Revista „Floare Albastra”, Anul V, Nr. 7, Mai 2010

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului Inspectoratul Scolar Judetean Valcea Casa Corpului Didactic Scoala cu clasele I-VIII Buleta, Mihaesti Aparitie : bianual Anul V, nr. 7, mai 2010 Publicatie cu caracter educativ-informativ

Editura NOVA DIDACT 2010 ISSN 2068-1313

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

O revista pentru tineri dornici sa–si descopere si dezvolte potenţialul.

Raspunderea pentru continutul materialelor trimise spre publicare revine in exclusivitate autorilor

Editura NOVA DIDACT 2010 Casa Corpului Didactic Vâlcea ISSN 2068-1313 2

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

3

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Odată, demult, pe când zânele colindau pădurile şi piticii răscoleau măruntaiele pământului în căutarea pietrelor preţioase, pe când animalele vorbeau şi puii de lup se jucau cu mieii, trăia într-o căsuţă dărăpănată la marginea unui cătun, un olar împreună cu nevasta şi cei doi copii ai lui. Erau destul de săraci şi îşi duceau traiul doar de pe urma vaselor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apropiere, într-una din zile, pe când se întorcea de la târg, numai ce zăreşte olarul într-un tufiş de la marginea pădurii un iepure ce se ascundea tremurând tot de frică.

Nu i-a fost prea greu să-l prindă şi să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la friptura pe care avea să o facă din bietul iepuraş.

Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de atâta drum, se trânti în pat şi adormi pe dată. Cei doi copilaşi, auzind porunca tatălui, se strecurară binişor şi priviră în traistă, de unde le străluciră doi ochişori speriaţi şi înlăcrimaţi. Din întuneric, iepuraşul îşi aştepta sfârşitul plângând, pentru că auzise şi el planul îngrozitor al olarului şi înţelesese despre ce era vorba.

Doar v-am spus că pe atunci animalele înţelegeau limba oamenilor.

Copiilor li s-a făcut aşa o milă de bietul iepuraş, că abia au aşteptat ca mama lor să plece o clipă din bucătărie şi au înşfăcat iepurele, punând în locul lui un ştergar. Au alergat cât au putut până la marginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînţeles ca olarul a certat-o pe nevastă pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici. Dar s-a întâmplat un lucru mult mai frumos. Mama Iepuroaică a zvonit prin toată pădurea fapta cea bună a copiilor .

Despre ispravă a aflat şi Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii. Şi cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi copii pentru salvarea iepuraşului şi a poruncit iepurilor să le ducă daruri . Astfel, copiii olarului au găsit într-o dimineaţă, frumos înşirate pe pervaz, alune, fructe uscate ciuperci si faguri de miere. De atunci. în fiecare an, tot mai mulţi iepuraşi aduc daruri copiilor cuminţi, harnici si buni.

Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a învierii Domnului Iisus Hristos. Despre olar şi copiii lui abia dacă-şi mai aminteşte cineva, zânele s-au pierdut în negura vremii, dar iepuraşii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, e Paste, tot felul de daruri copiilor.

Sandu Laura cls a VII-a

4

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Considerat cea mai mare sărbătoare creştina, Pastele este celebrarea Învierii lui Iisus Hristos, întemeietorul religiei creştine, născut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan si prezentat mulţimii drept Mesia, Hristos si-a ales 12 ucenici si, vreme de trei ani, si-a predicat învăţătura in Galileea si in Iudeea. S-a întors apoi in Ierusalim, unde a trebuit sa înfrunte mania fariseilor (sectanţi mozaici) si a mai marilor preoţilor, care ii contestau dumnezeirea. Fiind trădat de Iuda, Hristos a fost adus la judecata in fata lui Caiafa (mare preot iudeu) si a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia de a-si fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost răstignit pe vârful colinei Golgota, intre doi tâlhari, după ce si-a carat crucea in spate. Înmormântat, Iisus Hristos a înviat după trei zile si sa ridicat la cer după alte 40.

Când cade Paştele?

Diferitele concepţii cu privire la data serbării Paştelui au dus la serioase discuţii intre adepţii anumitor practici, care uneori puteau provoca adevărate rupturi in rândul bisericii.

O prima uniformizare a datei serbării Paştelui a încercat sa introducă, pentru întreaga lume creştină, Sinodul I Ecumenic (desfăşurat la Niceea, in anul 325, din iniţiativa împăratului Constantin cel Mare), care a decis ca: întotdeauna duminica următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru ca aşa calculau si iudeii data Paştelui lor, de care era legata data Paştelui creştin) Când 14 Nisan (aprilie) sau prima luna plina de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Pastele va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi in acelaşi timp cu Pastele iudeilor, dar nici înaintea acestuia.

5

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Mă îndepărtez….. mă îndepărtez din ce in ce mai mult de copilărie , de vârsta fericirii fără minte . Mi-e dor de jocurile de care nu ma puteam dezlipi,mi-e dor sa stau sub unduirea îngerilor de aur ai Sfântului soare , mi-e dor de viata mea fără griji de pana acum pe care aproape o pierd.

Doar ceva mi-a mai rămas din acest basm care e pe cale sa se sfârşească . miau rămas doar doua visuri de când eram un mic copil. Visul de a zbura ! Din primii ani ai umilei mele vieţi dorinţa mea arzătoare a fost sa plutesc lin pe bolta măreţului univers si sa vad ce se ascunde după poarta paradisului. Am vrut de mica sa mă ţin de mana cu un înger, cu îngerul meu păzitor , care m-a ferit de suferinţă, ca sa-i pot mulţumi pentru mângâierile calde pe care i le pune mamei in palma in fiecare seara si pentru sărutările duioase pe care le aşează buzele acesteia dimineaţa .

In afara de acest vis, Dumnezeu mi-a mai dat o îndatorire. Cu aripile mele invizibile, pe care numai adevăraţii prieteni le pot vedea , eu trebuie sa creez o lume a mea, fără lupte, in care toata lumea zâmbeşte si se distrează împreună . O astfel de lume nu poate fi decât scena unde toata lumea ar trebui sa zâmbească la spectacol .

Totul prinde viata pe scena, chiar si balaurii cu o mie de capete, care pierd la final când dreptatea triumfă in fata răului .

Acestea sunt visurile pe care Dumnezeu mi le-a ales cu mare grija pentru viitor. Chiar daca ele provin din imaginaţia unui mic “Speedy Gonzales ‟‟ , eu le preţuiesc la fel de mult precum ţin la dorinţele mele de acum !

Urmează-ti visul de copil !

6

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Andronoiu Raluca cls. a V-a

“Primavara este dimineata anului!”

Hagop Baronian

Intr-o zi am văzut, Ca zăpada a dispărut Unde-o fi?Unde s-a dus?

Ieşind in strada întrebând Când pe unul, când pe altul Dar nimeni nu mi-a răspuns?

Deodată,un vânt cald Îmi transmite la ureche, Ca vine timpul mai cald Sa ne bucuram cu toţi Ca putem zburda cu mieii Pe câmpii si prin livezi.

Strigând toţi in gura mare: Primăvara! Primăvara!

7

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Bun venit la noi in tara!

Dospina Roxana –Elena cls. a V-a „Primavara isi face propria sa declaratie, atat de tare si de clar incat gradinarul este unul din multele sale instrumente, si nu compozitorul.”

Este din nou primăvara. Natura se spală pe ochi somnoroasa fiindcă tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci.

Odată cu ea au venit si pasarelele care ne încântă cu recitalurile lor. Primăvara , aşezată in fata oglinzii , se da cu putină pudră pe fetişoara ei si parca deodată s-au auzit nişte şuşoteli.

Erau copacii, îmbrăcaţi in haine de sărbătoare, prinseseră viată, iar acum stăteau la taifas. Aceasta si-a aranjat deja rochia de mătase si după ce a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au început sa-si deschidă petalele , sa parfumeze aerul si sa zâmbească cerului albastru-cristalin. Ea nu a uitat sa-si contureze puţin ochii si iarba a prins deja culoare. După ce si-a pieptănat parul, si-a pus pe cap un voal alb prin care a anunţat izvoarele, ca pot începe sa murmure poveştile adunate in timpul iernii. Eu bucurându-mă de toate aceste minuni ale naturii, m-am întrebat de ce oare nu este întotdeauna primăvara? Atunci natura e plină de viata si întrece pe oricine si orice la frumuseţe. Oare este trecătoare aceasta frumuseţe? Dar de ce ar fi aşa? Soarele are cele mai puternice raze vara,tabloul auriu amestecat cu putina cafea este toamna ,iar paradisul alb este doar iarna. Natura nu are o frumuseţe trecătoare ,are doar haine pe care le îmbrăca si cu ajutorul cărora se schimba total. Acum câteva zile livada era acoperita cu o pătura alba de nea care s-a aşternut peste frunzele căzute toamna trecuta ce nici nu se mai văd. In urma cu câteva săptămâni ,puteam observa de la fereastra dansul balerinelor cu rochiţe in mii de forme sau minusculele furnicuţe ,ce erau de fapt copii distrându-se la săniuş. Si iată ca am ajuns astfel, la concluzia ca toate anotimpurile sunt frumoase ,dar parca primăvara ocupa un loc special in sufletul meu.

Cred ca nimic nu este mai frumos decât un peisaj de primăvară, in care toate elementele descrise se afla intr-o conexiune si armonie perfectă, asemenea unor reguli luate din tipare.

8

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

SANDU Laura cls. a VII-a

9

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Dumitrescu Adelina cls. a VII-a

Primăvara, fiica cea mai tânără a bătrânului an, cea aducătoare de bucurie si voie buna a sosit si la noi cu alaiul ei de flori, lumina si culoare.

Totul e învăluit in mantia de lumina a soarelui, care mângâie blând pământul si toate vietăţile. Bolta albastra se oglindeşte in apele limpezi ale râurilor. Zilele sunt mai blânde si mai lungi, iar nopţile mai scurte.

Primăvara a aşternut peste tot un covor multicolor. Câmpurile si dealurile au înverzit, iar livezile se pregătesc sa dea in floare. In păduri , muşchiul copacilor e moale ca o perna de puf, iar brazii care abia si-au lepădat mantia de nea privesc mândri către soare. In desişuri a albit floarea ghiocelului si un parfum uşor de toporaşi se răspândeşte la adierea vântului din amurg.

Primăvara a trezit lunca la viata .Fluturii zburda , albinele harnice îşi încep dulcele zumzet prin flori. Gândăceii si cărăbuşii dorm la soare, dezgheţându-si aripioarele si picioruşele. Păsările calatoare par nişte vâslaşi pe marea cerului albastru. Rândunica cea vesela,turturica,sturzul ciripesc in deschiderea marelui concert al primăverii.

Si oamenii se bucura de aceasta renaştere a naturii. Ogoarele răsună de duduitul tractoarelor si zumzetul hărniciei. In livezi oamenii curata pomii,iar in grădini sapă pământul să pună răsaduri.

Cu mantia plina de lumina, primăvara împarte din pocalul ei tinereţe, voioşie si culoare. Sa ne bucuram toţi de acest minunat mărţişor primit in dar de la blândă primăvara.

10

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Baranguta Lorena cls. a V-a

Este primăvara,la începutul lui aprilie. Natura a început să se dezmorţească la viata. Odată cu ea au venit si pasarelele care ne încântă cu recitalurile lor. Nu de mult,nu prea departe se afla pădurea care este singura din cauza frigului si părăsită de toate vietăţile.

Acum câteva luni aceasta părea tăcută si uitata.

Primăvara s-a întors din nou cu ce are mai frumos, înveselind din nou pădurea singuratica. Copacii au înflorit oferind pădurii si naturii o raza de lumina in întunecimea ei. Câteva picături de roua se zăresc pe firele de iarba verzi, iar zumzetul albinelor si al insectelor de diferite culori încep sa se audă deasupra câmpului cu flori, bucurându-ne inimile de atâta frumuseţe. Dulcele vânt de primăvara adie uşor printre crenguţele copacilor, iar cea dintâi râdunică, venita de departe, taie albastrul cerului ca o săgeată. Izvoarele au început sa murmure poveştile adunate in timpul iernii sub gheata groasa. Căldura a pus stăpânire peste sau la fel ca si vietatea. Fericirea a intrat in natura dând ce e mai bun din ea. Nu ştii unde sa priveşti: in gradina brodata cu diferite culori si împodobită cu o mireasmă îmbătătoare, in pădurea de smarald unde se aflau căprioare zburdând din loc in loc si sticlete cu glasul cristalin, sau la minunata Primăvara. Fluturii se aşezau pâlpâind din aripi pe florile din care albinele scoteau polen. Lângă firicelele subţiri de iarba, din pământul umed si negru se zăreşte o suavă floricică. Ghiocelul cu gluga lui cea de smarald si cu clopoţelul de argint priveşte împrejur la razele soarelui care dezmiardă muntele golaş si pustiu. El ghiocelul gingaş, subţirel la trup si cu clopoţelul sau de argint delicat , a fost ales de către ZânaPrimăvară sa vestească întregii naturi ca domnia zăpezii a luat sfârşit.

Si oamenii se bucura de aceasta renaştere a naturii. Ogoarele răsuna de duduitul tractoarelor si zumzetul hărniciei. In livezi oamenii curata pomii,iar in grădini sapa pământul sa pună răsaduri.

Mai avem si sărbători specifice Primăverii: 8 Martie, ziua tuturor mamelor si fetelor si cea mai importanta sărbătoare, Pastele care vesteşte Învierea Domnului Iisus Hristos.

11

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Cocean ROXANA- cls. a V-a

Intr-un colt de lume, A apărut un nume.

Acest nume este, Al unei prinţese.

Al unei fete, Ce ea ne iubeşte.

Ne da frumuseţi, Mai multe ca in nou vieţi.

Ne da verdeaţă, Cat pentru o viată, Aşa că primăvara, Să vii si la noi in tara Cu toate darurile tale Te aşteptăm cu dragoste mare.

La noi sa vii, Cu multe bucurii!

Primăvara a venit, Copacii i-a înfrunzit.

Păsările s-au întors, Iar cucul cântă voios.

Pe cer soarele străluceşte, Pământul se încălzeşte.

Natura toată s-a trezit, Iar oamenii se apucă de grădinărit.

12

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

A fost odată, Ca niciodată , O mică planetă, Dulce si cochetă.

Arunca pe străzi gunoaie, Si pe ea n-o îngrijeşte Arunca mereu mizerii Si pe ea o necăjeşte.

Frumuseţea ei e rară Cu miros de primăvară, Si cu un dulce ochi albastru, Mai frumos ca orice astru, Iţi aduce bucurie Si o mare veselie.

Dar există oameni care, Au încredere in ea, Si o face fericită, Curăţând mizeria.

Câmpurile cu verdeaţă, Soarele de dimineaţa, Florile viu colorate, Dimineţile cu şoapte.

Străzile ce duc departe Către munţi si către mari, Sunt pline de un miros aparte Misterios, îmbietor.

Terra e o planetă mare, Cu colturi de lumii bogate, Dar exista oameni care Ştiu sa facă nedreptate

Raluca ANDRONOIU Clasa a V a

stop

13

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

POVESTITOR :Intr-un minunat parc aflat in fata scolii Buleta, era o mare veselie.

Era începutul sezonului I, când efectul înviorător al factorilor naturali, aerul si lumina solara, se completa cu bogăţia ornamentaţiilor florale ,asociate artistic cu vaze din ceramica frumos ornamentate.

In acest parc sunt mulţi arbori de foioase si conifere, alături de arbuşti plantaţi cu multa grija de micii ecologişti spre a satisface cerinţele estetice ale privitorului.

Plantele ornamentale au fost alese după inaltime, formă, culoare,armonia si contrastul culorilor, după anotimp si epoca infloririi, durata de vegetaţie si rezistenta la condiţiile mediului.

Printre crengile pomilor se pot observa pasarelele care cu glasul lor maiestos aduc bucurie in sufletul oamenilor. Albinele ca nişte zâne din povesti zboară din floare in floare in căutarea gustului dulce de nectar. Vântul se plimba printre pomi si printre flori, iar briza lui rece aduce bucurie pe chipul tuturor.

Dintr-un colt a parcului se aude o discutie a florilor. O frumoasa panseluţa isi etalează frumuseţea in razele soarelui.

PANSELUTA -Cat iubesc acest anotimp ! Este atat de frumos cand totul revine la viata!... Cand razele soarelui iti mangaie petalele, cand vantul se joaca printre frunze.

NARCISA - Da iai dreptate Panseluto, (in timp ce isi rotea petalele spre soare). Este foarte frumos afara, iar aceasta zi este minunata!

CRINUL -Nu doar minunata , ci superba!. Azi florile mele sunt mai frumoase ca niciodata.

PANSELUTA -La fel si ale mele, .acum am sa va spun o poveste despre mine. Stiati ca numele meu vine din cuvantul francez ,,penser‟‟, iar oamenii ma iubesc pentru ca sunt un simbol al amintirilor. Stramosul meu este o frumoasa floare care are peste 500 de specii si care s-a nascut pe continentul european. Numele ei este viola. Ea este folosit la greci ca un leac medicinal. Va dati seama ce importanta este ? Dar nu numai atat, frumusetea ei a fost folosita ca sursa de inspiratie in operele lui Shakespeare. Sunt atat de mandra ca am asemenea stramosi. Dar spre deosebire de viola eu ma mai mandresc cu ceva: florile mele se deschid mai mult si sunt mai rotunda, iar acest lucru ma face sa ma simt speciala. Mangaierea soarelui si briza vantului imi aduce bucurie.

NARCISA -Este o poveste foarte frumoasa. Este atat de bine sa ai stramosi de care sa te poti mandri.

ALBINA -Despre ce vorbiti voi floricelelor ?

CRINUL :-Panseluta tocmai ne-a spus o poveste foarte frumoasa.

ALBINA -Despre ce ?

CRINUL -Despre originea ei.

ALBINA - E atat de interesant sa descoperi care iti sunt stramosii, si care iti sunt scopurile tale… spuse Albina.

14

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ CRINUL;- Da asa este. Dar tu ce faci Albino ?

ALBINA -Eu umblu din floare in floare si adun nectar pentru a face miere , de care o sa se bucure oamenii. Dar haideti sa ma ispuna cineva o poveste. Ce spui Narciso ne spui povestea ta ?

NARCISA - Da sigur ca va spun. Asa cum stiti, eu sunt o planta perena, strabat iernile geroase in repaus sub forma de bulb, bogat in sabstante hranitoare din care primavara devreme isi fac aparitia frunzele verzi si tulpinile aeriene cu inaltime de 25-60 cm. Sunt considerata o planta frumoasa si cred ca acest lucru se datoreaza invelisului floral alb, cu centru galben si marginea brodata cu rosu. Oamenii ma considera o planta delicata si cu un miros suav. Dar exista ceva ce nici ei nici voi nu stiti :bulbii mei ascund niste substante nocive numite narcisia sau narcopoctina care produce hipertensiune si da somnolenta chiar si numele meu vine de la grecescul ,,Narke‟‟ care inseamna ,,somn profund‟‟.

ARBORE - E o poveste foarte frumoasa Narciso -spune un arbore batran care ascultase discutia.

ALBINA - Buna ziua domnule Arbore ! ce mai faceti intraba albinuta.

ARBORE - Ce sa fac ALBINUTO , stau si privesc cum trece timpul. V-am auzit spunand povesti si m-am gandit sa vin sa stau de vorba cu voi. La varsta mea imi plac mult povestile.

Dar sa stiti ca am sa va spun ceva. La varsta mea am vazut multe si , desi asa cum ati spus voi ca oamenii va iubesc sunt si oameni rai care polueaza.

VANTUL – isi face aparitia cu o adiere usoara. Da asa este ! ( intrerupand discutia,)in drumul meu duc aceste gunoaie in locurile cele mai indepartate si uneori sunt cu efect distrugator asupra unor animale.Am vazut cum balene uriase mor pentru ca se asfixiaza cu pungile care ajung in apa marilor si oceanelor PAPADIA – asa e vantule dar eu iti multumesc ca desi nu ma ingrijeste nimeni,. fiind o planta spontana, tu ma ajuti sa ma raspandesc pe pajisti si pe toate intinderile cu iarba. Unii ma considera o buruiana suparatoare , dar eu reprezint pentru omenirea suferinda un leac deosebit de valoros.

La indemana oricui, eu sunt un leac pentru bolile biliare, hepatice, obezitate, gută, reumatism, ateroscleroză, varice şi altele. Am dovedit că pot să ajut ficatul să elimine toxinele din sange.

Poate si eu atrag atentia prin inflorescenta mea ca un soare dar si prin pamponul de fire maciucate pe care l-am la maturitate.

CRINUL - Dar ce te aduce aici Vantule ?

VANTUL - M-am gandit sa vin si eu sa stau cu voi.

NARCISA - Bine ai venit Vantule , dar acum e timpul pentru povestea Crinului. Deci Crinule ce poti spune despre tine ?

CRINUL - Eu sunt o planta parena ierboasa foarte frumoasa. In traditia crestina, eu reprezint floarea Fecioarei Maria. In iconografie, Arhanghelul Gavriil este prezentat aducandu-i un crin Fecioarei atunci cand o anunta ca Ea il va naste pe Hristos. Florile mele albe simbolizeaza puritatea, inocenta, respectul,admiratia.

NARCISA - Este foarte interesant ce ne spui .

CRINUL - Da as putea sa va mai retin atentia cu o alta povestioara: Legenda spune ca traia pe vremuri o vrajitoare deosebit de rea si de puternica. Se facea ca tot ceea ce atingea aceasta vrajitoare se prefacea in stana de piatra. Daca insa se atingea de un copil, acesta era prefacut intr-o floare. Pe acea vreme, traiau doi copii, frate si sora, care nu aveau parinti si plecasera in lumea larga pentru a-si gasi o familie.

Cei doi copii ajung la castelul vrajitoarei si, apropiindu-se prea mult de castel, fata este prefacuta intr-o floare. Baiatul dorind sa isi salveze sora cere ajutorul Zanei Florilor, care ii da o floare care sa il ajute sa isi salveze sora. Se pare ca aceasta floare daca atingea un obiect 15

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ fermecat de vrajitoare rupea vraja care il cuprinsese. Cu ajutorul acestei flori, baiatul reusi sa isi descante surioara si sa o transforme pe aceasta la loc in fata. Cei doi incearca apoi sa fuga, dar sunt prinsi de vrajitoare, care ii preschimba in doi crini, doua flori albe al caror miros te face sa nu te poti apropia de ei. Ideea era ca nimeni sa nu se poata apropia de ei cu floarea fermecata pentru a-i salva.

PANSELUTA - Foarte interesanta povestea ta. Am avut o zi minunata . Ma bucur ca miam petrecut-o cu voi, dar acum s-a lasat noaptea si trebuie sa ne despartim.

ALBINA - Asa este . Va doresc o seara minunata.

VANTUL - Si eu la fel spuse. Lasand in urma o briza rece.

Seara se lasa in parc, iar linistea veni odata cu noaptea. Cerul presarat cu mii de stele priveste micutele plante cum isi inchid petalele pentru un somn linistit. Noaptea aduse cu ea linistea si somnul dulce.

Raluca ANDRONOIU – Panseluta Remus OTESANU-Vantul Damian FLORI-Arbore Laura BARBU-Papadie Laura SANDU-Recuzita

Echipa de lucru: Stefania BADEA-Scenariu Adelina DUMITRESCU-povestitor Lorena BARANGUTA-Narcisa Roxana COCEAN-Crinul

Pădurea semnifica in sufletul oamenilor un smarald viu , care niciodată nu va înceta sa strălucească in inimile noastre.

Pădurea reprezintă o lacrima a lui Dumnezeu lăsata pe pământ pentru a ne bucura de ea, de asemenea ea reprezintă casa verde a unor minunate făpturi care trăiesc printre zbuciumurile frunzelor secerate de vântul aspru, care loveşte fără milă.

Pământul plânge si tot plânge văzând ca vremea lui trece, iar pădurile de care a avut el a avut grijă acum sunt distruse. Cerul senin ca de alta data plânge cu tot amarul vărsându-si lacrimile sale reci, dar in acelaşi timp fierbinţi fata de o lume necunoscuta ce I se pare acum, lăsându-le nepăsător sa se zdrobească pe pământul biciuit de ani grei de viata.

Soarele, aurul de pe cer, isi trimite si ultimele raze preţioase pentru a putea înveseli cerul si pământul, sa trezească pădurea la viata, mângâind-o cu razele sale aurii. Izvoarele cele pure si prea liniştitoare se întâlnesc in codrul verde dorind, parcă sa-si şoptească in amurgul nopţii plecarea lor cea neştiutoare. Pasările se striga in limbajul cântecelor prin pădurea cea nevinovata vestind plecarea lor din aceea pădure care parca pentru ele a murit.

Pădurile cu tulpinile fumurii, cercelate cu flori de zarzări si de corcoduşi au rolul de oxigenare înveselind, cerul cu parfumul ei atât de fermecător si ameţitor. Pădurile reprezintă un labirint de copaci deasupra cărora pasările veghează neîncetat. Acest labirint menţine umiditatea si oferă umbra neagra si rece in care omul isi satisface inima ferindu-se de căldura torida care l-ar răpune.

Pădurile menţin solul trist care datorita lacrimilor amare vărsate de cer s-ar topi la vale luând cu el totul in calea sa. Ele au rolul de a înfrumuseţa pământul măcar atât cat ar putea.

Pădurile isi sacrifica copacii cei înalţi si verzi, scăldaţi in razele soarelui, pentru a le asigura oamenilor lemne pentru foc, pentru impresionantele clădiri si pentru multe alte lucruri de care omul se mândreşte.

16

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ Pădurea pustie lăsată singura in disperarea sa, ar fi dorit si ea sa fuga odată cu izvoarele , odată cu pasările si odată cu timpul atât de rece si crud. Dar nu poate datorita omului care a dorit sa o cucerească ca pe o prinţesă din basmele neuitate de timp. Ea plânge ,suspină si suferă ca o inimă frântă.

Adevărul este ca pădurile pleacă si foarte puţine se mai întorc, câteodată dispar in negura nopţii, câteodată pleacă din viata noastră, iar uneori isi pierd viata pentru ca oamenilor să le fie bine.

Surcel Dumitru Daniel Cls. aVIII-a Baranguta Lorena Cls. a V-a

My dress is tight My jeans seem bright My jacket fels too baggy, And my t-shirt too small…

My socks are short All these are my clothes.

I’m happy!

Stanescu Andreea cls. a V-a

My black cat Is very funny Today she was so lovely When she cried: Miaow! Miaow!

And enjoyed her lunch cheese with a wow1 I love my sweet black cat You are very nice When you hunt the mice And run the fields across our house.

You and the hunt in a pounce-pounce bounce!

Roxana Cocean & Roxana Dospina Cls a V-a

My day is brilliant I’m having orange juice.

Isn’t it brilliant?!

My luck is huge…

I love my dress, How beautiful it is And what a swing!

Stanescu Andreea Cls. a V-a

Dear dad, I love you!

You are my dear-Thank you dear.

Baranguta Lorena Cls. a V-a

Beautiful belt I love you.

Looking at you I love you.

17

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

INVINGATORII

Pe data de 19. Aprilie 2010 la scoala cu cls. I-VIII Anton Pann a avut loc concursul interjudetean ,, Judecata Padurii”. Echipa ,,Floarea Albastra “ de la scoala cu cls. I-VIII Buleta a castigat premiul I si cupa la sectiunea - Proiecte de mediu

,,Azi, în falnica pădure, Mai sunt fragi, mai sunt şi mure.

Dar e sumbru viitorul, C-a pătruns în ea... toporul. “ Sub genericul ,,Judecata pădurii” Şcoala cu cls. I-VIII Anton Pann Rm. Vâlcea a organizat un concurs interjudeţean pe 17. apr. 2010, concurs la care am participat si eu ca membra a echipajului ,,Floare Albastra”.

Activitatea a fost anunţata din timp de d-na prof. Letiția Murăruș si a fost cuprinsa in proiectul ecologic ,,Pădurea Smaraldul ecologic” Atenţia pe care am acordat-o in selectarea si prelucrarea informaţiilor pe care urma sa le prezentam sub forma de P.P.T, a făcut ca emoţiile inerente unui concurs sa fie bine gestionate. Îmbrăcate in ţinuta specifica primăverii ,,explozie de verde” au păşit timid pe porţile scolii organizatoare, fiind incantată de aspectul exterior al scolii, in special parcul amenajat in stil geometric, si nu in ultimul rând sala de festivitați unde urma să ne confruntam cu echipaje din jud. si din tara.

Pana sa începem concursul am analizat cu atenţie lucrările de pictura expuse care 18

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ prezentau sub toate formele aspectele mediului natural, si am constat ca si lucrările noastre au fost bine realizate, mai ales când am văzut ca juriul de specialitate a remarcat unul dintre ele.

La un semn al d-nei Director s-a dat startul pt. concurenţii la secţiunea P.P.T.

Echipajul nostru a fost ultimul, ceea ce ne-a permis prin comparație sa anticipam rezultatul final si intr-adevăr nu ne-am inselat.

Lucrarea noasta a fost cea mai buna ca forma, conţinut si mod de prezentare.

Urma sa aşteptăm evaluare din partea comisiei de specialitate.

Timpul a trecut greu pana la anunţarea rezultatelor dar a meritat am primit LOCUL I cu medalie si cupa ceea ce ne-a întărit convingerea ca si in mediul rural se face munca de calitate, chiar daca unii colegi au negat fapt pt. care s-au transferat la scoli din mediul urban.

Aceasta experienţa mă indemnă sa mă implic si mai mult in toate activităţile extraşcolare care îmi vor pune amprenta asupra formarii mele intelectuale si spirituale.

Sper ca aceste gânduri va vor trezi si vouă dorinţa de a participa la activităţile organizate la nivelul scolii, judeţului sau al tarii si astfel sa răzbiţi in viata.

Succes tuturor! ,,Învăţarea este descoperirea a ceea ce ştii deja.”

Dumitrescu Adelina cls a VII-a

19

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

.

Andronoiu Raluca cls a V-a

A fost o activitate festiva de mediatizare a produselor obţinute in cadrul proiectului “Culorile Primăverii” ,activitate organizata la nivelul Scolii Anton Pann Rm. Vâlcea.

Aici s-au prezentat echipaje de cate 3 elevi de la fiecare scoală partenera in proiect ( Şcoala Buleta, Bunesti, Anton Pann, Şcoala de Arta Rm. Vâlcea, Şcoala Tache Ionescu, Scoala nr 13 ) si au diseminat tehnica de lucru pe care au folosit-o pentru a obţine o mare diversitate de plante decorative, atât naturale cat si artificiale, obţinute prin tehnica origami, arta populara sau pictura.

Fiecare scoală a avut o prestaţie originala, produsele prezentate au fost însoţite de cate o legenda specifica primăverii. La final s-a prezentat un moment artistic deosebit susţinut de echipajul de la Şcoala Buleta si cel de la Şcoala de Arta Rm.Valcea.

Aplauzele au adus mult zâmbet pe fata elevilor.

Ca recompensa pentru truda depusa, Org. World Vision Rm. Vâlcea a oferit articole textile .

20

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

O dieta sănătoasa cu puţine grăsimi si zahar si bogata in fructe si legume, joaca un rol important in reducerea unor riscuri serioase pentru starea de sănătate , cum ar fi obezitatea ,diabetul si bolile cardiovasculare. Mâncarea sănătoasa este benefica si pentru par, piele si unghii..

Pentru a preveni aceste îmbolnăviri elevii de la Şcoala Buleta au parcurs in cadrul orelor de educaţie pentru sănătate si extraşcolar modulul „Stil de viata sănătos”, ceea ce le-a permis participarea la Concursul Judeţean organizat de Liceul Băile Govora, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii 07 aprilie 2010, sub titlul sugestiv: “VREM SANSA VIITORULUI PRIN HRANA SANATOASA” !

In urma desfăşurării probei teoretice de concurs, echipajul de la Şcoala Buleta s-a situat pe Locul I. Efortul depus, a fost din plin răsplătit de Organizaţia World Vision Rm. Vâlcea ,prin dulciuri, atlas de anatomie si articole vestimentare. In acest fel s-a contribuit la stimularea spiritului de competiţie, specific statutului de elev.

SUGESTII privind alimentatia : - Nu sari peste micul dejun; - multe fructe si legume, cel putin 400 g /zi; - Reduce grăsimile saturate si zaharul; - Bea multa apa; - Fa exerciţii fizice cel puţin 40 minute/zi; - Daca nu ti place sa faci sport ,mergi la scoala pe jos, cu bicicleta sau cu rolele;

21

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor in toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimele zvarcoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara si soarele. Acest triumf al invierii si regenerarii nu putea fi invocat decat printr-un Martisor pe care il daruim celor dragi la inceput de primvara.

Martisorul este un obicei specific romanesc mostenit de la stramosii nostri, inexistent la alte popoare.

Numele popular al lunii martie-“Martisor”este de origine latina (matius). Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea “Matronalia”. In aceasta zi se desfasurau serbarile zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul, sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii,ale florilor si fecunditatii naturii.

Martisorul, simbol al primaverii, se confectiona din fire de canepa sau lana (mai tarziu din bumbac), albe si rosii, care se legau in forma de 8. De acest snur se atarnau monede din aur sau argint, dar si fire de iarba, muguri sau flori. Imbinarea culorilor alb si rosu e traditionala purtandu-se la nunti, cand se nasc copii, la hainele de inmormantare ale batranilor ( in Oltenia si in Muntenia), cele doua culori simbolizand continuitatea vietii dupa moarte. Cu alb si rosu se impodobest primele oi care intra in stana si primul plug iesit la arat.

In zonele romanesti stravechi, mamele prindeau copiilor martisorul la gat, la mana sau la picior, obiceiul pastrandu-se si azi in unele sate pentru a fi feriti de rele si de boli.

Martisorul este purtat in toate satele si orasele din Muntenia, mai ales de fete si femei, dar in vremi de mult apuse, erau daruite baieteilor de catre moasele lor. Acesta era un snur de arnici (borangic = matase naturala) rosu si alb pe care baiatul il putra la mana.

Aici sunt impodobite si casele cu snur alb si rosu. Cand trece perioada martisorului, snurul nu se arunca, se pune intr-un pom batran, ca sa dea roade in anul acela.

Martisorul se poarta toata luna martie.

Este interesant, ca traditia martisorului a ramas inca nealterata, desi acum a devenit o marfa profitabila pentru multi comercianti.

Invatatoarea este purtatoarea traditiei, este cea care pune suflet atunci cand lucreaza alaturi de elevii ei, la scoala la confectionarea martisoarelor.

Pentru noi elevii clasei I si a III-a a fost un castig real am confectionat martisoare si am realizat doua panouri cu lucrarile noastre, dupa ce am invatat cum e bine sa lucrezi in echipa, sa respecti munca ta si a celorlalti. A fost o adevarata competitie din care toti am castigat. BRAVO ! FELICITARI TUTUROR !

Clasele I si a III-a Inv. Manafu Cornelia

22

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Intr-o zi frumoasa de primăvară, când razele soarelui încălzeau cu putere, elevii clasei a IV- a, au ieşit in parcul din fata scolii, pentru a curaţi rondurile de buruieni, plante concurente pentru hrana si lumina, a îngriji plantele ornamentale deja existente si de a planta noi specii.

Pentru a atrage atenţia asupra activităţii desfăşurate, am primit şepcuţe si tricouri verzi, colorând astfel si in mod artificial mediul înconjurător.

In timpul activităţilor practice desfăşurate ni s-au transmis informaţii teoretice care ne-au permis să realizăm acest exerciţiu de gândire: “De la firul de iarba pana la arbore...”  O planta are nevoie de ... pentru a creste si a se dezvolta;  Pentru a pregăti hrana are nevoie de ...... pe care o ia de la soare;  Creşterea si dezvoltarea este condiţionată de ........... care se măsoară cu termometrul.  Plantele absorb apa cu sărurile minerale din ... unde îşi înfig rădăcina.  Toate plantele sun organisme ...pentru ca au un schimb permanent cu mediul înconjurător;  Plantele sunt importante pentru ca ne dau .....si oxigen necesar vieţii pe Pământ.

Omul apartine naturii, dar natura nu apartine niciodata omului!!!

-<<Sa dam Naturii ceea ce-i apartine>>

CRANGUS Alexandra Clasa a IV-a

23

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Sub acest generic s-au desfăşurat în data de 22 aprilie 2010, la Şcoala cu clasele I-VIII Buleta – Mihăeşti, activităţi dedicate „Zilei Mondiale a Pământului 22 APRILIE” .

La aceste activităţi au participat echipele verzi formate din elevii Şcolilor Buleta Mihăeşti, Buneşti, Nr. 13 Râmnicu Vâlcea , Liceul Govora Băi, echipe înscrise în Proiectul naţional ,,ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE,,.

Activităţile s-au desfăşurat în prezenţa doamnei Director Camelia LUPSOIU , a doamnei Director educativ Letiţia Murăruş şi a profesorilor coordonatori de proiect Alina PETCU, Rita UDREA, Maria MECU , Elena Garaliu.,Cornelia MANAFU, Ileana DUTA si Elena MIHAILA. Elevii au desfăşurat activităţi practice de înfrumuseţare a parcului şcolar, de igienizare a zonei din jurul şcolii,si nu in ultimul rând de conştientizare a faptului ca multe din resursele planetei nu sunt regenerabile si ca sănătatea si supravieţuirea speciei umane depind de sănătatea si diversitatea naturii.

Prin activitatea desfăşurată sub forma de masa rotunda au fost trecute in revista toate problemele cu care se confrunta Planeta Albastra dar au insistat si pe soluţiile care sunt la îndemâna tuturor celor interesaţi.

S-a amintit principiul care sta la baza politicii UE privind Protecţia Mediului 20/20/20-care presupune:  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%;  creşterea ponderii energiei regenerabile cu 20%;  reducerea consumului de energie, prin creşterea eficientei cu 20%; La final au fost realizate mesaje ecologice cu rol de a sensibiliza cetăţenii întregii lumi asupra necesitaţii exploatării durabile a resurselor naturale – apa, aer, sol, plante,animale, depozite minerale,combustibili fosili de petrol, cărbuni, gaze naturale, protejării biosferei învelişul cel mai tânăr al Planetei Terra.

24

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ Manifestarea deja tradiţională “Luna Pădurii”, care are loc an de an în perioada 15 martie – 15 aprilie, a ajuns in acest an in România, la 57 ani, in lume la 138 de ani, iar la şcoala noastră la a 5 a manifestare.

Astfel pe 03 aprilie un grup de 12 copiii însoţiţi de d-na prof. Letitia MURARUS si d-nul tehnician silvic IONESCU Nicolae s-au deplasat in zona Tatarani, zona situata pe malul Oltului, frecvent expusa eroziunii solului, unde au plantat aproximativ 500 puieţi de anin Alnus glutinosa.

Acest eveniment are la origine, iniţiativa lui Spiru HARET , Ministrul Cultelor si Instrucţiunii Publice de la începutul secolului trecut, de a sărbători „Ziua Pomilor „prin plantarea unui copac de fiecare elev.

“Luna Pădurii” este un program naţional care evidenţiază evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa si beneficiile aduse de pădure .

Acest eveniment ecologic se organizează si gestionează de Regia Naţională a Pădurilor si prin acţiunile realizate, se doreşte conştientizarea opiniei publice, asupra necesităţii covorului verde, ca o complexă comunitate vie.

Înainte de plantare s-a realizat o descriere a particularităţilor morfologice a speciei lemnoase si tehnologia de plantare.

O alta acţiune care s-a desfăşurat in aceasta perioada a fost cea de amenajare a spatiului verde din fata scolii.

Şcoala Buleta a trecut in agenda de activităţi extraşcolare aceasta acţiune , cu scopul de a genera atitudine si implicare individuala ,fie ea si aparent minora, nevăzuta si lipsita de recunoaştere publica. E firesc ca nu sunt aici relevante eforturile si realizările copiilor, ci indemnul la acţiune in perioada de “ explozie de primăvară a clorofilei"

Pe lângă activităţile cu caracter practic aplicativ, in aceasta perioada s-au realizat si activităţi de informare privind rolul si

25

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ problemele cu care se confrunta „Pădurea” ecosistem complex terestru.

Cunoştinţele acumulate prin aceste activităţi extraşcolare au fost sintetizate in proiectul „PADUREA SMARALDUL ECOLOGIC „proiect pe care echipajul scolii, intitulat sugestiv „FLOARE ALBASTRA”, l-a prezentat la Concursul Interjudeţean „JUDECATA PADURII„ care s-a desfăşurat pe 17 aprilie 2010.

Concursul a fost organizat cu multa atenţie de cadrele didactice de la Şcoala Anton PANN Rm. sub coordonarea d-nei Director Elena SPIRIDON a fost la prima ediţie si a lăsat impresii foarte bune in mintea participanţilor, mai ales prin faptul ca şcoala Buleta a obţinut PREMIUL I la secţiunea de PPT a concursului.

26

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Marea varietate de plante, animale, pasări, păduri, oceane si păşuni , care fac parte din planeta noastră locuibila este ameninţata cu dispariţia. Daca aceasta biodiversitate va dispărea, toate lucrurile pe care le consideram sigure, cum ar fi apa curata, aerul proaspăt si alimentele ,pot si ele sa dispară. Poate puteţi sa va imaginaţi viata fără o plimbare in pădure, fără cântecul pasarelelor, fără plante ,dar puteţi sa va imaginaţi viata fără aer sau fără apă de băut?

Pierderea

biodiversitatii este una din cele mai importante provocări cu care ne

confruntam.

Omul este principala cauza a distrugerii biodiversitatii prin agricultura intensiva si construcţii, poluarea si exploatarea excesiva a oceanelor, râurilor, lacurilor, pădurilor si solurilor.

Pădurile nu sunt reprezentate uniform pe planeta.

Majoritatea se găsesc in Rusia,si America de Nord unde au început sa dispară din cauza defrişărilor.

Probabil ati auzit de distrugerea pădurilor tropicale care acoperă zone din America de Sud si Asia de Sud-Est unde copacii sunt arşi pentru a se crea teren pentru agricultura.

In ultimii 40 de ani au dispărut mai mult de jumătate din pădurile planetei.

Proiectele de plantare de copaci, cum ar fi Campania de plantare a unui miliard de copaci propusa de ONU, sunt iniţiative globale care au ca scop înlocuirea pădurilor plantarea unora noi.

In Europa habitatele naturale si speciile de plante si animale sunt in mare pericol. Aici trăiesc aproximativ 200000 de specii diferite, dintre care unele sunt ameninţate cu dispariţia si anume: 45% din speciile de reptile si fluturi, 42% din mamiferele indigene, 30% din speciile de amfibieni , 43% din speciile de pasări. In plus, riscam sa pierdem numeroase specii de plante dintre care multe ar putea fi folosite pentru obţinerea unor medicamente.

Prof. Murarus Letitia

27

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Mama noastră - adevărată e “ Natura Minunată”

Cunoscând natura si descifrându-i tainele, preşcolarii din grupa mare pregătitoare Buleta, au înţeles importanţa acesteia si necesitatea de a o păstra sănătoasă, pentru ei si generaţiile viitoare.

Consider ca acţiunea desfăşurată in parcul scolii “Un copil –o floare”a dat copiilor emoţii pozitive si le-a sporit încrederea in forţele proprii.

Ei au învăţat ca trebuie sa ai multa răbdare ca sa te poţi bucura de munca ta si ca aşteptarea va fi răsplătita de fiecare floare gingaşă ce se va deschide sub ochii tai.

Educator, Elena MARICA

28

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

9 mai 2010 –zi cu dublă semnificaţie pentru buleteni La căminul cultural Buleta localnicii au marcat împreună a II a ediţie a sărbătorii dedicate localităţii Mihăesti, localitate ce completează gama de frumuseţi, intalnite in regiunea cuprinsa intre Rm. Vâlcea si Horezu.

In orice anotimp vei rătăci pe aici ,dar mai ales din primăvara pana toamna târziu ,la fiecare pas izvoarele te întâmpina cu şoapte ce, par a veni din adâncuri vorbinduti de toata durerea si statornicia străbunilor noştri, care sau ocupat cu grădinăritul, îndeletnicire practica ce le a asigurat traiul de a lungul timpului.

Prima ediţie, a fost lansata cu ocazia inaugurării noului edificiu din comunitate, destinat Primăriei ,edificiu realizat prin eforturile tuturor localnicilor, in special al domnului Primar Nicolae STANICA, căruia ii mulţumim si ii dorim multa sănătate si putere de munca in continuare.

Aceasta zi are o dubla semnificaţie in sensul ca anul acesta se împlinesc 60 de ani de la momentul istoric 9 mai 1950, reprezentat de declaraţia, prin care ministrul de externe francez, Robert Schuman, a început un lung şi complex proces de integrare europeană.

2010, a fost declarat de UE ca „An European de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

Speram ca in comunitatea noastră prin truda oamenilor, din zori si pana in seara, sărăcia sa afecteze cat mai puţine familii sau sa fie eradicata pe cat posibil.

Elevii Scolii Buleta, au căutat sa retina atenţia publicului cu un scurt program artistic: reprezentat printr-un colaj de piese muzicale cu mesaj floral, având in vedere ca ne aflam in luna Florilor,3 piese muzicale inspirate din folclorul poporului roman, moment asociat cu tradiţionalul dans popular.

Aplauzele si cuvintele frumoase adresate de d-na Director al Centrului Judeţean de Cultura Vâlcea, au răsplătit efortul copiilor depus pentru marcarea acestui eveniment, trecut in agenda culturala a comunităţii

.

A consemnat, Mihaela DUMITRESCU clasa a VIII a

29

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

O sa încep cu semnificaţia religioasa, având in vedere ca Dumnezeu din nimic a făcut lumea, iar din iubire pentru noi , oamenii, a trimis pe unicul Sau Fiu” Iisus Hristos” pe Pământ, sa se jertfească, pentru a ne scăpa de păcatul strămoşesc.

In fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului la ceruri cu promisiunea ca nu ne va părăsi, ci va veghea asupra noastră pana la a 2 a venire .

In toate bisericile, mânăstirile si catedralele ortodoxe din tara si străinătate se face pomenirea tuturor eroilor romani căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă, pentru credinţa, libertate, dreptate si pentru apărarea tarii si întregirea neamului.

Pentru noi copiii de la Şcoala Buleta, noţiunea de” erou” nu este o noţiune perimata,ci reprezintă o persoana care se distinge prin vitejie si prin curaj excepţional in războaie sau alte împrejurări. Din acest motiv in cinstea acestui eveniment am realizat o frumoasa coroana de flori, am pregătit un mesaj adecvat, ne-am îmbrăcat in ţinuta festiva si ne-am îndreptat voioşi, spre biserica din comunitate, pentru omagierea miilor de luptători trecuţi in „cărţile de aur”pentru faptele lor. Ne-au surprins plăcut enoriaşii care au apreciat gestul nostru si ne-au invitat la o masa festiva organizata cu aceasta ocazie.

Un alt moment emoţionant a fost aniversare unei bătrânici de 92 ani COCEAN Victoria. Buchetul de flori si cadoul oferit a adus un zâmbet senin, pe chipul sau blând, cu trăsături frumoase, dar transformat in timp de atâtea griji. Cu siguranţa a povestit copiilor, nepoţilor si strănepoţilor despre Primul, dar mai ales despre al Doilea Război Mondial, care a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme. A vorbit cu siguranţă, despre persoanele care au fost rănite grav, au căpătat infirmităţi pe viaţă datorită armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorită experienţelor militare şi medicale inumane la care au fost supuse. Toate aceste orori au fost cunoscute si de noi la orele de istorie,care vizează formarea trăsăturilor noastre moral-patriotice pe care le-am exprimat cu aceasta ocazie.

A consemnat, Petronel CIUCULESCU clasa a VI a 30

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naştere, natura înzestrează copilul numai cu „seminţele ştiinţei, ale moralităţii şi religiozităţii”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educaţie.

Ce va presupune educaţia conform noii legi?

Am aflat pe 06 iunie 2010, când, in calitate de reprezentanta a Consiliului Elevilor de la Şcoala Buleta, am primit invitaţia de a participa la o sesiunea de dezbateri, privind noua Lege a Învăţământului.

Activitatea a fost organizata de Consiliul Judeţean al Elevilor, la Biblioteca Judeţean Antim Ivireanu.

Ca invitaţi de onoare, au participat reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Județean Vâlcea, respectiv d-na inspector general prof. Gabriela ENE, d-na inspector general adj. prof.

Maria OCHESCU, d-nul inspector general adj. prof. Ion GAVA, d-nul inspector educativ prof.

Dumitru VLADUT si nu in ultimul rând d-nul Liviu BONTEA preşedintele Fundaţiei de Tineret Vâlcea.

Sala a fost arhiplina ceea ce a însemnat ca elevii au fost interesaţi de modul cum educaţia isi va pune amprenta asupra formarii personalităţii liber creative a elevilor.

Ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca pentru orice problema ridicata de elevi, d-na inspector Maria OCHESCU a avut argumente foarte puternice ceea ce m-a făcut sa înţeleg ca noua lege a învăţământului are ca scop formarea unui învăţământ de calitate.

Fiecare elev va trebui sa facă un progres in funcţie de particularităţile sale, sa-si stabilească un tel in viata pe care cu siguranţa il va atinge prin munca si perseverenta.

Societatea are nevoie de munca de calitate la orice nivel si mai puţin de diplome neacoperite de competente.

Din ce am inteles eu trebuie sa acordam o atenţie deosebita tuturor actvitatilor scolare si extrascolare pentru a putea face fata cerintelor societatii caracterizata printr-un proces de evolutie tehnica si stiintifica rapida. Copilaria, este perioada care ne permite pe langa joc, acumularea unei mari cantitati de informatii pe care sa le putem transpune in practica.

Ca un indemn final”nu mai lasati timpul sa treaca pe langa voi,fara sa-l folositi util,avand in vedere ca nimic nu se primeste gratuit, ci totul trebuie obtinut prin munca.

A consemnat, Laura BARBU clasa a VI a

31

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

PAMANTUL - CASA NOASTRĂ Din iubire pentru om, Dumnezeu, Ziditorul a toate a creat pentru noi această lume absolut mirifică, cu mări şi oceane, cu ploi roditoare şi nori, cu păduri fără seamăn, cu anotimpuri şi vieţuitoare, dându-ne prima binecuvântare şi poruncă: ”Creşteţi, vă înmulţiţi şi stăpâniţi Pământul!”(Geneza,1.28).Datoria umanităţii e de a-şi îngriji cu înţelepciune această casă-palat unică, numită PĂMANT (TERRA), fiindcă o alta asemenea ei nu s-a aflat în Universul Timpului.

“Ce oferim noi Pământului? … puţine… sau practic nimic, epuizând tot mai mult resursele naturale, in timp ce ar trebui sa păstram ecologia Pământului intacta!”

Mulţi dintre oameni se întreabă când pământul va fi din nou ca înainte, la fel de curat şi cu tot atât de multe resurse.

Numai că asta este imposibil din moment ce noi îl distrugem chiar şi fără să ne dăm seama.

Cu fiecare acţiune a noastră atentam la integritatea Pământului, distrugem mare parte din casa noastră“, pentru ca Pământul este casa noastră a tuturor. Efectul de sera este unul din principalii inamici ai pământului si ai omului alături de inundaţi, alunecări de teren, defrişări etc. Natura ne oferă o varietate de alternative pentru producerea energiei Singura problema este cum sa transformam lumina solara, vântul, energia geotermala sau puterea apei in electricitate sau căldura intr-un mod ecologic si cu costuri cat mai mici, astfel reducând efectul de sera si ajutând la protejarea climei si mediului înconjurător. Alte soluţii ar fi: sa evitam folosirea deodorantului de tip spray, sa folosim bicicleta sau transportul in comun, sa economisim hârtie pentru a salva pădurea, sa aruncam hârtii la coşul de gunoi, sa folosim cât mai multe produse naturale, sa se pună filtre la coşurile fabricilor şi la ţevile de eşapament ale maşinilor, sa plantam câţi mai mulţi copaci.

Ziua de 22 aprilie a devenit un element simbol al responsabilităţii civile in domeniul protecţiei mediului. Părintele acestei zile este senatorul american Gaylor Nelson. In primul an circa 20 de milioane de cetăţeni americani au participat la acest eveniment, in anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de tari au transformat « Ziua Pământului » intr-o manifestare de amploare in istoria omenirii. Atunci a fost fondata si organizaţia neguvernamentala « Earth Day USA », care coordonează pe plan naţional si internaţional acest eveniment. După 1990, « Ziua Pământului » a fost sărbătorita si in tara noastră . Organizaţiile care militează pentru protecţia mediului întreprind acţiuni de acest tip dorind sa-i facă pe cetăţenii României si planetei sa înţeleagă ca protejând resursele naturale protejam biosfera, viata si sănătatea oamenilor si deci Planeta Albastra - PAMANTUL Cu o floare nu se face primăvara după cum spune o vorba veche româneasca, aşa ar spune unii oameni ca nici cu o zi a Pământului nu se poate face ceva. Dar aceasta zi este tocmai pentru a trage un semnal de alarma in acest sens.

Ziua Pământului, a trimis un mesaj foarte clar si foarte puternic, si anume că cetăţenii întregii lumi vroiau măsuri rapide şi decisive legate de un mediu curat.

Acţiunile desfăşurate în această zi de către iubitorii naturii sunt menite să atragă atenţia asupra problemelor cauzate în principal de modernizare.

Cuvintele nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele lumii în care tot mai greu putem trăi şi chiar…respira.

“In dezastrul lumii, in sufletele oamenilor nu mai strălucesc stelele speranţelor. Toata soarta planetei se afla in mâinile noastre, Terra nu merita o neglijenta atât de mare din partea noastră” Pământul VIITORULUI poate fi diferit, totul depinde de fiecare din noi, el poate fi atit luminos cit si sobru, insa noi trebuie sa tindem sa-i oferim un viitor cit mai viu colorat!

Astăzi, este de datoria noastră, a tuturor, sa acţionăm conştient in direcţia ocrotirii nepreţuitei Planete Albastre.

Fiecare acţiune contează!

Plantează un pom, amenajează un spaţiu verde pentru un viitor durabil!

Consilier educativ Profesor Rita Udrea Liceul Teoretic Băile Govora

32

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

1. Dreptul la egalitate fără deosebire sau discriminare de rasă, de religie, de origine sau de sex.

2. Dreptul la ocrotire socială care îi permite dezvoltarea sănătoasă si normală pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual si social.

3. Dreptul la un nume si la o naţionalitate.

4. Dreptul la o alimentaţie sănătoasă, la o locuinţă si la îngrijire medicală.

5. Dreptul la îngrijire specială în caz de invaliditate.

6. Dreptul la dragoste, înţelegere, protecţie.

7. Dreptul la o educaţie gratuită, la activităţi recreative si de timp liber.

8. Dreptul la securitate imediata în caz de catastrofe.

9. Dreptul la protecţie împotriva oricărei forme de neglijentă, cruzime si exploatare.

10. Dreptul la protecţie si dreptul la o educaţie în spiritul prieteniei între popoare, al păcii, al fraternităţii.

De 1 iunie, în mai toate oraşele, in parcuri, pe străzi si alte locaţii, se organizează tot felul de manifestări dedicate celor mici: concerte, animaţii, concursuri, activităţi sportive.

Chiar si muzeele au pregătit si ele manifestări speciale de 1 iunie, copiii având intrare liberă, sărbătorirea acestei zile făcându-se chiar cu seri de lectură pentru cei mici. Vor exista si mini librării de unde pot fi cumpărate, cu reducere de 30-35%, cărţi pentru copii. Alte manifestări sunt organizate in centrele oraşelor, fiind amenajate târguri cu jucării, plăcinte si prăjituri. Uneori sunt organizate proiecţii cu documentare realizate de si pentru copii.

Adelina DUMITRESCU Cls. a VII-a

33

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Maria Marinela Mazilu, cu timpul de un minut, 54 de secunde şi 13 sutimi, a obtinut locul 19 după primele două manşe. Maria Marinela Mazilu este prima sportivă din România care a obţinut calificarea la Jocurile Olimpice în proba de skeleton, care este o derivată a saniei, doar că sportivul stă pe burtă, devenită disciplină olimpică în anul 2002. Ea va debuta la JO de la Vancouver în data de 18 februarie.

Iniţial, Mazilu şi-a început activitatea ca judokană, după care a trecut la atletism, unde a devenit campioană naţională de junioare la ştafeta 4×100 metri, vicecampioană naţională de junioare la 60 de metri plat şi locul trei la campionatele naţionale, în proba de 200 de metri. În anul 2006 a decis să abandoneze atletismul în favoarea skeletonului. România nu are încă o pistă omologată de skeleton, astfel că Maria Marinela Mazilu a fost nevoită să se antreneze în străinătate, iar calificarea a fost obţinută in extremis, la concursurile de la Calgary şi Salt Lake City.

Mazilu, în vârstă de 18 ani, a obţinut locul 6 la Campionatul Mondial de juniori şi, tot în acest an a obţinut cea mai bună performanţă din carieră: locul al patrulea la Cupa Europei de la Igls, Austria.

34

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Ce pot spune oare despre copilăria mea…?A fost si încă mai este una dintre cele mai preţuite comori pe care nimeni nu ti-o poate lua din sufletul tău in care înfloreşte din ce in ce mai mult. Copilăria mea este cel mai important lucru pe care l-am primit in aceasta viata care trebuie trăită din plin si preţuită cu fiecare moment miraculos al ei Nu voi sta in fata ecranului luminos al calculatorului sa mă joc ci mă voi duce afara si voi descoperi minunile ce mă poarta spre lumea viselor reale. Aici pot redescoperi ce este copilăria fără sa mă gândesc la sfârşitul ei. In cele din urma sfârşitul ei va veni: sufletul se va maturiza, zâmbetul de pe fata noastră va pieri. Dar de ce sa vorbesc de ce va fi?

Stau si mă gândesc uneori ce scurta e viata unui om! Viata fiecăruia e precum o stea. Începutul e când apare pe cer, când străluceşte precum un soare pe cerul senin ori înnorat, iar maturitatea când încet se topeşte, dispare neajutorata precum palparea unei lumânări.

Dar parca mai frumos e când străluceşte, când are putere, acea parte a vieţii numita copilărie.

Nu e om cel ce o data in viata sa nu a ştiut ce înseamnă sa fii copil, nu a făcut lucruri specifice copilăriei si nu a ştiut sa preţuiască scumpa sa copilărie!

Badea Ştefania Cls. a VIII-a

35

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

……are respiratie pulmonara si de aceea iese la suprafata o data pe minut? In imprejurari exceptionale, se pot afla sub apa pana la 6-7 minute. …….are hidrodinamica ideala si greutatea sfecifica mica le permite sa se miste prin apa cu o viteza de pana la 50 km pe ora?

....tigrul are si pielea cu dungi, nu numai blana? Nu exista doi tigri cu gungi la fel, asa cum nu exista nici doi oameni cu aceeasi amprenta.

...o girafa are acelasi numar de oase in alcatuirea gatului ca si omul, chiar daca gatul ei este de cateva zeci de ori mai lung ca al unui om?

>O planta inrudita cu ananasul si numita puya infloreste la varsta de 100 de ani ,formand o inflorescenta ca o lumanare,inalta de 4-6 m.Traieste in Canionul Colca, din America de Sud. Ea prezinta tepi lungi de 1,2 m care marginesc frunzele de forma unor sabii care cresc radial din tulpina groasa.

Unii biologi sugereaza ca puya este o planta carnivora. >Nufarul Amazonului infloreste numai noaptea. Frunzele sale au nervuri pline de aer, ceea ce-i permite sa sustina greutati mai mari de 35 kg. Florile sale au peste 100 petale. >In Africa de Nord creste un copac numit arborele necuratului.Scoarta lui contine un procentmare de fosfor, ceea ce il face sa lumineze noaptea. >Bambusul are cea mai mare viteza de a creste dintre plante:0,40 m in 24 de ore. Daca ar creste constant in acelasi ritm, dupa 60 de ani, varful sau ar intrece in inaltime Everestul. >Patria piperului este India, a scortisoarei Sri Lanka, iar a vaniliei Mexicul. Arborele de cuisoare a fost descoperit de portughezi in insulele Moluce..

36

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

>Trandafirii contin mai multa vitamina C decat majritatea legumelor si fructelor.

“ DE CE?”, “ DE UNDE?”, “ CUM?” Inv. Mihăilă Elena

ESTE CERUL ALBASTRU? Gậndiţi-vă ce se petrece cậnd bate vậntul foarte tare? Ei,da: frunze,hậrtii şi foarte mult praf se ridică în aer, sus, sus de tot, aproape întunecậnd lumina vie a Soarelui. Dupặ trecerea furtunii, frunzele si obiectele mai grele cad repede înapoi pe pămậnt. Si praful caută să vină înapoi pe pămậnt. El se aşterne treptat pe case, pe pomi şi pe străzi. Dar o bună parte din praf rămậne mult timp în aer. Şi acum să revenim la întrebarea: “De ce este cerul albastru?” De fapt ceea ce noi numim în mod obişnuit cer,nu este decật aerul încărcatcu foarte multe firicele de praf.Ele plutesc în aer pretutindeni, dar sunt atật de mici încật nu putem să le vedem cu ochiul liber. Putem spune, aşadar, că micile grăuncioare de praf sunt suspendate în aer.

Soarele este cel care dă culoare cerului, culoarea aceasta nespus de frumoasă, cum este cea a florilor de in sau de “nu-măuita”.Lumina care vine de la Soare – şi care nouă ni se pare că nu are nicio culoare – este în realitate un amestec de raze diferit colorate: unele în violet, altele în indigo, albastru, verde, portocaliu, galben şi roşu. In total şapte culori.Dar,în mod obişnuit, aceste culori noi nu le vedem separate.O putem face doar atunci cậnd pe cer apare curcubeul. Il puteţi observa şi voi arcuit şi strălucitor în frumuseţea sa delicată, mai ales la scurt timp după ce a trecut o ploaie de vară. Razele roşii, portocalii şi galbene ale luminii merg direct de la Soare la Pămậnt. Dar nu se întậmplă tot aşa cu razele violete, indigo, albastre şi verzi. Ele sunt abătute din drumul lor drept de micuţe grăuncioare de praf ce plutesc lin în atmosferă, adică în pătura de aer care înconjoară Pămậntul ca un balon. Dacă priviţi în aer spre cer, vedeţi razele albastre, reflectate de grăuncioarele de praf, tot aşa cum ar face-o foarte multe oglinzi mici de tot. De aceea ni se pare că cerul este colorat în albastru.

VIN FULGERELE ŞI TUNETELE? Fulgerul nu este altceva decật o uriaşă scậnteie electrică. Pentru a înţelege mai bine cum ia naştere o asemenea scậnteie, faceţi următorul experiment: Cậnd aveţi părul curat şi bine uscat, intraţi seara în camera de baie şi rămậneţi trei-patru minute în întuneric complet.Luaţi cu voi un pieptene, de asemenea foarte curat şi uscat. Cậnd ochii vi s-au obişnuit bine cu întunericul, aşezaţi-vă în faţa oglinzii şi începeţi să vă pieptănaţi cu miscări repezi. Veţi auzii nişte scurte pậrậituri sau pocnituri slabe. Continuaţi să vă pieptănaţi şi priviţi cu atenţie în oglindă…Veţi observa cum între dinţii pieptenului şi firele de păr apar nişte scậntei verzialbăstrii care scot şi acele pocnituri. Ele sunt asemănătoare cu fulgerele şi trăsnetele pe care le auziţi şi le vedeţi pe cer.

Toţi norii de furtună sunt încărcaţi cu un fel de electricitate. Atunci cậnd ei au foarte mare încărcătură electrică, ea izbucneşte sub forma unei uriaşe scậntei care trece de la un nor la altul. Uneori această scậnteie lo-veşte Pămậntul şi îi cauzează mari pagube, provocậnd incendii sau omorậnd animale ori chiar oameni. Pe drumul ei fulgerător, această scậnteie uriaşă încălzeşte aerul din jur. Incălzirea bruscă a aerului îl face să se dilate, adică să-şi mărească dimensiunile, volumul.

Dilatậndu-se, acest aer se izbeşte puternic de alte straturi de aer rece. Această ciocnire dă naştere unui fel de val mare de aer, ca o undă uriaşă, ce se rostogoleşte în cer şi pe care noi o auzim sub forma tunetului. Cậnd descărcarea electrică luminoasă se produce între un nor şi Pămậnt (sau constructii, copaci etc.) fenomenul se numeşte trăsnet. Protecţia construcţiilor împotriva urmărilor dăunătoare ale trăsnetului se realizează cu ajutorul unor instalaţii numite paratrăsnet.

SE FABRICĂ STICLA? Cậnd priviţi un pahar transparent şi vedeţi cật este de neted si lucios, vă vine greu să credeţi că el este fabricat din nişte corpuri aspre, dure şi colorate, cum sunt pietricelele foarte mici. Totuşi aceasta este realitatea. Sticla este fabricată din nisip de cuarţ (sticlos), piatră de var şi sodă de rufe. Desigur, aceste substanţe sunt măcinate foarte fin pậnă ce devin ca o pudră, apoi sunt amestecate şi înfierbậntate mult într-un cuptor anume. Acolo ele se transformă într-un fel de lichid gros, vậscos ca mierea, care poate fi modelat aşa cum faceţi voi cu plastilina, ori poate fi suflat cu aer pậnă cậnd primeşte orice formă vrea să-i dea omul. Cậnd se răceşte, obiectul de sticlă îşi păstrează forma, dar se sparge uşor dacă este lovit cu putere.

Desigur, marea majoritate a obiectelor obişnuite din sticlă sunt fabricate de maşini care suflă sau toarnă sticlă vậscoasă în anumite forme pentru a o modela în chip de pahare, căni, sticle, farfurii, castroane, vaze pentru flori, becuri electrice, fiole pentru medicamente şi multe altele.

Insă unele obiecte mai complicate şi mai ales lucrările artistice făcute din sticlă sunt executate cu mậna, de oameni special calificaţi - artişti şi meşteri sticlari. Adesea, pentru a obţine o anumită formă, ei suflă cu gura printr-o ţeavă lungă, ce are la celălalt capăt un bulgăre de sticlă topită, pe care îl învậrtesc, cu foarte mare abilitate. Ei sunt cei care ne dăruiesc cele mai frumoase lucrări din sticlă. Dar maşinile au marea calitate că lucrează repede multe, foarte multe obiecte de sticlă care sunt

37

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ perfect asemănătoare între ele, de pildă borcanele pentru conserve, sticlele pentru păstrat şi transportat lichide şi cậte altele de care ne folosim zilnic.

MATEMATICA DISTRACTIVĂ

Matematica este considerată în general, una din disciplinele dificile, un „instrument de tortură”, în care problemele sunt asemenea unor obstacole în cursa elevilor în acest domeniu, nefiind la îndemâna oricui.

Elevii privesc de multe ori cu teamă exerciţiile şi, mai ales, problemele. Punerea unor exerciţii şi probleme într-o formă distractivă, prezentarea lor într-o manieră nostimă, veselă îi va face pe elevi să abordeze matematica cu zâmbetul pe buze, fără crispare, ajutându-i astfel să asimileze numeroase noţiuni matematice şi să înlăture barierele care făceau din matematică o disciplină greu accesibilă.

Văzută astfel matematica devine o „matematică distractivă”, în care totul este o invitaţie la joc, distracţie, amuzament, învăţându-i pe elevi să caute mereu soluţii, să-şi pună întrebări, să-şi imagineze căi diverse de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor. Elevul devine interesat, iar activităţile de mare dificultate sunt efectuate fără trăirea subiectivă a efortului, ei angajându-se total în acţiune şi căpătând mai multă siguranţă şi tenacitate în răspunsuri.

Exerciţiile şi problemele de matematică distractivă pot fi folosite cu succes în captarea atenţiei şi pe tot parcursul unei activităţi didactice, dar şi cum se întâmplă în ultima vreme, ca o disciplină opţională.

Prin astfel de activităţi în educăm pe elev să gândească ca şi cum el însuşi ar fi acela care descoperă adevărul, cultivându-i curiozitatea ştiinţifică, preocuparea pentru descifrarea necunoscutului.

Exemple propuse: 1.Sandu a şters cifre şi semne/ Ca pe voi să vă îndemne Să gândiţi, să socotiţi/Si jocul să-l isprăviţi.

Completaţi,/ Încât pe orizontală să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat./Calculaţi şi vertical Nu numai orizontal!

2.Câte pătrate sunt în desenul alaturat ?

3.Soluţia acestui joc reprezintă o zi a săptămânii mult aşteptată de şcolari.

Calculează şi vei afla.

E=32:8=

I=73-23=

N=8x5=

R=81+4=

V=900+29=

38

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ 929

50

40

4

85

50 Dumitrescu Adelina

cls. a VII-a

Model de fișă ecologică pentru clasa a VIII-a Denumirea ecosistemului: Pădurea Sîlea-Tisa Mare Localizare : la est și la nord de satul Fumureni (com Lungesti) se află un întins corp de pădure (pădurea Dobrusa), în cadrul căreia se individualizează pădurea Sîlea, întinsă spre izvoarele pîriului Sîlea și pădurea Tisa Mare ce se intinde în pîriul cu același nume. În acestă pădure predomină gorunul în amestec cu alte foioase.

Cunosc acestă pădure din copilarie. Cutreieram pădurea de-a lungul și de-a latul ei, dar acum, privind-o cu ochi de ecolog, am realizat că aspectul general al pădurii se prezintă iarna și primavara timpuriu sub forma arborilor desfrunziți sau păstrând frunze din anul precedent, uscate și nedesprinse incă de pe ramuri, trunchiuri acoperite de iedera, dar mai ales tufe de vâsc cu frunzele verzi. Iarna, inainte de a cadea prima zapadă, pe jos se observă frunze amestecate cu ramuri de vâsc rupte de vant și fructe galbene și lipicioase răspândite de păsări.

Tot aici se întipăresc pasii unor animale (păsări, mamifere) care, după domolirea viscolului sunt nevoite să-și caute hrană, lăsându-și însâ amprentele urmelor pe covorul alb al zăpezii. Pentru unele specii aceste urme le aduc pieirea pentru ca pot fi usor adulmecate de alte specii rapitoare și chiar de omul vânator, amator de placerea de a ucide.

Primăvara, padurea te întampină cu priveliștea ei minunată. O paletă largă de culori te desfață cu nuanțele diferite ale frunzelor, îndeosebi în pădurile de amestec, unde întalnim cele mai încântătoare culori, care măiestrit îmbinate de natura exercită asupra omului efecte binefăcătoare. Aceste aspecte se completeză, după sezon, cu ciripitul vesel al păsărilor, primavara și vara și cu urlețul trist și înfricoșător al lupilor, iarna.

Biotopul pădurii Sîlea – Tisa Mare se caracterizează prin temperaturi medii anule cuprinse intre 7,5 grade C și 10 grade C. În pădurile de gorun, luminoziatea este mare, iar umidiatatea variază în limite largi.

Biocenoza se caracterizează prin abudența ți diversiatea de producători. Arbori ca: gorunul în amsectec cu alte foioase: stejarul, teiul, carpenul, ulmul, frasinul, uneori fagul. Acolo, unde ilumunarea sub coronamentul arborilor este mai bună, se întâlnesc: paducelul, cornul, lemnul cainesc, porumbarul, măceșul, murul etc. La nivelul stratului ierbos se dezvoltă lichenii, muțchii dar, mai ales ciupercile: crăițele, mânătarcile, pălaria șarpelui,bureții ițti etc.

Consumatorii primari sunt în număr mare și aparțin unor specii variate de fitofagi, unii cu efect extrem de distructiv: larvele moliei verzi a stejarului, omida paroasă a stejarului, cărăbusul de mai. Frunzele tinere si mai ales puieții sunt consumați de mamifere erbivore (caprioare) care la rândul lor constitue prada pentru unele carnivoare.

Consumatorii secundari sunt reprezentați de numerose păsărele: pițigoi, privighetori, cinteze, cuci, pupeze, mierle, care se străduiesc să salveze arborii de atacul devastator al consumatorilor primari.

Consumatorii tertiari sunt reprezentati de păsările carnivore: buha, huhurezul, ciuful, eretele.

Un aspect demn de semnalat este faptul că în pădurea Sîlea-Tisa Mare cuibărește barza neagră, constituind, singurul loc din județul Vâlcea unde, din fericire, se mai intalneste aceasta pasăre. Echilibrul ecologic al pădurii este menținut si de prezența viperei și al unor mamifere carnivore: lupul, vulpea, etc 39

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ Concluzii: pădurile de gorun sunt valoroase pentru lemnul pe care-l produc. El este deosebit de valoros în industria mobilei dar și în construcții. La fel și lemnul altor specii însoțitoare prezintă diverse utilizări în funcție de proprietățile fizice și estetice: lemnul de frasin, cireș, ulm, tei etc. Aceste păduri sunt producatoare de ciuperci, de miere și polen și furnizează multe specii de animale valorificate ca vânat.

Influeța omului asupra ecosistemului Sîlea-Tisa Mare: Pădurile au constituit întodeauna o mare bogăție pentru omenire. Dupa 1990 efectele “democrației” s-au resimțit și în tăierea arborilor din aceste păduri. Oamenii și-au revendicat și au obținut o parte din aceste păduri ce aparțineau înaintașilor, năpustindu-se apoi aupra lor prin tăieri total iraționale. S-au distrus astfel arbori de calitate, menținâdu-se cei cu defecte, s-au distrus perdele de protecție, etc. Pe de altă parte, pășunatul în păduri a produs un alt dezastru: pe langa distrugerea semintisului, a puiețiolor, pe langă tasarea solului s-a diminuat productia de ciuperci, s-au distru multe specii de plante ierboase valoroase, ce își aveau biotopul favorit în aceste păduri.

Prof. Pătru Elisabeta - biologie Școala Nr. 2 Rm. Valcea

Anul 2010 a fost declarat de Națiunile Unite, anul internațional al biodiversității, în contextul în care oamenii de știinta de prim plan sunt îngrijorați de dispariția accelerată a unor specii de plante și animale, dispariție care amenință viitorul umanității.

Uniunea Europeană a încearcat să tragă un semnal de alarmă privind dispariția unor specii importante pe teritoriul Europei prin Campania “Biodiversitate – Contăm unii pe alții” care s-a desfășurat în șase state europene printre care și Romania.

In acest sens Școala cu clasele I-VIII Buleta a marcat evenimentul ecologic” Ziua Mondială a Mediului” prin organizarea Concursului Interjudețean „SOS MEDIUL NATURAL” competiție în care s-au întrecut echipaje din județul Vâlcea, Prahova și Hunedoara.

Echipajul de la Școala cu clasele I-VIII Buleta – Mihaești & Bunești a fost la egalitate de puncte cu echipajul de la Grupul Școlar C. Brancoveanu - Horezu județul Vâlcea, la secțiunea de prezentări PowerPoint, a problemelor cu care se confruntă mediul înconjurator,

40

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦ demonstrand astfel că prin numeroasele acțiuni ecologice pe care le-au desfășurat la nivelul comunitații, pe parcursul anului școlar 2009-2010, au acumulat un bagaj de cunoștinte teoretice și practice care le-a asigurat succesul.

Secțiunea de pictură a fost castigată de Școala cu cls. I-VIII Măgura, iar cea de creație prin cuvant de Ciortea Ioana, Școala Nr. 5 Râmnicu Vâlcea – poezie și TURMEI Patricia – Școala Anton PANN Râmnicu Vâlcea.

Aceasta actțune s-a desfășurat în parteneriat cu Agenția de Protecție a Mediului Râmnicu Vâlcea, ISJ Vâlcea, Casa Corpului Didactic Vâlcea.

Prin tot ce s-a realizat pe 05 iunie 2010, copiii au conștientizat importanța respectării și protejării mediului înconjurator fără de care viața nu ar fi posibilă. „Daca omenirea ar disparea, lumea s-ar regenera la stadiul în care era acum 10000 de ani, daca insectele ar disparea, mediul înconjurator s-ar prabusi în haos” Edward O. Wilson - părintele biodiversității.

Cu aceasta ocazie mulțumim sponsorilor : Didactica Publishing House SRL București,

S.C.Govora Com S.R.L. Râmnicu Vâlcea, PROINSERV Râmnicu Vâlcea, Primaria Mihaești, Primaria Bunești, și nu în ultimul rand Organizației World Vision Râmnicu Vâlcea care a sprijinit Școala Buleta în implementarea unor proiecte educaționale.

41

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Elev: Turmei Patricia, clasa a VII-a , Şcoala cu clasele I-VIII ,, Anton Pann” Rm. Vâlcea Prof. coordonator: Spiridon Elena

Este un aer trist şi sumbru. Nici măcar stropii reci de ploaie nu se pot atinge de indiferenţa pe care o respir. Încerc să-mi înghit durerea şi să-mi şterg lacrimile. Încerc să exist şi să uit că respir. Calc pe raze de soare ca pe un drum bătut cu speranţe. Frunzele foşnesc sub puterea gândului meu şi se frâng în aer sub puterea amăgirii. În jur este doar căldură, iar crâmpeiele de verdeaţă ce-şi reflectă bucuria cu ajutorul zumzetelor răsuflă uşurate că măcar vântul le mai poartă de grijă.

Pădurea geme de durere, căci vieţile-i pier una câte una sub apăsarea ascuţită a toporului. Copacii cad în cimitire întunecate şi zac zdrobiţi de puterea dragostei neîmpărtăsite.

Simt fiorii de frig ai verii aproape duse. Din loc în loc, petece de iarbă stinsă îşi plâng culoarea pierdută cu trecerea nepăsătoare a timpului. Un gând inert şi o speranţă pierdută mai rătăcesc nestingherite prin corpu-mi străin.

Norii trec, soarele apune, iar vara este pe sfârşite. Toamna îşi pregăteşte intrarea cu paşi apăsaţi şi insistenţi. Stropii de ploaie odată calzi şi veseli au devenit aspri şi neîndurători.

Natura nu are forţa să se opună în faţa schimbărilor bruşte. Nici eu nu fac asta... În ciuda tuturor dificultăţilor, pădurea zace inertă, urmând să se trezească la viaţă din nou la primăvară.

42

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Stimati paritcipanti la concursul ,,SOS MEDIUL NATURAL”

Definitia biodiversitatii nu o putem spune cu precizie, dar despre natura stim multe lucruri chiar daca suntem doar in clasa I. Stim ca este bine sa petrecem mult timp in mijlocul naturii, dar pentru a beneficia de efectele ei este necesar s-o pastram curata.

Toti stiu acest lucru, dar malurile apelor gafaie de gunoaie, pe apa plutesc bidoane de toate culorile si marimile, oriunde privesti vezi ambalaje de hartie, cerul este innorat de fumul fabricilor, iar aerul este greu de respirat din cauza gazelor produse de masini.

Spune colegul nostru, Vali din clasa a III-a in eseul sau ca sunt multe programe de protejare a mediului inconjurator ca: ,,Programul Rabla “ si ,,Romania prinde radacini”.

Este adevarat, aceste programe sunt pentru oameni mari si noi le intelegem mai greu, dar ne alaturam celor care fac ceva pentru pastrarea echilibrului natural deoarece vedem ca nu mai doesebim cele patru anotimpuri ale anului, ca este frig in mijlocul verii, iar ploile nu se mai opresc.

Daca reusim sa pastram curat sectorul pe care-l avem in grija, daca vom ingriji rondul de flori pe care l-am plantat in parcul scolii si vom organiza mai multe actiuni de strangere a gunoaielor din imprejurimi vom spune cu mandrie ca si noi contribuim la aceasta actiune.

Pentru activitatea de azi am pregatit un sirop natural din menta. Daca am facut o treaba buna ne veti spune dupa ce-l veti gusta.

Noi va dorim succes in demersul dumneavoastra de a atrage atentia asupra pastrarii biodiversitatii si va dorim sa aveti parte de un mediu inconjurator nepoluat!

Elevii clasei I Inv. Manafu Cornelia

43

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

SPONSORI WORLD VISION RÂMNICU VÂLCEA S.C. GOVORA COM S.R.L. PROINSERV RÂMNICU VÂLCEA DIDIACTICA PUBLISHING HOUSE S.R.L. BUCUREȘTI

Cu mulțumiri Domnilor Primari: Nicolae Stănică - Primaria Mihăești Viorel Radi - Primăria Bunești

PARTENERI INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VÂLCEA CASA CORPULUI DIDACTIC VÂLCEA PALATUL COPIILOR RÂMNICU VÂLCEA AGENȚIA DE MEDIU

44

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

CUPRINS

SARBATOAREA LUMINII……………………………….…4 LUMEA PRIN OCHII NOSTRI………………………………6 DIN ACTIVITATILE NOASTRE…………………………..18

INFO…………………………………………………………32 CURIOZITATI………………………………………………36 CUPRINS…………………………………………………….45

45

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Tipar executat la Casa Corpului Didactic Vâlcea DIRECTOR prof. Cornelia PAPUZU Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 30 et. 2 Râmnicu Vâlcea 240192 ROMANIA Tel/Fax: 0350 421 398 www.valcea.ccd.edu.ro e-mail: ccdvalcea@yahoo.com 46

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

47

♦FLOAREA ALBASTRĂ♦

Scoala Buleta

48