Târguri în Valahia Consiliul Județean Dâmbovița
Centrul Județean de Cultură Dâmbovița
Târg de vite—Amedeo Presiozi-1869
Dincolo de aşezarea strategică a satului la răscruce de drumuri, nu încape îndoială că prezenţa lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) la Potlogi a scos din anonimat acest sat. Mai mult chiar, Potlogiul a devenit un reper al domniei, al curţii itinerante ce poposea deseori aici, iar urmaşii domnitorului au rămas ataşaţi de moşie vreme îndelungată, până în secolul al XIX-lea.
Negustorie în București—Amedeo Presiozi-1869
De la 1698, în fiecare zi de luni, indiferent de starea vremii, se ţine târgul săptămânal de vite. Acesta era amplasat în faţa curţii domneşti, la intersecţia drumurilor comerciale ce legau Transilvania de București și, mai departe, de Dunăre. Tîrgul este menționat și la 1776. Arhivele secolului XIX adundă de informații despre activitatea intensă a meșteșugarilor și negustorilor de la Potlogi, fiind amintiți boiangi, cojocari, fierari, croitori, mamulari, olari, pielarii, ţesători etc.
Târg –Amedeo Presiozi
Deşi aveau acelaşi nume, de târg, în ţările române deosebim două tipuri de locuri de comerţ: mai întâi, ceea ce numim în oraşele din centrul şi vestul Europei piaţa, zona cu negoţ permanent. Cercetările din ultima vreme, susţin existenţa unor astfel de zone structurate într-o piaţă centrală sau într-o grupare de străzi cu prăvălii, caracterizate prin folosirea intensă a terenului, împărţit în parcele înguste (la stradă), cu construcţii în front continuu, locuite de negustori şi meşteşugari. În secolele XVII-XVIII, spaţiul ocupat de piaţa centrală a fost divizat, fiind ocupat cu diverse clădiri, ceea ce împiedică astăzi reconstituirea sa precisă; acest fenomen se petrece pe fondul pătrunderii influenţelor orientale în economie, al scăderii nivelului autonomiei oraşelor, dar şi datorită creşterii cererii de teren în zona centrală. Al doilea tip de zonă în care se făcea negoţ este reprezentat de târgurile săptămânale sau lunare, ce se ţineau în alte locuri din oraş, în general aproape de margine, pentru a înlesni accesul ţăranilor din împrejurimi şi al negustorilor (de aici şi numele de „târgul din afară”).
Târg la Câmpulung—Carol Pop de Szatmary
Harta Specht din care sunt extrase aceste detalii este cea mai timpurie mărturie cartografică la o scară de detaliu (1:57.600)1. Harta a fost realizată sub comanda ofiţerului de stat major Friderich Specht în numai nouă luni (sept. 1790-mai 1791), în timpul ocupării Ţării Româneşti de către armata austriacă în timpul Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792). Harta Szatmary—Zona Potlogi
Târg la margine de oraș—Amedeo Presiozi
Piață în București—Amedeo Presiozi-1869
Vânzător ambulant—Amedeo Presiozi-1869
Parteneri:
Țărancă —Amedeo Presiozi-1869