Revista Culutra Civilizatie Comunitate by Alexandru Solot

CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE-CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE 2009-2010

Dimensiune a reformei învăţământului românesc, parteneriatul educaţional implică astăzi pe lângă şcoală, familie, comunitate şi alţi factori educaţionali care au misiunea de formarea a tinerei generaţii în spirit civic, responsabil, ca factor activ la nivelul comunităţilor locale. A-l învăţa pe copil să-şi construiască civilitatea înseamnă a-l instrui şi a-l educa civic. Parteneriatul educaţional devine astfel o forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul elevului la nivelul procesului educaţional. Colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii. Orice parteneriat educaţional aduce un surplus informaţional elevilor şi completează condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Parteneriatul educaţional interjudeţean „Cultură-CivilizaţieComunitate” a adus şcolilor partenere din Braşov, Alba Iulia, Bacău, Oradea şi Tg. Bujor, oportunitatea cunoaşterii reciproce, a colaborării fructuoase în demersul educaţional prin activităţi extracurriculare in care au fost angrenaţi alături de şcoală, factori educaţionali locali într-un feed back permanent şi pozitiv.

Inspector de specialitate, Prof. Viorel Cotleanu

CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE-CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE 2009-2010

Orice drum, are un început şi un final. Ne-am însoţit pe acest drum, elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri media, derulând lună de lună, activităţi care au vizat cele trei dimensiuni majore ale parteneriatului nostru educaţional: educaţia muzeală, educaţia pentru mediu şi dezvoltare durabilă, educaţia civică. Originalitatea, creativitatea, iniţiativa, spontaneitatea, spiritul de echipă, implicarea responsabilă, toleranţa sunt doar câteva din atributele majore care au definit activităţile fiecărei şcoli partenere. Am regăsit în paginile revistei, în imaginile digitale sau în gândurile inserate în articole, lacrimi sau zâmbete ale celor aflaţi în suferinţă, dorinţa elevilor de a trăi într-un mediu curat şi sănătos, solidaritatea cu cei defavorizaţi, rigurozitatea unor activităţi ştiinţifice, admiraţia şi respectul faţă de tradiţiile şi valorile naţionale, mândria elevilor de a aparţine şcolii lor. Dăruire, pasiune, comunicare şi un volum de muncă susţinut sunt investiţiile fiecărei activităţi derulate şi prin intermediul cărora, elevi şi cadre didactice au conturat pas cu pas, demersul educaţional, drumul pe care am pornit împreună şi tot împreună l-am finalizat. Marele câştigător a fost EDUCAŢIA. Drumul pe care tânăra generaţie a pornit este unul benefic, conferindu-ne certitudinea că elevii de astăzi vor deveni cetăţeni responsabili, implicaţi activ în comunităţile locale. Felicităm toţi partenerii educaţionali şi-i asigurăm de gratitudinea noastră! Manager de proiect, Prof. Avădanei Dumitru

Nr. 1 - An Școlar 2009-2010 - Nr. Pagini: 4

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Târgu Bujor Școala Generală “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

La început de drum… Parteneriatul dintre cele șase şcoli aflate în proiect are menirea de a promova exemplele de bună practică ale demersului educaţional, în contextul actual de formare a competenţelor, de implicare in problematica comunităţii locale, de responsabilizare şi modelare a personalităţii elevilor ca viitori cetăţeni. Fiecare echipă de proiect vine cu expertiza proiectelor anterioare derulate în fiecare unitatea de învăţământ, participantă la acest parteneriat educaţional. Sunt convins că activităţile derulate sub auspiciile generoase ale celor trei direcţii de acţiune, CulturăCivilizaţie-Comunitate, vor da şansa afirmării valorilor promovate de elevii implicaţi în proiect, a iniţiativei şi creativităţii lor. Elevii din Alba, Braşov sau Galaţi vor realiza punţi de prietenie, împărtăşindu-şi gândurile lor, aspiraţiile, tradiţiile şi valorile patrimoniului cultural local. Renunţând la spaţiile convenţionale ale demersului educaţional, dorim să accentuăm latura formativă prin lecţiile de viaţă, de moralitate şi de civism la care elevii din proiect vor fi actorii principali iar impactul asupra lor sa aibă valoarea unui feed-back pozitiv . Ca la orice început de drum, dorim succes tuturor echipelor de proiect, iar finalul de an şcolar, să ne aducă satisfacţia unui lucru bine făcut, în care vom pune suflet şi dorinţa de inovaţie. Prof. Avădanei Dumitru - Manager de proiect- Şcoala Generală Nr. 2 Braşov

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Cultura Civilizatie Comunitate

Prezentarea Scolilor Participante , Şcoala Generală Nr. 2 Braşov Echipa de proiect: Prof. NICODIN CARMEN MIHAELA COORDONATOR

Prof. CIOCÎRLAN IOANA – MEMBRU Prof. ŢUCĂ RADU-VENENŢIA –MEMBRU Prof. SÎNTEA MIHAELA – MEMBRU Prof. RADU SABINA – MEMBRU INST. LEŞAN GABRIELA - MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 1378 Nr. de cadre didactice: 92

Proiecte educaţionale ale scolii : - “ECO-ŞCOALA” - “STRATEGIA NAŢIONALĂ DE ACŢIUNE COMUNITARĂ (SNAC)” - “BRAŞOVUL VĂZUT DE TINERI” - “PLEDOARIE PENTRU SĂNĂTATE” Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 2 BRAŞOV 25 mai – 5 iunie

Şcoala Generală Nr. 16 Braşov Echipa de proiect: Prof. BOBARU MARIANA COORDONATOR

Prof. DUMITRIU EUGENIA - MEMBRU Prof. RADU DANA - MEMBRU Prof. TODOR LIA - MEMBRU Prof. OPRIŞ MIOARA - MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 130 Nr. de cadre didactice: 19

Proiecte educaţionale ale scolii : - “ECOLOGIŞTII” - “EN JEUX ROUMANIE” - “PAŞTELE LA ROMÂNI- obiceiuri şi tradiţii” - “ŞCOALA PĂRINŢILOR”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 16 BRAŞOV 25 mai – 30 mai

Prezentarea Scolilor Participante , Şcoala Generală ”Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Echipa de proiect: COORDONATORI: Prof. BONDALICI TINCUŢA DIRECTOR Prof. LUPU LAVINIA

Prof. MOROI IRINA-GRETY– MEMBRU Prof. MARDARE VIOLETA–MEMBRU Prof. COMANOF CARMEN – MEMBRU Prof. VIERU MIHAELA – MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 354 Nr. de cadre didactice: 33

Proiecte educaţionale ale scolii : - ,,EUROPA UN PUZZLE DE CULTURI” - ,,CĂLĂTORIE PE TĂRÂMUL ANOTIMPURILOR” - ,,CAPITAL EDUCAŢIONAL PRIN TRADIŢII ROMÂNEŞTI” - ,,TOLERANŢĂ DE NOTA 10” - ,,ÎMI PASĂ” Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE „GEORGETA MIRCEA CANCICOV” BACĂU 12 – 16 octombrie

Anul acesta Şcoala noastră a sărbătorit 90 de ani de la înfiinţare.

Mesajul Directorului „Deviza scolii noastre este ,, SCOALĂ EUROPEANĂ ’’ ,care duce la încheierea cât mai multor parteneriate între şcolile din ţară şi străinătate , pentru a face un schimb de experienţă intercultural.”. Prof. Bondalici Tincuţa – Director al Şcolii Generale „ Georgeta Mircea Cancicov” Bacău

Cultura Civilizatie Comunitate

Prezentarea Scolilor Participante , Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” Oradea Echipa de proiect: Prof. MOCAN IOAN COORDONATOR

Prof. SZATMARI DORINA– MEMBRU Prof. ZAHA ALINA–MEMBRU Prof. MATIU ADRIANA– MEMBRU Prof. PRODAN EMIL– MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 927 Nr. de cadre didactice: 65

Proiecte educaţionale ale scolii : - „PE URMELE IDENTITĂȚII NOASTRE” - „SĂ CONSTRUIM EUROPA PRIN ȘI PENTRU COPII” - „COPIL, NATURĂ, VIAȚĂ” - „IDENTITATE ÎN DIVERSITATE”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE „NICOLAE BĂLCESCU” ORADEA 25 aprilie - 30 aprilie

„Ne bucurăm că putem derula împreună cu colegi de la şcoli din alte judeţe proiectul „Cultură-Civilizaţie-Comunitate”, contribuind şi în acest fel la formarea elevilor noştri ca cetăţeni creativi, cu un pronunţat spirit de iniţiativă, cu o conştiinţă civică deosebită şi un real simţ al responsabilităţii. ”. Prof. Mocan Ioan – Director al Şcolii Generale „Nicolae Bălcescu” - Oradea

Prezentarea Scolilor Participante , Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor Echipa de proiect: Prof. VINTILĂ GETA COORDONATOR

Prof. MITU DAN GEORGE - MEMBRU Prof. OKIANU REMUS - MEMBRU ÎNV. ŞERBAN GINA - MEMBRU ÎNV. MIOARA BĂLAN - MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 395 Nr. de cadre didactice: 25

Proiecte educaţionale ale școlii : - „ EDUCAŢIA 2000+" - „EDUCAŢIA PENTRU CUNOAŞTERE” - „ EUROPA DINCOLO DE LIMITE ŞI FRONTIERE” Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 2 TÂRGU BUJOR: 27-29 septembrie

Şcoala Generală “Mihai Eminescu” Alba Iulia Echipa de proiect: Prof. MARINESCU RODICA COORDONATOR

Prof. - BOIAN DANIEL - MEMBRU Prof. - ISPAS ANCA - MEMBRU Prof. - FURDUI MIRONA- MEMBRU Prof. - MOANEA OLGA - MEMBRU Prof. - ȚĂRAN ILEANA - MEMBRU Nr. de elevi clasele I-VIII: 853 Nr. de cadre didactice: 50

Proiecte educaţionale ale scolii : - “ZIUA PORŢILOR DESCHISE” - “MATEMATICA PENTRU NOI TOŢI” - “O ZI FĂRĂ UNIFORMĂ” - “EMINESCU - LEGENDA SUFLETULUI ROMÂNESC” Manifestare tradiţională a şcolii : ZIUA ŞCOLII GENERALE „MIHAI EMINESCU” ALBA IULIA: 15 ianuarie

Cultura Civilizatie Comunitate

Mesajele Coordonatorilor Echipelor de Proiect „În contextul actual educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul comun al umanităţii. Dorim aşadar, ca oamenii societăţii de mâine, cei pe care acum îi formăm, să fie suficient de puternici astfel încât să-şi poată defini propria dimensiune profesională”. Prof. Nicodin Carmen Mihaela – Director al Şcolii Generale Nr. 2 Braşov

„O educaţie socială, culturală şi civică bine făcută poate întotdeauna să scoată din suflet, oricare ar fi el, partea folositoare pe care o caută. Fiecare lucru nou sperăm să ne aducă un plus de cunoştinţe de care vom avea nevoie în viaţă şi am convingerea că ne vom bucura împreună la final”. Prof. Bobaru Mariana – Director al Şcolii Generale Nr. 16 Braşov

“Sperăm ca prin acest parteneriat să reuşim să împrietenim floarea de bujor din Rezervaţia de la Roşcani cu sublimii bujori de munte ai Ciucaşului ,cu delicateţea garofiţei Pietrei Craiului din Parcul Naţional cu acelaşi nume , cu unica narcisă sălbatică din Dumbrava Vadului şi cu spiritul florii de colţ din crestele Bucegilor şi ale Făgăraşului. Vă dorim să ne înflorim cât mai frumos unii pe alţii !” Prof. Vintilă Geta – Director al Şcolii Generale Nr. 2 Târgu Bujor

“Considerăm că munca în echipa şi colaborarea între şcoli din diferite zone ale ţării pun bazele unui învăţământ de calitate, bazat pe creativitate şi inovaţie.” Prof. Marinescu Rodica – Director al Şcolii Generale ”Mihai Eminescu” Alba Iulia

Caseta redacțională: Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 2 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Noiembrie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor Școala Generală“Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - În Lancrămul lui Blaga - Alba Iulia - Balul bobocilor - Să ne cunoaștem țara - S.O.S Natura ! - Educație pentru non-violență - Noiembrie, o lună caldă și bogată

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 6 pag. 7 pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Scoala Generala Nr. 2 Brasov , , (

Cultura Civilizatie Comunitate

În Lancrămul lui Blaga

ţional „Lucian Blaga” (în acest an a fost cea de-a XXIX -a ediţie), intrat deja în tradiţia judeţului Alba ca un adevărat simbol cultural al judeţului, fiind cea mai reprezentativă manifestare dedicată operei unui creator în acest judeţ. Mormântul lui Blaga se află tot în Lancrăm, aşa cum şi-a dorit, pentru a putea, cum spunea el „să vadă” Râpele Roşii, o formaţiune muntoasă unică la noi în ţaAm plecat din Alba Iulia ră, evocată în multe din scrierile blagiene. cu mintea şi sufletul pline de toate câte am Inst. Leşan Gabriela-Corina văzut şi simţit în acel oraş desprins parcă din legendele istorice. La scurt timp, pe drumul de întoarcere, am poposit într-un Un ceremonial impresionant alt loc minunat, Lancrăm, unde s-a născut si unic..... Lucian Blaga, marele nostru poet şi filosof. Ar fi fost păcat să trecem fără a ne opri Am ajuns în Alba Iulia într-o zi aici, în satul ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”, cum spunea însuşi Blaga, deoare- de noiembrie atât de frumoasă de parcă am fi fost la începutul, nu la sfârşitul toamnei. ce aici este casa copilăriei sale. Strada pe care se află casa poartă De ce amintesc asta? Pentru că, astfel, am şi ea un nume simbolic: strada Veche. Por- avut tihna de-a savura tot ce am văzut în neşte din strada principală şi este străjuită, Cetatea Alba Carolina fără a ne fugări încă, de case specifice zonei Transilvaniei, frigul sau ploaia: multe, interesante şi ineaşa cum este şi cea pe care am vizitat-o. De dite locuri de admirat despre care vor scrie la intrare chiar ne-a atras atenţia versul şi colegii mei. „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor !” pictat pe frontispiciu. Ne-a întâmpinat un domn amabil, administratorul casei memoriale, care ne-a condus prin cele cinci încăperi. Cea denumită birou, păstrează câteva obiecte de mobilier ce i-au aparţinut poetului: o masă de lucru, un cuier în care stau, parcă în aşteptare, paltonul şi pălăria maestrului, un dulap, iar de jur împrejur măsuţe cu manuscrise sau copii ale lucrărilor sale. În altă Eu mă voi opri asupra unui aspect cameră se află o colecţie impresionantă de pe care mi l-aş dori să-l văd şi în Braşov: ediţii princeps ale cărţilor lui Lucian Blaga, iar pereţii erau plini de fotografii şi Ceremonialul de schimbare a gărzii Cetăţii. tablouri de familie din diverse moment ale Este un moment inedit şi emoţionant. Deşi vieţii sale. Am fost mândri când, într-una nu la fel de cunoscut ca cel de la casa regadintre ele, am văzut că maestrul absolvise lă britanică, este la fel de impresionant şi, în 1913 Colegiul Andrei Şaguna din Bra- de aceea, atrage foarte mulţi turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate. şov. Dar să vă povestesc despre el. Pe Am mai aflat cu această ocazie că aici se desfă- un traseu bine stabilit, ce cuprinde Poarta şoară Festivalul Interna- a IV-a, Poarta a III-a şi Poarta I, 50 de

soldaţi, îmbrăcaţi în uniforma habsburgică a primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea – atunci când a fost construită fortificaţia din Alba Iulia – desfăşoară un ritual bine fundamentat istoric. Sunt grupaţi într-un corp de artilerie, unul de infanterie şi un altul de cavalerie. Corpul de artilerie este format din garda „Traseului celor Trei Fortificaţii”. Pentru corpul de cavalerie, au fost cumpăraţi, din Olanda, şase cai, negri, cu coamă şi coadă lungă, cai frizieni, care sunt consideraţi o rasă cu sânge cald, extrem de agili şi docili, chiar de la Centrul de Reproducere a Cailor Frizieni.

La ora 12:00, la Poarta a IV-a începe ceremonialul. Garda soseşte în ritm milităresc, însoţită de cavaleri călare. Au loc ritualurile de schimbare a gărzii, apoi cu toţii se deplasează la Poarta III unde este podul mobil – o replică a celui existent în epoca medievală. Ultimul moment, cel mai impresionant, fireşte, este cel al salvelor de tun, trase din 3 tunuri din sec. XVIII. Am crezut, iniţial, că vor fi efecte trucate – IT-ul poate crea realităţi virtuale perfect reale :)). Dar nu a fost aşa: cei trei ofiţeri artilerişti chiar au tras deadevăratelea. Mai auzisem bubuituri de tunuri în filme, dar aici a fost prima dată când le-au auzit pe viu. Şi m-am gândit atunci, cât de grele erau condiţiile de luptă în acea vreme... Mă bucur că am văzut cu ochii mei acest ceremonial inedit la noi în ţară şi tare mi-ar plăcea să existe ceva asemănător şi la noi, în Cetatea Braşovului – Kronstadt. Șolot Alexandru Mihai clasa a-VIII-a

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , (

Alba Iulia

Oraş transilvan cu istorie milenară, bogată în evenimente şi implicaţii în evoluţia naţiunii române. Datorită poziţiei strategice a jucat un rol important atât social cât şi politic încă din antichitate. Urbe de prim rang în timpul stăpânirii romane (106 – 271), colonia Apulum a beneficiat de toate avantajele civilizaţiei promovate de Roma în lumea antică: drumuri pietruite, băi publice, amfiteatre, etc. Nu întâmplător la Apulum a staţionat pe toată perioada romană, Legiunea a XIII-a Gemina.

Dispărut şi distrus în timpul migraţiilor, Alba-Iulia îşi recapătă strălucirea în evul mediu. Reşedinţă târzie a voievozilor transilvani, ea devine capitala principatului din 1541. Astfel, Alba- Iulia devine cea mai importantă aşezare-cetate a Transilvaniei. Biserica Sfântul Mihail, Cetatea Carolina sunt doar câteva mărturii ale strălucirii medievale. 1599 este anul de referinţă în istoria acestui oraş, parcă predestinat să devină simbolul conştiinţei naţionale. Marele voievod Mihai Viteazul îşi începe opera de unificare a celor trei ţări

româneşti. Dupa victoria de la Şelimbăr asupra principelui Andrei Bathory, Mihai intră cu mare alai în Aba Iulia, care devine capitala primului stat unificat al românilor. Anul 1918 este anul formării statului naţional român unitar care a reprezentat pentru Alba Iulia momentul culminant al istoriei milenare. La 1 decembrie 1918 în prezenţa a 100.000 de români şi a 1228 de delegaţii este proclamată unirea cu România. Marea Sală a Unirii din Alba Iulia, unde este comemorat evenimentul de la 1 decembrie 1918, stă mărturie pentru lupta seculară a românilor, de a trai întrun stat propriu cât şi a istoriei acestui oraș.

Scopul excursiei a fost vizitarea unor obiective istorice. Semnificative au fost Cetatea Alba Carolina şi Sala Unirii. Dupa intrarea ăn cetatea Alba Carolina, în partea dreaptă am văzut ruinile Porţii de Sud a castrului roman şi o parte din zidul fortificaţiei romane construită prin anul 106. Am avut prilejul să asistam la ceremonialul schimbării gărzilor cetaţii care, pentru noi elevii, a fost punctul culminant al excursiei. Am vizitat şi Muzeul Unirii, locul unde a fost semnat actul Unirii Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Prof. Răileanu Gheorghe

Jurnal de călătorie Pentru a înţelege mai adânc ţara, istoria şi cultura poporului nostru nu sunt necesare întotdeauna, cred, cărţi groase şi stufoase, tratate academice cu nuanţe şi detalii, precum nici acte solemne, ceremonii…. Este suficient să ai curiozitate , dorinţă de a şti şi sufletul gata să primească informaţii vii, reale, palpabile. O excursie bine organizată, soarele blând de toamnă şi veselia generată de călătorie te pun în faţa monumentelor care vorbesc în numele istoriei, în numele culturii. Excursia la Alba - Iulia ne-a prilejuit şansa, de a ne minuna şi de a ne umple minţile dornice de cunoaştere. După ce am străbătut colinele domoale ale Ardealului pe şoseaua modernizată, care ne apropia de Alba Iulia, ne-am văzut la porţile oraşului cetate, cu cele mai paşnice gânduri. Pentru orice călator ajuns în cetatea Alba Iulia, drumul pe străzile oraşului este drumul istoriei.

Încărcaţi de istorie, dupa ce am vazut şi alte edificii: Catedrala romano – catolică, Palatul Princiar, Catedrala încoronării şi statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, ne-am luat ramas bun de la oraşul scăldat în lumina soarelui de toamnă. La intoarcere am poposit în capitala europeană a culturii, Sibiu, unde centrul oraşului ne-a primit cu aceeaşi atmosferă încarcată de cultură. Am vazut vechile clădiri restaurate am facut un exerciţiu de imaginaţie şi am văzut cum în acele locuri s-au perindat odinioara târgoveţi, negustori şi meşteşugari. Multumiţi, copleşiţi, puţin obosiţi ne-am întors spre casele noastre cu gândul de a împartăşi celor de acasa bucuria de a fi aflat multe lucruri interesante şi cu sentimentul că istoria, cultura şi civilizaţia ne fac cinste. Pe mai departe vom spune , oricând bucuroşi: Hai la drum! Dicu Sabina clasa a VII-a Ghimbăşan Gabriela clasa a VIII-a

Comunitate

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , (

Cultura Civilizatie

Balul bobocilor – balul toamnei, insulă a bucuriei.....

Pentru o mână de elevi de clasa a V-a, data de 5 noiembrie, 2009 a devenit zi de neuitat, o zi simbolică, plină de emoţie. Am încercat în calitate de organizator să le ofer copiilor o zi de neuitat. M-am mobilizat din timp ,colaborând cu clasa a V-a A şi clasa a V-a B unde am organizat alegerile pentru concurenţii ce vor participa la bal. Am strâns bani, am bătut bilete, am apelat la înţelegerea şi mai ales ajutorul părinţilor, pentru ca balul copiilor lor să fie o reuşită.

M-a amuzat latura de culise a balului pentru că elevii între ei şuşoteau, care mai de care se bucurau, nerăbdarea se putea citi pe chipurile lor. Era vorba de cea de-a patra ediţie a balului bobocilor şi chiar din an în an era organizat mai bine. Chiar eu

premii simbol. O ciocolată ,o jucărie de pluş pe care-o poţi lua în braţe, se poate situa dincolo de imaginar în insula ce în inima lor nu va putea dispare niciodată. Pentru că pe acea insulă în formă de inimă mare, concurenţii şi mai ales câştigătorii sunt stăpâni ai insulei bucuriei, a neuitării, a clipei copilăriei infinite, neumbrite de nimic, neîntinate de nimic. Fericit cei ce pot aduce bucurie în suflete! Printre atâtea nevoi, printre atâtea controversate dezbateri, îndoieli, dezamăgiri mi-am permis preţ de câteva ore să fac fericiţi o şcoală de copii. Ce poate fi mai mulţumitor, mai împăciuitor pentru mine? Nimic. E genul de linişte interioară ce nu poate fi măsurată în recompense materiale. De aceea mulţumesc lor, copiilor, că mi-au permis să şed pe nisipul insulei îmi amintesc acum oarecum amuzat de lor atât de plină de bucurie şi să mă pot primul meu bal! Ce mamă de emoţie mă înfrupta cu aceeaşi discreţie din tumultul cuprindea când mă gândeam că trebuie săsimţirilor lor! l şi prezint la microfon! Experienţele de acest gen sunt marcante pentru fiecare suflet care se implică în organizare indifeProf. Okianu Remus rent dacă eşti sau nu profesor sau elev. În data de 5 noiembrie, 2009 copii frumoşi, copii emoţionaţi dau startul micii sărbători din sala de sport. Au de parcurs 5 probe şi chiar nu lea fost uşor: s-au prezentat, au impresionat, au demonstrat că sunt creativi şi îndemânatici dar mai ales au dansat. Adunate toate emoţiile într-un sac de la distanţă îmi pot da seama că forma la exterior este de inimă. O insulă în formă de inimă ce a ştiut să se bucure, ce a ştiut laolaltă să pulseze emoţiile şi să lumineze pe dinăuntru. Fericiţi acei ce pot aduce lumina în inimi de copil! Aici în Şcoala Gimnazială „Grigore Hagiu” am inventat, am conceput, am construit o insulă a bucuriei. Ne-am refugiat dincolo de probleme, dincolo de temeri, dincolo de interdicţii, dincolo de tot felul de gripe doar pentru ca să ne bucurăm. Şi chiar am ştiut să o facem! Cu bun simţ, cu decenţa caracteristică doar învăţământului atât de marginalizat , cu acel aer de învăţăcei întâlniţi doar prin clasa Domnului Trandafir. Copiii au primit

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea , “Să ne cunoaştem ţara” Excursie în nordul Moldovei

Un grup de 32 de elevi, de la Şcoala “Nicolae Bălcescu”, însoţit de profesori, au petrecut 3 zile de neuitat (6, 7, 8 noiembrie 2009) în frumoasa şi educativa excursie organizată pe ruta Oradea – Carei – Săpânţa – Sighet – Bârsana – Borşa – Marginea - Gura Humorului – Bistriţa - Oradea. Am găsit impresionant Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial din Carei, citind cu emoţie inscripţia de pe obelisc: "Glorie ostaşilor armatei române, căzuţi în luptele pentru eliberarea patriei". Am admirat picturile naive şi crucile mormintelor viu colorate din Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi ne-am amuzat citind versurile reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Ne-am întristat apoi vizitând Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, dar am învăţat care este puterea rugăciunii în grup la Mănăstirea Bârsana. Ceea ce fascinează la Bârsana, dincolo de duhul locului şi de buna rânduiala monahicească, este desăvârşita unitate stilistică şi simţul artistic fără greş care guvernează întregul aşezământ, pe linia unei tradiţii îmbogăţite prin evlavie creatoare mlădiată în lemn. Sâmbătă dimineaţă am pornit din Borşa, autocarul purtându-ne prin peisaje minunate, diferite de la un minut la altul. Am admirat un mănunchi de bijuterii unic in Europa: Mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa, Putna şi Voroneţ, ele fiind înscrise de UNESCO în tezaurul artei universale.

Frescele lor ascund taine care nici astăzi, după mai bine de 500 de ani, nu au fost descifrate: culori care nu au fost alterate nici de trecerea secolelor şi nici de condiţiile climaterice aspre. După vizitarea Mănăstirii Voroneţ, am pornit din nou pe drumuri de munte, de data aceasta spre Bistriţa, întorcându-ne prin Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului. Seninătatea şi căldura zilei de duminică ne-a reţinut în această trecătoare şi ne-a poftit să ne plimbăm cu telescaunul şi să admirăm peisajele extraordinare care ni se aşterneau sub priviri. Am învăţat în 3 zile cât într-o săptămână de şcoală! Prof. Alina Zaha

Jurnal de călătorie

celula în care a murit IULIU MANIU. La CIMITIRUL VESEL din Săpânţa ne -am amuzat de inscripţiile de pe cruci. Am vizitat şi Mănăstirea Bârsana, una dintre cele mai mari mănăstiri din România. Seara am ajuns la Borşa, unde ne-am cazat pentru o noapte.

Sâmbătă, 07.11.2009 Dimineaţa ne-am luat bagajele, am mâncat şi …LA DRUM ! Am pornit spre Suceava şi Gura Humorului. Am fost nespus de impresionaţi de mănăstirile Suceviţa şi Moldoviţa. De asemenea, am vizitat un târg de vase de lut şi am văzut cum se fac vasele de către olari. Seara ne-am cazat la o pensiune.

Duminică, 08.11.2009 Am luat micul dejun şi am pornit spre casă. Ne-am oprit la “CASTELUL LUI DRACULA “ apoi ne -am dus cu telescaunul. De sus, de pe munte, o vedere panoramică minunată s-a deschis în faţa noastră. Am venit înapoi spre casă prin oraşul Bistriţa –Năsăud. Obosiţi, dar cu feţele zâmbitoare, am ajuns în faţa şcolii unde ne aşteptau nerăbdători părinţii. Gândul că următoarea Vineri, 06.11.2009 Am pornit din faţa şcolii cu mul- zi aveam şcoală ne încânta pentru că tă voie bună şi încredere că va fi o excursie aveam tare multe de povestit! A fost o minunată, chiar dacă vremea era cam plo- excursie grozavă ! ioasă. Am plecat spre Borşa cu elevi din Ronaldo Szekely, clasa a V-a C mai multe clase şi patru profesori. Pe autocar au fost multe “întâmplări” haioase şi profesorii au râs împreună cu noi! Pe la prânz a ieşit şi soarele! În Satu-Mare am admirat Monumentul Eroilor. La MEMORIALUL DURERII parcă am simţit spaima pe care o aveau deţinuţii în vremea aceea. Am văzut şi

Elevii Şcolii ,,G.M.Cancicov” Bacău vin în sprijinul SOS Natura!

În mod deosebit s-au implicat clasele II A şi II B coordonate de înv. Stan Silvia şi inst. Melincianu Gabriela şi prof. Lavinia Lupu–clsa VIIa A,Comanof Carmen Andreea-cls.aV-a A. Pentru elevii şcolii noastre, activităţile sunt un mijloc de conştientizare şi de formare a cultului pentru munca voluntară, acest lucru formând baza sănătoasă Este în tradiţia şcolii noastre ca în a societăţii noastre. fiecare an şcolar elevii şcolii cu clasele IProfesori: Bondalici Tincuţa VIII ”G.M.Cancicov” Bacău să adune Moroi Grety-Irina maculatură, ei manifestându-şi astfel respectul pentru hârtia atât de folositoare dar Importanţa reciclării şi respectul faţă de sănătatea Planetei noastre. hârtiei ... Începând din clasa I, elevii cunosc importanţa hârtiei, fără de care nu ar exista cărţi, În fiecare an, în oraşul nostru se caiete, reviste, ziare, etc. derulează o serie de activităţi privitoare la După ce familia s-a informat, caietele au colectarea de materiale reciclabile. Dintre fost completate, revistele citite şi culegerile acestea, putem enumera: hârtia, plasticul şi de probleme rezolvate din scoarţă în scoar- fierul vechi. Referitor la procesul de strânţă, acestea nu ne mai folosesc. Elevul desco- gere de hârtie (maculatură), şcoala noastră a peră astfel că hârtia poate fi refolosită înţe- acţionat cu promptitudine de fiecare dată, legând drumul dus-întors al acesteia şi că în elevii fiind antrenaţi în această activitate timp fără importanţa care i se cuvine poate de învăţători, profesori, diriginţi. fi epuizată. Elevii şcolii noastre harnici, şi dornici să salveze pădurea, participă cu mult interes la activităţile de colectare selectivă din şcoală. Săptămâna aceasta, ei s-au mobilizat şi au strâns fără prea mari eforturi 225 de Kg. La Consiliul Elevilor s-a ridicat problema că, dacă dorim să respirăm un aer curat, trebuie să protejăm pădurea, sursa noastră de oxigen. De aceea, ei au făcut promisiunea că pot aduna mult mai mult, şi că activităţile nu vor fi izolate, ci lunare. Dacă la început totul ar fi putut Prin Parteneriatul pe care îl avem părea o joacă, o provocare, întreaga activicu Asociaţia ,,Iubim Natura” această acti- tate a luat amploare, totul transformânduvitate e la loc de cinste. Şi se într-o adevărată muncă de echipă. Astfel, anul trecut am fost prin- cu forţele unite, elevii şi profesorii s-au motre primele 10 şcoli din bilizat şi au contribuit din plin la adunarea Bacău care s-au implicat de hârtii, cartoane, pungi şi la predarea în acest gen de activitate.

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , (

Cultura Civilizatie Comunitate

acestora în centre special amenajate. Întreaga activitate s-a derulat pe parcursul a două săptămâni, timp în care sa strâns o cantitate considerabilă de maculatură (cca. 250 kg). Acest lucru a fost privit cu seriozitate şi responsabilitate din partea elevilor şcolii care şi-au adus contribuţia din plin, dovedind spirit de lucru şi interes pentru reciclarea materialelor refolosibile.

Elevii şcolii «G.M. Cancicov» Bacău au conştientizat importanţa acestei activităţi, dacă ne gândim la avantajele ce decurg din toată această muncă: protejarea mediului înconjurător prin salvarea a zeci de mii de copaci şi implicit asigurarea nevoii de oxigen, păstrarea unui preţ bun pentru hârtia cumpărată (aceasta ar fi mult mai scumpă dacă nu ar fi colectată şi reprelucrată) , economisirea a zeci de litri de apă şi a consumului de energie. Este ştiut că pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuită se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn adică e nevoie de tăierea a aproximativ 20 de copaci. Dacă prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi aproape 17 copaci, atunci e bine să ne gândim că ar trebui ca fiecare dintre noi să plantăm cel puţin o dată pe an 2-3 copaci şi să-i îngrijim cât mai bine şi în acelaşi timp să reciclăm cel puţin 70 de kg de hârtie anual. Altfel spus, reciclând hârtia salvăm pădurile, reducem poluarea atmosferică şi învăţăm să avem grijă de noi înşine şi de mediul care ne înconjoară. Ca urmare, se poate afirma că toată activitatea desfăşurată în cursul lunii noiembrie a reprezentat un succes binevenit pentru şcoala noastră şi nu numai. Ghenţa Mara - clasa a VI-a A

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu”, Alba Iulia , Educaţia pentru non-violenţă

Pentru luna noiembrie ne-am propus ca şi activităţi portofolii – Educaţie pentru mediu şi o amplă acţiune la nivelul şcolii, sub numele “Educaţie pentru non-violenţă”. Motivul alegerii acestor teme este lesne de înţeles: nevoia de a-i face conştienţi pe elevi de importanţa tot mai mare pe care trebuie s-o acordăm naturii –casa noastră, a tuturor, precum şi preocuparea continuă pentru eliminarea actelor de violenţă în şcoală şi în afara şcolii. Şi cine ar putea fi militanţii perfecți pentru aceste două teme dacă nu înşişi elevii, cetăţenii responsabili ai României de mâine?

Modalitatea de realizare a primei teme a fost portofoliul. Ca metodă alternativă de evaluare, portofoliul câştigă tot mai mult teren in didactica modernă, iar elevii se implică afectiv în abordarea şi aprofundarea oricărei teme, iar prin munca de cercetare pe care o depun împreună devin conştienţi de avantajele muncii în

echipă. Obiectivele sunt astfel atinse, iar elevii sunt la final mândri de rezultatele muncii lor. Un astfel de exemplu îl constituie portofoliile realizate de elevii clasei a VIII de la Şcoala cu clasele I – VIII “Mihai Eminescu”, sub îndrumarea doamnei profesoare Ţăran Ileana. Materialele sunt adunate sub diverse titluri, cum ar fi: “Parcul”, “Râul”, “Omenirea la pământ”, “Paraleli, dar totuşi în Terra”, “Ce alegi? Plăcerea naturală sau luxul artificial?”. Acestea aduc o abordare nouă a nevoii de a proteja si salva natura, elevii au realizat prezentări power-point şi filmuleţe din care reiese convingerea lor că mediul are nevoie de ajutorul nostru pentru a fi în continuare capabil să ne ofere ambientul în care să trăim sănătoşi. “Când ne gândim la natură ne imaginăm toată lumea înconjurătoare înainte ca urbanizarea şi tehnologia să progreseze, înainte ca ingeniozitatea creierului uman să se poată dezlănţui, înainte ca acesta să poată face rău mediului.” Acesta este motto-ul unei prezentări care, îmbinând realitatea privitoare la starea îngrijorătoare în care a ajuns mediul, cu imaginarea unui viitor sumbru în care mediul ar fi total compromis de către om, trage un cutremurător semnal de alarmă şi ne dă serios de gândit. Privitor la cea de-a doua temă, “Educaţie pentru non-violenţă”, elevii au realizat materiale pe care le-au expus în întreaga şcoală prin care atrag atenţia asupra faptului că violenţa nu este un răspuns la nici o situaţie conflictuală, că nu trebuie să se recurgă la violenţă ca şi argument suprem.

Noi, dascălii, avem obligaţia morală de a-i forma pe aceşti copii pentru a se integra pe viitor în societate şi a deveni la rândul lor îndrumătorii generaţiilor următoare. Satisfacţia noastră este şi mai mare atunci când din partea lor primim un feed -back pozitiv şi-i vedem implicaţi activ in propria lor formare. Iar activităţile prezentate mai sus sunt un exemplu grăitor în această privinţă. Prof. Mirona Furdui

Cultura Civilizatie Comunitate

Articolul Managerului de Proiect Noiembrie, o lună caldă şi bogată…..

Luna noiembrie, o lună caldă, atipică pentru sezonul rece.... şi-a regăsit pulsul fierbinte în paleta diversificată de activităţi ale celor şase şcoli aflate în parteneriat educaţional. Fiecare şcoală şi-a pus pregnant amprenta pe obiective educaţionale bine ţintite şi validate în materialele finale ale elevilor ca: jurnale de călătorie, portofolii, postere,fotografii digitale, pliante, mape, expoziţii, concursuri, flyere, etc. Statistica lunii noiembrie ne arată că la activităţile derulate de şcolile partenere au participat 500 de elevi , fiind alocate fonduri în valoare de 9500 lei. Excursiile tematice au vizat: ecoturismul, educaţia muzeală, cunoaşterea tradiţiilor locale, a identităţii naţionale. Comportamentul ecologic responsabil şi-a regăsit repere în activităţi ample de colectare a deşeurilor de hârtie sau în amenajarea de căsuţe pentru păsările ce iernează în ţara noastră. Obiectiv fundamental al educaţiei civice a elevilor - „non-violenţa în şcoli” - a prins contur în portofolii popularizate în rândul elevilor şi-n care imaginaţia, creativitatea şi ingeniozitatea lor s-a materializat în reprezentări grafice, colaje, reunite în expoziţii cu larga audienţă. Am regăsit în materialele trimise şi manifestări tradiţionale ca Balul Bobocilor, în care elevii din clasele mari alături de profesori au fost călăuze pentru bobocii puşi în situaţia de a-şi împleti emoţiile inerente competiţiei cu trăsăturile definitorii ale celor trei direcţii de dezvoltare: Cultură-Civilizaţie-Comunitate. Iniţiat ca un vast schimb de experienţă educaţională între şcoli, proiectul devine cu fiecare lună ce trece o modalitate directă de promovare a exemplelor de bună practică, o punte de prietenie între echipele de proiect, între elevii din şcolile noastre. Aşteptăm ca activităţile lunii decembrie să ne dezvăluie noi resurse educaţionale, noi energii, potenţiale nebănuite ale elevilor care reuşesc de fiecare dată să ne surprindă prin bogăţia lor sufletească. Prof. Avădanei Dumitru

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 3 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Decembrie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg Bujor Școala Generală“Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - Bunicii tuturor pag. 2 - Învăţăm să dăruim ! pag. 3 - Decembrie – istorie şi solidaritate pag. 4 - Fă şi tu o bucurie ! pag. 5 - Să ne bucurăm împreună de sărbători ! pag. 6- Vizită la azilul de bătrâni pag. 7 - Decembrie - Luna activiăţilor umanitare pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

(

Scoala Generala Nr. 2 Brasov, , Bunicii tuturor... alimente ori erau articole de igienă, cadourile consistente au adus un licăr de bucurie şi de speranţă în sufletul bunicilor tuturor. Aş numi acea zi, cât şi pe cele de pregătire şi mobilizare, drept lecţii de viaţă reală, nu din cărţi. Gândindu-mă la faptul că trăim vremuri în care individualismul arată bine de tot colţii, iar solidaritatea pare pierdută, îi felicit pe elevi pentru ceea ce au făcut şi pentru exemplul ce-l dau celor din jur. Să nu uit, însă, de meritul profesorilor lor, care ştiu să construiască încet, dar temeinic, suflete altruiste şi proactive în comunitate.

Am avut emoţii când am ajuns acolo. Mai fusesem la biserica Blumăna (de la Doamna am aflat că-i zice aşa, căci noi eu o ştiam «de la Micşunica»), dar clădirea din spatele bisericii nu mi s-a părut niciodată interesantă: o casă mare, ca oricare. De data asta am intrat toţi colegii clasei a III-a şi elevi mai mari (a VIII-a) şi am văzut că este foarte frumoasă, călduroasă, curată, îngrijită. Ne aşteptau deja, nerăbdătoare chiar ca nişte copiii, bătrânele din cămin. Parcă erau bunicile noastre! Iar noi, nepoţeii pe care-i aşteaptă cu drag şi dor. M-am emoţionat gândindumă ce greu trebuie să le fie aşa, fără copii, fără nepoţi... Am cântat din tot sufletul colindele şi mi-am promis că şi bunicii mele îi voi cânta aşa, nu în joacă şi cu gândul la răsplata de după, cum, recunosc, o făcusem în anii trecuţi. Şi mi s-a făcut dor de ea...

Şi-a fost o zi de iarnă, în ajun de Moş Nicolae... De data aceasta copiii au fost cei care au făcut daruri celor mari, şi anume, „bunicilor” de la Căminul de bătrâni de pe lângă Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” din cartierul Şchei. Această frumoasă acţiune face parte din proiectul „Cultură-CivilizaţieComunitate”, derulat în Şcolile Generale Nr. 2 şi Nr. 16, în parteneriat cu şcoli Inst. Gabriela-Corina Leşan din Alba, Bihor, Galaţi, Bacău. Şi, pentru că proiectul declara luna decembrie drept „Luna activităţilor comunitare”, ce Suflete pentru suflete... -i mai frumos, decât să îţi apleci atenţia şi grija asupra acelora care la vârsta seCând Doamna institutoare ne-a nectuţii sunt singuri şi ai nimănui. Şiatunci, de ce să nu fie bunicii noştri, ai propus să mergem cu colindul la Căminul de bătrâni, pe moment nu am ştiut prea tuturor? Zis şi făcut. bine despre ce este vorba. Şi nu doar eu, La plecarea din cămin, am proci şi alţi colegi am început să întrebăm, mis cu toţii să revenim. miraţi: „Cămin de bătrâni?”, „Păi, parcă Să nu le lăsăm triste şi singuexistă cămine de copii!”, „Cum adică «de re… bătrâni»?! După ce ne-a explicat doamna Valentin Ifteni - Clasa a că există oameni în vârstă care nu mai III-a D au pe nimeni şi au nevoie de un sprijin la bătrâneţe, ca şi copiii când sunt mici, am mai înţeles câte ceva. Ne-am pregătit cum se cuvine: am tot repetat colindele ca să nu ne faCu mic, cu mare, cem de ruşine, chiar şi poezii, am strâns elevii au pus mână de la bani, fiecare cât a putut, că de vrut... am mână reuşind să ducă bă- fi vrut noi să dăm mai mult... Din banii trânelor din cămin daruri strânşi au fost cumpărate fructe şi ornacare să le mai aline singu- mente de Crăciun, iar ce mai rămânea rătatea şi sărăcia. Că erau urma să-i donăm.

(

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , ,

Învăţăm să dăruim !

În cadrul proiectului „Cultură, civilizaţie, comunitate”, elevii Şcolii Generale nr.16 Braşov au demarat pe secţiunea „Comunitate” o acţiune voluntară de colectare de legume şi fructe, produse specifice comunităţii în care trăiesc, cu scopul de a dona produsele Căminului de bătrâni de pe lângă biserica „Sfânta Treime”. Cu o săptămână înainte de ziua stabilită pentru vizita de caritate, elevii mai mari şi mai mici ai şcolii noastre au adus în fiecare zi, cu bucurie, câte o plasă încărcată cu legume şi fructe. A fost o întrecere între clase şi în final s-au adunat în jur de 200 kg cartofi, 50-60 kg de morcovi, ceapă, mere şi alte produse agricole. Am constatat ca au adus produse frumoase, sănătoase şi bucuria de a le dona a fost mare. Înainte am discutat cu elevii implicaţi în proiect despre bucuria de a dărui despre condiţia unor oameni vârstnici, singuri şi elevii au fost impresionaţi. Părinţii au adus produsele şi la rândul lor au fost impresionaţi că pot fi utili şi erau în acelaşi timp mândri de produsele oferite. Elevii din clasele mai mici au pregătit şi felicitări pentru persoanele vizitate şi le-au înmânat odată cu produsele şi urările lor cu ocazia sărbătorilor care se apropie. Important este că acţiunea iniţiată a mobilizat pe toată lumea şi

fiecare s-a implicat cu drag. Cadrele didactice, femei, au pregătit pentru doamnele în vârstă câte un pachet cu obiecte de îmbrăcăminte şi de igienă, aşa încât acţiunea şi-a atins scopul, cuprinzându-ne pe toţi. Dorinţa a fost ca toţi cei implicaţi să -şi manifeste spiritul de toleranţă, de responsabilitate, să conştientizeze apartenenţa la comunitate, să socializeze chiar cu persoanele în vârstă. Elevii şi părinţii lor au înţeles scopul acestei activităţi şi suntem convinşi că astfel de acţiuni dezvoltă spiritul de iniţiativă, conştiinţă civică, solidaritate umană cu persoanele aflate în dificultate.

faţă de colegii care provin din familii defavorizate, că vor evolua frumos până la stadiul de cetăţeni responsabili, toleranţi , voluntari. Am simţit că în astfel de ocazii se pot manifesta toţi elevii, indiferent de situaţia lor materială şi de capacitatea lor intelectuală. Latura umană este o trăsătură comună, iar scopul a fost atins de toţi.

N–am să uit niciodată bucuria din privirile bătrânelor când au primit darurile din mâinile copiilor. Aceeaşi bucurie am citit-o în ochii copiilor care nu mai conteneau să care plăsuţele cu produse aduse de ei. Răsplata a fost câte o mângâiere timidă, dar suavă din partea doamnelor în vârstă. Ne-am luat rămas bun cu urările de „Sărbători fericite!” şi cu promisiunea că vom reveni. Am citit o rază de speranţă în privirea acestor bătrâne. Prof. Bobaru Mariana Spiridon Raul - Clasa a VIII a

Cred de asemenea că tânăra generaţie va privi cu mai mult interes şi respect la persoanele vârstnice, că voluntariatul va deveni una din preocupările lor, că se va schimba comportamentul lor

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu”, Alba Iulia , Decembrie – istorie şi solidaritate pelui”. Ei au lăsat uniformele acasă în 8 şi 9 decembrie şi s-au îmbrăcat, fiecare în stilul său, iar în schimb au donat o sumă simbolică, pentru a le face o bucurie de Sărbători celor mai puţin norocoşi dintre ei. În 10 decembrie elevii claselor V-VIII au prezentat un buchet de colinde în sala de festivităţi a şcolii, acesta fiind un moment introductiv pentru acordarea ajutoarelor unui număr de 25 de elevi din 1 Decembrie este o zi importantă pentru istoria neamului românesc: ziua în care Transilvania s-a unit cu România. În această zi, românii ardeleni au venit la Alba Iulia, strigând într-un singur glas: „Vrem să ne unim cu Ţara!”. Oraşul Alba Iulia a devenit astfel un simbol al unităţii naţionale. Şi în acest an noi, cei din Cetatea Marii Uniri, elevi şi profesori ai Şcolii cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu”, am sărbătorit acest eveniment aşa cum se cuvine: prin spectacole cu cântece şi poezii patriotice, prin materiale închinate Unirii realizate de „învăţăcei” şi expuse de aceştia cu mândrie în întreaga şcoală. Sub privirea blândă a statuii lui Mihai Eminescu aflată în holul de la intrarea în şcoală elevii claselor a IV- a au susţinut un program artistic închinat acestei sărbători, moment de o deosebită încărcătură istorică şi emoţională. De asemenea, elevii din clasa a II- a au realizat pe planşe harta României Mari. Au lucrat pe grupe, au folosit multă culoare şi... un strop din sufleţelul lor curat. Totuşi, n-au uitat că luna decembrie este şi luna cadourilor, aşa că şi-au făcut timp şi pentru a-i scrie o scrisoare lui Moş Crăciun, ca nu cumva să-i ocolească. Şi tot pentru că suntem în luna cadourilor, când toţi trebuie să fim mai buni, mai îngăduitori şi mai darnici cu aproapele nostru, elevii mai mari s-au gândit să-i ajute pe colegii lor cu posibilităţi materiale reduse, prin derularea proiectului „O zi fără uniformă – Ziua Aproa-

din Alba Iulia s-a organizat Ziua Aproapelui, care pentru elevi a constat în faptul că au avut voie să vină la şcoală fără a purta uniforma, de aceea a mai fost numită şi „Ziua fără uniformă”. Aceste două zile nu au fost lipsite nici de „taxă”: în schimbul „lepădării” uniformei, noi, elevii, am plătit fiecare câte o sumă simbolică, dar cu un scop nobil. Banii au fost adunaţi şi cu ei sperăm să aducem puţină bucurie de Crăciun în casele colegilor noştri cu posibilităţi materiale mai scăzute.

şcoala noastră. Luna decembrie ne-a oferit cel puţin două noi lecţii de viaţă: conştiinţa că suntem români şi trăim în Capitala Unirii şi că suntem în măsură ca din puţinul nostru să facem o bucurie celor de lângă noi. Prof. Furdui Mirona

Ziua Aproapelui prilej de a fi mai buni

Măcar o zi din viaţă poate fi dedicată întrajutorării, dar şi sperantei. Toţi aşteptăm cu bucurie un Crăciun plin de daruri, dar unii dintre noi sunt mai puţin norocoşi. Pentru a dovedi că există oameni cu inima şi suflet mare, noi am adus o rază de bucurie şi speranţa în sufletele celor mai puţin răsfăţaţi de soartă, dar care prin demnitatea lor ne dau zilnic o lecţie de viaţă……aşa că ,,Jos pălăria” în faţa lor. În perioada 8-9 Decembrie 2009, la Şcoala cu clasele I-VIII „ Mihai Eminescu ”

„Ziua fără uniformă” a devenit un obicei, Şcoala fiind la a II-a ediţie a acestui eveniment, zile care pot fi numite şi sărbătoare a elevilor, fiind iubite la nebunie de către noi. Cu toţii suntem foarte încântaţi de ideea de a ne ajuta aproapele, dar şi de libertatea de a ne „etala” ţinutele, de aceea mulţumim profesorilor noştri minunaţi care au clădit încet, încet ideea şi au făcut posibilă această „sărbătoare”. Fără nicio îndoială putem să spunem că toate şcolile ar trebui să ia exemplul nostru şi să organizeze astfel de evenimente prin care ne arătăm bunătatea şi preţuirea faţă de cei care vor beneficia de banii strânşi, acesta fiind adevăratul motiv pentru care „Ziua Aproapelui” se organizează, „lepădarea” de uniforme este doar un stimulent pentru a trezi spiritul de solidaritate în sufletele noastre. De aceea, noi vedem Şcoala ,,Mihai Eminescu” ca pe un un izvor al iubirii care îşi face simţită prezenţa in sufletul fiecăruia dintre noi.,,Ziua Aproapelui” a fost aşa numită pentru că e ziua când oricare are prilejul să-şi arate iubirea faţă de aproapele său. Limbean Anamaria Clasa a VI- a B

Trifan Cristina Ioana - Clasa a VI- a B

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea , Fă şi tu o bucurie !

Motto: „Ne luăm de mână şi încercăm să surâdem, dar ne întristăm fără să înţelegem de ce, şi ne îndepărtăm ruşinați. Stăm faţă în faţă cu ochii în pământ, vinovaţi fără vină.” G. M. Zamfirescu Componentă a proiectului interjudeţean intitulat „ Cultură– Civilizaţie- Comunitate”, acţiunea desfăşurată în luna decembrie de Consiliul Consultativ al elevilor din Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bălcescu” din municipiul Oradea se încadrează deplin în misiunea şcolară şi comunitară a instituţiei noastre de învăţământ. Scopul acţiunii noastre a vizat dezvoltarea în cadrul elevilor noştri a spiritului comunitar bazat pe: evoluţie personală, implicare şi voluntariat, deschidere spre necesităţile semenilor noştri aflaţi în necesitate. Prin această activitate elevii au fost învăţaţi să dăruiască din suflet şi să-şi îndrepte un gând de speranţă spre copiii bolnavi de sindromul Down. Prin lumânările puse spre vânzare, lumina sfântă a Crăciunului a pătruns în sufletele noastre, elevi şi cadre didactice deopotivă. Azi, când societatea noastră este dominată din păcate de prea mult egoism şi materialism, elevii noştri ne-au reamintit ce important este să te implici, să fii parte activă a comunităţii. Această acţiune vine să confirme încă o dată colaborarea excelentă existentă între Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bălcescu” din municipiul Oradea şi Asociaţia Down din Oradea. Acum, în preajma sfântului Crăciun, prin acţiunea noastră am dorit să întindem o mână de ajutor micuţilor noştri semeni aflaţi în suferinţă. Dezvoltarea spiritului caritabil constituie o coordonată fundamentală a activităţilor extraşcolare dezvoltate de elevii şcolii noastre. Pe această cale elevii noştri învaţă să răspundă la bine prin bine. Astfel, când

vor intra pe deplin în viața comunitară, elevii noştri vor fi înarmaţi cu acele aptitudini şi competenţe necesare pentru o viaţă socială activă. De asemenea, prin intermediul acestui tip de activități, elevii noştri sunt puşi în situația de a conştientiza faptul că unii semeni de-ai lor nu sunt la fel de norocoşi ca şi ei şi în acest mod ei acceptă diferenţele dintre oameni învăţând să le gestioneze în mod corect şi eficient. În acest fel noi considerăm că noţiunile şi competenţele dobândite la orele de cultură civică sunt exersate pe deplin de elevii şcolii noastre. Bunătate, respect faţă de semeni, dorinţă sinceră de a ajuta, toate acestea au animat din tot sufletul colectivul Consiliului Consultativ al Elevilor din şcoala „Nicolae Bălcescu”, cel care a fost organizatorul principal al acestei acţiuni. Mulţumesc din suflet tuturor membrilor Consiliului Consultativ al Elevilor din şcoala noastră, cu o menţiune specială pentru elevii: Kis Melania, Oana Pușcaș, Alexandru Szilagyi, Lidia Luca, Alexandra Precup și Alexandra Gal. Mulţumiri tuturor! Prof. Prodan Emil

Împreună….

Împreună cu profesorii şi copiii de la Asociaţia DOWN din Oradea, noi, elevii de la Şcoala “Nicolae Bălcescu” din Oradea, am realizat în perioada 2-11 Decembrie 2009 o activitate de strângere de fonduri pentru Asociaţia DOWN. Cu această ocazie am aflat mai multe despre afecţiunea numită “sindromul Down”, i-am cunoscut pe copii, pe psihopedagogii şi asistenţii care cu multă răbdare şi

dăruire îi ajută să confecţioneze diferite obiecte: lumânări, felicitări, mărţişoare, obiecte de podoabă. Lumânările sunt confecţionate la sediul Asociaţiei DOWN, într-un atelier micuţ. Acolo, în acel spaţiu strâmt, de doar câţiva metri pătraţi, sub supravegherea atentă a unei asistente, se toarnă ceară fierbinte în vase de plastic, unde a fost aşezat înainte fitilul.

Lumânările sunt colorate, parfumate şi au diferite forme geometrice. S-au vândut foarte bine în şcoala noastră. N-a fost copil sau profesor care să intre în sala unde le -am expus şi să nu cumpere cel puţin o lumânare. Pe mese, lângă lumânări am expus pentru vânzare şi cărţi donate de către profesori şi elevi. După părerea mea, această strângere de fonduri este un lucru foarte bun, deoarece ne-a făcut să ne gândim la generozitate şi la suferinţa unor copii care nu duc o viaţă tocmai uşoară. Nu este prima dată când şcoala noastră se implică în acţiuni de caritate. De fiecare dată elevii şi profesorii acceptă cu plăcere implicarea. Împreună, profesori şi elevi am reuşit de multe ori să aducem, fie şi numai pentru scurt timp, un zâmbet pe chipurile unor oameni mai puţin norocoşi. În scurta noastră vizită la Asociaţia DOWN, copiii de acolo ne-au copleşit cu atitudinea lor binevoitoare şi prietenoasă; neam simţit foarte bine împreună. Şi datorită lor şi a acestei activităţi, cred că am reuşit să ne deschidem mai mult inimile pentru sărbătorile care se apropie. Pușcaș Oana Andrada -

Clasa a-VIII-a C

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , Să ne bucurăm împreună de sărbători !

Cu toate că până la sărbătorile de iarnă mai sunt câteva zile, elevii şcolii ,,G. M. CANCICOV” BACĂU s-au gândit să aducă mai devreme bucurie în inimile ,,bunicilor” de la CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE BACĂU .Astfel , un grup de 50 de elevi inimoşi,de la clasele aVII-a A (22 elevi),diriginte prof.LAVINIA LUPU, clasa a VI-a A (18 elevi), diriginte prof. MARDARE VIOLETA, clasa a VII –a B (6 elevi), diriginte prof. TURBATU ATENA şi clasa a V-a A (4 elevi), diriginte prof. COMANOF CARMEN, deghizaţi în Crăciuniţe şi moşi Crăciuni, încărcaţi de cadouri şi însoţiţi de prof. Lavinia Lupu şi prof. Ştefan Elena ,au ,,poposit “ marţi 8 decembrie 2009 orele 11 în ,, casa bunicilor”.Am întârziat puţin datorită mijloacelor de transport dar ei ne aşteptau cuminţi ,aşezaţi pe scaune în cantina Căminului. Au coborât la sala de mese aproximativ 40 de ,,bunici”, majoritatea femei. Ne-au întâmpinat cu bucurie,mai ales că eram primul grup pe anul acesta care le călcam pragul. Am făcut prezentările de rigoare apoi am susţinut programul artistic ,care a constat în colinde româneşti , colinde din repertoriul internaţional ,un mic recital de poezie, programul încheindu-se cu o urătură foarte amuzanta creată de eleva Canache Monalisa de la clasa a VII –a A care a fost pe placul auditoriului. Puţin , bun şi de calitate , aşa cum ne-a mărturisit doamna consilier Ciubotaru Nicoleta ,gazda noastră. La sfârşit am împărţit darurile aduse de noi ( sponsor- Comitetul de Părinţi al Şcolii ), le-am urat ca anul care vine să le umple sufletul de bucurie ,speranţă şi iubire,ne-am fotografiat , am schimbat im-

presii , prilej cu care ne-au mărturisit că le-ar face o deosebita placere dacă le-am călca pragul şi cu alte ocazii (chiar au insistat).Am aflat că în cămin sunt aproximativ 192 de ,,bunici”. La următoarea vizită vom încerca sa ne arătăm afecţiunea şi faţă de celelalte persoane care nu au putut coborî astăzi la sala de mese.Oricum, ne bucurăm că am reuşit pentru câteva clipe, să le luminăm chipul de fericire şi să aducem pacea în sufletele lor. Datorită epidemiei de gripă ,activitatea programată la CENTRUL DE COPII NR.1 BACĂU, am desfăşurat-o la noi în şcoală prilej cu care,doamna învăţătoare STAN SILVIA şi doamna institutor MELINCIANU GABRIELA, au oferit copiilor cu probleme sociale , mici cadouri ,cu ocazia zilei de MOŞ NICOLAE , tot cu sprijinul Comitetului de Părinţi. Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, urăm şcolilor partenere, zile pline de lumină ,călăuzirea paşilor pe calea destinului şi toată binecuvântarea şi ajutorul Universului în realizarea tuturor dorinţelor. ,,LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE ŞI SĂRBĂTORI FERICITE!”

bătrâni de aici nu înseamnă neapărat bucurie şi căldura sufletească. De aceea,ne-am gândit să ne adunăm noi elevii claselor a 7A,5A,6A si 7B din şcoala “G.M.Cancicov”Bacău şi să mergem să le oferim câteva clipe de încântare şi alinare. Astfel,ne-am pus căciuliţele de Moş Crăciun şi am pornit încrezători la drum,împreuna cu doamnele profesoare Lupu Lavinia si Ştefan Elena.

Suntem entuziasmaţi de momentul mult aşteptat. Avem speranţa că programul pregătit de noi va plăcea tuturor de acolo. Deja ne imaginăm chipurile senine si bucuroase ale bătrânilor singuri şi poate bolnavi. Ajunşi acolo,întâlnirea dintre noi a fost cu totul emoţionantă. Am cântat colinde,am recitat poezii, i-am urat şi am râs împreună. Unii dintre ei ne-au împărtăşit scurte Prof. LAVINIA LUPU fragmente ale vieţii lor şi câteva din aspectele existenţei în acest loc. Ne-au asigurat ca le-a plăcut foarte mult programul nostru,iar aproape de sfârşit le-am oferit mici cadouri în semn de afecţiune şi atenţie. Cadourile noastre au fost modeste,dar dăruite din suflet. Intr-un final am făcut şi poze împreună. Unii dintre noi le-am lăsat căciuliţele de Moş Crăciun la ei pentru că şi-au dorit foarte mult să le poarte. La sfârşitul acestei activități am rămas uimită şi surprinsă de toţi de acolo. Cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun le urăm tuturor şcolilor partenere din proiect: Crăciun fericit şi să petreceţi cu voie bună!

Să fim mai buni de sărbători ! E ziua de 8 decembrie 2009. Ne pregătim cu emoţie de momentul mult aşteptat al întâlnirii noastre cu bătrânii de la azilul pentru persoane vârstnice din oraşul nostru. Vizita noastră este prilejuită de apropierea sărbătorilor de iarnă, sărbători care pentru mulţi

Ciceu Mădălina clasa a VII-a A

(

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , Vizită la azilul de bătrâni

Sărbătoarea Crăciunului ne învăluie cu farmecul ei. Naşte sentimente, gânduri nobile şi idei. Este cu siguranţă cea mai tumultoasă perioadă a oricărui sfârşit de an, când fiecare dintre noi se întreabă la ora adevărului cât a fost de bun, de îngăduitor, de nobil. Aşa am pornit de la întrebarea : ’’Ce putem face pentru cei singuri, pentru cei cu puteri scăzute ?’’Şi în acelaşi timp ne-am gândit, că fiecare dintre noi , din teamă, din disperare, din singurătate, putem căuta un loc acoperit, cu linişte şi siguranţă, într-un moment greu.

Membrii din echipa de lucru de la Şcoala Gimnazială nr.2 Grigore Hagiu –Tg. Bujor, a Proiectului Interjudeţean ’’Cultură, Civilizaţie, Comunitate” au iniţiat o acţiune pe care am intitulat-o simplu ’’Grijă pentru tine’’. Ideea a prins repede rădăcini în şcoala noastră. Ne cunoaştem bine copiii şi părinţii. Colecta de alimente s-a demarat şi am reuşit doar într-o săptămână să înţelegem că suntem oameni printre oameni adevăraţi, cu suflete nobile. Disciplina, ordinea, buna organizare au fost la ele acasă. Am ambalat cu grijă alimentele colectate şi am stabilit destinaţia : AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA

MĂSTĂCANI - SAT CHIRAFTEI –JUD. GALAŢI. În punguţe cu emblema lui Moş Crăciun am pus cu suflet delicatese pe care bătrânii din azil le simt mai rar gustul. Ziua de joi, 14 decembrie 2009 va rămâne undeva, într -un colţ al sufletului pentru fiecare dintre noi, care a păşit în spaţiul acela mic, gătit de Crăciun ,în care inimi vibrante captau vibraţiile inimilor noastre. Iam găsit pe bătrâni aşezaţi cuminţi, pe scăunele simple de lemn, într-o blândă aşteptare. Îşi mai aruncau din când în când ochii la bradul împodobit, la baloanele colorate, la licărul steluţelor. La vederea copiilor, la auzul versurilor de colind şi stea s-au întors în timp poate la copilăria lor, la gospodăria lor părăsită, la cei pe care-i mai au, la cei pierduţi ori poate la cei care….. i-au uitat acolo. Din când în când se auzea şi murmurul lor alături de cel al nostru. Cântam împreună. Sau alăturat nouă cu sufletul şi în final rosteau stins dar distins : ’’ Bravo copii, bravo!’’ Apoi au strâns la piept punguţele cu daruri. Moşul nu-i uitase. Moş Crăciun sosise la azil să le facă o zi mai bună printre multe altele nu toate fericite. După aproximativ două ore petrecute împreună în care am rostit cuvinte de alinare, de suflet i-am lăsat in prag pe ’’ bunicii noştri’’ care deşi lipsiţi de căldura soarelui, au rămas cu căldura inimii alimentată de sobiţele aflate în sufletele noastre. Imediat după plecarea de acolo, Dumnezeu a trimis pe plaiurile noastre răsplata….. o zăpadă moale, căzută din cer cu nemiluita, ca semn că Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos bate la uşă. Ne vom reîntoarce acolo aşa am fost rugaţi, aşa am promis. Şi noi cei din Şcoala Gimnaziala Gr. Hagiu suntem, iertată fie-ne lipsa de modestie,oameni straşnici, buni , simpli dascăli cu povara zilei de mâine, însă cu o datorie : CLĂDIM OAMENI CU SUFLETE NOBILE. STRAŞNICĂ ACTIVITATE ! Gând curat de Crăciun tuturor partenerilor din proiect: copii,colegi ,dascăli! Înv. Maria Bălan

Gândurile copiilor ….

MĂDĂLINA GOCIU Mă doare sufletul, dar mă simt împlinită, am făcut un bine….. MARTA CĂRĂUŞ Ne dorim să mai mergem acolo,să le mai aducem un strop de bucurie acelor bătrâni. OANA ZAHARIA Îmi e atât de milă de suferinţa lor şi mă întreb ce au greşit, de ce au fost uitaţi acolo… VLĂDUŢ SANDU Îmi vine sa plâng şi sufletul meu a rămas acolo. Mă sperie faptul că oamenii pot fi părăsiţi de proprii copii. Am o mare mulţumire însă : Am făcut un bine! ADRIAN DOGARU Eu sunt un copil fără tată, iar mama e plecată de lângă noi de când aveam trei ani. Nu-i am decât pe bunici. Dacă-i voi pierde? Plâng, nu vă mai pot spune nimic….. MIHAELA JIREGHE Eu sunt în plasament nu-mi cunosc părinţii. Dar Dumnezeu mi-a dat alţi părinţi cu suflet,care nu mă alungă. Nu-i voi lăsa să ajungă la azil .

Articolul Managerului de Proiect Decembrie - Luna activităţilor umanitare Am parcurs cu emoţie şi încântare fiecare pagină de jurnal scrisă de voi… am încercat să intuiesc în fiecare fotografie realizată, mesajul vostru umanitar… am simţit căldura mâinilor voastre întinse celor aflaţi în situaţii defavorizate, fie că a fost vorba de „bunicii de suflet” din căminele de bătrâni, colegi săraci, semeni bolnavi. V-aţi mobilizat exemplar şi aţi picurat din inimile voastre mari dăruire, generozitate, solidaritate, compasiune,entuziasm şi toleranţă. De la Alba Iulia şi Bacău la Oradea, Braşov sau Târgu Bujor, punţile umanitare întinse în locaţiile alese de voi au scos la iveală frumuseţea şi nobleţea gesturilor voastre. Lecţiile de viaţă derulate prin intermediul activităţilor caritabile au demonstrat că sunteţi parte integrantă a comunităţii în care trăiţi, că ştiţi să fiţi voluntari responsabili şi că din donaţia fiecăruia dintre voi se poate constitui întregul. Bătrâni , săraci, bolnavi, singuri, uitaţi sau consumându-şi dramele cotidiene.... ei sunt cei pe care i-aţi vizitat în această lună şi cărora le-aţi adus preţ de câteva minute, zâmbetul, lacrimile, speranţa de viaţă… Felicit echipele de proiect, elevii, părinţii, partenerii educaţionali pentru efortul comun de a înscrie luna decembrie ca emblemă a moralităţii şi a solidarităţii umane. Prof. Avădanei Dumitru

La mulţi ani!

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 4 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Ianuarie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Târgu Bujor Școala Generală“Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - Turnul Alb - În vizită la Prima Școală Românească - Dor de Eminescu - Eminescu să ne judece ... - Bacovia în trecut și prezent - Plaiuri Bihorene - Ianuarie … sub auspiciile lui Eminescu

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 6 pag. 7 pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Scoala Generala Nr. 2 Brasov , ,

Tu rnul Alb

acest an, oraşul Braşov 775 de ani de la prima atestară documentară – sub numele de Corona - în „Catalogus Ninivensis” (un catalog al mănăstirilor premonstratense din Transilvania si Ungaria, alcătuit între 1236 si 1241) unde este consemnată la anul 1235 mănăstirea de călugăriţe din oraş „Claustra sororum... in Hungaria... Dyocesis Cumanie Corona”. Tocmai de aceea, în cadrul Proiectului educaţional „Cultură Civilizaţie Comunitate” ne-am propus vizitarea Muzeului „Turnul Alb”, care face parte din fortificaţiile Cetăţii Braşov, fiind cel mai înalt punct al acesteia. El este situat pe o stâncă a dealului Warthe (Straja), la 59 de metri distanţă de zidurile cetăţii, în zona Bastionului Graft. Potrivit cronicilor, anul construcţiei sale apare diferit: în unele documente, 1460, în altele, 1494. Era repartizat spre apărare breslelor de cositorari şi arămari. În anul 1678 breasla cositorarilor a răscumpărat obligaţia de apărare, numărul meşterilor săi fiind mult mai scăzut, turnul rămânând astfel doar în grija arămarilor. Construcţia are forma unui semicerc închis, cu latura dreaptă orientată spre oraş. Are 5 nivele, înălţimea sa variind între 18-20 metri, în funcţie de denivelările solului. Denumirea de alb provine de la aspectul exterior al zidurilor de piatră şi cărămidă, tencuite şi văruite în alb. Partea superioară a turnului este dotată cu creneluri, iar pe pereţii laterali se văd şi astăzi

În împlineşte

(

Cultura Civilizatie Comunitate

nişte jgheaburi ieşite în consolă de unde ploua cu pietre peste atacatori. Intrarea în turn fiind la mare înălţime, accesul era posibil doar prin intermediul unor scări mobile. Din faţa lui se poate vedea întregul centru vechi al Braşovului. Marele incendiu din 1689 a cuprins şi Turnul Alb. Urmările au fost înlăturate doar în 1723, când turnul a fost restaurat. În anul 1902 au mai fost efectuate câteva lucrări de întreținere, după care, încet şi sigur, timp de 100 de ani, turnul a intrat în degradare, nemaifiind întreţinut de autorităţile locale. Abia între anii 2003-2005, Consiliul Judeţean a investit fonduri pentru a-l restaura şi a-l repune în circulaţia turistică, în interiorul său fiind amenajat şi un muzeu ce aminteşte de scopul pentru care a fost construit. Iluminat pe timpul nopţii şi eliberat de vegetaţia care îl ascundea ochiului, Turnul Alb este acum un monument pitoresc, un punct de atracţie în refugiul Belvedere de pe drumul ce duce în Poiana Braşov. Vă aşteptăm în frumosul nostru oraş!! Inst. Gabriela-Corina Leşan

Muzeul Civilizatiei Urbane

Oraşul Braşov este un atractiv punct turistic atât pe harta ţării, cât şi a lumii. Dovada sunt numeroşii turişti ce îl vizitează în orice anotimp. Noi, braşovenii, ştim toate astea, suntem mândri de oraşul nostru. Îl cunoaştem şi totuşi avem mereu ceva nou de văzut. Cum ar fi Muzeul Civilizaţiei Urbane pe care lam vizitat în cadrul Proiectului educaţional interjudeţean „Cultură Civilizaţie Comunitate”. Trebuie să recunosc că nu auzisem până atunci de el. Mă plimbasem prin Piaţa Sfatului, văzusem clădirea respectivă pe care o

renovau şi o tot renovau şi abia vizitând-o am înţeles de ce atâta efort şi atâţia ani de muncă (din 1993 şi până în acest an). Am aflat de la ghidul muzeului că este singura instituţie muzeală din România – şi printre puţinele din Europa – care integrează diverse aspecte ale modului de viaţă urban. Clădirea în care se află muzeul este specifică cetăţilor transilvănene între secolele XVI şi XIX şi este nominalizată în Lista monumentelor istorice, la ca-

tegoria monumentelor de importanţă naţională şi internaţională. Înfăţişarea casei medievale, având faţada spre piaţa oraşului, cu arcade exterioare sprijinite pe stâlpi, concepute iniţial ca spaţii de vânzare a mărfurilor negustorilor şi breslaşilor braşoveni, s-a modificat în jurul anului 1800, când porticul a fost înlocuit, frontonul casei înaintând spre piaţă cu circa 2 metri. Subsolul a servit ca pivniţe şi spaţii de depozitare pentru mărfurile în tranzit sau târgurile locale. Decapările interioare au scos la iveală o pictură decorativă, cu elemente florale şi vegetale, de factură clasicizantă datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Pictura a fost acoperită cu o ignoranţă crasă în timpul diferitelor amenajări care au avut loc în timpul comunismului şi a fost redescoperită cu ocazia restaurărilor de după '89. Interesant este că descoperirea acestei minunate creaţii a fost o surpriză pentru restauratori, care nu deţineau documente legate de aceasta şi de suprafaţa sa extinsă. Am plecat din muzeu văzând parcă aievea Braşovul de demult... Şi, parcă, ceva-ceva aş fi vrut să regăsesc în cel de acum. Poate eleganţa de atunci, finul gust şi stilul pierdut. Şolot Alexandru Clasa a VIII a

(

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , În vizită la Prima Şcoală Românească

orbindu-le elevilor despre importanţa limbii române, despre frumuseţea ei şi mai ales despre „ lupta” de a o păstra, am socotit necesar să-i aduc acolo unde începea învăţătura dirijată, conştientă a propriei noastre limbi. Ne-am îndreptat spre Scheii Braşovului, unde m-a întâmpinat silueta sobră, vizibilă a bisericii Sfântul Nicolae. Clăirea şcolii se află în imediata apropiere a impunătoarei biserici şi acolo te întâmpină bucuros de oaspeţi, din ce în ce mai rari în ultima vreme, profesorul preot Vasile Olteanu.. devine imediat cel mai aprig ghid, cel mai înzestrat povestitor şi vocea lui te pătrunde, iar mintea ta percepe bogăţia spirituală pe care o prezintă în cel mai fericit mod. Documentele şi exponatele ilustrează vechimea învăţământului braşovean în limba română. Un Omilar ( carte de învăţătură) din sec. XI-XII confirmă posibilitatea existenţei unui locaş de învăţătură începând de la acea dată. Documentele atestă anul 1495, ca an al înfiinţării primei şcoli româneşti. Se pare că atunci românii din această parte a oraşului au adresat un memoriu autorităţilor transilvănene pentru necesitatea zidirii unei biserici şi a şcolii. Cu timpul clădirea a fost reparată, extinsă şi refăcută (1760). Clădirea este bine proporţionată şi se compune dintr-o tindă, care comunică de o parte şi de alta cu câte o cameră spaţioasă. În faţa clădirii, pe arcade puternice de zidărie se înalţă pridvorul, la care conduc, pe ambele părţi, scările de acces spre etaj. În timp ce încăperile de la parter sunt boltite, cele de la etaj au tavane,

firide , oferind vizitatorului farmecul unic al autenticităţii. Potrivit mărturiilor, procesul de învăţământ consta în scris, citit, socotit şi muzică bisericească.. Am fost impresionaţi de sala de clasă, dar mai ales de relatarea profesorului Olteanu, care ne-a prezentat că românii din Schei au pus în practică dorinţa de a învăţa. Copii şi adulţii au descifrat tainele cărţilor în acea săliţă. Se pare că pe acolo a trecut şi Anton Pann.Cu timpul clădirea şi-a pierdut destinaţia iniţială şi din 1968 devine muzeu, oferind o imagine cuprinzătoare asupra culturii şi istoriei naţionale din acest colţ al Transilvaniei. Vizitând sălile muzeului am fost impresionaţi de obiecte de cult, de manuscrisele, de coresienele şi cărţile rare precum şi de ustensilele şi presa, folosite în perioada de pionierat a tiparului, de portretele unor mari personalităţi. Am ascultat explicaţiile şi am admirat cărţile rare, icoanele şi obiectele culese şi păstrate cu strădanie, am păşit pe vârfuri pentru a nu deranja timpul care acolo a rămas imortalizat în lucruri rare şi cu sufletul şi mintea mai bogate am părăsit locul, încărcat de sfinţenie. Am mulţumit sponsorului nostru „Kronospan” şi mândria ne-a însoţit spre casă deoarece bogăţia obiectelor şi valoarea lor inestimabilă ne-a întregit fiinţa. Prof. Bobaru Mariana

La Teatru Într-o duminică pe la amiază ne-am adunat în faţa şcolii aşteptând să plecăm la teatru. Eram fericită că puteam petrece câteva ore în afara şcolii cu colegii şi doamna învăţătoare. Drumul până acolo l-am făcut cu autocarul pus la dispoziţie de firma Kronospan, sponsorul şcolii noastre.Călătorind vedeam copacii pustii şi natura golaşă. Soarele rotund şi palid se vedea printre norii trecători şi cenuşii.Ajunşi acolo ne-am aşezat pe locurile noastre aşteptând să înceapă spectacolul. Se auzeau şoapte în toată sala. Copii erau nerăbdători să intre în lu-

mea poveştii. Lumina s-a stins şi ne-a cuprins vraja. Toţi eram doar ochi şi urechi. Rând pe rând în lumina reflectoarelor au apărut personajele. Soldaţii îmbrăcaţi ca de paradă, vrăjitoarea Gorgona, prinţesa, croitoraşul. Mi-am dat imediat seama ca este vorba de povestea

„Croitoraşul cel Viteaz”. Entuziasmul meu era cu atât mai mare deoarece am citit povestea şi acum eram curioasă să văd dacă imaginea pe care mi-o făcusem eu despre personaje era asemănătoare cu personajele întruchipate de regizor.Am fost plăcut impresionată de jocul actorilor, dar şi a păpuşilor pe care aceştia le foloseau în acţiune. Sufleteşte eram pe scenă în pielea prinţesei. Mă simţeam frumoasă şi dornică să fiu salvată din mâinile vrăjitoarei. Uitându-mă în jurul meu vedeam că toţi copiii trăiau povestea: se bucurau când croitoraşul reuşea să scape de balauri, se îngrozeau când vedeau încercările prin care trecea personajul. Dar toate s-au terminat până la urmă cu bine şi toată lumea a fost fericită. Când s-au aprins luminile am revenit la realitate, dar bucuroasă că am trăit o aşa experienţă alături

de zeci de copii. În drum spre casă am comentat cu colegii momentele spectacolului care m-au impresionat cel mai tare. A fost o activitate reuşită şi aştept cu nerăbdare să repetăm cât mai des astfel de activităţi. Robu Mălina

(

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , Ganduri Eminesciene (

Cultura Civilizatie Comunitate

Dor de Eminescu

nie. Pregătirea a fost independentă. La concurs ne-am adunat cunoştinţele şi am rezolvat cerinţele. Luceafărul va rămâne mereu în sufletele noastre. Dajbog Adriana Clasa a IV-a A M-am simţit foarte bine. Am avut şi emoţii foarte mari. Deşi am ieşit pe locul întâi, mai mult m-am bucurat pentru că am învăţat multe în urma pregătirii pentru concurs. Cristea Alina Clasa a IV-a B

iua de 15 ianuarie 2010 ne-a încălzit sufletele cu „Dor de Eminescu”. Cabinetul de Documentare şi Informare din Şcoala Gimnazială Nr. 2 „Grigore Hagiu” a fost locul ales şi bântuit de spiritul marelui poet Mihai Eminescu. Aşa ne-am obişnuit noi – să gândim româneşte şi adevărat şi să nu ne îndepărtăm niciodată de valorile neamului. Conform graficului de activităţi atent stabilit din cadrul proiectului interjudeţean „Cultură, civilizaţie, comunitate”, clasele a IV-a A şi a IV-a B s-au întrecut în a ne convinge că Eminescu trăieşte. Momentul poetic ne-a îndemânat pe toţi la visare, purtându-ne pe căile bătătorite ale creaţiei „Luceafărului”, purtândune din loc în loc prin natura ce i-a rămas devotată poetului până la moarte. Chipuri curate de copii, glasuri cristaline, timide, sugrumate de emoţii, iar din pieptul lor ne privea Eminescu, un portret mic, pe un petic de hârtie, un portret în spatele căruia se ascunde o viaţă scurtă însă tumultoasă; şi din tot acest tumult o operă magnifică. Filmele prezentate şi însoţite de un cuceritor fond muzical ne-au reamintit tuturor, mici şi mari, dascăli şi elevi că „Numai omu-i trecător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ţinem, Cum am fost aşa rămânem….” Împărţiţi pe trei grupe cu nume semnificative, „Codrul”, „Luna”, „Luceafărul”, elevii claselor a IV-a, conduşi de

Toate sarcinile primite au fost interesante. Am colaborat foarte bine cu toţi membrii echipei. Uneori a fost chiar amuzant. Deşi am pierdut, a fost important că am participat. Hristea Alin Gabriel Clasa a IV-a B doamnele Gina Şerban şi Mirela Popoiu au demonstrat că au cunoştinţe solide de limba Pregătindu-ne pentru concurs, am română. Concursul „Dor de Eminescu” i-a aflat multe informaţii despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. M-am străduit să citesc toată poezia „Luceafărul”. Mi-a fost de folos pentru că, la proba orală, am primit o întrebare despre această poezie. Stanciu Raluca Clasa a IV –a A Am învăţat foarte multe despre Mihai Eminescu pentru a participa la concurs. Mi-am ajutat colegii de echipă, am colaborat cu ei şi am reuşit să câştigăm. Vintilă Georgiana Clasa a IV-a B pus pe elevi în situaţia de recunoaşte poezii, de a răspunde la întrebări despre viaţa şi opera poetului. Rebusul, reconstituirea unei strofe, citirea la prima vedere, toate laolaltă vorbesc despre dascăli împătimiţi de meserie şi elevi care răspund aşteptărilor. Într-o şcoală cu nume de poet, patronată de spiritul lui Grigore Hagiu e loc pentru poezie, e loc pentru suflete curate, e loc pentru emoţie, e loc pentru Eminescu. Înv. Maria Bălan

Concursul despre Mihai Eminescu a fost o competiţie interesantă. Colaborarea cu clasa a IV-a B a fost un model de priete-

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu” Alba Iulia , Eminescu să ne judece ...

minescu este marele subiect al E literaturii româneşti. Opera lui poate

Concurs de creaţie artistică 3. „Opera eminesciană oglindită în creaţiile plastice ale elevilor”– 15.01.2010; 4. Concurs interjudeţean de matematică „Viitorii matematicieni” – 9.01.2010; 5. Memorialul Iosif Sârbu – competiţie de handbal şi volei, băieţi – fete, clasele V-VIII – 30.01.2010; 6. Lansarea nr. X al revistei şcolare LA STEAUA..., număr dedicat fostei colege Aida Rusneac, sufletul şi susţinătoarea acesteia – ianuarie 2010. Sâmbătă, 9 ianuarie, la Şcoala "Mihai Eminescu" Alba Iulia a avut loc cea de-a V-a ediţie a concursului "Viitorii matematicieni", organizată de colectivul unităţii şcolare în cadrul manifestărilor dedicate zilelor instituţiei. În acest an la concurs au participat 595 de elevi din clasele IV-VIII din 41 de şcoli din 5 judeţe: 27 din Alba, 8 din Sibiu, 3 din Vâlcea, 2 din Hunedoara şi o şcoală din Dolj, iar numărul concurenţilor reprezintă un record raportat la ediţiile anterioare. Subiectele au fost dificile, astfel că numai la clasele V-VI câştigătorii au obţinut punctaj maxim. Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai

fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase” spunea Tudor Vianu cu peste 70 de ani în urmă. Eminescu este viu în conştiinţa poporului nostru, este studiat, interpretat, omagiat, învăţat cu plăcere sau defăimat şi toate acestea la un loc dovedesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura şi conştiinţa românilor. Pe Eminescu nimeni nu-l poate uita, nimeni nu-l poate tăgădui: ,,Oricât de tare ar fi cântat cocoşii a treia oară , pe el nimeni nu l-a tăgăduit.”(G. Bogza). Atâta timp cât pe aceste pământuri vor trăi români iubitori de codru, de mare, de tei, de plopi, iubitori de dreptate şi adevăr, doritori de bine pentru ţară Eminescu ne va fi simbol şi ideal. Îi citim poezia şi vedem tot ce are mai frumos ţara noastră, auzim glasul izvoarelor şi al turmelor, foşnetul frunzelor, şoptim versuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru. Poate de aceea şi nu numai, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” Alba Iulia îşi cinsteşte an de an patronul spiritual printr-o serie de acţiuni şi activităţi menite a consolida şi dezvolta în conştiinţa elevilor semnificaţia şi creaţiile acestuia. Eminescu” Alba Iulia a fost reprezentată de Printre acţiunile cu impact la nivelul “matematicienii” în devenire, care au obţinut rezultate cu care ne mândrim. Tot în luna ianuarie am demarat o serie de acţiuni menite a-l ajuta pe colegul nostru, profesorul Florin Costea care trece printr-o grea încercare, având nevoie de un transplant de rinichi. Una din aceste acţiuni constă în organizarea de către elevii şcolii a unui bal, sumele încasate din vinderea biletelor de intrare urmând a fi transferate în contul deschis în acest sens. Încheiem astfel luna ianuarie si primul semestru al acestui an şcolar, cu mulţumirea celor care s-au implicat în creşterea renumelui şcolii şi în ajutorarea aproapelui.

şcolii amintim: Prof. Furdui Mirona 1. „Pe urmele lui Mihai Eminescu” Prof. Iosa Istina – concurs la nivelul claselor a VII-a Sus pe tavanul curbat al unui cer sini(biografia şi operele poetului) – 14.01.2010; liu şi moale, soarele pătrunde încet prin vata Concurs de creaţie literară 2. „Farmecul condeiului” – premi- norilor. De jos îi seamănă unui melc plecat la drum cu casa în spinare. Se opreşte din loc în ere – 15.01.2010;

Luceafăr stins ... loc, priveşte spre Pământ, apoi îşi trage vălul peste frunte şi se lasă supărat după culmi. După un timp dispare şi totul se învăluie într-o negură cenuşie care curge din ceruri şi iese din pământ. Toţi şi toate se retrag, se sting încet, până la dimineaţă când se vor trezi scăldaţi în galbenul soarelui şi învăluiţi de un vânt nărăvaş. După câtva timp nu mai este nicio rază de lumină. S-a dus, s-a dus toată în lumea celor cu lună stinsă, iar lumea rămâne să o aştepte pe alta nouă, să ne bată în poartă. Mai degrabă vine poştaşul curier care aduce o vedere din partea lunii şi a soarelui: două raze plăpânde, două ace de lumină străpungând întunericul serii. Prin pâlpâirea lor promit că au să revină într-un mănunchi mai mare ca să vegheze somnul lumii, somnul micuţilor cu gene îngreunate. E întuneric şi e linişte! E noapte, dar nu-i lună. Numai un luceafăr tăcut, tremură sus pe cer. Sclipeşte, dar nu se aude cum merge, iar gândurile i se revarsă peste lume. – Toţi şi toate din galaxie au părăsit pustiul acela de pe pământ. Şi ce frumos şi plin de viaţă era el odată, când eu eram copil. Cei de acolo au săpat în glie scoţând la lumină aurul morţii. Îl ascunseseră acolo Titanii, dar, scormonitori cum sunt, au dat peste el şi n-au ştiut cum să-l folosească. Au distrus apoi aerul şi au alungat pe veci limpezimea apei. Şi de aici, de la noi din galaxie au fugit cu toţii. Am rămas puţini: câteva stele, Luna, Soarele şi eu. Mie îmi este dat a umbla peste hotarele nopţii fără a avea pe cine să mai bucur şi fără a şti cui să mă închin. Cândva, boierul Soare, pe atunci rotund, vesel, plin de viaţă şi de lumină, mi-a şoptit: „Păzeşte-ţi culoarea că într-o zi o vei dori”, iar eu, cum eram un biet Luceafăr, nu am crezut în vorbele lui, dar acum simt că încep să mă topesc, deşi nu este vreun foc să facă asta, simt că sclipesc mai tare ca sclipirea şi ard cum nici n-am bănuit vreodată că o pot face. Poate de aceea mă lupt cu vântul rece al munţilor şi mă văd plângând în lacul tulbure din craterul unui munte. Bat drumuri lungi şi mă oboseşte tăcerea neclintită a întinderilor de câmpie. Mă furişez în unghere de dealuri şi dau buzna în cotloanele adânci ale hăurilor fără sfârşit. În noaptea asta, soro lună, am eu o sabie în inimă şi aş dori să mă înconjur de o armură de aur ca să pot arunca în afară dorul meu nespus de nemurire şi să trezesc lumea, să n -o las cum este, că nu este bine. Dar ea, cu gheaţa iadului văd că mă alungă crezând că în fuga mea am să-i las numaidecât sclipirea şi nemurirea. Însă n-am să fac asta. Numai i le arăt de aici de sus, le trec prin faţa ochilor ei, apoi mi le retrag, ca să vadă cât de negru şi adânc este întunericul fără ele. Mai bine ţi le dau ţie, soro lună. Îţi las toată puterea, ochi şi strălucirea mea. Văd că te pregăteşti să vii lângă mine. Luceafărul priveşte trist şi rece spre pământul de gheaţă. Nimic nu mai sună, nimic nu mai mişcă, ci totul se scaldă într-un veşmânt albastru-verzui, aşteptând în zadar soarele. CIOANCĂ GEORGIANA, Cls. a VIII-a C

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Bacovia in trecut si prezent ^

În ziua de 12 ianuarie 2010, elevii claselor A VI-a A şi a VII-a A de la Şcoala cu clasele I-VIII “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău, au participat, împreună cu profesorii îndrumători Lavinia Lupu (coordonator) şi Violeta Mardare, la activitatea dedicată poetului băcăuan George Bacovia. La această activitate au fost prezenţi 25 de elevi care au răspuns cu dăruire şi seriozitate “provocării” lansate în cadrul acestui proiect. Activitatea în sine a constat într-o vizită la Casa Memorială “George Bacovia” din oraşul Bacău şi într-un scurt moment artistic compus din două prezentări cu titlurile: “Bacovia-omul” şi “Bacoviapoetul”, urmate de câteva recitări de poezii din lirica poetului, la care s-a adăugat poezia “Decembre” pusă pe note muzicale de elevii clasei a VII-a A, împreună cu d-na dirigintă, Lavinia Lupu. Referitor la prima etapă a activității, menţionăm că vizita la Casa Memorială “George Bacovia” a reprezentat o experienţă de neuitat pentru toţi participanţii, prin simplitatea dar în acelaşi timp şi prin bogăţia spirituală pe care o emană acest edificiu de cultură. Vechea instituţie datează din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea şi a fost deschisă publicului din anul 1971. în format vagon şi dotată cu cinci încăperi destinate vizitării, Casa Memorială ascunde mărturii reprezentative, manuscrise originale, documente şi piese de patrimoniu. Ghidul nostru în

din poeziile sale şi atingându-i obiectele proprii devenite cu timpul piese de muzeu. Doamna muzeograf, cu multă dedicaţie, nea reamintit viaţa şi destinul lui Bacovia. Creaţiile bacoviene sunt triste şi cuprind teme şi motive cum ar fi : ploaia, moartea, plânsul, anotimpurile,iubirea, singurătatea. Eu şi colegii mei am recitat din versurile lui şi am descris in eseurile noastre viaţa poetului aşa cum a fost ea – cu bune şi rele. În cele două ore petrecute în casa poetului am făcut cunoştinţă cu cele cinci încăperi, am cunoscut scrisul lui Bacovia, peniţa cu care punea pe hârtie versurile, biroul la care se

această “călătorie” culturală a fost doamna Ioana Băitanu, muzeograf la Muzeul de Istorie "Iulian Antonescu" din Bacău, care a răspuns cu promptitudine intenţiei noastre de a vizita această instituţie. D-na muzeograf a făcut o captivantă incursiune în timp, introducându-ne pe toţi în atmosfera de atunci şi descriindu-ne frânturi din zilele şi anii în care poetul îşi trăia viața cotidiană aici. Activitatea s-a încheiat într-o atmosferă relaxată, în care au fost imortalizate cele mai frumoase momente şi urma căreia toţi am plecat mai bogaţi sufleteşte. Activitatea a fost mediatizata la știrile de la ora 20 :15 a televiziunii locale TV1 Bacău , 14.01.2010. aşeza pentru a compune, portretele soţiei şi pe cele ale părinţilor săi, mobilierul înveProfesor : Mardare Violeta chit , în spatele căruia regăsim încă nenumărate amintiri. La sfârşitul programului În ziua de 12 ianuarie 2010, artistic am cântat împreună cu doamnele noi,elevii claselor a VI a A şi a VII a A de profesoare cântecul “Decembre”. la Şcoala „G.M. Cancicov” Bacău, am trăit Considerăm că în urma acestei o experienţă emoţionantă şi totodată impor- activităţi am primit din bogăţia şi valoarea vieţii şi operei bacoviene, dar în acelaşi timp am şi dăruit celor din jur, cum am putut noi mai bine, admiraţie şi gânduri pentru şi despre poet. Cu alte cuvinte această activitate m-a impresionat într-un mod aparte pentru că am fost mai aproape de poet fie şi pentru câteva momente şi deoarece pentru mine şi colegii mei a reprezentat o experienţă inedită.

Bacovia - eternul mister

Rotaru Andra-Mari Clasa a VI a A tantă pentru noi cu ocazia vizitei Casei Memoriale „George Bacovia” din oraşul nostru. Vizita la Casa Memorială mi-a renăscut sentimente puternice de emoţie şi am simţit că parcă pentru o clipă am fost lângă poet, auzindu-i vocea înregistrată recitând

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea ,

Plaiuri Bihorene

pentru ciobani, cu toate obiectele necesare, iar întruna dintre încăperi am recunoscut o sală de clasă, mobilată cu obiecte din perioada interbelică. La nici 300 de metri de muzeu e vestita Peştera Urşilor. Am găsit pârtia de la Stâna de Vale parcă anume pregătită pentru noi: nu foarte aglomerată, cu zăpadă pufoasă şi din belşug. Nu puteam pleca din Stână fără să facem un drum pe jos, până la cascadă, la sursa binecunoscutei ape minerale “Izvorul Noi, orădenii, suntem binecuvân- Minunilor”. În cadrul de vis, cu brazi înalţi taţi cu o climă foarte generoasă: ierni blân- şi susur de cascade, am simţit cum natura de şi adevărate veri însorite, ape termale şi sănătoasă ne oferă sănătate. munte la o depărtare relativ mică. Rareori vedem oraşul acoperit de nămeţi. Dar iată Cu prezentarea excursiei noastre în că acum, la sfârşit de ianuarie 2010, am cadrul proiectului “Cultură-Civilizaţie – avut parte de multă ninsoare şi temperaturi Comunitate” sperăm că am stârnit curiozinegative, ceea ce a făcut ca Oradea să îm- tatea cititorilor să viziteze plaiurile bihorebrace cu mândrie mantia de zăpadă. ne. Îi aşteptăm cu drag ! Excursia la Stâna de Vale a venit Prof. Szatmari Dorina la momentul potrivit: zăpada din oraş a deschis pofta pentru săniuş şi schi. Staţiunea Stâna de Vale se află la o altitudine de 1100 m, pe Valea Iadului, la distanţa de 86 km de Oradea, pe drumul spre municipiul Beiuş. Cu săniuţele şi schiurile “înghiţite” de burta autocarului, am pornit cu multă voie bună. Şi cum în orice excursie e bine să ai la îndemână ceva de scris şi măcar o foaie pe care să notezi ce întâlneşti în drum, societatea S.C. Montline S.R.L. din Oradea (www.montline.ro), parteneră în proiect şi specializată în echipament montan, ne-a sponsorizat cu pixuri şi notes-uri pentru toţi Deşi era sâmbătă, la ora 7:45 eram elevii şi profesorii însoţitori. cu toţii prezenţi în faţa şcolii, cu ghiozdaneÎn drumul spre Stâna de Vale am le în spate. La ora 8:00 plecam spre Stâna trecut prin localitatea Sudrigiu unde, din de Vale! autocar am putut vedea platformele enorme Imediat ce ne-am stabilizat pe loale Companiei European Drinks. curi şi profesorii au făcut prezenţa, şoferul a Primul popas l-am făcut abătândune puţin de la traseul spre Stână, la muzeul etnografic « La Fluturi », din satul Chișcău. Astfel, prin această excursie, elevii au atins şi obiective legate de un alt proiect în care e implicată şcoala noastră : « Folclorul înnobilează omul ». pus muzică. Dintr-o dată s-a creat o atmoMuzeul etnografic din satul Chiş- sferă de discotecă: toţi cântam şi ne agitam cău se numeşte “La Fluturi” deoarece înte- mâinile prin aer. meietorul său este domnul Aurel Flutur, Timpul a trecut foarte repede şi localnic din satul Chişcău. O viaţa întreagă iată-ne deja la Chişcău în faţa muzeului a adunat obiecte tradiţionale şi şi-a transfor- etnografic. În muzeu am văzut lucruri foarte mat casa şi curtea într-un adevărat muzeu. interesante, cum ar fi: o cămăruţă amenajată Mii de exponate dintre cele mai diverse ca o veche sală de clasă, maşini vechi, trovorbesc despre viaţa acestei zone, despre fee de vânătoare, războaie de ţesut, costume oameni şi obiceiuri. populare, obiecte din lemn, oale de lut şi În curte am putut admira o cabană alte lucruri valoroase şi interesante.

Excursie la Stâna de Vale

Am urcat în autocar şi ne-am continuat drumul spre Stâna de Vale. Imediat ce şoferul a parcat în faţa hotelului, cu toţii ne-am grăbit să ne îmbrăcăm şi să coborâm cât mai repede în zăpadă. Mergeam la pârtie!!! Pârtia era împărţită în două: o jumătate pentru schiori, iar cealaltă jumătate pentru cei care se dădeau cu sănii. Cine dorea putea să închirieze sănii sau schiuri. A început joaca. Mai cădeam prin zăpadă,

mai ne ciocneam unii de alţii, dar așa-i la săniuş! După cam două ore toţi eram îmbujoraţi şi unii erau cam uzi, pentru că nu ne-am putut stăpâni de la tradiţionala “spălare cu zăpadă”; eram şi obosiţi de la atâta alergat şi urcat pe pârtie. Dar tot nu ne dădeam duşi. Aşa că am mai stat încă o jumătate de oră. Foarte mândri au fost cei care, chiar dacă au căzut de multe ori, nu au renunţat, au perseverat şi au reuşit până la urmă să înveţe să schieze. În autocar ne-am schimbat hainele, ne-am încălzit şi am mâncat. Cu forţe proaspete, am pornit să vedem Izvorul Minunilor, aflat la doar câteva sute de metri de centrul staţiunii. La izvor am făcut fotografii, deoarece locul e amenajat foarte frumos cu cascade. Am luat apă să ducem acasă, am gustat ţurţurii şi bineînţeles ca ne-am mai bătut cu zăpadă. Drumul spre casă a fost plin de veselie. Am dobândit sănătate stând câteva ore în mijlocul naturii. Dar, aşa cum ne-au atras atenţia profesorii, sănătatea naturii depinde de oameni. A fost una dintre cele mai frumoase excursii! Hapa Arthemis Clasa a V-a A

Cultura Civilizatie Comunitate

Articolul Managerului de Proiect Ianuarie ... sub auspiciile lui Eminescu...

Călăuziţi de dascăli în marea aventură a cunoaşterii, elevii şi-au îndreptat paşii în această lună prin sălile de muzeu, pe trasee turistice înzăpezite, în campaniile umanitare sau printre slovele lui Eminescu şi Bacovia. Fie că vorbim de concursuri ştiinţifice, literare, de vizionări de filme tematice, de portofolii sau colaje, desene sau cântece, jocuri sau spectacole… toate au implicat elevii şcolilor partenere în proiect de la etapa de concepere la cea de derulare sau de evaluare până la diseminarea informaţiilor în expoziţii, pliante, articole, fotografii digitale. Imaginile publicate pe site-ul proiectului vorbesc de la sine despre diversitatea şi originalitatea activităţilor desfăşurate în Alba Iulia, Oradea, Bacău, Tg. Bujor sau Braşov. Poţi desluşi dincolo de fotografiile digitale realizate, de gândurile aşternute în paginile de jurnal, entuziasmul elevilor, bogăţia de sentimente, emoţia şi satisfacţia unor acţiuni bine făcute. Deşi în locaţii diferite, elevi şi dascăli formând un tot unitar, o flacără ce arde zilnic pe tărâmul ştiinţei, transformă cultura într-un pod spre care îşi întind mâinile pentru a-l trece împreună. Pasiune, dăruire, toleranţă, deschidere spre comunitate şi problematica ei… ar putea fi câteva dintre notele definitorii ale activităţilor din luna ianuarie. Cu siguranţă, luna februarie va aduce în proiectul nostru noi pagini în care elevii ne vor surprinde cu potenţialul lor creativ, cu generozitatea şi bogăţia lor sufletească… dar până atunci, îi aşteaptă o mică vacantă . Vacanţă plăcută!

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 5 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Februarie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg Bujor Școala Generală “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - Educația Ecologică - Cuza și Unirea - Salvați pădurea - „Ce pot face două mâini dibace ?” - Oradea văzută prin ochi de turist - Sub Semnul Iubirii - La jumătatea drumului ….

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 6 pag. 7 pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Scoala Generala Nr. 2 Brasov, , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Educaţia Ecologică

Este demonstrat deja matematic – deşi sunt mulţi cei care nu vor să vadă sau să audă – că în ritmul actual de consum şi dezvoltare, planeta Pământ, „planeta albastră” cum i se mai spune, nu va mai fi un loc la fel de prietenos pentru copiii noştri. Şcoala încearcă să deschidă minţile, să schimbe mentalităţile şi comportamentul elevilor referitor la consum, economie, mediu. Deşeurile reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile, iar reciclarea şi refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicată metodă pentru reintroducerea în circuitul economic. Elevii noştri sunt educaţi în spiritul educaţiei ecologice care va modifica mentalitatea actuală conform căreia rezolvarea problemei deşeurilor este doar responsabilitatea autorităţilor, eventual a organizaţiilor neguvernamentale de mediu. Tocmai de aceea, una dintre activităţile din cadrul proiectului „Cultură-Civilizţie-Comunitate” a fost colectarea de hârtie. Mai întâi am desfăşurat activităţi de informare a elevilor asupra unor aspecte care să-i mobilizeze: pentru tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adică 1500 de arbori cu vârsta de 50 de ani, pentru producerea a 700 de pungi de hârtie este nevoie de un copac de 15 ani, fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci. La reciclarea hârtiei se foloseş-

multă hârtie. Fiecare bucăţică pe care scriem sau o folosim în fel şi chip înseamnă copaci tăiaţi, păduri care dispar. Şi dacă dispar păduri, multe animale şi păsări nu îşi vor mai găsi de mâncare sau adăpost. Atunci când am hotărât în clasă să punem separat de gunoi orice bucăţică de hârtie am observat cât de multă aruncam până acum. La început ne venea să aruncăm tot la gunoi. Ne obişnuisem să punem totul la un loc. În timp am început să ne obişnuim. Aşa am văzut că umpleam o pungă în fiecare zi. Nu ne venea să credem. La fel făceam şi acasă. Părinţii mei s-au bucurat când au văzut că vreau să strâng separat hârtia şi au făcut şi ei la fel. Şi sora mea. Doar că ea e mult mai mică decât mine şi mă tot întreba dacă e sau nu din hârtie ceea ce arunca la gunoi.

te mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori, poluarea atmosferică este redusă cu 75% pentru fiecare tonă de hârtie produsă din hârtie reciclabilă şi nu din lemn şi multe altele. În paralel elevii au colectat acasă, dar şi în clase hârtia, colectând-o separat de restul gunoiului menajer. Astfel că, în ziua în care am adus toată hârtia, am constatat cu bucurie că mobilizarea elevilor a fost remarcabilă: deşeurile cântăreau 1000 de kilograme. Suntem convinşi că vom mai iniţia astfel de acţiuni şi că încet, dar temeinic, elevii conştientizează problemele de mediu şi sănătate generate de aruncarea la gunoi a hârtiei, rolul pe care îl are fiecare dintre noi la atenuarea acestei probleme, aplicând soluţii simple, diminuând impactul negativ al deşeurilor asupra mediului. Recuperarea deşeurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex şi în rândul românilor, chiar dacă este Am povestit cu colegii mei de un proces de durată. clasă şi am aflat că şi la ei acasă era Prof. Mihaela Sîntea la fel. Doamne, dar multă hârtie folosim şi multă aruncăm! Vă daţi seama câţi copaci sunt tăiaţi ca noi să avem hârtie? Vă daţi seama că hârtiile Şi noi putem ajuta... strânse separat vor fi reciclate şi vor deveni din nou hârtii, fără să mai omorâm copaci? De ce să mai moară atâţia copaci pentru noi? Aşa că, noi, cei din clasa a IIIa D ne-am hotărât să continuăm selectarea hârtiei de restul gunoiului şi suntem siguri că astfel suntem şi noi buni şi grijulii cu natura care e atât de bună cu noi. La orele de Ştiinţe ale naturii, am învăţat că hârtia se produce din celuloză, o substanţă pe care oamenii o obţin din lemnul copacilor. Avem şi la şcoală, şi acasă nevoie de hârtie,

Marcel Anghel clasa a III-a D

(

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , Cuza și Unirea

Lungă iarna aceasta şi pentru noi cei de aici, nu prea obişnuiţi cu mari cantităţi de precipitaţii, a fost parcă şi mai lungă. Prima săptămână a acestui semestru a debutat cu două zile de pauză din cauza timpului nefavorabil dar ştiam cu toţii că ne așteaptă un weekend plin ,cu şcoală si olimpiade şcolare sâmbăta dar şi cu evenimentul mult aşteptat de duminică 14.02.2010. Am decalat un pic în timp, tot din cauza timpului nefavorabil, excursia tematica „ CUZA ŞI UNIREA”, în oraşul nostru reşedinţă de judeţ, Galaţi .Şi datorită căldurii din sufletele noastre ,soarele s-a îndurat şi ne-a însoţit, pentru prima dată iarna aceasta, pe toată durata călătoriei. Ne-am propus să mergem pe urmele Domnitorului „Unirii mici”si să vizităm „Casa memoriala Cuza” din Galaţi. Ajunşi la muzeu ne-au întâmpinat gazdele cu zâmbete în priviri dar cu o veste tristă .Dacă am fi dorit explicaţii oferite de un ghid ar fi trebuit să aşteptăm o oră şi jumătate până la venirea lui. Acest lucru ne dădea serios programul peste cap întrucât ne propusesem mai multe obiective de vizitat în ziua aceea. Ziua începuse prea frumos ca să nu continue în aceeaşi notă, aşa că salvarea a venit din rândul nostru. Am avut un ghid pe cinste chiar din rândul nostru în faţa căruia ne scoatem pălăria şi îl cităm în continuare: “Suntem în “Casa memoriala Alexandru Ioan Cuza” , unde am pătruns în atmosfera ambientală, din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, întâmpinați, la intrare de portretele Elenei şi al lui Alexandru I. Cuza. Primele trei săli de la parter prezintă, într-o manieră ospitalieră, specificul saloanelor mondene gălăţene, dar nu numai, din perioada menţionată. Mobilierul în stilurile reprezentative ale epocii, piesele decorative de factură europeană, obiectele ce au aparţinut unor personalităţi naţionale, ne duc cu gândul la renumite gazde de altădată: Elena si Al. I. Cuza,

Mihail Kogălniceanu, Costache Negri. Se remarcă în acest ambient : garnitura de mobilier în stil Ludovic al XVI-lea, dăruită de Domnitorul Al.I.Cuza colaboratorului său Anghel Duca, biblioteca lui M. Kogălniceanu, gheridonul ministrului Gheorghe Lecca (daruri din partea regelui Carol I), statuetele din biscuit de Sevres (comanda speciala a Comisiei Europene a Dunării). Sala a patra e dedicată progreselor ştiinţei şi tehnicii din epoca menţionată. Se regăsesc aici: un automobil, model franţuzesc, marca firmei De Dion Bouton; aparatura foto, ce provine de la atelierul de fotografi gălăţeni, Maksay; maşini de scris; un război de ţesut; un patefon Master's Voice; cutia muzicală elveţiană MIRA, un aparat de radio Philips.

Într-o astfel de atmosferă s-a creat un cadru propice unor manifestări, devenite tradiţionale, ce amintesc de seratele culturale de altădată, ce impun o normalitate citadină, de rang european.” Excursia a continuat cu o scurtă drumeţie pe faleza Dunării , după care am vizitat moderna Grădină Botanică în cadrul căreia am văzut Acvariul şi o sublimă expoziţie : Peşteri din România. Am încheiat ziua si săptămâna cu o binemeritată pizza . Această ieşire a fost pentru noi mult aşteptata rază de soare după o iarnă în care doar studiul şi rezultatele de pe semestrul I ne-au mai încărcat cu aşa multa energie si fericire. Prof. Ochianu Remus Prof. Mitu Dan

Impresiile copiilor „Excursia a fost super! Cel mai mult mi-a plăcut expoziţia de peşteri unde ar trebui să învăţăm să ne apreciem mai mult ţara pentru că

avem foarte multe frumuseţi de admirat şi bogăţii de pus în valoare.” Irimia Marius – clasa a VI-a A „La Grădina botanică la secţiunea acvarii senzaţia pe care am avut-o a fost că parcă eram într-un ocean...” Cazacu Bogdan – clasa a VI-a A

„Împreună cu colegii am vizionat şi un film 3D având ca subiect dinozaurii. A fost o experienţă foarte interesantă, chiar deosebită având în vedere că nu am mai vizionat niciodată un film 3 D. „ Mihai Andreea – clasa a VI-a A „La Casa memorială Alexandru Ioan Cuza din Galaţi am putut vizita sălile de la parter unde erau expuse piesele de mobilier utilizate în saloanele mondene din vremea domnitorului moldovean.” Zanfir Bogdan-Denis – clasa a VI-a A „Atmosfera din muzeu reproduce cât se poate de fidel atmosfera anilor în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza venea la Galaţi să-şi desfăşoare activitatea împreună cu familia. Recomand şi celorlalţi elevi să viziteze acest muzeu pentru că au ce vedea şi mai ales ce învăţa.” Petcu Adina Adelina – clasa a VI-a A „Muzeul îl recomand spre a fi vizitat tuturor elevilor din şcoala noastră cât şi elevilor care vor citi acest articol de prin alte judeţe. Excursia a fost frumoasă şi de neuitat.” Munteanu Cătălin – clasa a VI-a A „Am văzut colecţia de mobilier din lemn rar, pianul şi pianina, automobilul, articolele vestimentare ale domnitorului şi ale soţiei acestuia, diferite arme de foc şi săbii, scrisori cu peceţi, precum şi blazonul ţării Moldovei şi a Ţării Româneşti ca semn al Unirii realizate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.” Solomon Andrei – clasa a VI-a A

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Salvați pădurea!

“Dacă ne gândim bine, întreaga noastră planetă este un paradis fragil. Stă în puterea noastră să o transformăm într-un paradis pierdut sau regăsit .” ( Andrew Mitchel)

De la natură avem ce învăţa, avem motive de a o admira pentru frumseţea şi dărnicia ei, dar în ultima vreme ne-am cam îndepărtat de ea. Ne va reprimi şi ne putem împăca cu ea dacă avem sufletul deschis. Copiii sunt cei,care, educaţi şi instruiţi, vor îndrepta ce am distrus noi. Ei vor veghea ca Pământul să fie mai curat, mai apărat. Trebuie să credem în puterea educaţiei să credem mai ales noi care facem educaţie prin acţiunile pe care le organizăm la nivelul clasei şi în afara clasei cu elevii. În cadrul proiectului “ Cultură-Civilizaţie-Comunitate”, elevii Şcolii Generale nr.16 au colectat o cantitate semnificativă de maculatură.

Acţiunea s-a intitulat “Salvaţi Pădurea”. Copiii ştiu că hârtia se obţine din lemn din pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esenţă moale, în special cea a coniferelor şi soluţia ar fi reciclarea hârtiei pentru a evita sacrificarea pădurilor. Producţia de hârtie variază de la o perioadă de evoluţie a civilizaţiei la alta. Acum un sfert de secol se consumau pe glob 70 milioane de tone anual, cantităţi ce echivala cu un consum mediu de 27 kg hârtie pe cap de locuitor. Hârtia colectată şi valorificată se poate transforma în arbori plantaţi de jur împrejurul şcolii, iar activitatea poate avea ca efect educarea elevilor pentru formarea deprinderii reciclării deşeurilor. Copiii au manifestat implicare şi dorinţa de a ajuta la protejarea mediului înconjurător. Cadrele didactice şi elevii au manifestat spirit ecologic şi responsabil faţă de problemele actuale de mediu şi au colaborat frecvent în vederea utilizării durabile a resurselor mediului. Să iubim copacii, să-i protejăm şi să-i cruţăm! Mai puţină hârtie risipită, mai mult oxigen, mai multă verdeaţă, un mediu mai sănătos! A rămas deviza noastră. Prof. Bobaru Mariana

Maculatura reprezintă o materie primă foarte căutată pentru fabricarea unor produse din hârtie. Tipurile de maculatură de buna calitate sunt uşor de comercializat, dat fiind faptul ca cererea este mai mare decât oferta. Fibrele sunt extrase din maculatură şi folosite pentru fabricarea hârtiei noi. În acest scop maculatura se dizolvă mai întâi în multă apă până când se reduce la o pastă lichidă. Impurităţile mari, precum materialele plastice, metalele sunt extrase, apoi se adaugă produse chimice pentru a elimina cerneala tipărită, iar apoi sunt albite, dacă e cazul. Apoi pasta este din nou spălată sau subţiată. În maşina de hârtie, această pastă trece printr-un număr mare de bobine. Aici apa este extrasă si astfel se obţine hârtia reciclată. Totuşi maculatura nu se poate folosi la nesfârşit pentru fabricarea produselor reciclate. La fiecare reciclare, fibrele de hârtie devin mai scurte si, de la o anumită lungime critică ele devin inutilizabile. Din aceasta activitate de colectare a deşeurilor de hârtie am învăţat că este bine să strângem maculatura, pe care apoi să o ducem la centrul de reciclare şi astfel să salvăm viaţa multor copaci care s-ar sfârşi prea devreme . Deci: spuneţi NU, aruncării hârtiilor prin parcuri, zone verzi , străzi. acasă !

Drumul Hârtiei Reciclate În cadrul proiectului Cultură Având în vedere că hârtia -Civilizaţie-Comunitate am hotărât provine din lemn, iar lemnul înseamsă facem o activitate de colectare a nă pădure trebuie să ştim acest ludeşeurilor de hârtie. Această acţiune cru: de colectare a maculaturii a devenit „Cât pădurea nu moare o adevărată competiţie între clase Mai avem viaţă sub soare” care ne-a stimulat şi ne-a responsabilizat. Raul Spiridon Clasa a VIII-a

,, Ce pot face două mâini dibace ?’’

An de an, sărbătoarea de 1 Martie ne readuce speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi spor în toate. Din încleştarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, după ultimele zvârcoliri din zilele babelor,înving viaţa, primăvara, soarele. Şnur alb şi roşu cu o amuletă (bănuţ, o scoică) legau părinţii la mâna copiilor, îl dăruiau flăcăii fetelor, îl schimbau fetele între ele cu sens de urare de noroc, de sănătate ca argintul curat,ca piatra de râu,ca scoica din ape. Mărţişorul dăruit în zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar până la vederea primului pom înflorit, apoi se atârna de ramurile înflorite, crezându-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat. Astfel, în cadrul Proiectului ,,Cultură-Civilizaţie-Comunitate”, activitatea din luna februarie, având ca generic ,, Ce pot face două mâini dibace ?’’ a constat în organizarea unei expoziţii de mărţişoare , organizată în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Georgeta Mircea Cancicov”, Bacău, de către profesor îndrumător Vieru Mihaela. Am ales această temă cu scopul de a dezvolta imaginaţia şi creativitatea elevilor, spiritul de echipă al acestora şi nu în ultimul rând îmbunătăţirea comunicării dintre ei. Toți cei participanţi au fost atraşi în primul rând de această temă plăcută, de a confecţiona mărţişoare după imaginaţia fiecăruia. Au fost de asemenea foarte creativi, lucrând atât individual, cât şi în echipe, iar diversitatea materialelor folosite de ei s-a demonstrat a fi mult mai bogată decât mi -am imaginat. Printre acestea se numără următoarele: paiete, mărgele de diferite culori şi mărimi, scoici, discuri demachiante, lipici, flori presate, polistiren, etamină, sclipici, seminţe de dovleac şi de floarea soarelui, mac, susan,faină,cafea. La ceastă activitate au participat elevi din toată şcoala, dintre care s-

au remarcat, prin ideile lor nemaipomenite de creativitate ,următorii: Moroşanu Raluca şi Andronic Ioana clasa a II-a A înv. Stan Silvia ,Andrei Codrin, Bodolica Robert, Adam Gerard, Burcă Ştefania clasa a III-a B, înv. Rîşchitor Aneta, Dochiţoiu Denisa, Acrâşmăriţei Ştefan clasa aVa A , prof. Comanof Andreea,Caltea Marian,Caltea Petruţ şi Iacobceac Andrei clasa a V-a B prof. Dragomir Mihaela, Marolicaru Marciana şi Stratulat Emanuel clasa a VIa A prof.Mardare Violeta,Colac Geanina, Durac Mădălina, Stratrulat Loredana şi Olariu Alin,clasa a VII-a A prof.Lupu Lavinia , Roca Andrei, Lela George si Săila Mihnea clasa a VII-a B prof. Turbatu Atena, Păduraru Ioana, Păduraru Georgiana şi Ciobanu Andreea clasa a VIII-a A prof. Pustianu Maria, Prisecariu Ionuţ, Gloea Vladuţ, Rusu Vlad şi Briciu Clementina clasa a a VIII-a B prof.Vieru Mihaela.

La activitate au participat 50 elevi care au realizat aproximativ 150 de exponate. Sperăm ca aceste exponate să atragă atenţia privitorilor şi să reuşim chiar să vindem unele din ele, bani cu care vom putea pregăti activitatea din luna aprilie. Profesor:Vieru Mihaela

Explozie de mărţişoare Din bătrâni se spune că după cum este vremea în prima zi a lui martie, aşa va fi toată primăvara, dar si vara. De această zi se leagă ”mărţişorul” obiceiul care dă numele lunii. După credinţa populară, cine poartă mărţişor va fi sănătos şi va avea noroc. Mărţişorul era alcătuit pe vremuri din două fire de lână, unul alb şi unul roşu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotimpuri. Acest şnuruleţ era făcut de femei, care îl legau la gâtul şi la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult,

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , şnuruleţul ce vestea primăvara era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodăria. În timpurile de demult, această zi era început de an, moment în care creştea necesitatea oamenilor de a se proteja. Ulterior, de acest şnuruleţ roşu cu alb a fost agăţată o monedă de argint sau de aur, sau chiar un medalion, îndeplinind funcţia de talisman.

Mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţişorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea. În luna februarie,înaintea zilei de 1 martie, elevii din cadrul Scolii “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău, au participat la o activitate în care scopul principal a fost confecţionarea de mărţişoare cât mai plăcute, deosebite, sugestive şi pline de imaginaţie. Toţi elevii au fost atraşi de această temă, confecţionarea de mărţișoare, după imaginaţia şi puterea fiecăruia. Elevii au fost creativi, au lucrat singuri, dar şi în echipe, iar materiale folosite au fost variate. Dintre acestea amintim: paiete, mărgele de diferite culori şi mărimi, scoici, discuri lipici, demachiante, flori presate,polistiren, etamină, sclipici, seminţe de dovleac şi de floarea soarelui. Timpul desfăşurării acestei activităţi nu a fost îndelungat, deoarece elevii au fost încântaţi de ceea ce au avut de făcut şi au răspuns cu promptitudine. Cu toate acestea, s-a realizat o expoziţie atractivă, inedită, aşezând mărţişoarele pe clase. Munca noastră a fost imortalizată, realizând o serie de fotografii lângă panoul cu exponate. Prisecariu Ionuţ clasa a VIII-a B

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea , (

Cultura Civilizatie Comunitate

atmosferă caldă, prietenească, plina de semnificaţii spirituale şi culturale. Sperăm că prin această prezentare am determinat chiar şi pe alţii să ne viziteze oraspecifică oraşului nostru. Elemen- şul supranumit „Micul Paris de pe Criş”. tul central în cadrul prezentării lProf. Emil Prodan au constituit Palatul episcopal romano-catolic, şi Catedrala romano-catolică. Edificiile ecleziastice reprezintă capodopere specifice arhitecturii baroc din Europa Centrală şi Occidentală, de inspiÎn data de 17 februarie 2010 a raţie italiană şi austriacă datora- avut loc activitatea “ Oradea văzută prin tă maeştrilor arhitecţi Gian Ba- ochi de turist “, aceasta făcând parte din tista Ricca şi Hilebrand. În conti- proiectul interjudeţean “ Cultură-Civiliza nuare prezentarea s-a axat asu- -ţie-Comunitate” la care iau parte şcoli pra altor clădiri superbe din ur- din judeţele Bihor, Braşov , Galaţi, Bacău bea de pe Criş. Palatul „Apollo” si Alba. Invitatul de onoare a fost criticul exemplu de civilizaţie urbană, de artă din Oradea – doamna Ramona multiculturalism şi expansiune Novicov, pe care am recunoscut-o din economică burgheză, construcţie ridicată emisiunile de la televizor. Dânsa ne-a între anii 1910-1914 de arhitectul prezentat arhitectura oraşului nostru din Rimanoczy Kalman-fiul. Experienţa spi- secolul al XV-lea şi până astăzi, reuşind rituală a fost întregită de prezentarea să ne capteze atenţia şi să ne arate ce Palatului veneţian care prin arhitectura înseamnă cu adevărat un oraş frumos. specifică aşează Oradea pe o „axă” culturală şi spirituală cu spaţiul occidental. Coloanele şi stucaturile veneţiene au evocat spiritul citadin al Veneţiei. Odată ieşit din spaţiul cultural, vizitatorul, turistul intră într-un spaţiu al divertismentului, odihnei. Construit de arhitectul Rimanoczy Kalman-senior, începând din 1890, complexul de divertisment cuprindea: băi de abur pentru femei şi bărbaţi, băi la vană, hotel şi restaurant. În același spaţiu, clădirea Teatrului de Stat se ridică într-un stil eclectic, fiind o emblemă a oraşului Oradea. Interiorul clădirii dezvăluie vizitatorului un farmec deosebit. De asemenea a fost prezentată Atât doamna Ramona Novicov, clădirea cafenelei si a hotelului Astoria. cu această ocazie, cât şi profesorii noştri, În perioada interbelică, aici era locul de deseori, încearcă să ne încurajeze în a întâlnire al intelectualităţii orădene urma meserii care pot ajuta la înfrumu(scriitori, muzicieni, arhitecţi, avocaţi, seţarea , păstrarea şi întreţinerea patrimedici, profesori, notari). Evocarea i-a moniului Oradei. Ne-au făcut să înțeletranspus pe cei prezenţi într-un timp din gem că noi va trebui să ajutăm oraşul să păcate”pierdut”. se ridice la adevăratul său potenţial. Vineri, 19 februarie 2010 am vizitat orașul împreună cu doamna profesoară Dorina Szatmari, punându-ne în postura de turişti. Am fost cu toţii foarte bine dispuşi deoarece înainte de plimbarea prin oraş am participat la un concurs organizat de un liceu orădean, unde neam descurcat foarte bine. În plimbarea noastră prin oraş am observat parcă pentru prima dată minunatele clădiri, explozia de culoare, amestecul de stiluri despre care ne vorbise criticul de artă şi neam simţit ca nişte adevăraţi turişti. Prin aceste activităţi profesorii Ghidajul invitatei noastre a avut noştri au vrut să ne facă să privim mai ca punct terminus Hotelul „Vulturul Ne- mult în jurul nostru şi să ne îngrijim de gru”şi galeria cu acelaşi nume. S-a insis- tot ceea ce ne-a fost dat. Oradea este cu tat asupra valorii arhitecturale şi turisti- adevărat un oraş minunat, dar care trece reprezentate de galeria Vulturul Ne- buie mai presus de toate îngrijit. gru, care dispune de un „frate”la Milano Elevă, Martin Raluca (Galeria Victor Emanuelle). Prezentarea s-a încheiat într-o

Oradea văzută prin ochi de turist

Am „descoperit” Oradea !

Activitatea prin care Şcoala noastră îşi aduce aportul la proiectul interjudeţean „Cultură, Civilizaţie, Comunitate” a fost intitulată „Oradea văzută prin ochi de turist”. În cadrul acestei activităţi, elevii şcolii noastre, precum şi membrii echipei de proiect au avut deosebita plăcere de a o avea în rândurile lor pe doamna profesor universitar doctor Ramona Novicov, critic de artă, cadru didactic la Universitatea din Oradea. Obiectivul vizat de această activitate a fost conştientizarea importanţei patrimoniului arhitectural şi cultural local, al conservării şi dezvoltării acestuia pentru generaţiile de azi şi cele viitoare. Invitata noastră, recunoscut specialist al problemei în mediile academice româneşti şi internaţionale şi-a început expunerea printr-un apel de suflet referitor la necesitatea conservării patrimoniului arhitectural specific Municipiului Oradea. Într-o societate contemporană aflată în continuă schimbare, este absolut necesar să fim conştienţi de necesitatea conservării arhitecturii urbane, dar şi al unui stil de viaţă urban civilizat şi sănătos. În acest context elevii participanţi au fost îndemnaţi să se orienteze spre meserii care au legătură cu înfrumuseţarea, conservarea arhitecturii urbane şi promovarea turistică a Municipiului Oradea. În continuare, doamna profesor Ramona Novicov, a prezentat principalele obiective arhitecturale specifice Municipiului Oradea. „Excursia”a început la Cetatea Oradea. A fost prezentată pe scurt istoria acestui monument reprezentativ de arhitectură, insistându-se asupra amprentei puse de stăpânirile succesive: maghiară, otomană dar mai ales austriacă. În acest context au fost subliniate şi eforturile comunităţii locale pentru restaurarea cetăţii Oradea şi introducerea acesteia în circuitul turistic. Apoi au fost prezentate principalele clădiri reprezentative pentru arhitectura urbană

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu” Alba Iulia ,

Sub Semnul Iubirii

În data de 14 februarie, creştinii din Europa, America de Nord şi nu numai, sărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor. Deşi originea sa este catolică, Sfântul Valentin devine din ce în ce mai popular şi în alte religii şi culturi. Cu toate că St. Valentine's Day nu este o sărbătoare românească şi s-a vorbit mult despre kitschul ce o înconjoară la noi, aceasta este totuşi o zi specială în care ne putem exprima dragostea faţă de cei dragi, mai mult decât de obicei, şi nu doar singura zi din an în care să iubim, fiind corespondentul Dragobetelui autohton. Cu această ocazie, conducerea Şcolii cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu” din Alba Iulia, împreună cu Catedra de Limba engleză, a organizat o activitate cu genericul „Inima mea îţi aparţine!” Evenimentul a avut loc sâmbătă, 13 februarie, începând cu ora 18, în sala de sport a şcolii, şi a fost marcat prin mai multe competiţii interactive tematice, la care au participat elevi ai claselor IVVIII. După cuvântul de deschidere ţinut de directorul şcolii, d-na prof. Rodica Marinescu, a început competiţia propriuzisă. Probele au constat în concursuri de desene, de karaoke, de dans, recital de poezii creaţie proprie şi scenete amuzante. Odată încheiate competiţiile, a avut loc premierea câştigătorilor, urmată de o petrecere.

Competiţia e mijlocul prin care reuşeşti să te cunoşti, să te defineşti mai bine, să-ţi manifeşti caracterul sau să-ţi afirmi personalitatea. E, în acelaşi timp, cadrul în care elevul poate face apel la cele mai sensibile sentimente ale sale, la gesturi de natură morală, la atitudini sau fapte de fair-play.

Competiţia municipală de handbal organizată sub egida Olimpiadei naţionale a sportului şcolar a constituit şi de data aceasta un prilej excelent pentru şcoala „Mihai Eminescu” de a-şi afirma prin elevii săi valenţele formative pe care şcoala le impune prin însuşi caracterul său. „...Suntem în ultimele secunde ale partidei. Conducem cu un gol diferenţă. Ne aflăm în atac. Victoria nu putea fi decât iminentă. O elevă a şcolii comite paşi. Arbitrul nu fluieră. Ea se opreşte, se întoarce spre acesta îl priveşte şi... cu un gest sublim oferă mingea adversarelor, care rapid declanşează un contraatac şi marchează golul egalizator. Colegele o privesc stupefiate. Profesorul o cheamă spre banca de rezerve. Îi strânge mâna adresându-i câteva cuvinte. Mă îndrept şi eu spre ele spre a le adresa un cuvânt de încurajare pentru prelungirile ce urmau. O felicit pentru gestul său şi le spun că pentru mine sunt deja campioane. Încep prelungirile. Motivate poate de gestul colegei sau poate de dorinţa şi mai arzătoare de victorie câştigă meciul la patru goluri diferenţă.

La festivitatea de premiere, elevei Andrea Barb i se oferă premiul fairplay. O întreb ce a determinat-o să facă acel gest de fair play. Priveşte zâmbitoare spre diplomă şi răspunde: „Am simţit că fac o mare dreptate”. Ce mai poţi adăuga acestor cuvinte decât satisfacţia că ai asemenea elevi şi că faci parte din această frumoasă categorie a dascălilor şi educatorilor?” au fost cuvintele profesorului de Sport, Vasile Grozav. Nici cei mici nu s-au lăsat mai prejos: elevii clasei a II a E au fost alături de Detaşamentul de Pompieri Alba Iulia cu ocazia „Zilei Europene 112”. Elevii au pregătit un mic spectacol, au cântat cântecul „ALO, 112!”, au recitat poezii despre foc, stingător, cutremur, au spus ghicitori... şi au arătat că ştiu să îşi pregătească rucsacul pentru situaţii de urgenţă. Pompierii au pregătit un material informativ în Power Point cu semnificaţia şi importanţa 112, iar elevii au răspuns la întrebările puse. Au dat dovada că sunt bine informaţi, ceea ce înseamnă ca parteneriatul în desfăşurare este de bun augur. Încheiem aşadar încă o lună plină de activităţi interesante, cu bucuria şi satisfacţia că suntem dascăli şi elevii ne urmează modelul. Prof. Oanţă Emilia/ Grozav Vasile Prof. Furdui Veronica Mirona

Petrecerea de Valentine’s day Valentine’s day- sărbătoare tradiţională peste ocean, o zi simbolică a dragostei. Acum a apărut şi aici acest spirit de 14 februarie, când mici inimioare brodate uşor cu firul unei iubiri nesfârşite plutesc prin aer dând mireasma fericirii fără sfârşit. Eram emoţionată când am auzit de mica petrecere organizata la şcoală, îmi doream aşa de mult o petrecere pe tema iubirii, nu pentru că deh, e Valentine’s day, ci pentru a răspândi tot mai mult magia iubirii. Petrecerea a fost una frumoasă, poate mai mult decât frumoasă, ca o aură uşor căptuşită pe tăcerea sărbătorii. Într-un decor de basm, spectacolul s-a desfăşurat într-un ritm plăcut, neagitat, liniştit. Primele „numere” prezentate au fost scenetele, fiind foarte inovative şi având acel ceva ce îţi poate capta oricând atenţia. Numerele de dans au fost de-a dreptul nemaipomenite, mişcări sincronizate, ritmul respectat, ce mai – astea da dansuri! Faptul că elevii au putut să-şi arate talentele prin poezii şi desene a fost foarte frumos, putând vedea opinia fiecăruia despre aceasta bogăţie - iubirea. Fiecare a avut un fel personal de a vedea iubirea - unii o vedeau ca un lucru obişnuit, normal, însă alţii au creat în jurul acestui sentiment un voal de farmec, de magie. Da, după momentele exclusive dedicate iubirii, a urmat dansul – partea care, consider eu, a fost foarte inspirată, deoarece cei prezenţi doreau puţin timp de respiro şi distracţie. După un timp de petrecere, la propriu vorbind, toţi au plecat cu adevărata semnificaţie a iubirii în gând şi suflet. Sunt convinsă că toţi cei ce au fost prezenţi nu vor putea uita niciodată această zi. Am realizat o activitate in care am fost uniţi şi cu ocazia căreia ne-am putut cunoaşte mai bine. Momentele artistice create au impresionat publicul şi, chiar dacă este o scoală de prestigiu, elevii ei s-au dovedit a fi şi mari petrecăreţi. Petrecerea de Valentine’s Day a început cu o urare din partea doamnei directoare, Rodica Marinescu, apoi a continuat cu două scenete. S-au premiat desenele participanților şi creaţiile muzicale. S-a continuat prin ascultarea poeziilor realizate de noi, după care au urmat concursurile de karaoke şi de dans, care au fost foarte energice si interesante. După terminarea competiţiei a urmat mult aşteptata petrecere. Ne-am simţit cu toţii foarte bine dar, ca orice lucru frumos, s-a terminat repede. Ion Paula, clasa a VI-a A Scheau Diana, clasa a VII –a C Voina Cristian, clasa a VIII - a C

Cultura Civilizatie Comunitate

Articolul Managerului de Proiect

La jumătatea drumului ... Încerci să prinzi pulsul fierbinte al fiecărei şcoli… citeşti dincolo de rânduri, priveşti fotografiile digitale, surprinzi expresia feţelor şi te laşi cuprins de eleganţa şi stilul original al partenerilor educaţionali. Cauţi un numitor comun şi descoperi vocaţia unor dascăli veşnic tineri prin tinereţea elevilor lor. Generozitatea tematică, iniţiativa elevilor, spiritul competiţional, lucrul în echipă, amprentarea clipelor ireversibile, iată doar câteva dintre notele definitorii ale lunii februarie . În muzee sau în sălile de sport, în excursie sau în vizite de documentare, în ateliere de creaţie sau în activităţi ecologice, pe străzile oraşului sau în sala media, elevi şi dascăli scot la iveală dorinţa mistuitoare de a realiza într-o manieră originală, lucruri durabile. Am simţit iubirea, sportivitatea şi antrenul elevilor din Alba, talentul si estetica elevilor din Bacău, mobilizarea exemplară a elevilor din Braşov, setea de cunoaştere şi frumuseţea sufletească a elevilor din Tg. Bujor, nobleţea şi maturitatea elevilor din Oradea. Am ajuns împreună la jumătatea drumului din parteneriatul educaţional derulat sub deviza UNESCO, care a declarat anul 2010 ca fiind anul ”protejării diversităţii biologice şi apropierii culturilor”. Cu fiecare lună ce trece, cu fiecare activitate derulată sau pagină de jurnal scrisă, cu fiecare secvenţă fotografică, întregim împreună albumul unui schimb de experienţă benefic pentru toţi şi care poate fi răsfoit pe www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro Aşteptăm primăvară pentru explozia de verde, de căldură, de soare, de culoare. Suntem convinşi că primăvară înseamnă şi o stare de spirit, un nou prilej de a îmbogăţi cartea de vizită a şcolilor voastre cu activităţi inedite. Bilanţul făcut la jumătatea drumului aduce fiecăruia dintre voi, dascăli şi elevi admiraţia şi gratitudinea noastră.

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 6 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Martie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor Școala Generală “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - Lumina Învierii - Speranțe - „Împreună într-o lume fără sărăcie” - Prieten cu natura - Sesiune științifică la GM Cancicov - Talent, grație, eleganță - PRIMĂVARĂ - În prag de primăvară

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 6 pag. 7 pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Scoala Generala Nr. 2 Brasov, , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Lumina Învierii

Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină. Şia păstrat până în prezent farmecul și semnificația, fiind alături de Crăciun un moment de liniște sufletească care ne oferă răgazul de a ne regăsi, de a ne îmbunătăţi percepţia de sine, de a lua contact cu sursa noastră profundă de energie şi echilibru care este sufletul. Este un prilej pentru fiecare dintre noi de a face un bilanţ interior, privind cine suntem, ce am devenit, ce ne dorim de la noi în continuare. Mai apoi, ne apropiem de cei dragi, de familie şi prieteni, căci este una din sărbătorile ce uneşte și aduce aminte cât este de important să-i avem pe cei dragi lângă noi şi să profitam de orice clipă ce-o avem împreună. Aceste gânduri ne-au îndreptat, ca şi la Crăciun, către Centrul filantropic şi misionar ortodox, Blumana II. Elevii claselor a III-a D, a VI a C, a VII a A, a VIII a A, a VIII a D s-au mobilizat cu mic, cu mare şi au pregătit daruri şi un program artistic cu care au reuşit să aducă bucurie în sufletul „bunicilor” de la cămin. Să simtă că, totuşi, nu sunt singuri pe lumea asta. Am simţit

cu toţii emoţia revederii, dar şi tristeţea la aflarea veştii că, de la Crăciun până acum, unele bătrâne s-au îmbolnăvit rău şi nu mai pot coborî din camerele lor ca să ne vadă... Mântuitorul a avut o cruce de lemn și o inimă de aur. Azi mulți au cruci de aur și inimi de lemn. Fie ca în clipa vestirii într-un glas al Învierii Celui fără de moarte, să renască și puterea noastră de a iubi și a ierta. Când lumina sfântă coboară în casele și în inimile noastre să ne reamintim că putem fi mai buni, mai plini de dragoste, cu inima caldă și deschisă.

Împreună cu colegii mei, echipaţi de muncă, am adunat sute de pet-uri şi deşeuri de hârtie, plastic, metalice, de pe malurile Timişului, zonă turistică frecventată de braşoveni mai ales la sfârşit de săptămână. Am constat cu tristeţe că adulţii sunt cei care nu se gândesc la natură ca la un bun de care trebuie să ne bucurăm şi noi şi generaţiile de copii care vin din urmă.

Astăzi , ajutaţi de cei de la

Profesor, Radu Sabina Apele Române, am învăţat că

PETştele este un animal nefolositor cu formă hidrodinamică şi corpul turnat din plastic. Deşi pluteşte în special în apele dulci, Ziua Apei a început să facă valuri şi în cele sărate. Spre deosebire de speciile comune de peşti, PETştele nu are inamici naturali, reuşind astfel să populeze în timp record cei 7140 de km pătraţi de ape româneşti. Dacă vezi un PETşte, pescuieşte-l. Se prinde uşor cu mâna iar apoi se aruncă repede la gunoi. Aşa am şi făcut. Am umplut sacii cu deşeurile adu-nate şi am făcut un legământ: noi, elevii din clasa a V a, nu vom polua nicioÎn data de 22 martie s-a dată natura şi o vom păstra cusărbătorit Ziua Mondială a Apei, rată ca propria noastră casă. tema anului 2010 fiind „Apă curată pentru o lume sănătoasă”. Clonţ Alexandra, clasa a V a Pentru marcarea acestui eveniment, elevii Școlii Generale nr. 2 au participat la acţiunea de ecologizare a râului Timiş.

(

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , Sperante ,

„A revenit frumoasa primăvară Copacii parcă-s ninşi, de-atâta floare Dorinţi copilăreşti, renăscătoare Fac inimile noastre să tresară...” (A. Vlahuţă– Sonet)

Aşa au tresărit şi inimile noastre la rostirea cuvântului „Paşte”. Numele sărbătorii ce-o aşteptăm în prag de primăvară ne îndeamnă la meditaţie, la reculegere, la bucurie şi tristeţe. Învierea lui Iisus este sărbătorea tuturor creştinilor. Fiecare simte nevoia să se comporte altfel decât în fiecare zi, să-şi purifice sufletul, să împartă cu alţii din belşugul sau puţinul său... a împărţi cu alţii este primul gând care deja ne face să ne simţim mai buni. Copiii sunt receptivi la aceste propuneri. Ei au sufletele pure şi ceva instinctiv le spune că pot ceda din al lor şi celor care nu au nimic. După experienţa trăită la Crăciun, copiii au propus o vizită la aceleaşi bătrâne singure, care trăiesc pe lângă biserica Sfântul Nicolae. Fiecare clasă a adunat alimente şi alte produse, făcând câte un pachet pentru fiecare bătrânică. Activitatea febrilă de

strângere a darurilor s-a finalizat cu vizita la azil şi cu ochii plini de bucurie. Răsplata a fost un licăr de speranţă în privirile acestor doamne. Copiii au observat cât de uşor poţi face o bucurie cât de mică, dar extrem de intensă. Le-am urat zile cu sănătate, sărbători liniştite si le-am promis că vom deveni vizitatori permanenţi.

„Şi-s fericit c-am fost o clipă-n stare Să simt, în marea lumii simfonie, A gândurilor mele întrupare.”

Vorbind despre semnificaţia învierii Mântuitorului, fiecare trebuie să devină mai bun şi mai generos. Sărbătoarea Paştelui ne îndeamnă să ne gândim la cei singuri şi neputincioşi. Ne-am amintit de bătrânele, cărora le-am dăruit cu drag produse din grădinile noastre, de mulţumirea din sufletele lor, pe care n-am uitat-o. Ne-am gândit că le putem face o bucurie încă o dată. Cum? Dăruindu-le din tot sufletul alimente care să le facă sărbătorile de Paşte mai fericite . Fiecare am contribuit cu ceva. Efortul nostru a fost răsplătit când am văzut mulţumirea de pe chipul lor. În urma acestei acţiuni, sufletele noastre s-au umplut de bucuria celor care ştiu să facă daruri, să aducă un zâmbet în sufletele celor mai puţin norocoşi decât noi.

Prof. Radu Dana Spătariu Daria,cls. a IIIa Prof. Lia Todor

Lumina Generozităţii Bucuriile iernii au cam trecut. Colindele şi-au topit glasul în amintiri dragi fiecăruia dintre noi. Se apropie cu paşi repezi primăvara, anotimpul mugurilor verzi, împreună cu sărbătorile de Paşte.

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , (

Cultura Civilizatie Comunitate

“Împreună într-o lume fără sărăcie”

„Dăruieşte cu toată inima şi vei fi răsplătit înzecit, căci bunătatea este cea mai de folos omului”. Acesta a fost punctul de plecare pentru acţiunea „Împreună, întro lume fără sărăcie”, din cadrul proiectului interjudeţean „CIVILIZAŢIE, CULTURĂ, COMUNITATE”. Familia şcolii nu este atât de mare, însă legăturile ce s-au stabilit la nivelul ei permit acţiuni cu care ne mândrim. Suflet, mobilizare, bunăvoinţă, disponibilitate de timp şi concentrarea pe anumite cazuri din şcoală, ne-au adunat laolaltă, pe noi, membrii din echipa de proiect, cadre didactice şi elevi. Planul de bătaie s-a stabilit. Comitetele de părinţi au răspuns PREZENT, ca la şcoală şi fără şovăire ni s-au alăturat. Ne-am orientat asupra a 11 elevi din şcoala noastră, 5 de la ciclul primar (IIA, IIB, IIIA, IIIB, IVA) şi 6 de la ciclul gimnazial (VA, VIA, VIIA, VIIIA, VIIIC), elevi cu putere de muncă, elevi cu rezultate bune la învăţătură şi disciplină. Pentru câteva ore, doi membri din echipa de proiect au fost „iepuraşii”. Au colindat magazinele şi au achiziţionat bunuri care să bucure inimi de copii (treninguri, adidaşi, tricouri şi iepuraşi de ciocolată). Elevii selectaţi, elevii din CE, învăţători, diriginţi şi nu în ultimul rând managerul sufletist al unităţii, prof. Geta Vintilă am dat startul acţiunii la ora 12.00 în CABINETUL DE DOCUMENTARE ŞI

INFORMARE. Un superb fond muzical, frumos dar apăsător şi un film superb PAŞTELE ROMÂNILOR. Credinţă, tradiţii, obiceiuri, reamintite nouă, în această perioadă de abstinenţă de la cele lumeşti, în această perioadă în care învăţăm şi ne străduim să afişăm SCHIMBAREA ... Apoi... rând pe rând IEPURAŞUL şi-a făcut datoria. Darurile au fost primite sub stropi mici de lacrimi, ce înotau în ochi de adulţi, în ochi de copii, în ochi de români adevăraţi. Aici e locul unde muncim împreună, râdem şi plângem laolaltă, învăţăm ABECEDARUL OMENIEI.

Din gândurile copiilor Mă simt foarte mulţumită că am făcut un strop de bine. Adrian e colegul meu. E credincios, bun, silitor şi merită o mică bucurie. El suferă mult, că tatăl lui „e dus în ceruri”... mama în străinătate... iar el nu-i are decât pe bunici şi pe surioara lui, cu probleme de sănătate. Diana Isăcilă (IIIB) Îmi râde sufletul. Nici eu nu sunt un copil cu o situaţie materială prea bună, dar „sunt bogată spiritual”. Binele făcut se va repeta. Doamna învăţătoare ne învaţă că „a fi bun nu e greu”. Mădălina Gociu (IIIB) Iniţiativa a fost extraordinară. Bucuria copiilor care au primit daruri a fost şi bucuria mea. Iepuraşul a fost darnic ca întotdeauna. Andrei Păduraru (IIA) Să aveţi toţi PAŞTE FERICIT! E urarea noastră, de aici, din şcoala „Grigore Hagiu” din Tg. Bujor. Bunătatea se învaţă. O învăţăm pretutindeni, în familie, în şcoală, în comunitate. Să ne bucurăm curând de MAREA ÎNVIERE! Raluca Stanciu (IVA)

Peste ani, când acest proiect va deveni o amintire vom revedea cu plăcere materialele filmate şi poate ne vom mândri cu BUNA CREŞTERE, cu STROPUL DE CREDINŢĂ, cu APROPIEREA DE SEMENI, cu MUNCA noastră, cu faptul că ne punem mai mult în SLUJBA altora ... uitând de noi.. pentru că aşa e normal să fie... SUNTEM ADEVĂRAŢI DASCĂLI! Să ne fie PAŞTELE cu lumină, cu pace sufletească, cu împliniri care să ne mulţumească! Înv. Maria Bălan

Iepuraşul a fost în şcoala noastră. Mă simt bine. Sunt mândru de echipa de proiect, sunt mândru că mă formez sub pavăza unor oameni adevăraţi. Mă bucur că am putut demonstra că ştiu să fiu PUŢIN BUN. Alexandru Iftode (VIIA)

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea , Prieten cu natura

Deseori, în urma acestor ieşiri, oamenii lasă în urmă mormane de gunoaie. Se întorc în casele lor, mulţumiţi că au fost „la iarbă verde”, dar fără să fi observat iarba, copacii, fără să fi ascultat foşnetul pădurii, susurul pârăului, cântecul păsărilor. Ignoranţi şi grosolani, unii împrumută scena naturii doar pentru spectacolul lor grotesc. Care prieten ar tolera un astfel de comportament în propria casă? – a fost întrebarea pe care au lansat-o profesorii către elevi, în încercarea de a-i face pe aceştia să înţeleagă ce înseamnă să fie cu adevărat prieteni cu natura. Elevii au fost antrenați în diferite activităţi prin care să înveţe să asculte „ţipătul mut” al naturii şi să promoveze o atitudine de protejare a acesteia.

Elevi din clasa a VIII-a C, sub îndrumarea d-lui profesor Gheorghe Luncan au ieşit în zilele cu soare afară, în jurul şcolii, pentru a curăţa trandafirii şi spaţiul verde. Alţii, au reflectat frumuseţea naturii în creaţii artistice folosind materiale naturale: suporturi de lemn, şerveţele de hârtie, acuarele, cutii de lemn, sfori. Din mâinile lor, sub îndrumarea prof. Alina Zaha, Ileana Pele şi Dorina Szatmari au ieşit obiecte pe care copiii din clasele a V-a A, a VII-a D şi respectiv a VIII-a C le-au dăruit cu drag mamelor, cu ocazia zilei de 8 Martie. În creaţiile lor predomină motivele florale; chiar dacă afară era zăpadă, în sălile celor trei clase, explozia de flori a adus primăvara. Din punct de vedere astronomic, azi 21 martie începe primăvara. Întotdeauna sosirea primăverii anunţă reînnoirea şi renaşterea naturii, dar are şi o semnificaţie existenţială şi filozofică mai largă: trezirea la viaţă, regenerarea vieţii şi a societăţii. Primăvara aduce speranţe, conturează vise şi dorinţe. Primăvară, adu oamenilor dorinţa de a fi cu adevărat prieteni cu natura! Prof. Dorina Szatmari

Poluarea Trecut, prezent și viitor Elevii din clasa a V-a C, însoţiţi de dirigintele lor, profesor Adriana Matiu au vizitat malul Crişului Repede pe o porţiunea ce traversează Oradea, au curăţat zona şi au făcut fotografii. Cu ajutorul lor au realizat prezentări Power Point despre mediu, cu care au participat la Sesiunea Ştiinţifică pentru elevi „Contribuţia mea la protejarea mediului”, organizată de către Şcoala cu clasele I-VIII „G.M. Cancicov” din Bacău, în cadrul proiectului „Cultură-Civilizație-Comunitate”.

Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiţii de viaţă locuitorilor de mâine ai Terrei. Trebuie să fie o acţiune comună pentru salvarea naturii, oprind poluarea industrială şi îndepărtând pericolul contaminării cu reziduurile aruncate. Trebuie să înţelegem, de exemplu, că parcurile, străzile nu sunt coşurile noastre de gunoi, pentru acestea existând locuri special amenajate. Există astăzi măsuri pentru ca fiecare produs toxic să fie transformat într-unul folositor: fumul de cărbune pentru brichete,

praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor pentru cărămizi. Reciclarea aduce de asemenea beneficii mari planetei. Deşeurile menajere trebuie mai întâi sortate, înainte de a le arunca în containere, şi apoi separate pe tip de deşeu reciclabil - plastic, sticlă, hârtie. Economisirea apei este o măsură absolut necesară, având în vedere că este unul dintre cele mai de preţ daruri ale naturii, fără de care viaţa nu ar fi posibilă. Plantarea de pomi fructiferi şi copaci este o acţiune care sporeşte purificarea naturii dătătoare de oxigen.

Elevii clasei a V-a C, precum şi ai altor clase de la Şcoala Generală “Nicolae Bălcescu” din Oradea au luat atitudine cu privire la cele menţionate anterior, lansând o campanie de protejare a mediului înconjurător având deviza: “Un mediu înconjurător curat pentru o viaţă sănătoasă”. În acest sens, eu alături de colegii mei, însoţiţi de doamna dirigintă, prof. Adriana Matiu, am fost pe malul Crişului unde am avut neplăcerea de a vedea foarte multe deşeuri aruncate atât pe mal, cât şi în apă. Am curăţat cât am putut, dar parcă nu ne venea să credem cât de inconştienţi sunt cei care au făcut atâta mizerie. În cadrul acestei campanii am realizat prezentări în power-point cu privire la noţiuni introductive privind poluarea mediului, poluarea şi protecţia apelor, solului, aerului şi impactul proceselor energetice asupra mediului, încercând să promovăm aceste aspecte atât de importante omenirii. Ziua de 22 martie este declarată Ziua mondială a protecţiei apelor şi vom dedica realizările noastre acestei zile, urmând a mai contribui la protecţia mediului şi cu ocazia zilei de 5 iunie, Ziua mondială a mediului, precum şi prin tot ceea ce vom face în viaţa de zi cu zi. Ioana Dziţac Clasa a V-a C

Sesiune ştiinţifică la şcoala ,,G.M.Cancicov” Bacău

În săptămâna 15-19 martie 2010, şcoala noastră a organizat o sesiune ştiinţifică pentru elevi în cadrul proiectului interjudeţean ,,CULTURĂ - CIVILIZAŢIE COMUNITATE”. Tema sesiunii a fost stabilită împreună cu elevii, şi anume ,,Contribuţia mea la protejarea mediului” şi a promovat asigurarea egalităţii de şanse tuturor elevilor. În acest sens, elevii claselor a VIII a au realizat 2 machete în care au dorit să reprezinte oraşul nepoluat. Folosindu-se de cunoştinţele de la chimie, biologie sau geografie, după ce au reprezentat oraşul sub câteva aspecte, elevii au realizat moleculele de azot, oxigen şi dioxid de carbon şi leau ,,aruncat” în aer. La sesiunea ştiinţifică au participat un număr de 38 de elevi care au realizat proiecte în programul ppt. Elevii celor 5 şcoli participante: Şcoala cu cls. I-VIII ,,Mihai Eminescu”Alba Iulia; Şcoala generala nr. 2, Brașov; Şcoala gimnaziala nr. 2 ”Grigore Hagiu” Tg. Bujor- Galați; Şcoala cu clasele I-VIII ,,Nicolae Bălcescu”Oradea şi Şcoala cu cls. IVIII ,,G.M.Cancicov” Bacău, au fost foarte bine pregătiţi, ei realizând proiecte deosebite care au fost apreciate la superlativ de colegii lor. Prin interesul suscitat de această temă, suntem convinşi că toţi elevii au plecat de la această activitate mai informaţi şi mai bine pregătiţi pentru viaţă, intenţiile privind păstrarea unui mediu curat fiind dintre cele mai bune. Chiar şi cei mai mici dintre participanţii la sesiune au conştientizat că nu trebuie

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , (

Cultura Civilizatie Comunitate

să polueze mediul, că este foarte important să nu aruncăm hârtia, că aceasta trebuie colectată în mod organizat, în acest fel nu mai trebuie să rănim copacii prin tăieri masive ale pădurilor. Profesorii coordonatori ai acestor proiecte au bucuria că glasul lor a fost auzit iar elevii sunt din ce în ce mai interesaţi pentru educaţia ecologică. Felicitări elevilor şi profesorilor care au alocat din preţiosul lor timp pentru ,, protejarea mediului”. Elevii şi profesorii participanţi la Sesiunea interjudeţeană de Comunicări Şiinţifice vor primi diplome şi un CD cu ISBN. Mulţumim pe această cale tuturor celor care ne-au sprijinit pentru realizarea acestei activităţi.

iectului. Această sesiune de comunicări a avut ca scop prezentarea de lucrări ştiinţifice pe tema mediului, a protejării acestuia şi a factorilor dăunători,precum poluarea,defrişarea şi neglijenţa oamenilor în privinţa păstrării unui mediu curat, benefic pentru oameni şi sănătatea acestora ! Prezentarea lucrărilor s-a realizat în Power Point şi a constituit o activitate pe cât de atractivă pentru toţi elevii care s-au implicat. Este important de menţionat că au răspuns cerinţelor proiectului, elevi cu C.E.S, cu abilităţi modeste sau elevi din familii defavorizate, care în ciuda situaţiei au răspuns cu promptitudine şi deosebit interes la cerinţele vizate de acest proiect.

Prof. Moroi Grety Irina Prof. Lavinia Lupu

Aportul nostru la protejarea mediului

Activitatea desfăşurată în cadrul proiectului “Cultură-CivilizaţieComunitate” intitulată “Contribuţia mea la mediu” s-a desfăşurat în data de 19 martie 2010 în cadrul şcolii noastre, sub îndrumarea directă a doamnelor profesoare Lupu Lavinia ,Moroi Irina şi Comanof Carmen. Activitatea propriu-zisă a constatat în derularea unei sesiuni de comunicări la care a participat un număr de 38 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial, aparţinând şcolii organizatoare G.M. Cancicov Bacău şi a şcolilor participante din cadrul pro-

Prin urmare, contribuţia elevilor la buna desfăşurare a acestei activităţi a fost una consistentă, valoroasă în care elevii şi-au manifestat dorinţele sincere de a încerca să protejeze natura şi mediul înconjurător şi să prezinte soluţii pentru a salva ceea ce este bun şi folositor pentru oameni în general. Această sesiune ar trebui sa ne trezească la realitate, să ne aducă aminte că purtăm în sinea noastră materia din care a fost făcută întreaga Lume si ne înrudim astfel cu toată natura. Noi trebuie să iubim natura ! Dacă o respectăm așa cum se cuvine, fiţi siguri că ne respectăm pe noi. Este important să ştim că “Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr.” În încheiere, putem spune că activitatea a fost un succes în ansamblul ei, datorită unor lucrări reprezentative pentru tema aleasa şi trebuie considerată ca un pas înainte pentru evoluţia viitoare a implicării elevilor şi în alte activităţi. Ambruş Ştefania Clasa a VIII-a A

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu” Alba Iulia , Talent, pasiune, graţie, eleganţă – PRIMĂVARĂ!

Au fost cuvintele repetate îndelung în sala de sport a Şcolii cu clasele I-VIII ,,Mihai Eminescu” din Alba Iulia. Pentru câteva ore aceasta s-a transformat într-o strălucitoare sală de dans unde s-au reunit cele mai elegante ţinute de seară la Balul Mărţişorului 2010. La iniţiativa Cercului literarartistic al Bibliotecii şcolii, condus de doamna bibliotecar Monica Grozav, cât şi a colaboratoarelor - învăţătoare Lucia Jimborean şi institutor Vasilica Opruţa, sute de elevi şi-au luat rămas bun de la anotimpul alb printr-o activitate inedită. Primul mărţişor al anului 2010 a fost dăruit părinţilor şi cadrelor didactice în magia luminii, a culorilor, dar şi a celor mai contrastante ritmuri dansante: de la vals lent şi vals vienez până la cha-cha şi samba. Eleganţa vestimentaţiei, dar şi a comportamentului, talentul şi pasiunea pentru dans au fost răsplătite prin ropote de aplauze şi numeroase diplome acordate participanţilor pentru: ,,Pasiunea de a dansa”, ,,Talent”, ,,Dans în vogă”, ,,Cea mai frumoasă ţinută”, ,,Popularitate”. Cel mai aşteptat moment a fost acela al desemnării, de către juriul format din elevi şi cadre didactice, a Miss şi Mister 2010, a Prinţesei şi Prinţului serii, a Reginei şi Regelui balului. Aprecierile şi felicitările venite din partea cadrelor didactice, conducerii şcolii, director, profesor Rodica Marinescu şi director adjunct, profesor Vasile Grozav, au recompensat toate emoţiile şi strădania elevilor de a oferi celor dragi minunea şi bucuria

vieţii pe care o aduce primăvara în fiecare an. Seara s-a încheiat cu promisiunea tuturor elevilor de a se implica tot mai mult, alături de membrii Cercului literar – artistic în iniţierea şi organizarea altor activităţi în care să se cunoască mai bine şi să se poată manifesta. Tot în luna martie s-a dat startul la noi în şcoală la proiectul „Luna verde”, proiect ce se va desfăşura pe parcursul lunilor martie şi aprilie şi care va cuprinde activităţi dintre cele mai atractive şi „sănătoase”: realizarea „colţului verde” în sălile de clasă şi pe coridoare, organizarea unor acţiuni de ecologizare (plantare de puieţi, igienizare, amplasare de colivii şi plăcuţe cu sfaturi ecologice în curtea şcolii, în jurul locuinţelor elevilor şi în pădurea de la Schit), expoziţii de desene şi fotografii pe teme legate de mediu, expoziţie florală cu plante ornamentale de apartament, realizarea revistei „Universul Eco”...

Prin activităţile din luna martie nădăjduim că am adus primăvara, în şcoala, în sufletele elevilor şi cadrelor didactice şi poate, prin intermediul acestui mesaj şi al imaginilor ataşate, şi în sufletele celor care vor citi aceste rânduri... Prof. Furdui Veronica Mirona

În luna Martie a acestui an la Şcoala cu clasele I-VIII „ Mihai Eminescu” din Alba Iulia a avut loc Balul Mărţişorului, un bal organizat de Cercul literar-artistic al Bibliotecii.

Balul Mărţişorului a fost o noutate în şcoala noastră fiindcă a fost primul la care elevii nu au fost lăsaţi să intre decât cu ţinuta obligatorie alcătuită din rochie -la fete şi din costum si cămaşă -la băieţi. Acest bal a fost o dovadă de cultură şi bun simţ, fiind organizat ca un bal al secolului XXI. Nu s-a refuzat nicio invitaţie la dans şi s-a ascultat şi dansat numai muzică clasică sau muzică folosită la dansurile de societate, fără a se auzi muzică autohtonă. S-au prezentat mai multe dansuri pregătite de elevi cum ar fi: vals, samba, rumba, cha-cha etc. Balul a fost „onorat” de un juriu format din două cadre didactice şi trei elevi care au acordat premii la mai multe categorii cum ar fi: cea mai frumoasă ţinută, regele şi regina, prinţ si prinţesă, miss şi mister şi mai multe premii acordate elevilor care au ajutat la organizarea evenimentului. Aceste baluri ne sunt un mare ajutor fiindcă sunt o dovadă de bun simţ şi ne pot ajuta să ne maturizăm, noi fiind la o vârstă dificilă, în concluzie fiind un ajutor şi un mod plăcut de a ne petrece timpul, ne-ar face plăcere să fie organizate cât mai multe. Trifan Cristina Ioana, cls. a VI-a B

Cultura Civilizatie Comunitate

Articolul Managerului de Proiect (

(

În prag de primavara... După o iarnă lungă ce a îmbrăcat deseori în alb totul.... timid, verdele , începe să amprenteze natura. O undă de optimism, de renaştere , de bucurie, se poate citi în ochii tuturor. Luna martie a fost o lună plină de activităţi, în care elevi şi cadre didactice, au ales ca modalitate de trecere de la florile de gheaţă la cele specifice începutului de primăvară, diversitatea şi responsabilitatea. Responsabilitatea faţă de cei aflaţi în suferinţă sau defavorizaţi, prin implicarea în activităţi umanitare. Elevii de la Tg. Bujor au ales varianta de a colecta fonduri pentru a-şi ajuta colegii mai săraci în timp ce elevii din Braşov, au derulat campanii vaste de colectare de fonduri pentru a merge în preajma sărbătorilor pascale la „bunicii de suflet” din cele două cămine de bătrâni pe care i-au vizitat şi de Crăciun. Responsabilitatea faţă de mediul natural, prin activităţi de ecologizare în parcurile şcolare din Alba Iulia sau Braşov, activităţi ocazionate de Ziua Mondială a Apei prin igienizarea malurilor râului Timiş din Braşov, malurilor Crişului în Oradea, Sesiunea de comunicări ştiinţifice ale elevilor, derulată de colegii noştri din Bacău sau expoziţii florale la Alba Iulia. Responsabilitatea faţă de formarea gustului estetic al elevilor prin ţinută, limbaj, dans, atribute ale unui eveniment de ţinută, organizat la Alba Iulia sub genericul „Balul Mărţișorului.” Iniţiativă, creativitate, originalitate, implicare, calitate, sunt punctele de reper ce ne-au unit în acest parteneriat educaţional, deopotrivă, elevi şi dascăli, într-o lună a curăţeniei sufleteşti, a purificării prin lumină. Cu fiecare zi ce trece ne apropiem de marea sărbătoare a lumii creştine şi îndreptăm spre voi, cele mai bune gânduri şi tradiţionala urare ,Paşte fericit în lumină şi în dragoste!

Prof. Avădanei Dumitru Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

Nr. 7 - An Școlar 2009-2010 - Luna: Aprilie - Nr. Pagini: 8

Cultura Civilizatie , Comunitate Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean: Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor Școala Generală “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Din cuprins: - Muzeul Chihlimbarului - „De la copil la copil ” - „Pe urmele trecutului” - S.O.S - Natura în pericol - Ieri elev, azi părinte - APRILIE - „Luna Verde” și Eco - Site-ul oficial al proiectului

pag. 2 pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 6 pag. 7 pag. 8

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

Scoala Generala Nr. 2 Brasov, , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Muzeul Chihlimbarului

Învăluiţi în mister şi legendă încă din cele mai îndepărtate timpuri, Munţii Buzăului adăpostesc multe minuni ale naturii ce aşteptă să fie descoperite şi admirate. A trecut vremea vechilor regi. Pe coroanele princiare s-a aşternut praful, iar poveştile lor au rămas necitite în cotloanele istoriei. Dar nu toate comorile acelor perioade pline de farmec s-au pierdut în neantul clipelor trecute. Din rămăşiţele pământului mai ies din când în când la iveală nestemate vechi de mii de ani. Odinioară, bobiţele de chihlimbar împodobeau femeile de viţă nobilă şi împlineau decorul regal al castelelor. Astăzi, sunt păstrate în Muzeul Chihlimbarului din satul Colţi, asemeni unor lucruri socotite a fi sfinte, reîntregind o mică parte din tabloul sfărâmat al vremurilor apuse. Pentru a vizita acest muzeu, unic în România, am plecat din Braşov spre Buzău prin Întorsura Buzăului, am admirat Barajul Siriu şi, după Pătârlagele, pe un drum de caruță prin sate izolate şi agăţate pe dealuri, am ajuns în satul Colţi. Departe de a avea imaginea unui palat ostentativ, aşa cum ne-am aştepta, clădirea muzeului e o casă ţărănească. O doamnă ne-a vorbit despre această variaţiune de chihlimbar găsită la Colţi, denumită rumanit, întâlnită şi în Rusia. Chihlimbarul (ambra) este o răşină fosilă aparţinând unei specii de pin, veche de 6040 milioane de ani. Rumanitul de la Colţi prezintă peste 160 de nuanţe, între care şi o nuanţă de maro foarte închis, unică în lume. Fala colecţiei (una dintre cele mai valoroase din lume), este o

piatră de chihlimbar ce cântăreşte 1,857 kg. În sat a funcţionat şi un atelier de prelucrare, fiind făurite poadoabe din chihlimbarul de Colţi. Acum însă, ultimul localnic care păstrează taina acestei îndeletniciri este foarte bătrân şi probabil că odată cu el se va pierde şi ceva din farmecul locului. Păcat că drumul până acolo este neamenajat pentru autovehicule. Cred că am fost una dintre puţinele maşini care a trecut pe acolo în mult timp. Din această cauză, o asemenea „comoară”, printre puţine în lume, este inaccesibilă turiştilor. Foarte mulţi vizitatori nu cred că vin prin locurile acestea, aşa că s-ar putea să găsiţi muzeul închis. Dar nu ezitaţi să întrebaţi localnicii pentru că vă vor îndruma către persoana responsabilă cu muzeul, care vă va deschide imediat. Aşa am procedat şi noi. Inst. Leşan Gabriela-Corina

Vulcanii Noroiosi , Multe locuri minunate sunt în ţara noastră! După excursia la care am participat, sunt mândră că am ajuns să văd cu ochii mei un loc atât de frumos, pe cât de ciudat: vulcanii noroioşi. O împerechere ciudată a două cuvinte ce parcă se exclud: vulcani, simbol al focului, şi noroi, adică pământ şi apă. Şi totuşi, îmbinarea lor exprimă o realitate, pe cât de interesantă, pe atât de spectaculoasă. Cunoscuţi în zonă sub denumirea de „ pâcle”, din apropierea comunei Berca din judeţul Buzău, vulcanii sunt una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (botanică şi geologică) din România. Ei au

apărut datorită gazelor naturale provenite de la peste 3000 de metri adâncime. Acestea, trecând printr-un sol argilos, împing la suprafaţă apa din pânza freatică amestecată cu argilă. Am fost cuprinşi de o senzaţie neobişnuită: parcă eram pământeni aflaţi pe o altă planetă. Pe marginile celor 10 hectare pe care se întind vulcanii există vegetaţie la fel de bizară: se întâlnesc o serie de plante rare, cum ar fi gărdurăriţa - plantă central-asiatică, unică în ţară la noi. Vulcani ca aceştia sunt foarte rari în Europa, iar pe glob sunt aproximativ 1100, cei mai mulţi aflându-se însă sub mări. Vulcanii Noroioşi de la Berca au fost declaraţi rezervaţie naturală în 1924 şi incluşi apoi, în 1995, în Registrul Naţional şi European al Rezervaţiilor.

Ne-am bucurat de peisaj, alergând curioşi de la un crater la altul, alunecând pe şiroaiele de nămol ce se scurg din acestea. Urcam pe câte un crater, ascultam bolboroseala din adâncuri, aşteptând să vedem bula de noroi când se ridica la suprafaţă. Magnific!!! Am făcut o mulţime de poze de parcă am fi vrut sa luăm acasă cu noi acest loc nefiresc de frumos. După ce am văzut minunăţiile create de natură, a venit rândul minunăţiilor create de talentul artistic al omului: Tabăra de sculptură de la Măgura. Întrun peisaj extraordinar, parcă rupt din rai, am admirat sculpturile realizate în perioada 1970-1986, în vremea când aici, în fiecare vară se strângeau artişti din toată ţara, care lucrau meşteşugit în piatră şi plecau toamna lăsând spre bucuria sufletului oricărui călător pe aceste meleaguri rodul talentului şi creativităţii lor. Am petrecut o oră de încântare sufletească privind sculpturile care păreau a fi una cu natura. Prof. Nicodin Carmen Mihaela

(

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau , „De la copil la copil”

În perioada 12-16 aprilie 2010 elevii Şcolii cu clasele IVIII ,,G. M. Cancicov,, Bacău au participat in cadrul proiectului „Cultură-Civilizaţie-Comunitate” la activitatea intitulată ,,Donaţie de carte şi de rechizite şcolare pentru copiii cu dificultăţi materiale şi sociale.” Activitatea a reprezentat un moment in care elevii claselor a VI-a A, diriginte prof. Mardare Violeta, a VII-a A diriginte prof . Lavinia Lupu si a VIII-a B diriginte prof. Vieru Mihaela au demonstrat bunăvoinţă, altruism si entuziasm faţă de situaţia precară a unor copii cu posibilităţi modeste. De asemenea elevii participanţi au fost solidari şi prompţi în solicitarea de a răspunde la această activitate caritabilă reuşind să doneze un material destul de consistent, reprezentând cărţi, caiete, pixuri, creioane, culegeri şi altele. Astfel au primit donaţii 7 copii de la clasa a III-a B, 3 copii de la clasa a II-a A, 2 copii de la clasa a IV-a A, un elev de la clasa a V-a A, 2 elevi de la clasa a V-a B, 2 elevi de la clasa a VI-a B si 3 elevi de la clasa a VII-a B.

La finalul activităţii cele mai plăcute momente au fost imortalizate pentru a întregi importanţa activităţii elevilor. A doua parte a acestei activităţi a constat într-o vizită la librăria Alexandria de unde elevii au cumpărat cărţi pentru ei sau pentru donaţie. Întreaga activitate a fost coordonată de profesori Bondalici Tincuţa și prof. Vieru Mihaela. Prof. Vieru Mihaela

„Un zâmbet si o carte”

Pentru noi a fost o experienţă plăcută în care ne-am făcut prieteni noi şi suntem siguri că o să păstrăm legătura şi în viitor cu aceştia. Această activitate o putem avea în vedere şi cu alte ocazii din propria noastră iniţiativă deoarece cu toţi ne-am simţit folositori atunci când ne-am dat seama că alţii pot avea nevoie de noi. Astfel în viitorul apropiat vom încerca să-i ajutăm şi pe alţi copii cu aceleaşi nevoi, poate chiar nu numai din şcoala noastră. La finalul întâlnirii am dorit să facem şi poze pentru a imortaliza acele momente plăcute în care mai ales cei mici au fost impresionaţi. Tot în cadrul acestei activităţi am fost la librăria ,,Alexandria” de unde am cumpărat câte o carte pentru noi sau pentru colegii noştri. Pustianu Eusebiu Clasa a VII-a A

În cadrul activităţii intitulate ,,Donaţie de carte şi de rechizite şcolare pentru copiii cu dificultăţi materiale’’ din proiectul ,, Cultură, Civilizaţie, Comunitate’’ noi elevii clasei a VII-a A şi a VI-a A am mers la copiii cu dificultăţi materiale pentru a le oferi rechizite constând în: caiete, creioane , pixuri, cărţi. Toţi am făcut cunoştinţă cu copiii şi am aflat mai multe despre fiecare.

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , (

Cultura Civilizatie Comunitate

„Pe urmele trecutului”

Punctul de atracţie a fost Turnul Chindia ridicat din porunca lui Vlad Ţepeş peste turnul bisericii paraclis de unde se putea observa întreaga panoramă a oraşului Târgovişte, iar în zare falnicii Bucegi.

ei lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti timp de 330 de ani, mănăstirea a jucat rol de frunte în istoria BiProf. Radu Dana sericii noastre Ortodoxe, de la sud de Carpaţi. Vechimea sfântului locaş se pierde în negura vremii, necunoscându-se cei dintâi ctitori ai mănăstirii şi nici prea multe date privitoare la începuturile vieţii sale spirituale. Se cunoaşte însă că mulţi domnitori români şi-au pus amprenta asupra sa , printre care: Vlad Dracul, Radu Vodă cel Mare, Neagoe Basarab cu urmaşii lor. Aici îşi A sosit primăvara cu veseodihneşte somnul de veci şi tot aici lie şi căldură. Iarna a lăsat în ureste îngropat capul lui Mihai Vi- mă crengi şi plante uscate în parteazul. cul şcolii. Ne-am organizat pe clase pentru a face curăţenie şi ne-am împărţit sarcinile. Frunzele şi crengile uscate au fost strânse, iar straturile au fost săpate si pregătite pentru a planta flori. Toţi elevii au adus răsaduri şi seminţe de flori pe care le-am plantat cu drag. Ştim că ele ne vor bucura cu aspectul şi mirosul lor îmbietor. Le vom uda şi îngriji fiCa o reverie am lăsat la indcă şi ele au viaţă şi trăiesc aşa urmă Complexul Naţional Muzeal ca noi. „Curtea Domnească”, locul unde La sfârşitul activităţii timp de 330 de ani peste 30 de noastre am rămas impresionaţi de domnitori români au cârmuit Ţara cât de frumos şi curat a rămas Românească. Asupra locului şi-au parcul si am hotărât să desfăşupus amprenta Mihail I, fiul lui ram multe activităţi de curăţenie Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul cu pentru că: „ Dorim un mediu cufiul său Vlad Ţepeş, Petru Cercel, rat”. Matei Basarab, Constantin BrânSpătariu Anna Daria coveanu. Am vizitat Poarta de sud, Clasa a III-a Palatul domnesc, Turnul Chindia, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Mare Domnească, Baia domnească, Grădinile Domneşti şi fortificaţiile curţii.

Dorim un mediu curat !

Ziua de 17 aprilie a fost aşteptată cu mult interes de toţi elevii dornici de o excursie pe urmele trecutului. Ne-am propus să vizităm Muzeul Ceasurilor şi Muzeul I.L Caragiale din Ploieşti, Mănăstirea Dealul şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte. Cu fiecare oprire şi incursiune în trecutul românesc am fost întâmpinaţi de gazde primitoare cu explicaţii de specialitate transmise cu mult drag. Elevii au aflat că Muzeul Ceasurilor din Ploieşti este singurul de acest gen din ţară. Au putut observa evoluţia instrumentelor de măsurat timpul din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, obiecte unicat aparţinând unor mari personalităţi române. Am poposit apoi la muzeul I.L. Caragiale unde am venit în contact cu multe obiecte personale aparţinând marelui scriitor. Personajele zugrăvite de scriitor, aşa cum a afirmat el însuşi, „ din viaţa noastră şi pentru viaţa noastră” au revenit în atenţia elevilor prin vizionarea unor schiţe redate pe DVD. În drum spre Mănăstirea Dealul copiii au schimbat impresii asupra lucrurilor observate şi achiziţionate şi au aflat că prin poziţia

(

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor , S.O.S—Natura în pericol

Obiectivul principal al activităţii realizate în 18 aprilie a fost acţiunea de ecologizare a rezervaţiei naturale „Breana-Roşcani”, situată în apropierea localităţii Tg. Bujor. Rezervaţia naturală „Breana-Roşcani” se află în pădurea Breana de pe teritoriul comunei Roşcani, judeţul Galaţi şi are o suprafaţă de 400 hectare. Pădurea Breana-Roşcani este o rezervaţie naturală care are drept scop protejarea şi conservarea peisajului, a speciilor de floră şi a faunei. Rezervaţia reprezintă o pădure alcătuită din stejar, presărată din loc în loc cu bujorul românesc, fapt pentru care a fost declarată Rezervaţie ştiinţifică. Într-un cadru natural deosebit de pitoresc, elevii echipaţi cu mănuşi ecologice şi saci menajeri, au realizat un raid prin pădure colecţionând diverse reziduuri contribuind în acest fel la igienizarea pădurii. A doua parte a activităţii a demarat sub egida “Imnului Naturaliştilor” şi a „Jurământului” semnat de aceştia: „Mă leg în faţa ta natură, să nuţi întunec cerul, să nu-ţi tulbur apele, să nu-ţi răvăşesc pădurile, să nuţi sperii fluturii, să nu-ţi alung păsările. Şi dacă acest legământ îl vom încheia fiecare dintre noi, măcar cu măceşul din grădiniţă, cu pajiştea din dosul casei, cu rândunelele de sub streaşină, ne putem declara apărători ai naturii.” Elevii au fost distribuiţi pe 3 grupe cu denumiri simbolice: “Bujorii” – clasa a VI-a A, „Floarea de Colţ” – clasa a VII-a B şi „Naturaliştii” – clasa a VII-a A. Concursul a constat în rezolvarea unor sarcini de lucru bazate pe imaginaţie şi creativitate, cât şi pe identificarea unor măsuri care se pot lua la nivel de comunitate privind protecţia mediului. Fiecare echipaj a dat dovadă de originalitate prin intermediul textelor create privind tematica abordată (versuri, compuneri şi cântece dedicate naturii). Una din probe a vizat grija lor pentru generaţiile care vin şi s-a concretizat în realizarea unui poster cu tema „Natura anului

2050.” Proba finală a constat în precizarea unor măsuri privind protecţia mediului care se pot lua începând de la sala de clasă, mediul imediat în care îşi desfăşoară activitatea şi până la nivel de comunitate. Menţionăm că elevii au fost însoţiţi de către un grup de cadre didactice: prof. Mitu Dan, prof. Mitu Nicoleta şi prof. Ochianu Remus şi profesor-director Geta Vintilă. Aceştia au răsplătit munca elevilor oferind diplome de participare fiecărui elev, premii echipajelor (Floare de Colţ – locul I, Bujorii – locul II şi Naturaliştii – locul III) şi dulciuri. Ceea ce facem în direcţia protejării naturii facem în primul rând pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor ce vor urma. Este important să sădim în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean conceptul că omul ca specie biologică este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei. Prin toate acţiunile întreprinse în această direcţie elevii au mai înţeles că singura soluţie pentru supravieţuirea omului pe Terra este asigurarea permanentă a unui parteneriat înţelept cu natura. Naturaliştii din Şcoala 2 lansează aşadar un apel către toţi locuitorii planetei: „Conservarea naturii trebuie să ocupe un rol primordial în sistemul valorilor umane din domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii, economiei”. Prof. Vintilă Geta

Impresii ale elevilor

Am participat activ la un concurs pe clase în care am compus poezii, cântece , compuneri şi ne-am prezentat postere cu tema: “Natura anului 2050” . Andreea Mihai clasa a VI-a A A fost o zi minunată, pe care am început-o cu o activitate de ecologizare a Rezervaţiei Naturale de bujor românesc din pădurea Roşcani. Munteanu Cătălin clasa a VI-a A Pădurea ne-a primit bucuroasă. Surprinderea a fost că era mult mai cu-

rată şi îngrijită decât ne aşteptam. Orghidan Ana-Maria clasa a VI-a A După activitatea de ecologizare concursul organizat ne-a mobilizat în a ne pune în valoare cunoştinţele , creaţia, imaginaţia, toate în slujba naturii. Petcu Adina clasa a VI-a A Activitatea de ecologizare şi concursul ne-au făcut o zi de duminică frumoasă ca şi natura în mijlocul căreia ne-am petrecut-o. Creţu Claudia clasa a VI-a A A fost o experienţă frumoasă şi distractivă în care am adunat deşeuri şi ne-am pus în valoare calitatea de a munci în echipă. Chivu Diana clasa a VII-a B

Având ca element central grija faţă de mediul înconjurător excursia a stat sub semnul frumuseţii naturii, distracţiei şi relaxării. Ciolacu Cristina clasa a VIIa B Simt că am făcut un lucru bun în lupta contra poluării. Activitate minunată de care cu siguranţă ne vom aminti. Berbeci Camelia clasa aVII-a B Cele mai grozave lucruri au fost munca în echipă, faptul că ne-am cunoscut unii pe alţii şi activităţile desfăşurate în mijlocul naturii. Felea Nicoleta clasa a VII-a B Ziua de ieri a fost una dintre cele mai frumoase din viaţa mea pentru că am descoperit oameni cărora le pasă de natură. Vârlan Valentina clasa a VII-a B Acţiunea de ecologizare care ma impresionat prin atmosfera în care s-a petrecut: copii creativi, cu imaginaţie, cântând în mijlocul naturii. Vârgolici Georges clasa a VII-a B În România există şi oameni civilizaţi care iubesc natura. Sper că şi în alte şcoli se fac astfel de acţiuni din dragoste pentru natură. Nofit Andreea clasa a VII-a A Cred că astăzi i-am făcut şi naturii o mică bucurie, sperăm că s-a simţit iubită. Bercea Andreea clasa a VII-a A

Ieri elev, azi părinte noim invitaţia pentru anul următor. Am aflat de la ei că munca şi sfaturile noastre le-au fost de folos, că le-am fost modele de comportament şi corectitudine, că nu vor uita niciodată anii de gimnaziu şi ne vor revedea oricând cu plăcere. Mare parte dintre invitaţi au elevi în şcoala noastră şi şiau exprimat dorinţa sinceră, însoţită de lacrimi de emoţie, că vor să fie şi bunici cu nepoţi în această şcoală. Zilele Şcolii “Nicolae Bălcescu” 2010 s-au încheiat. Desfăşurarea lor a însemnat cooperare, sincronizare, spirit de echipă, de organizare, imaginaţie, improvizaţie dar şi mult, mult efort. Cuvintele de preţuire şi apreciere ale foştilor noştri elevi au făcut să dispară tot greul şi cred că ele ne obligă să reluăm manifestările de sărbătoare la anul, mai bine, cu şi mai mult entuziasm şi cu experienţa acumulată în acest an. Prof. Ioan Mocan

Zilele Scolii , „Nicolae Balcescu” (

Zilele Şcolii “Nicolae Bălcescu,” 19-23 aprilie 2010, au oferit timp de o săptămână ocazia unei diverse game de activităţi: ateliere de creaţie, sesiune de comunicări ştiinţifice, evocări, concursuri pe diferite teme, întreceri sportive, programe artistice etc. Toate au fost gândite în special pentru elevi, dar ele au creat bună dispoziţie şi atmosferă de sărbătoare şi în rândul adulţilor: cadre didactice, părinţi şi bunici. În fiecare an, cu ocazia Zilelor Şcolii “Nicolae Bălcescu,” activităţile în care ne implicăm reînvie amintiri din anii de gimnaziu. Toţi am fost elevi! Toţi am cântat, dansat, recitat, ne-am jucat, am concurat, am pictat… Poate pe alte ritmuri, pe alte teme, dar entuziasmul şi bucuria rămân aceleaşi! Dintre toate manifestările organizate, activitatea care ne-a condus cu cea mai mare emoţie în timp, în lumea de elev, aducându-ne simultan mulţumirea şi bucuria că azi suntem profesori, a fost “Ieri elev, azi părinte” Elevi din clasele a VIII-a şi a VII-a, dar şi profesorii de curând încadraţi, au avut ocazia să cunoască istoria şcolii, să vadă imagini cu şcoala aşa cum arăta ea începând cu anul 1965, fotografii vechi cu cadre didactice şi să asculte amintirile şi sfaturile evocate de invitaţi. Invitaţii au fost absolvenţi ai şcolii, realizaţi profesional, care lucrează în diferite domenii. Au răspuns cu plăcere chemării noastre, iar cei care nau putut veni, în principal din motive legate de serviciu, ne-au rugat să le reîn-

(

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea , (

Cultura Civilizatie Comunitate

Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala cu clasele I-VIII “Nicolae Bălcescu” din Oradea au dedicat Zilelor Şcolii un program amplu, cu acţiuni educative şi evenimente interesante, care s-au desfăşurat în perioada 19-23 aprilie 2010. Aceste manifestări au avut la bază creativitatea, imaginaţia şi îndemânarea elevilor, îndrumaţi de profe-

sorii lor. Activităţile au constat în concursuri de istorie, literatură, cultură generală, sportive, desen, ateliere de meşteşuguri, evocare “Nicolae Bălcescu”, cerc de literatură, sesiuni de comunicări ştiinţifice, întâlnire cu foşti elevi ai şcolii noastre, unii chiar părinţi sau bunici ai unor actuali elevi din şcoală, cu tema “Ieri, elev, azi părinte”. Copiii au fost încântaţi şi s-au străduit să se prezinte cât mai bine. Cei mai buni au fost premiaţi şi li sau înmânat diplome. În cele cinci zile dedicate şcolii, toţi participanţii au evidenţiat importanţa evenimentelor.

În data de 23 aprilie, vineri, sau încheiat Zilele Şcolii “Nicolae Bălcescu” în cadrul unei festivităţi şi a unui spectacol artistic. Au fost invitaţi părinţi şi bunici, alături de elevi şi cadre didactice. În această zi s-au înmânat diplome ocupanţilor locurilor I, II şi III de la concursuri, s-a făcut bilanţul Zilelor Şcolii, iar cei mai talentaţi în domeniul artistic s-au lăsat admiraţi şi felicitaţi. Multe trupe de dans modern, dans popular român şi maghiar, scenete în limba româna, engleză şi franceză, copii care excelează la pian, chitară, solişti vocali, grupuri de muzică folk, gimnaşti de performanţă i-au încântat pe cei prezenţi. Zilele Şcolii au constituit un prilej deosebit pentru copii de a-şi dezvălui talentul, performanţele, preocupările, dincolo de disciplinele din catalog şi a le face cunoscute elevilor şcolii, profesorilor, participanţilor şi comunităţii locale. Elevii s-au bucurat că s-au regăsit în fotografii şi articole apărute în mass-media. Modul cum au fost organizate activităţile în acest an, faptul că participanţii au fost apreciaţi şi premiaţi, constituie un stimulent pentru elevi să aştepte cu nerăbdare Zilele Şcolii în anul următor. Ghilea Dora Clasa a V- a C

(

Scoala Generala “Mihai Eminescu” Alba Iulia , APRILIE - „Luna Verde” si , Eco

În fiecare an, în perioada 22.0322.04, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu“ organizează proiectul „Luna verde“ pentru a introduce copiii în frumoasa lume eco. Acest proiect ajută și contribuie la dezvoltarea şi educarea elevilor şi îi încurajează să petreacă mai mult timp în aer liber. Pe lângă faptul că elevii sunt foarte receptivi la tot ce este nou, prin derularea activităţilor acestui proiect ei au devenit conştienţi că natura are nevoie de ajutorul nostru pentru a ne ajuta şi ea, precum şi că MEDIUL ESTE CASA NOASTRĂ, sloganul sub care s-a desfăşurat întregul proiect. Una dintre activităţile ce se desfăşoară în această perioadă verde este “România prinde rădăcini”. Prin titlul activităţii putem înţelege că este vorba despre plantarea de puieţi. Şcoala noastră a participat cu un număr de 95 elevi, din clasele gimnaziale, plantând în zona periferică a oraşului sute de mici copaci. Fiecare a muncit după puterile sale, dar aveau un scop măreţ si un numitor comun: dragostea pentru natură care îi însufleţea. Pe lângă această mişcare de anvergură, la nivelul şcolii s-au desfăşurat o mulţime de alte activităţi, realizate atât de elevii mai mari, cât şi de cei mai mici. Cu toţii şi-au adus contribuţia la realizarea unui panou eco, care timp de o lună a străjuit holul de la intrarea în şcoală. Au organizat acţiuni de ecologizare în împrejurimi, cei mici au învăţat cum se îngrijesc florile şi au realizat materiale, desene şi colaje având ca temă natura, în special pădurea. Au arătat că le pasă de mediul înconjurător şi de binele naturii şi că sunt conştienţi că dacă natura e sănătoasă, şi noi suntem sănătoşi. Tot în luna aprilie s-a demarat in rândul elevilor din clasele V – VIII o amplă acţiune de realizare şi stocare de materiale pentru realizarea unei reviste Eco. Primul pas a fost înscrierea la Concursul Naţional al Revistelor Eco, apoi, sub aten-

acele locuri s-au oprit şi s-au informat cu privire la „Luna Verde”. O altă activitate a fost faptul ca doamna profesoară Ţăran Ileana a adunat articole si lucrări pentru „Revista ECO”, care va fi lansată in lunile viitoare. Aceasta a avut ca ajutor pe doamna profesoară Furdui Mirona. Pe această cale de asemenea am vrea să le mulțumim ca au dorinţa şi voinţa de a realiza aceste materiale informative şi utile atât pentru elevi cât şi pentru cadre didactice şi alte persoane din afara şcolii. În urma derulării acestui proiect copiii au putut ajunge cu toții la o concluzie: că este foarte important să preţuim mediul înconjurător, fiindcă fără de el nu am putea supravieţui. Şi nu doar pentru asta, ci şi pentru faptul că mediul înconjurător oferă o imagine frumoasă spaţiului în care se desfăşoară viaţa noastră fără de preţ.

ta îndrumare a doamnei profesoare de biologie Ţăran Ileana şi cu sprijinul d-nei profesoare de limba româna, Furdui Mirona, au creat „scheletul“ revistei: câte capitole să aibă, ce conţine fiecare articol, ce titlu sugestiv să aibă capitolele… iar pentru a stabili un titlu al revistei, toată lumea a fost în „alertă“: fiecare a venit cu idei care de care mai originale, iar la final, titlul revistei a fost găsit: UNIVERS ECO… simplu, dar ofertant. Pasul următor a constat în realizarea unui material ppt, cat mai original al conţinutului revistei, care a fost trimis spre a fi jurizat. Aici un rol deosebit l-a avut Andreea Barb împreună cu câteva colege de-ale ei din clasa a VII-a, care au realizat o prezentare deosebita, interesantă, dar si amuzantă, cu imagini sugestive şi un mesaj cât se poate de clar: nouă ne pasă!!! Sperăm că revista noastră va fi pe placul tuturor şi va câştiga acest concurs. Pe noi ne-a cucerit şi muncim cu drag la ea, adăugând un ingredient care face din Şcoala „Mihai Eminescu“ o şcoală Trifan Cristina Ioana, VI B unică, iar acesta este DĂRUIREA. Prof. Mirona Furdui Să aflăm acum câteva păreri aduProf. Ileana Ţăran nate de la elevii participanţi la plantarea de puieţi : “Mi se pare o idee foarte bună şi cu această ocazie învăţăm să protejăm mediul. A fost foarte frumos să plantăm copaci şi este o faptă bună şi importantă pentru planetă. Natura are nevoie de copaci, doar cǎ unii oameni nu ştiu sa o preţuiască.’’ Baba Karina Georgiana, VI B

“A fost o activitate deosebită,distractivă şi interesantă prin care am putut face o faptă bună.” Conţiu Jerry, VI A “A fost cel mai interesant lucru, putând în acest fel şi să “evadăm”din rutina şi praful zilnic din oraş. Mă bucur că peste ani îmi voi vedea micuții mei arbuşti crescând. Sunt foarte încântată că am avut onoarea de a participa.” În intervalul 22 martie-22 aprilie Cordon Andreea, VI A s-a desfăşurat la Şcoala „ Mihai Eminescu” proiectul numit „Luna Verde”. În această perioadă au avut loc mai multe evenimente. Elevii claselor I - IV au organizat pe holurile şcolii mai multe expoziţii compuse din flori, desene, afişe şi poezii. Acestea au avut un succes deplin mulţumită faptului că toți elevii care au trecut prin

Cultura Civilizatie Comunitate

Site-ul oficial al proiectului

Parteneriatul educaţional interjudeţean „Cultură-Civilizaţie-Comunitate” poate fi accesat permanent pe:

www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro unde pot fi vizualizate echipele de proiect, articolele şi galeria media.

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei