisher-ului: Ioana Taflan Coordonator proiect: Oana Ianos-Schiler Licen]`: Sandra Schuler Editor: S.C. Supercar S.R.L. Director general: Alexandru Ciocâlteu Director editorial: Andrei Cr`ciun Redactor [ef: R`zvan Codorean Art director: Alec Pop Redactori: Alexandru Cocu, Cristian Nedelcu, Colaboratori: Alex Bu]u, Robert Cercel, Dan Damian Fotograf: Drago[ Savu Marketing /advertising: Maria Gavril`, Cristina Goliciu Contact Mercedesmagazine: contact@mercedesmagazine.ro Tipar: G. Canale & C Publisher edi]ia interna]ional`: DaimlerChrysler AG, Communications, HPC S402, D-70546 Stuttgart Consiliul editorial: Ulrike Becker, Peter-Christian Küspert, Johannes Reifenrath, Dr. Andreas Roggon, Hartmut Schick, Dr. Joachim Schmidt, J. Justus Schneider Responsabil din partea publisher-ului: Karlheinz Winkler Coordonator proiect: Thomas Weisshaar Licen]`/produc]ie: Sandra Schuler Marketing /advertising: Denise Bieler Distribu]ie: Uwe Haspel
Concept [i editare: Premiumcom Germany Ltd, Heimeranstraße 37, D-80339 Munich, Tel. 0049-89/89 82 78-0 Redactor [ef/Creative director: Peter Groschupf Editor executiv: Karin Michaelis Art director: Kati Godron, Ursi Lerchenmüller Director executiv: Sabine Murmann Redactori: Robert Zsolnay (copy), Dr. Annett Wieking Foto editor: Per Eder Autori: Rolf-Peter Bleeker, Eva-Maria Burkhardt, Erika Entholt, Gero Günther, Armin Herb Fotografi: Julia Baier, Markus Bolsinger, Andrej Glusgold, Andreas Herzau, Knut Koops, Ralf Meyer, Peter Neußer, Jürgen Tap, Gulliver Theis Ilustra]ii: Sascha Bierl, Lulu Content management: Meyle + Müller GmbH + Co. KG, Medien-Management, Maximilianstr. 104, D-75172 Pforzheim Copyright: Textele, fotografiile [i imaginile pot fi republicate doar cu acordul scris al publisher-ului, men]ionând ca surs` „Mercedesmagazine“. Orice abatere sau nerespectare a condi]iilor [i termenilor men]iona]i anterior va fi sanc]ionat` conform legisla]iei \n vigoare. Articolele semnate nu reflect` \n mod obligatoriu opinia publisher-ului. Mercedesmagazine apare trimestrial cu edi]ii publicate, \n colaborare sau sub licen]`, \n 38 de limbi. Num`rul 301 (anul de publicare 52) a fost continuatorul „Mercedes – the magazine for people on the move“ [i „Mercedes-Benz in aller Welt”.
87
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 88
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 89
C~L~TORII
PARFUMUL DE{ERTULUI Text
❖ GERO GÜNTHER
Foto
❖ NILS HENDRIK MÜLLER
Sultanatul Oman ocup` o limb` de p`mânt \n extremitatea r`s`ritean` a de[ertului Arabiei. O fâ[ie populat` cu sate [i forturi str`vechi, zidite din lut, ce contrasteaz` puternic cu porturile ultramoderne [i mallurile ultimul r`cnet. |ntre tradi]ie [i modernitate, se deschide \ns` bog`]ia de miresme, de-o intensitate rar` \ntr-un mediu atât de arid. L`mâiul omanez, roza stâncilor [i t`mâia local`, toate se bucur` de o reputa]ie excep]ional` \n rândul marilor fabrican]i de parfumuri.
Sohar Samharam
Mediterranean Sea
Hajjar Mountains
Muscat
Jebel Akhdar
Sur
Nizwa Ibra Wahiba Desert
OMAN AFRICA
SAUDI ARABIA OMAN
Red Sea
YEMEN Indian Ocean
N V
E S
Salalah Mughsayl
89
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 90
❖ Di[da[ahul imaculat reprezint` \mbr`c`mintea tradi]ional` masculin`. Sub guler, se g`se[te un cordon pe care de obicei se pulveriza parfum.
ndoit de mijloc, b`trânul cu turban scap`r` bricheta [i \ndreapt` flac`ra spre o bucat` moale, aurie, de r`[in`. Din rugul de clei, nori gro[i de fum se ridic` [i umplu necropola cu o mireasm` cald`, \n]ep`toare. Sarcofagul p`le[te \n cea]a dens`. Iov, spune Biblia, a fost \ngropat aici; dac` avem de-a face sau nu cu adev`rul istoric, asta este secundar. T`ciunii aprin[i, r`[ina sclipitoare, str`vechiul ritual de \mb`ls`mare – acestea sunt lucrurile cu adev`rat importante. Stau, cu picioarele goale, asemeni pelerinilor, pe o carpet` desf`[urat` undeva, \n mun]ii Omanului. Un pelerinaj \n care parfumul \mi serve[te drept ghid. Sunt o mul]ime de lucruri de v`zut \n Oman. De adulmecat, de asemenea. Ciudat c` ne servim rareori de nas atunci când c`l`torim. De cele mai multe ori singurele odori pe care le re]inem sunt cele nepl`cute. |nc` de la \nceput \ns`, nimic n-a mirosit suspect \n acest sultanat
|
din sudul Peninsulei Arabice. Ba din contr`. Omanul regrupeaz` savoarea [i parfumurile minunate, caracteristice Orientului. „Miresmele puternice au reprezentat dintotdeauna o latur` esen]ial` a vie]ii cotidiene \n lumea arab`“, explic` Francis Olivio D’Souza, care ne ofer` [i câteva exemple. La sosire, oaspe]ii sunt stropi]i cu ap` parfumat`, cartierele de locuin]e sunt odorizate \n mod regulat cu fum parfumat, iar t`mâia este utilizat` pentru protec]ia hainelor \mpotriva insectelor d`un`toare. Nici un omanez respectabil nu iese vreodat` pe u[a casei f`r` a se parfuma \n prealabil. Aromele specifice buc`t`riei ar`be[ti – ment`, chimen, cui[oare, scor]i[oar`, petale de trandafir [i esen]` de portocale – m` \nso]esc pretutindeni. Ar fi de neimaginat o zi f`r` parfumuri \ncânt`toare. „Miresmele sunt de nelipsit“, spune acela[i D’Souza, care a lucrat, vreme de mai bine de 17 ani, pentru unul dintre cei mai
faimo[i produc`tori de parfumuri din lume. Marca Amouage (\n traducere, „val“) a fost \nfiin]at` \n 1983, cu o filosofie particular`: „Melanjul str`vechilor tradi]ii arabe cu realiz`rile tehnologice ale Europei“. Pentru o na]iune \n curs de afirmare, era o chestiune de prestigiu. Noul parfum trebuia s` fie cel mai bun [i cel mai scump din lume, indiferent de costurile sale de produc]ie. „{tiin]a [i tehnologia fabric`rii parfumurilor a cunoscut o revolu]ie \n Arabia secolului al IX-lea“, explic` D’Souza. „Cam \n acea perioad`, \n califatul Bagdad, au fost dezvoltate metodele de distilare [i filtrare total` a esen]elor.“ |n]elep]ii Jabir ibn Hayyan [i al-Kindi au pus pe hârtie primele re]ete de fabricare a amestecurilor aromate. Parfumul dezvoltat pentru Amouage de designerul francez Guy Robert era destinat a simboliza revitalizarea [i totodat` perfec]iunea atins` de alchimia olfactiv` pe
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 91
C~L~TORII
❖ R`[ina este recoltat` din coaja t`mâiului.
❖ Aurul negru din miaz`zi.
t`râmul Peninsulei Arabice. Amouage Gold con]ine 120 de ingrediente, ceea ce \nseamn` c` avem de-a face cu cel mai complex parfum din lume. A existat o singur` condi]ie pe care Robert a trebuit s` o respecte: unul dintre ingrediente trebuia s` fie t`mâia omanez`. Amouage a fost conceput ca un soi de parfum na]ional, un cadou pentru [efi de state, solemn [i semnificativ \n egal` m`sur`. D’Souza m` conduce \ntr-o \nc`pere str`lucitoare, \n care lichidul nobil este turnat manual \n recipiente fine, de cristal. Cupola unei moschei \n miniatur` se \n[urubeaz` pe gâtul sticlu]ei de parfum feminin. Cel masculin are drept pecete mânerul unui iatagan. Din aur de 24 de carate, evident. Iar cei cu gusturi exclusiviste pot dispune de asemenea recipiente decorate, la cerere, cu diamante sau rubine. De asemenea, \n buna tradi]ie din Oman, omul care-mi poveste[te toate acestea nu
este de prin partea locului, ci tocmai din India. Capitala Mascat a fost, vreme de secole, un târg cu un amestec cultural impresionant, un ora[ de negu]`tori [i de cor`bieri, accesibil pe ape, \ns` cu slabe leg`turi \n interiorul Peninsulei Arabice. Dac` doreai s` ajungi la Mascat, ajungeai pe mare. Din Persia, India [i China, din Europa [i din estul Africii, dar [i din insula mirodeniilor, Zanzibar, care a apar]inut, vreme de 163 de ani, Omanului. Uli]ele capitalei Mascat n-au pierdut nimic din [armul lor de odinioar`. Pesc`ria ofer` \nc` un exemplu viu al vie]ii portului \n vremuri str`vechi: o \nv`lm`[eal` de ]es`turi, turbane [i broderii, cu]ite z`ng`nind continuu, g`le]i [i l`zi pârâind la \mbin`ri, totul condimentat cu lip`itul pa[ilor pe pietrele imaculate ale caldarâmului. Roabe doldora de viet`]i ale m`rii sunt \mpinse de-a lungul docurilor, copiii ]op`ie printre b`rcile cufundate \n ap`. Mii de rechini,
❖ Mirosul de t`mâie ne \ncânt` sim]urile.
Palatul Sultanului str`luce[te ca o crea]ie de basm. toni [i pe[ti-sabie, sardele [i calamari proaspe]i sunt expu[i \n vitrine, \n hala mare a pie]ei, \n a[teptarea cump`r`torilor. Chiar [i aici, majoritatea clien]ilor poart` ve[mintele tradi]ionale „di[da[ah“. Pe vremuri, [nurul aflat la nivelul umerilor era parfumat cu grij`, \n fiecare diminea]`. Ast`zi \ns`, chiar [i \n lumea arab`, deodorantele au ajuns s` reprezinte prima op]iune. Ceva mai \ncolo, spre partea de miaz`zi a ora[ului, str`luce[te noul Palat al Sultanului, un veritabil castel de basm, cu dimensiuni impresionante. Ministerele, mallurile [i hotelurile de lux sunt, de asemenea, noi-nou]e. Mascat este ast`zi o metropol` cu o dezvoltare impresionant`. „Nimic din toate acestea nu exista când
91
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 92
92
� Turi[tii au [ansa de a \ntâlni beduini solitari r`t`cind pe dunele din De[ertul Wahiba.
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 93
C~L~TORII
93
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 94
94
❖ Francis Olivio D’Souza este expert \n parfumuri. ❖ Un candelabru imens \n moscheea din Mascat. ❖ Omanul, un amestec de tradi]ie [i progres.
am venit la Mascat, la vârsta de 17 ani“, \[i aminte[te D’Souza. „Pe atunci, Mascat era \nc` \n epoca de piatr`.“ |n 1970, atunci când sultanul Qaboos [i-a scos ]ara de sub dictatura propriului tat`, tân`rul monarh a trebuit s` ia practic lucrurile de la zero. Nu existau spitale sau [coli, ci doar câ]iva kilometri de drumuri pavate \ntr-o ]ar` de suprafa]a Italiei. |n schimb, bântuia foametea [i existau legi draconice ce pedepseau portul ochelarilor de soare [i utilizarea aparatelor radio. Un r`zboi de gheril` se propagase la frontiera cu Yemenul vecin. Ast`zi, Omanul dispune de infrastructur` modernizat`, de porturi renovate [i de un sistem na]ional de s`n`tate gratuit pentru to]i cet`]enii ]`rii. |mi continui periplul, pe [oselele imaculate, spre Mun]ii Hajjar. Podi[ul Jebel Akhdar g`zduie[te o floare unic`, roza stâncilor, al treilea ingredient specific aflat \n compozi]ia parfu-
mului Amouage, dup` t`mâie [i l`mâiul omanez. |n aprilie, terasele supraetajate se acoper` de curcubeul de culori, transformând satele \n veritabile gr`dini paradiziace. La apusul soarelui, femeile \[i croiesc drum de-a lungul canalelor irigabile fortificate [i pornesc la culesul florilor. Snopuri \ntregi sunt apoi transformate \n ap` de trandafiri produs` \n cuptoare cu lemn. „Miroase“, m` invit` Mohammad Ujama [i \mi \ntinde o sticl` de plastic. O arom` puternic`, \nec`cioas` urc` molcom pe gâtul sticlei. Ujama [i tat`l s`u \mi arat` mica lor fabric`, \n fapt o c`m`ru]` \nc`rcat` de funingine, unde se extrage aurul negru. Apoi m` conduc spre magazia r`coroas`, cu ziduri sub]iri, de lut. Cei doi \mi evoc` puritatea produselor fabricate, propriet`]ile medicinale [i gustul minunat al acestora. „Iar acum, s` gust`m pu]in din halvaua noastr`.“ A[eza]i pe podeaua sufrageriei, savur`m linguri]ele \nc`rcate de pasta cre-
|n cuptoare cu lemn, florile sunt transformate \n ap` de trandafiri. moas`, \n care se reg`se[te un amestec de zah`r, ou`, nuci, [ofran [i ap` de trandafiri. Al`turi, ne sunt servite citricele [i cafeaua tare, cu arom` de nuc[oar`. Cele 38 de sate din regiunea podi[ului Jebel Akhdar erau odinioar` complet rupte de lume. Doar b`rba]ii se mai aventurau pe poteci spre Nizwa, unde vindeau rodii, piersici [i portocale \n pia]a târgului. Drept urmare, Sultanul a \nfiin]at o linie regulat` de elicoptere pentru a asigura transportul civil [i cel de m`rfuri. Recent, monarhul a decis peste noapte s` construiasc` o autostrad` prin inima stâncilor. Un exemplu edificator, de altfel, pentru maniera \n care decurg lucrurile \n Omanul de ast`zi. Dac`
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 95
â?– Situat la poalele Mun]ilor Hajjar, \ntre Sur [i Mascat, Wadi Shab marcheaz` teritoriul \n care relieful arid las` locul oazelor de verdea]`.
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 96
96
❖ Palatul Sultanului, din Muscat.
Relieful arid accentueaz` fiecare mireasm`, fiecare arom`. Sultanul descoper` o problem`, este rezolvat` numaidecât. „Un bun conduc`tor“, este opinia unanim`. Omanezii, \n majoritate, sunt oameni prieteno[i, relaxa]i [i s`ritori la nevoie. Pe când st`team lâng` un parcometru, scormonind febril \n buzunar dup` monedele corespunz`toare, o ma[in` se opri brusc [i o mân` scoas` pe geam \mi \ntinse cu generozitate câ]iva b`nu]i. „V` rog, v` rog, lua]i cu \ncredere.“ De la munte, am luat-o \napoi spre ocean, pe drumul ce traversa de[ertul. Prin defileuri \nguste [i pe dune de nisip, am \ntâlnit turme de capre, talciocuri, fort`re]e \n nuan]e de galben ocru, benzin`rii moderne, sate cu case din lut, oaze [i tabere de beduini. Ca de obicei, mi
❖ Tradi]ionala târguial` la pia]a din Nizwa.
se fac invita]ii [i sunt tratat mereu cu cafea aromat`. {i pentru c` relieful de-aici se prezint` atât de uscat [i de pustiu, fiecare mireasm`, fiecare arom` este cu atât mai intens`. La Sur, cândva centru local al comer]ului cu sclavi, aerul s`rat al m`rii \mi invadeaz` n`rile. Plasele pescarilor degaj` un parfum discret de midii [i crabi. Câ]iva pu[ti joac` mingea pe plaja unde zac r`m`[i]e \mpr`[tiate ale unor ambarca]iuni p`r`site demult. Departe \n zare, dulgherii me[teresc de zor pe puntea unui vas tradi]ional arab. Sudul extrem al Omanului constituie patria t`mâiului, arborele tradi]ional al regiunii. Ruinele reprezint` ast`zi singurele vestigii ale ora[elor vechiului regat: Samhuram, Al Baleed [i Shisr. St`pânii legendarelor a[ez`ri dispuneau de averi inimaginabile, c`ci târgurile erau legate de una dintre cele mai importante rute comerciale ale vremii. Zi de zi, caravanele
luau calea de[ertului, \nc`rcate cu zeci de kilograme de t`mâie [i smirn`, ce urmau s` fie livrate \n Egipt, Grecia [i la Roma. Mirodenii ce valorau aur la vremea respectiv`. Ast`zi, oamenii vin la Salalah \n special pentru a admira plajele magnifice ale ora[ului. |n toiul verii, Kharif, musonul de sud-vest, a[terne un nor gros asupra \mprejurimilor. |n acele zile, cea]a este \ntr-atât de dens`, \ncât traficul este aproape paralizat. Tot atunci, mun]ii \[i \mbrac` mantia verde, iar turi[tii din \ntreaga regiune a Golfului dau n`val` aici, pentru a tr`i experien]a unui climat unic, subtropical, \n Peninsula Arabic`. Dincolo de ]`rm, regiunea \n care Kharif \ntâlne[te de[ertul constituie cea mai propice zon` de cultivare a t`mâiului. O \ntreag` vale face parte din patrimoniul universal al UNESCO. Wadi Dawkah se \ntinde pe o suprafa]` de 19 km2 [i cuprinde 5.000 de arbori proteja]i de apetitul lacom al c`milelor.
088-097 Oman
3/15/07
11:36 AM
Page 97
C~L~TORII
❖ Hotelurile de lux [i mallurile impun`toare ofer` imaginea unei na]iuni \n ascensiune.
Odinioar`, culesul roadelor p`mântului avea o semnifica]ie cvasi-religioas`; ast`zi \ns`, din ce \n ce mai pu]ini locuitori cunosc metoda tradi]ional` de exploatare a scoar]ei de t`mâi. Ali Said Ahmen Al Mashali este unul dintre ei. B`rbatul \n vârst` de 40 de ani de]ine 75 de c`mile [i are o familie numeroas`. Beduinul [tie \ns` cum po]i recolta pân` la patru kilograme pe zi. Scrijele[te coaja copacului cu un cu]it [i las` r`[ina s` se scurg` \ntr-un co[ \mpletit din frunze de palmier. Lui Ali \i place s` fredoneze. Are un cântec propriu, despre frumuse]ea naturii [i a gintei feminine. }ine \n mân` un chibrit [i zâmbe[te. „Hai cu mine, bea o strachin` de lapte de c`mil` [i vei r`mâne s`n`tos [i-n putere.“ Trag aer adânc \n pl`mâni \nainte de a-i lua urma lui Ali, plecat \n c`utarea turmelor sale. Simt deja \n n`ri mirosul caprelor [i c`milelor care pasc lini[tite, undeva \n dep`rtare.
❖ Orientul \[i arat` fa]a opulent` \n Oman.
INFORMA}II TURISTICE: OMAN Omanul este situat \n extremitatea sudic` a Peninsulei Arabice. Din popula]ia total` de 2,7 milioane de locuitori, 500.000 locuiesc \n capitala Mascat. Limba oficial` este araba. www.omantourism.gov.om CAZARE Barr Al Jissah Resort & Spa Tel. 00968-24/776666 www.shangri-la.com Acest stabiliment de lux ce dispune de piscine excelente [i b`i tradi]ionale este coco]at pe stâncile de pe ]`rmul Oceanului Indian. Hilton Salalah Resort Tel. 00968-23/211234 www.hiltonworldresorts.com
Un hotel elegant cu \nc`peri de dimensiuni apreciabile [i o plaj` splendid`. Serviciu complet, incluzând transportul direct de la aeroport. CULTUR~ Amouage Tel. 00968-24/540757-110 sau -111 Programul de vizitare a fabricii de parfumuri exclusiviste este Duminic`-Joi (orele 9-16:30). www.amouage.com Muzeul Regiunii T`mâilor Al Baleed Tel. 00968-23/202 577 Un muzeu absolut remarcabil, amplasat \n vecin`tatea sitului arheologic Al-Baleed, la nord de Salalah.
97
098 Hot Spot
11:37 AM
Page 98
HOT SPOT
O SOLU}IE LA |NDEMÂN~ Indiferent dac` e[ti la cump`r`turi sau \ntr-o c`l`torie, telecomanda pentru portbagaj se dovede[te un ajutor binevenit.
C
u mâinile pline. O fraz` comun`, care poate s` defineasc` prosperitatea, dar, \n egal` m`sur`, poate s` exprime [i o realitate des \ntâlnit`. Pentru c` sunt destul de dese momentele \n care mâinile \]i sunt ocupate de bagaje. Spre exemplu, atunci când mergi la cump`r`turi. Sau \n weekendurile petrecute al`turi de cei dragi. Ori \n concediu. De foarte multe ori te surprinzi privind neputincios \n jur c`utând un sprijin. Care, foarte des, nu are de unde s` vin`. {i-atunci, la[i bagajele din mâini [i rezolvi problema de unul singur. Dureaz` mai mult [i, dac` e vreme rea, \nseamn` c` po]i s` murd`re[ti bagajele. N-ai \ns` \ncotro, cu excep]ia
cazului \n care beneficiezi de sprijinul unui asistent extrem de util: o telecomand` care deschide [i \nchide portbagajul. Ei bine, Mercedes-Benz s-a gândit la acest am`nunt, dispozitivul fiind disponibil pentru numeroase dintre ma[inile sale, excep]ie f`când doar Clasele A [i B. Simpla ap`sare a unui buton situat pe suportul cheii electronice sau pe panoul interior ac]ioneaz` capacul portbagajului. Este la fel de u[or [i dureaz` tot atâta timp cât ]i-ar lua s` spui „Sesam, deschide-te!“. Un ultim am`nunt: acest sistem este standard pentru ma[inile din Clasele C, E [i S [i se poate comanda pentru Clasa E Break, ca [i pentru Clasele M, GL [i R.
Foto: Peter Neusser
98
3/15/07
C3 AD A Classe
3/15/07
11:39 AM
Page 3
C4 AD Rolex
3/15/07
11:39 AM
Page 4