REZULTATELE MUNCII NOASTRE
COLECTIVUL DE REDACŢIE DIRECTOR: Prof. Cornelia Papuzu REDACTOR ŞEF: Prof. Maria Ohîi REDACTORI ŞEF ADJUNCT: Prof. Aurelia Grama Inv. Mioara Onogea COLECTIVUL DE REDACŢIE: Prof. Dorogan Denisa, Înv. Drăguşinoiu Marcela, Ghebu Mihaela (cls. a VII a), Radu George (cls. a VI a), Calapacea Eduard (cls. a V a), Mandrea Ioana (cls. IV), Mihai Adina (cls. a VII a), Cristescu Cristina (cls. a VII a) TEHNOREDACTARE ŞI COPERTA: Prof. Aurelia Grama CORECTURA: Prof. Ohîi Maria, Prof. Aurelia Grama FOTO: Prof. Mioara Ohîi
ISSN: 1843 - 2271 REDACŢIA ȘI ADMINISTRAȚIA EDITURII NOVA DIDACT Director: Prof. Papuzu Cornelia Editor-Informatician: Dăscălete-Burtea Alexandru Administrator Financiar: Dumitrana Varinia MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
2
Decembrie 2009
Cuprins 01. Gânduri de început de an şcolar Director Prof. Cornelia Papuzu
5
02. Proiectul și parteneriatul educațional - dialog autentic cu societatea Cons. educativ Prof. Maria Ohîi 03. Activitatea consilierului în grupul centrat pe sarcină Prof. Maria Georgescu Elev Manda Maria Florina
6
04. Din creaţiile noastre Mihai Adina Clasa a VII - a
9
05. Toamna Stoica Gabriela Clasa a VIII a
9
8
06. Naşterea Mântuitorului Cristina Bănescu – clasa a VIII a 07. Rolul educaţiei ecologice În formarea conştiinţei de ocrotire a naturii Înv. Onogea Mioara Şcoala Goranu Râmnicu Vâlcea
10
08. Apa şi importanţa ei
13
11
Alina Cârjan – clasa a VIII a Prof. Cornelia Papuzu 09. Cum ar fi putut Arhimede să aprindă corăbiile romane? Prof. Aurelia Grama 10. Invenţii, invenţii... Elev Branescu Cristina , Dupa “Enciclopedia Copiilor” 11. Simpozionul Interjudeţean Sfântul Apostol Andrei
14 15 16
Prof. Maria Ionica Dicui – organizatorul Simpozionului 12. Dacii liberi și Sfântul Andrei Prof. Ohîi Mioara 13. De la lume adunate şi-napoi la lume date! Manda Maria Florina 14. Conflictele şi sursele lor Prof. Aurelia Grama 15. Rebus “Lumea poveştilor”
17
16. 1 Decembrie 1918 - Sărbătoarea sufletului românesc Bănescu Cristina, cls a VIII-a Coord. Prof. Ciofîcă Monica
21
17. Urare de Moş Nicolae ! Bănescu Cristina Clasa a VIII-a 18. Poveste despre Moş Nicolae Piele Gabriela clasa a VIII a După „Poveştile românilor”
22
19. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă
23
20. Moşul, bunul Moş Crăciun Calapancea Eduard Clasa a V-a
26
21. Reţetele bunicii…
26
22. Dacă aş fi Moş Crăciun 23. Pentru o zi …
18 19 20
22
27
27
24. Câte puţin din toate … Prof. Dorogan Denisa ,După - “Vise şi reflecţii “ 25. Pagina piticilor
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
30 31
3
Decembrie 2009
26. Zâna de pe muntele Găina
32
27. Daruri si colinde de Crăciun Lemnaru Daniel , cls. a III a Coord. inv. Nitu Ecaterina
32
28. Să fim din nou copii… Prof. Ohîi Maria 29. Crăciunul în lume
33
30. Matematica de vacanţă
34
31. Albinuţa harnică
35
32. Anotimpurile şi lunile anului
36
33. Vorbe din bătrâni
37
34. Obiceiuri străbune de Crăciun
37
35. Zâmbetul lui Moş Crăciun Prof. Ohîi Mioara 36. Pagina prietenilor nostri Elena-Victoria Diaconescu Clasa aVI-a
38
37. Visul meu de iarnă Ana Cristiana-Popa Clasa a VI-a
39
38. Reţeta de Crăciun Laura-Elena Nicula Clasa aVIII-a
39
39. Fii bun! Maria-Nicoleta Niţu Clasa a VII-a
40
40. Noapte Sfântă Leonard Gruia Clasa a VII-a
40
41. Spirit de Crăciun Ştefan-Dumitru Iordache Clasa a VIII-a
40
42. Şcoala cu cls. I – VIII Popesti - Goleşti Coordonator, inv. Carstea Rodica
41
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
33
39
* Nr.4
4
Decembrie 2009
“ O şcoală liberă este cea care permite pedagogilor şi educatorilor să aducă în actul educării tot ceea ce consideră ei ca nemijlocit esenţial din cunoaşterea oamenilor , din cunoaşterea lumii , din iubirea lor fată de copii .” ( Rudolf Steiner)
Gânduri de început de an şcolar
„15 septembrie... Primul clopoţel pentru unii şi un alt clopoţel pentru mine. Al câtelea, oare? Sună cunoscut: mare de copii, ocean de părinţi, bunici, fraţi, surori, colegi vechi şi noi... agitaţie.... emoţii...O să-mi dispară vocea... Toamna trecută n-am putut să articulez un sunet aproape toată săptămâna... Oare ce noutăţi ne mai aduce şi anul acesta? Este o provocare să trăieşti în fiecare toamnă un nou început...“ Purtând în suflete culorile verii, ne întâlnim în prag de toamnă pentru a începe un nou an şcolar. Gândurile mele se îndreaptă spre toţi cei care vor umple de viaţă curţile şcolilor: cadre didactice, elevi şi părinţi. La fiecare nou început de an şcolar, fiecare dintre noi, indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau profesori sperăm că acesta să fie mai bun decât precedenţii. Filele întoarse din calendarul ajuns în luna septembrie ne fac să rememorăm primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi, cu emoţiile, sfiala şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit an de an în acest anotimp .IInceputul unui nou an şcolar, dincolo de momentul festiv şi al bucuriei, ca o nouă generaţie de şcolari păşeşte pentru prima dată pragul şcolii, ne reaminteşte că a sosit momentul să urcăm încă o treaptă spre maturitate, spre cunoaştere. Învăţătura este mijlocul prin care putem atinge cunoaşterea şi pentru a realiza acest lucru trebuie depuse eforturi deopotrivă de elevi şi profesori, dar cu sprijinul părinţilor şi a întregii societăţi. Aceste eforturi vor fi încununate de succes datorită noii generaţii de tineri, formată şi pregătită pentru noile examene ale vieţii. Am încercat să facem fiecare şcoală cât mai primitoare pentru voi. Pe colegii mei de la catedră, care cu dăruire şi răbdare deschid orizonturile cunoaşterii pentru toţi elevii, îi asigur de profundul meu respect pentru munca de apostolat pe care o fac. Conştientă fiind de faptul că, formarea copiilor nu se poate realiza doar în şcoală, chem părinţii să ne fie parteneri reali în activitatea noastră, spre binele copiilor. Doresc ca anul şcolar 2009/2010 să vă aducă tuturor sănătate, succes şi bucurii.
Director, Prof. Cornelia Papuzu
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
5
Decembrie 2009
Proiectul și parteneriatul educațional - dialog cu Proiectul şi parteneriatul educaţional - dialog autenticautentic cu societatea societatea
Cons.educativ , prof. Maria Ohîi Cons. educativ Prof. Maria Ohîi
Învătământul românesc este angajat într-un proces de restructurări profunde,menite să schimbe grila de valori a educaţiei în acord cu procesul de democratizare a întregii societăţi româneşti. Implementarea direcţiilor de Reformă în învăţământul preuniversitar a determinat dezvoltarea procesului de integrare şcolară şi ,nu numai, a copiilor defavorizaţi din punct de vedere social. Fiecare copil este unic şi are propria sa valoare ,indiferent de problemele pe care le prezintă în procesul de de învăţare şcolară. Recunoaşterea drepturilor egale pentru toţi oamenii ,în general şi pentru toţi copiii,în mod special, fără discriminare, subliniază faptul că nevoile fiecăruia sunt la fel de importante. Şcoala împreună cu familia constituie factorii principali ai educaţiei pentru copil. Aceste medii trebuie să satisfacă nevoile copilului în viaţa sa personală .Din păcate ,în multe situaţii,din cauze diferite, familia se implică mai puţin sau chiar deloc în educaţia copilului şi integrarea lui socială ceea ce duce de multe ori la abandon şcolar. Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj căci vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate” încă de alţi factori. Parteneriatul educaţional este o atitudine abordată în sprijinul dezvoltării societăţii prin prisma educativă şi presupune participare la o acţiune comună, interacţiuni constructive acceptate de către toţi partenerii, comunicare eficientă între participanţi, activităţi comune cu respectarea rolului fiecărui participant, interelaţionare. Parteneriatul presupune, de asemenea, unitate în cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative, subordonate actului educativ propriu- zis. Democratizarea este o stare de spirit şi o stare de fapt care se instituie atât în interiorul instituţiei şcolare, cât şi în afara ei, în societate, în general. În măsura în care societatea înaintează spre democraţie, şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile intelectuale ale copiilor / tinerilor şi perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale este necesară în vederea reducerii abandonului şcolar, a delincvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, contribuind la formarea în rândul elevilor a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei. Proiectul constă în participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora în activităţi şcolare şi extraşcolare. Alături de factorii intelectuali şi caracteriali, un rol important îl au factorii sociali. Societatea cu cerinţele ei, caracterul stimulativ al mediului în care trăieşte şi se dezvoltă omul şi calitatea procesului educativ la care este supus acesta îşi au importanţa lor deosebită în dezvoltarea potenţialului creativ. Astfel, s-a impus ca activitatea educativă din cadrul acestui parteneriat să fie condusă în mod conştient în direcţia stimulării activităţilor cu caracter de civic în scopul formării şi dezvoltării potenţialului creativ. MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
6
Decembrie 2009
Chiar din şcoală trebuie să-l facem pe copil să participe la ocupaţiile şi preocupările societăţii în care va trăi. Şcoala are menirea de a realiza, atât prin ceea ce execută, cât şi prin calităţile şi capacităţile pe care le dezvoltă, o iniţiere în viaţa reală. Vă propunem pentru anul acesta şcolar următoarele acţiuni : • Participarea / organizarea acţiunii sportive “Cupa Goranu” , „Cupa 1 iunie” , „Cupa hidroelectrica” ;
• “Mănânc sănătos – sunt sănătos” • Strategia naţională de prevenire a abandonului şi a violenţei în şcoli • “Ziua Armatei Române” ; • “Noi suntem români “ ; • “Crăciunul la români” ; • “Serbările zăpezii” – Voineasa ; • „Să-l iubim pe Eminescu sărutându-i versul” ; • „Unirea în suflet de copil “ ; • ’UE în conştiinţa elevilor” / Suntem copiii Europei “ ; “1 Iunie – Ziua copilului “ / “ Copil ca tine sunt şi eu “ ; • Organizarea Săptămânii Educaţiei Globale – « Hrana pentru toţi » • Participarea la Concursul de desene organizat de catre Magazinul Cozia cu ocazia zilei de 8 martie şi de Sf. Paşte; • Activităţi de orientare şcolară şi profesională - participarea clasei a VIII a la Târgurile de Oferte Educaţionale. • Parteneriate de colaborare cu alte şcoli sau asociaţii nongurvernamentale şi guvernamentale ;”Arta de a fi copil “, “In lumea viselor fără catalog “; • Proiecte naţionale “ Muguri de primavară “, “Sfântul Andrei ocrotitorul românilor “
Implicarea elevilor prin realizarea creaţiilor proprii, schimbul de experienţă între elevi şi cadre didactice, încurajarea activităţilor extraşcolare şi recompensarea lor într-o societate în care elevul are tendinţa la o viaţă sedentară, dependentă de TV şi calculator, îndepărtează rutina şi conformismul, deschizând oportunităţi de iniţiativă şi creativitate. Bucuria din ochii copiilor va spune totul! Împreună vom învăţa că satisfacţia cea mai mare pe care o poţi avea este să dăruieşti celor de lângă tine fără urmă de egoism şi fără a aştepta nimic în schimb.
☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
7
Decembrie 2009
Activitatea consilierului în grupul centrat pe sarcină Prof. Maria Georgescu
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană(problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii,timpul redus petrecut cu familia , redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la elevii de etnie rromă, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Dintre cauzele cele mai frecvent implicate în declanşarea fenomenului,menţionăm cauzele: o care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor) o care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate o care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă.
Glume…glume…glume
Ia spune Gigele de ce ai venit aşa târziu de la şcoală? -M-a oprit doamna învăţătoare pentru că n-am vrut să denunţ pe cineva. -Bravo fiule! Ai facut un gest lăudabil.Dar despre cine este vorba? -Doamna voia să ştie cine l-a ucis pe Mihai Viteazul.
Elev Manda Maria Florina
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
8
Decembrie 2009
Din creaţiile noastre În prag de toamnă A sosit toamna bogată, Frumoasă şi-mbelşugată. Se-adună recoltele În toate cămăril Frunzele s-au veştejit, Din pom, ele au căzut, Aşternându-se-n covor Pe pământ, liniştitor. Păsările au plecat Toate-n stoluri adunate, În ţările îndepărtate, De unde iar vor veni Când primăvara va sosi. Mihai Adina Clasa a VII - a
Toamna Toamna a venit Cu frunze ruginii Şi cad una câte una Pănă n-o mai fi niciuna. Rândunelele-au plecat Şi sunt tare supărată ! Nu mai vin la cuibul lor, Pân’ la anul viitor. A fost o toamnă bogată Şi cu roade încărcată, Te-aşteptăm la anul iar, La fel de bună măcar. Stoica Gabriela Clasa a VIII a
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
9
Decembrie 2009
Naşterea Mântuitorului Cristina Bănescu – clasa a VIII a
In Betleem colo-n oras Dormeau visand locuitorii Iar langa turma, pe imas Stateau de paza, treji, pastorii. Si-n miez de noapte dulce cant Din cer cu stele-a rasunat Se rumenise cerul sfant Pastorii s-au cutremurat. Din slavi un inger cobori: “Fiti veseli!”- ingerul Ie-a spus “Plecati, si-n staul veti gasi Pe Craiul stelelor de sus!” Pastorii veseli, in oras Spre staul cu pasi iuti pornira Si-un prunc atat de dragalas Acolo-n paie ei gasira. Nici leagan moale, nici vreun pat Doar fan mirositor pe jos, Pe fan, in iesle sta culcat Micutul prunc: Iisus Christos. El, Fiul domnului si Crai Al stelelor de farmec pline De-atunci cu drag, la voi, din Rai Cu fiecare iarna vine!
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
10
Decembrie 2009
ŞTIAŢI CĂ …
•
Cosmeticele au existat in Egipt inainte chiar de anul 4000 i.Hr.;
•
Primul deodorant a fost inventat de un necunoscut in Philadelphia in anul 1888. Deodorantul cu bile inventat de Helen Barnett Diserens in anul 1952, acesta fiind produs in America si bucurandu-se de un mare succes, iar in 1965 a fost lansat primul deodorant aerosol
Rolul educaţiei ecologice în formarea conştiinţei de ocrotire a naturii Înv. Onogea Mioara Şcoala Goranu Râmnicu Vâlcea Educaţia în problema mediului este procesul prin care se recunosc valorile şi se clarifică ideile necesare competenţei şi atitudinii potrivite pentru a înţelege şi aprecia relaţiile existente dintre om şi natură. Procesul educaţional are drept sarcină să sublinieze faptul că, în contextul actual , nu este vorba să conservăm natura în dauna omului, ci să se asigure în primul rând bunăstarea omenirii. În această privinţă cunoştinţele ecologice constituie un element din ce în ce mai important în explicarea politicii de protecţie a mediului înconjurător. Această situaţie are asupra educaţiei în materie de mediu rezonanţe, care duc la cunoaşterea gravităii pericolelor existente, la înţelegerea locului omului în biosferă şi la datoriile ce decurg din aceasta. Este momentul în care distrugerea şi dezordinea trebuie să cedeze locul gospodăririi raţionale. Scopul educaţiei ecologice este incitarea fiecărui individ în aşa fel încât să se simtă direct angajat în această problemă, pentru a-i crea un sentiment de responsabilitate şi voinţa de a acţiona personal. Pentru a fi eficace, educaţia în domeniul protecţiei mediului trebuie făcută într-un sistem unitar care să se adreseze copiilor, adolescenţilor, adulţilor şi care să comporte un învăţământ metodic la toate nivelele şcolare şi extraşcolare. O educaţie în materie de protecţia mediului înconjurător este inseparabilă de un concept global: trebuie ca toţi cetăţenii să înţeleagă că nu există decât o singură biosferă, care este bunul comun al întregii omeniri. În acelaşi timp trebuie insistat asupra problemelor locale, pentru care fiecare cetăţean să aibă conştiinţa unui “mediu personal “, pe care să-l iubească şi să-l utilizeze raţional. Tema fundamentală a oricărui program de educaţie trebuie să fie utilizarea de către om a spaţiului în care trăieşte de aşa manieră încât să nu degradeze solul, apa, aerul, să nu epuizeze vegetaţia şi animalele prin exploatări excesive , fiindcă aceasta va avea repercursiuni asupra sa. În consecinţă, accentul trebuie pus pe caracterul interdisciplinar al educaţiei privitoare la mediu. Principalul obiectiv al educaţiei, în materie de mediu ambiant, trebuie să fie marele public. Acest obiectiv trebuie să fie atins pe două căi: în primul rând în sectoare de educaţie convenţională (şcoli de toate gradele) dar care trebuie să se adreseze în măsura egală atât elevilor cât şi profesorilor şi în al doilea rând, într-un sector de educaţie informaţional cuprinzând colective de tineri şi adulţi din toate profesiile. Educaţia în materie de mediu înconjurător admite ca bază următoarele principii: • mediul înconjurător trebuie să fie considerat în totalitatea sa: natural sau creat de om , ecologic, social, tehnologic, estetic, cultural; • educaţia să reprezinte un proces continuu pe parcursul perioadei şcolare şi extraşcolare; • să cuprindă principalele probleme ale mediului înconjurator; • să fie axată pe situaţia actuală şi viitoare a mediului; MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
11
Decembrie 2009
• să examineze problemele dezvoltării şi creşterii din punct de vedere al mediului înconjurător ; • să insiste asupra necesitaţii unei cooperări locale şi naţionale în rezolvarea problemelor Problema mediului înconjurător este una globală şi ar trebui să fie conştientizată nu numai de către agenţiile de monitorizare a calităţii mediului, ci şi de oamenii de rând care nu au neapărat cunoştinţe de specialitate în domeniu. Astfel, educaţia ecologică este un proces menit să sensibilizeze oamenii, să-i facă mai conştienţi si preocupaţi de problemele mediului înconjurător. Scopul final al educaţiei ecologice este acelaşi în întreaga lume: de a forma o mentalitate sănătoasa vis-à-vis de calitatea mediului în care trăim. În învăţământul primar, pentru educaţia ecologică nu sunt alocate ore speciale, aceasta realizându-se prin orele de ştiinţe ale naturii şi prin tratarea interdisciplinară a temelor legate de protecţia mediului sau prin alegerea unui opţional care să aibă în studiu o temă de ecologie. Prin tratarea interdisciplinară a problemelor privind protecţia mediului, contribuim la formarea unui comportament ecologic faţă de mediul înconjurător. La disciplina abilităţi practice, lucrările realizate cu materiale din natură şi cu materiale reciclabile pot reprezenta adevărate opere de artă şi pot constitui şi premizele realizării educaţiei ecologice. Lucrările din diferite sortimente de hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte îndrăgite de copii şi pentru confecţionarea lor putem apela la cunoştinţele din cadrul celorlalte discipline de învăţământ (ştiinţe ale naturii, geografie). Pentru educaţia ecologică putem apela la conţinutul unor texte literare sau texte cu conţinut ştiinţific care pot constitui punctul de plecare pentru discutarea unor probleme de mediu. De asemenea, prin analiza gramaticala a unor texte cu conţinut referitor la natură, se poate face trecerea la o scurtă discuţie pe teme de protecţia naturii. Compunerile libere pe teme legate de natură pot contribui la conştientizarea si responsabilizarea elevilor faţă de problemele mediului înconjurător. Rebusurile, curiozităţile din lumea plantelor şi animalelor, realizarea unor fotografii, colectarea de materiale din natură contribuie la realizarea unor conexiuni între cunoştinţele însuşite la diferite discipline. Prin analiza textelor anumitor cântece, la orele de muzică ,avem posibilitatea realizării unor conexiuni între cunoştinţele însuşite la ştiinţe şi conţinutul cântecului. Unele teme prevăzute de programa de istorie ne dau posibilitatea realizării tangenţiale a educaţiei ecologice. Elevii află că viaţa oamenilor este strâns legată de mediul în care trăiesc şi că trebuie să aibă o atitudine corespunzătoare faţă de natură. Oamenii au produs schimbări importante în natură, nu întotdeauna dintre cele mai bune. Problemele de matematică de aflare a unor suprafeţe de teren ocupate de diferite culturi sau păduri, de aflare a unor cantităţi de diferite materiale din natura pot conduce la convingerea elevilor că mediul trebuie protejat, că pot colecta materiale refolosibile în vederea păstrării resurselor naturale. Educaţia cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul întregii umanităţi o atitudine de responsabilitate în folosirea şi conservarea resurselor naturale. In acest scop învăţământului îi revine un rol tot mai important în educarea tineretului, căruia trebuie să i se imprime o gândire ecologică despre lume. Educarea în acest sens trebuie să înceapă din copilarie şi fie continuată pe tot timpul şcolii şi în afara ei. Adevărata educaţie în materie de mediu înconjurător începe în anii de şcoal. Cadrele didactice trebuie să-i înveţe şi să-i sensibilizeze pe elevi cu privire la frumuseţile naturii, dezvoltându-le gustul de a descoperi adevrurile care se petrec în jurul lor. Intenţia noastră este ca, în viitor, să avem şansa de a împărtăşi din experienţa noastră şi celor care încă nesocotesc regulile elementare de comportament faţă de natură, faţă de pădure. Acestora le-am spune că este mult mai simplu “SĂ APERI” decât „SĂ DISTRUGI”. Bibliografie: 1. Cerghit Ioan - ,,Metode de învăţământ’’, Bucureşti, E.D.P., 1980; 2. Ionescu Al., Săhleanu V., Bândiu C. - ,,Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologistă’’, Bucureşti, Editura Ceres, 1989; 3. Tufescu V., Tufescu M. - „Ecologia şi activitatea umană”, BucureştiI, Editura Albatros, 1981.
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
12
Decembrie 2009
Apa şi importanţa ei Alina Cârjan – clasa a VIII a Prof. Cornelia Papuzu
Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de până la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituită din apă. Această importanţă este pusă în evidenţă şi de faptul că un om nu poate supravieţui mai mult de câteva zile fără apă, pe cand fără hrană se poate trăi mai mult. Apa este solventul principal pentru produşii de digestie, fiind esenţială pentru eliminarea reziduurilor şi toxinelor din organism. Deşi nu există o doză foarte exactă recomandată, şase pahare de apă zilnic sunt considerate suficiente pentru o bună sănătate a organismului. Femeile care alăptează au nevoie crescută de apă datorită cantităţii eliminate în procesul de lactaţie. Rolul apei în organism Aşa cum am mai spus, apa reprezintă un dizolvant pentru multe substanţe şi este mediul în care se desfăşoară majoritatea reacţiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei în organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reacţie (bio)chimică să poată avea loc, este nevoie ca substanţele ce urmează să interacţioneze să fie dizolvate în prealabil în apă. In organism au loc numeroase reacţii chimice al căror rezultat sunt energia şi căldura, reacţii ce susţin metabolismul necesar vieţii . Aceste reacţii necesită un mediu apos ,în caz contrar substanţele nu se pot desface în ioni iar reacţiile nu pot avea loc. Mai mult decât atât, apa însăşi este un electrolit slab , care se disociază în ioni de hidrogen ( H+ ) şi hidroxil ( OH- ). Aceşi ioni pot avea rolul de catalizator, accelerând reacţiile care în mod normal ar dura mult mai mult decât câteva secunde. O altă proprietate importantă a apei ar fi aceea de a disipa căldura prin evaporare. Această însuşire are un rol foarte important în fiziologia termoreglării . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeşte mult mai multă caldură decât are nevoie. Dacă această căldură nu ar fi disipată, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a căldurii. Unul dintre ele se bazează pe prezenţa apei şi presupune schimbarea acesteia din stare lichidă în stare gazoasă cu o pierdere de căldură (transpiraţie). Astfel, fiecare gram de apă evaporat de pe suprafaţa pielii la temperatura camerei facilitează pierdera a 580 de calorii. Apa ingerată este transportată prin sânge în tot organismul şi este reţinută în ţesuturi în funcţie de nevoi. Rezervele de apă ale corpului se găsec în special în muşchi şi în piele. Pe langă acestea, şi alte organe conţin o cantitate însemnată de apă care le facilitează funcţionarea: creierul , ficatul, plasma sanguină , plămânii.
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
13
Decembrie 2009
Cum ar fi putut Arhimede să aprindă corăbiile romane? Prof. Aurelia Grama Unul dintre cei mai mari savanţi ai Greciei antice a fost, fără nici o îndoială, Arhimede din Siracuza (287-212 î.e.n), omul care a descoperit legile fundamentale ale pârghiilor şi scripeţilor, unele din legile de bază ale hidrostaticii şi plutirii corpurilor, şurubul fără sfârşit, roata dinţată, angrenajele şi altele. Pe bună dreptate, istoria ştiinţelor îl consideră ca pe un părinte al mecanicii în general şi al staticii în particular. El a adus însă contribuţii importante şi în alte domenii. În matematică a elaborat o metodă de scriere a numerelor foarte mari, a determinat raportul dintre circumferinţă şi diametrul cercului, a descoperit relaţia dintre suprafaţa şi volumul sferei şi cilindrului circumscris ei. Şirul contribuţiilor sale matematice ar putea continua. Combinând interesul pentru optică şi astronomie a realizat un planetariu pentru studierea mişcărilor Soarelui, Lunii şi planetelor. Arhimede a fost omul care a înţeles repede că speculaţia filozofică este lipsită de semnificaţie dacă nu este dublată de observaţie şi experiment. Multiplele sale realizări practice dovedesc cât de departe a mers el pe baza acestui principiu „ de cercetare”. Despre Arhimede se spune că, în timpul războaielor punice, ar fi aprins de pe mal, cu ajutorul unor oglinzi, corăbiile generalului roman Marcellus. Cât adevăr şi câtă legendă este concentrat(ă) în această afirmaţie nu se poate şti exact. Din calcule teoretice foarte laborioase rezultă că dacă Arhimede ar fi echipat cel puţin 392 de soldaţi cu oglinzi plane cu diametrul d=1m, care ar fi trimis fascicule luminoase concentrate în aceeaşi zonă, corăbiile romane ar fi putut fi aprinse. Valabilitatea acestei concluzii a fost verificată experimental în anul 1973 de către fizicianul grec Ionus Sakkos. El a utilizat 70 de soldaţi echipaţi fiecare cu câte o oglindă metalică(folie) de cupru, bine lustruită, având dimensiunile 90x150 cm2. Toţi soldaţii au dirijat fasciculul luminos reflectat spre o copie a unei corăbii romane de lemn, situată la 200 metri de mal. După două secunde corabia a început să fumege şi după încă trei secunde ea s-a aprins. Precizăm că în ziua experienţei cerul era senin şi Soarele amiezii dogorea puternic. Discrepanţa dintre numărul teoretic de oglinzi(392) şi numărul experimental(70) nu trebuie să ne mire. Ea poate fi pusă pe seama caracterului aproximativ al calcului realizat. Pe de altă parte, oglinzile utilizate în experienţă au o arie de 1,72 ori mai mare decât cea considerată în calculele noastre. Nu ştim dacă a făcut într-adevăr „experienţa” pe care i-o atribuie legenda, dar dacă avem în vedere celelalte realizări ale sale, întreaga sa operă şi isprăvile lui despre care povesteşte Plutarh (în „Viaţa lui Marcellus”) înclinăm să credem că ar fi putut-o face. Ne hazardăm spre o astfel de concluzie având în vedere şi un alt fapt, anume acela că, în calitate de „consultant” militar al regelui Hieron el ar fi putut primi sprijinul material necesar. Singurul mare semn de întrebare care se ridică este cel referitor la calitatea şi dimensiunile oglinzilor de care putea dispune el acum peste 2000 de ani.
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
14
Decembrie 2009
Invenţii, invenţii... • Automobilul a fost inventia francezului Nicolas-Joseph Cugnot si a aparut in anul 1769; • Telefonul a fost inventat in anul 1870 de doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, care, insa, au lucrat independent la acest proiect si si-au declarat recordul la cateva ore diferenta. Astfel ca inventatorul recunscut de justitie al telefonului a ramas Alexander Graham Bell. • Telefonul mobil a fost inventat de doctorul Martin Cooper, director la Motorola. Motorola a fost prima companie care a introdus tehnologia portabila, mentinand un design adecvat , permitandu-se astfel utilizarea telefonului in afara unui automobil •
Primul radio a fost construit in anul 1895 de Guilermo Marconi;
•
Primul televizor a fost construit de Philo Farnsworh si Vladimir Zworykin in anul 1927;
• Cosmeticele au existat in Egipt inainte chiar de anul 4000 i.Hr.; • Primul deodorant a fost inventat de un necunoscut in Philadelphia in anul 1888. Ulterior a aparut si deodorantul cu bile inventat de Helen Barnett Diserens in anul 1952, acesta fiind produs in America si bucurandu-se de un mare succes, iar in 1965 a fost lansat primul deodorant aerosol; • Sapunul exista inainte chiar de anul 2800 i.H; • Frigiderul a fost inventat de un calugar francez si contruit de fabrica General Electric in secolul XVIII; • Pizza a fost folosita - in forma apropiata de cea pe care o are astazi - dupa anii 1600, odata cu ajungerea rosiilor in Europa. • In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata in America; • Prima inghetata a fost creata in Imperiului Roman pe vremea lui Nero; • Vata de zahar ars a fost inventata in 1897 de William Morris si John Wharton; • In 1893, biletul de intrare la meciurile de baseball era cunoscutul “hot dog”; • Piscinele existau in Egipt inca din anul 2.500 i.H; • Roger Bacon a descoperit in 1262 proprietatea lentilelor de a ajuta vederea, dar primii ochelari functionali au fost inventati abia 20 de ani mai tarziu in Florenta, Italia, de catre Alessandro di Spina • Primul instrument de scris a fost inventat in anul 1565 de neamtul-elvetian Conrad Gesner; • Hartia a fost produsa pentru prima data in anul 105 d.H de un eunuc de la curtea imparatului Ho Ti in China; • Masina de spalat vase a fost inventata de Josephine Garis Cochran in anul 1886; • Marion Donovan a inventat in 1950 scutecul dispozabil (de tip “pampers”); • Papusa Barbie a fost inventata de Ruth Handler in anul 1959; Elev Branescu Cristina , Dupa “Enciclopedia Copiilor”
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
15
Decembrie 2009
DIN ACTIVITĂŢILE NOASTRE...
Simpozionul Interjudeţean Sfântul Apostol Andrei “Pentru fiecare dintre noi pomenirea Sfântului Apostol Andrei înseamnă încă o luminã în candela de douã mii de ani a neamului nostru şi transmiterea credinţei lui Hristos curatã şi roditoare ca şi în trecut.” ARGUMENT
Ca români şi creştini, în acelaşi timp, nu este ceva mai aproape de inima noastră decât a vorbi de cel ce a semănat în glia strămoşească sămânţa credinţei ortodoxe, a cuvântului şi a darului Domnului nostru, Iisus Hristos: Sfântul Apostol Andrei.
El este cel dintâi chemat la apostolat de însuşi Domnul nostru, Iisus Hristos şi care a propovăduit pentru prima dată Evanghelia în ţinuturile Dobrogei noastre. Este cel care ne-a încreştinat moşii şi strămoşii noştri. Prezenţa Sfântului Apostol Andrei se resimte şi astăzi, fiind Ocrotitorul acestui teritoriu mult iubit de Dumnezeu, căci din anul 2001 Sfântul Apostol Andrei a fost canonizat ca şi Ocrotitor al Românilor. Conform legendelor, datinilor şi practicilor religioase, Sfântul Apostol este invocat de poporul de păstori şi plugari existent în Sciţia Mică (Dobrogea de azi) cât şi de românii de azi pentru menţinerea echilibrului între bine şi rău. Chiar şi denumirea populară a lunii decembrie este „Andrea”; ziua Sfântului Apostol Andrei aminteşte de porunca postului şi înfrânării, marcând debutul somnului hibernal al ursului. Potrivit obiceiurilor din străbuni, Sfântul Apostol Andrei aduce oamenilor vestea roadelor bogate căci, semănatul seminţelor de grâu într-un vas de lut, chiar în seara Sfântului Andrei, transmite oamenilor presentimentul bogăţiei şi bucuria de a trăi. În folclorul dobrogean şi în colindele vechi, Sfântul Andrei apare ca un moşneag cu un toiag, ce se întâlneşte cu colindătorii şi le dă o veste nouă, a lui Moş Crăciun cel mai bătrân. Prin evocarea Sf. Apostol Andrei şi a minunilor săvârşite de el simţim bucuria de a trăi şi intrăm în mirajul sărbătorilor de iarnă. Au participat cadre didactice si elevi din 18 judete ale ţării.
Prof. Maria Ionica Dicui – organizatorul Simpozionului MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
16
Decembrie 2009
Dacii liberi și Sfântul Andrei Prof. Ohîi Mioara Situarea în calendar a Sfântului Andrei are corespondenţe vechi în numele lunii „lui Udrea” sau „Andrei, cap de iarnă”, cu o seamă de alte sărbători denumite „ale lupilor” . Sfântul Andrei, ocrotitorul României, a creat în popor o serie de ritualuri păstrate cu sfinţenie şi astăzi Sosirea Sfântului în Dacia a constituit acceptarea creştinismului pe teritoriile străbune Sărbătoarea Sfântului Andrei, de pe 30 noiembrie, ţese, an de an, adevărate legende, legate de spirite şi duhuri malefice, care, chipurile, ar atenta acum la sănătatea semenilor noştri credincioşi. La sosirea Sfântului Andrei în Dacia, strămoşii noştri au acceptat creştinismul cu uşurinţă, însă n-au renunţat total la vechile credinţe şi ritualuri. Acestea au fost înglobate în noua religie. Interdicţia de a lucra în ziua Sfântului Andrei, ziua fiind sub interdicţia lupilor, noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie), este concepută ca sabat al strigoilor şi al lupilor În această noapte, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se pot găsi mai uşor: protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea. Conform unor ritualuri stravechi, de ziua Sfintului Andrei era celebrat Anul Nou al dacilor, motiv din care aceasta zi mai este numita si “Ziua lupului” (dupa simbolul dacic al lupului). În unele regiuni ale ţării sarbatoarea se numeste “Lupăria”. În aceasta zi, lupul devine mai sprinten şi poate să întoarca gâtul care îi e teapăn în restul anului. El devine astfel primejdios nu doar pentru vite, dar si pentru oamenii care ies pe ulită. În noaptea de 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei - supranumit “patronul lupilor”, împarte prada pentru iarna care vine . Anumite obiceiuri legate de ziua Sfântului Andrei ca: tăierea de ramuri din copaci şi plantarea de grâu în vase cu apă, pentru a fi păstrate pentru anul Nou, amintesc de rituri agrariene mai vechi. Sfântul Andrei este considerat ca fiind mai mare peste vite şi fiare, păzitor al turmelor de pericolul lupilor, patron şi îmblânzitor al lupilor, cel ce „leagă gura lupilor”.Aceste obiceiuri sunt întâlnite pe raza comunei Goranu (acum cartierul Goranu , municipiul Rm. Vâlcea) şi în comunele învecinate:Budeşti Goleşti . În această zonă bătrânii povestesc de „lupii lui Goran”ce coboară în această noapte din pădurea Goranoaia si atacă turmele celor ce nu-i „cinstesc” . Calităţile mitice nu i-ar fi putut fi atribuite după ce identitatea simbolică între daci şi lupi s-ar fi pierdut cu totul din memoria colectivă. Ele indică, folcloric, atât obiectivul patronat de Sfântul Andrei al trecerii dacilor la noua religie, cât şi caracterul adânc popular al acestei acţiuni. Tinerii superstiţioşi şi nu numai, cred că acum au şansa să-şi cunoască iubitul sau ursitul. Însă, pe de altă parte, există credinţa că este momentul pentru a se lua măsuri de apărare împotriva duhurilor rele Spiritele malefice ale celor decedaţi au, în această noapte, puteri sporite. În comuna Goranu, dar întâlnim şi in Goleşti , gospodinele puneau în podul casei usturoi legat în funii sau ungeau pragul casei cu usturoi zdrobit pentru a îndeparta spiritele rele de gospodăria şi familia lor .Tot cu usturoi ungeau uşa de la magazie, intrarea în staulul animalelor şi tocurile de la geamuri .Pentru sigurantă ,o funie de usturoi va ramane în podul casei pană anul viitor . Tot în noaptea de Sfântul Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun, când se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei(Oltenia) . O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grâu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenţionează să o semene în grădină, gospodina casei «botează» câte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sfântul Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea. Bibliografie • Tudor Pamfile – „Sarbatorile la romani „- Colectia Mythos- Ed. Saeculum I.O.1997 • Mihai Pop, ,,Obiceiuri tradiţionale româneşti” – Ed. Univers 1999 MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
17
Decembrie 2009
De la lume adunate şi-napoi la lume date! ,,Educatoarea întreabă un copil: ― Gigele, tu ai învăţat să numeri? ― Desigur, doamna educatoare! ― Atunci ce număr urmează după 1? ― Toate celelalte doamnă”.
☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺ ,,Tatăl îl întreabă pe Vasilică dacă a învăţat ceva după prima zi de şcoală. -Am învăţat dar n-am terminat, răspunde trist Vasilică, trebuie să ne mai ducem şi mâine!
,,Un om căzut în apă strigă disperat după ajutor: -Dar de ce strigi aşa? întreabă un călător. -Nu ştiu să înot! -Nici eu, dar nu fac atâta gălăgie!” ,,Doi copii fac proiecte de viitor: -Eu visez, zice primul, să fiu un om bogat ca şi tatăl meu. -Tatăl tău e un om bogat? întreabă al doilea. -Nu, dar şi el visează ca şi mine”. ,,Un gospodar trebuia să plece de-acasă pentru două săptămâni. Îşi cheamă ajutorul şi-i spune: -Pentru ouă, notează bine pe coaja fiecăruia, ziua când a fost ouat. -La întoarcere găseşte scris pe fiecare ou ,,astăzi”.
GLUME….GLUME…..GLUME….
-Doi colegi de clasă se întâlnesc după un test. -Cum ai facut testul? -Am dat foaia goala! -Vai…şi eu! -O sa creadă că am copiat? Manda Maria Florina
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
18
Decembrie 2009
Conflictele şi sursele lor Un comediant a făcut odată o glumă, spunând că există probabil mai multe conflicte în lume decât fire de nisip. Cu toate acestea, deşi există nenumărate conflicte, ele au în mod surprinzător doar foarte puţine surse. Cele mai multe conflicte sunt legate de următoarele surse : - nevoile fundamentale (care satisfac acele lucruri necesare oamenilor pentru supravieţuire – precum alimentele, apa şi aerul) - valorile diferite ( există când oamenii împărtăşesc credinţe diferite - de exemplu oameni aparţinând unor religii diferite pot avea valori diferite ) - percepţiile diferite ( apar atunci când oamenii văd sau gândesc diferit un anumit lucru – de exemplu doi oameni se pot certa pentru că nu se pot pune de acord asupra unei culori, de fapt întâmplându-se ca ei să perceapă culoarea diferit ) - interesele diferite ( apar când oamenii au preocupări diferite – de exemplu doi adolescenţi ar putea să se certe pentru că nu se pot hotărî dacă să meargă la o petrecere sau la film ) - resursele limitate ( se referă la cantitatea limitată în care se găsesc diferite lucruri – nu toţi oamenii sunt bogaţi în lume – deoarece banii sunt o resursă limitată ) - nevoile psihologice ( sunt când oamenii au stări, precum – se simt capabili, acceptaţi, importanţi şi sănătoşi, de exemplu cu toţii au nevoia de a fi iubiţi ) Şcoala nu este doar locul unde elevii primesc informaţii, ci, de asemenea, cel mai important spaţiu pentru socializarea tinerilor. Este locul unde se fac şi se desfac prietenii, locul unde indivizii învaţă să comunice eficient, să se întreacă cu alţii, colaborând în echipă sau aflându-se într-o permanentă competiţie cu ceilalţi. Şcoala este de aceea un mediu potrivit pentru a-i învăţa pe elevi să facă faţă conflictelor şi să le găsească soluţii optime, în avantajul tuturor. Voi enumera în cele ce urmează câteva domenii şi câteva exemple de activităţi pentru a-i învăţa pe elevi arta de a face faţă conflictelor în timpul orelor de curs. Activităţile prezentate demonstrează că studierea posibilităţilor de rezolvare a conflictelor poate fi integrată creator multor domenii ale vieţii elevilor noştri.
Prof. Aurelia Grama
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
19
Decembrie 2009
Rebus “Lumea poveştilor”
A 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. B
Daca veţi completa correct pe orizontală, pe verticala AB veţi obţine numele unui îmdrăgit personaj de poveste. 1. Fiul caprei …alintat 2. Cel care a scris frumoasa poveste “Lebedele” 3. “Marinerul” răsfăţat 4. Aşa era fata babei. 5. Fetiţa care a fost dusă de ciclon pe alte meleaguri 6. Soţia prinţului 7. Edmondo de ...... 8. Aşa era fata moşului.
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
20
Decembrie 2009
1 Decembrie 1918 - Sărbătoarea sufletului românesc Bănescu Cristina, cls a VIII-a 1 Decembrie 1918 - Sărbătoarea sufletului românesc
Coord. Prof. Ciofîcă Monica
Unirea pe veci a Transilvaniei cu Ţara-Mamă, înfaptuită la 1 Decembrie 1918, rămâne pentru totdeauna in istoria naţională împlinirea emoţionantă a celui mai mare dor al sufletului românesc. Transilvania, martirizată vreme de o mie de ani, trăieşte de aproape un secol încoace izbânda plenară a sufletului ei românesc. A sufletului ei curat, în malurile căruia s-au năpustit puhoaiele sângeroase ale lui Attila şi n-au reuşit să-l clintească din matca lui de odinioară şi de totdeauna. A sufletului ei sfânt, zdrobit sub grindina hohotitoare a călăreţilor din pustă care n-au putut nimici horele româneşti de comuniune sufletească cu strămoşii şi fraţii de dincolo de munţi, zdrobiţi şi ei de alte valuri nemiloase ale istoriei. Unirea pe veci a Transilvaniei cu Ţara-Mamă, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, rămâne pentru totdeauna în istoria naţională împlinirea emoţionantă a celui mai mare dor al sufletului românesc. Al marelui suflet românesc, care, dincolo de sfâşierile trecătoare ale pământului strămoşesc, s-a simţit permanent un fluviu impetuos, revărsat cu generozitate peste toate meleagurile Doinei lui Mihai Eminescu. Acest suflet românesc, temelia cea mai adâncă a fiinţei noastre naţionale, tămăduit de sfârtecările neunirii, tresaltă cu putere la aceasta sărbătorire, întărindu-ne conştiinţa identităţii şi demnităţii noastre în concertul celorlalte popoare; mai mult, întărindu-ne credinţa că sufletul românesc nedespărţit, neschimbat, neâmpărţit şi neamestecat, totdeauna identic cu sine însuşi, este chezăşia sigură a afirmării spirituale şi dăinuirii noastre naţionale în istoria lumii, până la sfârşitul veacurilor. Pentru că, mai mult decât cu mileniile şi secolele, veşnicia unui neam se măsoară cu sufletul. Toate Golgotele de pe faţa pământului şi toate răstignirile au fost şi vor fi biruite de suflet. Mai tare decât piatra şi decât diamantul, sufletul este cea mai uriaşă forţă din Cosmos, pe care nici moartea nu este în stare s-o răpună. De aceea, tăria morală şi creatoare a popoarelor se măsoară nu la scara mondială a valorilor materiale pieritoare sau a bunurilor dobândite cu japca, ci doar după puterea lor sufletească; după acea putere sufletească de a rezista în faţa tuturor hoardelor şi urgiilor vremurilor şi de a înălţa catedrale vieţii şi coloane infinite în timpuri de pace. Este cerbicia duhului, milenară, pe care şi-au lăsat-o strămoşii şi pe care seminţiile pământului, dacă o au, o lasă moştenire urmaşilor. Sufletul românesc, acelaşi în Transilvania, Muntenia şi Moldova, este moştenirea cea mai de preţ pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştri şi care a ţinut neplecat, în ceasurile grele de cumpănă şi răstignire naţională, trunchiul viguros al poporului nostru. Călit la focul necruţător al istoriei, sufletul românesc a făcut în faţa lumii întregi dovada rezistenţei şi a însuşirilor sale creatoare. Acestui suflet românesc îi închinam întreaga noastră slujire şi fiinţă, spre slava neamului din care purcedem. Iată de ce, acum mai mult decât oricând, noi, toţi Românii, din Ţară sau de peste hotare, trebuie să facem din împlinirea a nouăzeci de ani de la unirea Transilvaniei noastre dragi cu Ţara-Mamă o adevărată sărbătoare a sufletului românesc, făuritorul aspiraţiilor noastre actuale şi al idealurilor naţionale. MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
21
Decembrie 2009
Banescu Cristina ,cls. a VIII a
Poveste despre Moş Nicolae Odată, mai demult, printr-un sat îndepărtat trecu un moşneag gârbovit de ani. Moşul cu barba albă se căznea să ducă un sac peticit, ros de vreme. Deodată zări doi copii care se jucau în faţa unei case. El le ceru să-l ajute să ducă, pentru o bucată de drum, povara ce-i frângea spatele. Unul dintre copii îl refuză, spunând că are lucruri mai importante de făcut şi oricum greutatea aceea e mult prea mare pentru el. Dar celălalt, cu inima mai bună, se învoi să-i dea ajutorul. După un timp, moşul se opri din drum şi ceru copilului care-l însoţea să pună sacul jos şi să-l desfacă. Apoi îl îmbie să-şi aleagă ceva de acolo, drept răsplată pentru ajutor. Sacul, care nu era oarecare, ci unul fermecat, era plin de bogăţii: haine scumpe, bijuterii din aur… Dar copilul nu-şi alese niciunul dintre acestea. Printre lucrurile moşneagului găsi şi o pereche de pantofiori. Se gândi cu bucurie că-i va putea înlocui pe ai săi din picioare, care erau vechi şi-l cam strângeau. Îşi luă la revedere şi se întoarse la tovarăşul său de joacă, la care îi povesti toate cele ce i s-au întâmplat. Dorind să primească şi el un cadou, acesta o luă la fugă şi îl ajunse pe moşneag din urmă. Îi spuse că e gata să-l ajute şi el dacă, în schimb, va fi lăsat să-şi aleagă un dar din sacul fermecat. Aşa se şi întâmplă. Numai că, fiind lacom, îşi alese din sac un toiag greu de aur. Cei doi copii plecară fiecare spre casa lor. A doua zi de dimineaţă, copilul care-şi alese pantofiorii îi găsi plini de bani, dulciuri şi jucării. Iar cel care fusese rău la suflet şi lacom, în locul toiagului de aur nu găsi decât o crenguţă uscată. Cei doi copii şi-au dat seama că bătrânul pe care-l întâlniseră nu era altul decât Moş Nicolae. Căci aşa este acest moşneag: celor buni le oferă daruri, iar pe cei răi îi pedepseşte dându-le câte un beţişor. Piele Gabriela clasa a VIII a După „Poveştile românilor”
Urare de Moş Nicolae !
Nu le pot pune-n cuvinte. Le-am lăsat la voi in prag Sa le folosiţi cu drag! De-am uitat ceva,iertare! Sunt cam bătrânel,se pare! Insa tot ce-am uitat eu Vi le va da Dumnezeu! Şi de toate-ai sa ai parte Daca eşti cuminte,frate! Fiindcă celui năzuros I se dau toate pe dos!!!.
Pe la case am umblat Şi la praguri am aflat Pe la copiii cuminţi Toţi papucii lustruiţi. Pe la voi când am trecut V-as fi dat tot ce-am avut Nu c-aţi fi copii săraci Ci pentru ca-mi sunteţi dragi. V-am lăsat ,deci,nu mâncare Ci daruri spirituale. Nu-n pachete colorate Ci in inima purtate: Un strop de bunăvoinţa, Întărire în credinţa Şi blândeţe şi curaj Veşnic zâmbet in obraji Şi iertare şi putere Şi darul de mângâiere, Înţelegere in toate...
Bănescu Cristina Clasa a VIII-a
Înmuiate-n bunătate. Multe alte daruri sfinte
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
22
Decembrie 2009
Obiceiuri şi tradiţii de iarnă
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sarbătorirea Naşterii Domnului.
DATINI ŞI SUPERSTIŢII ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN ♦ se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului care, în acea zi, fiind supărată nu a mâncat nimic; ♦ nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi; ♦ norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun; ♦ semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general; ♦ nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.
Împodobirea bradului
Pomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalaţiilor electrice, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel. Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în brad o reprezentare a “Arborelui Lumii” (din vechiul cult al arborilor), alţii îl consideră o referire directă la “Arborele Paradisului”, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai. Pănă în secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erau considerate tradiţii păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul pom de Crăciun într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea împodobeşte primul brad de Crăciun aşa cum îl ştim astăzi.
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
23
Decembrie 2009
Crăciunul pe glob Africa Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse, obiceiurile fiind împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, în conformitate cu vechiul calendar roman. Anglia Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini. Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă a meşteşugului bucătăriei. Întrun cazan uriaş, se pun toate cele necesare pentru prăjitură, fierte în rom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând.fiecare rudenie primeşte câte un pudding. Australia Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura uneori toridă în această perioadă a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza picnicuri. Bangladesh În satele creştine, bărbaţii taie ramuri de bananier şi le replantează câte două de-a lungul drumurilor spre biserici şi în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma un arc peste drum şi le leagă între ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri care se umplu cu ulei şi se aprind spre a lumina drumul până la biserică. Belgia La Bruxelles care este sediul Uniunii Europene, aceasta înalţă un brad uriaş al ţărilor membre, în faţa bisericii Grand Sablon – Grotzavel, într-una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, piaţa Grote Markt. Danemarca Atunci când familia se aşză să ia masa, pentru aceştia se lasă în pragul uşii o oală cu orez fiert. Se spune despre aceia care nu vor să sărbătorească Crăciunul şi să respecte această tradiţie că le va merge rău tot timpul anului care va urma, fiindca spiriduşii vor bate cu nuci. Finlanda Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa diaintea Serii Sfinte bradul se împodobeşte, iar apoi întrega familie merge la saună. Franţa La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta Familie. Toate străzile sunt splendit ornate cu beculeţe. La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-un trunchi de măslin uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza la masă apoi intona cântece religioas până miezul nopţii când se ducea la biserică. Germania În fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor. În jurul bradului erau rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-un colţ al sălii nu putea să lipsească butoiul cu bere, dar între conuri de brad. La sosirea superiorilor corul MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
24
Decembrie 2009
soldăţesc cânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua un chipiu şi punea în el hârtiuţe cu numere pentru toţi participanţii la sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un număr să primească darurile cuvenite. Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea. Grecia Pentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze pe spiriduşi. De asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o cruciuliţă de lemn decorată cu busuioc. Apa astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei pentru a alunga spiritele rele. Italia Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie “ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi. Islanda Doi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din sângele lor a răsărit un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprindeau mii de lumini. Vântul se izbea de acele limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din mari depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine. Mexic Unii se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi cântâd cântece în timp ce Maria şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecare procesiune, participanţii dansează, cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă să rupă cu nişte beţe o figurină “pinata”, de hârtie sau material casabil, umplută cu dulciuri şi mici cadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită a lui Moş Crăciun, iar alţii aşteaptă daruri de la “Quetzalcoatl”, conducător legendar al Mexicului. Rusia Chiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane nu au reuşit să pătrundă. Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi tradiţionale “Matryoshka”. Spania La spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se slujeşte o Liturghie la capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiii demnitarilor curţii. SUA Varietatea climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă până la amplasarea lumânărilor în dreptul ferestrelorîn ţinutul îngheţat al Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiile ei legate de această sărbătoare: ♦ la New York poţi vedea patinatori strşi în jurul imensului brad de la Rockfeller Center; ♦ în Texas poţi participa la festivalul din San Antonio; ♦ în New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii; ♦ în Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe; ♦ la Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
25
Decembrie 2009
Moşul, bunul Moş Crăciun Nu este clar când şi pe ce cale a pătruns mitul lui Moş Crăciun în obiceiurile româneşti. În orice caz, Moş Crăciunul românesc, cu plete dalbe, cu sania lui nu trasă de reni, ci de cerbi. Astăzi nu poate fi despărţit - nici în imaginaţia copiilor, nici în pregătirile părinţilor - de sărbătoarea Ajunului (seara de 24 decembrie). Un rol important în crearea mitului l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore, autor al unui poem care îl prezenta pe Sfântul Nicolae ca şi un personaj simpatic, dolofan şi zâmbitor, care împarte cadourile din sania sa trasă de reni. Publicat pentru prima dată în ziarul Sentinel din New York pe 23 septembrie 1823, poemul a devenit în anii următori foarte căutat, ajungând în mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind şi tradus şi publicat în întreaga lume. În 1860, cotidianul Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într-un costum roşu ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, Thomas Nast, desenator şi caricaturist al ziarului, va ilustra prin sute de desene toate aspectele legendei lui Moş Crăciun şi va da mitului principalele sale caracteristici vizuale.Nast este şi cel care a «stabilit» în 1885 că reşedinţa lui Moş Crăciun se află la Polul Nord.Această idee a fost preluată anul următor de scriitorul George P. Webster. În Italia, într-o emisiune televizată pentru copii, s-a demonstrat în mod «ştiinţific» - pe baza datelor fizice de viteză şi calcul al timpului necesar pentru împărţirea darurilor - inexistenţa lui «Babbo Natale» (Moş Crăciun), ceea ce a provocat dezamăgirea copiilor şi indignarea părinţilor. Această «demonstraţie» este inclusă şi în articolul din Wikipedia italiană dedicat lui «Babbo Natale», cu concluzia stupidă: Babbo Natale è morto! În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campanie publicitară, desfăşurată de compania Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a dat lui Moş Crăciun o burtă durdulie, un aer jovial, costumul său roşu şi o atitudine tolerantă. În următorii 35 de ani, Coca-Cola va difuza astfel de portrete ale lui Moş Crăciun în presa scrisă. Chiar şi în ziua de astăzi, Coca-Cola, foloseşte aceeaşi imagine a lui Moş Crăciun în spoturile publicitare realizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Dupa „Enciclopedia copiilor” Calapancea Eduard Clasa a V-a
Reţetele bunicii… Colaci de Crăciun Colacii preparaţi la Crăciun din aluat dospit de femeile „curate”, mâncaţi la mesele şi ospeţele rituale, dăruiţi colindătorilor şi, prin pomană, spiritelor morţilor sunt alimente sacre fără de care nu se poate concepe petrecerea sărbătorilor Crăciunului. Ei pot avea forme de cerc, potcoavă şi stea, închipuind Soarele, Luna şi stelele de pe Cer, de păpuşa şi cifra opt (8), care reprezintă trupul antropomorf al divinităţii indo-europene şi creştine, de cerc umplut, fără gaură la mijloc, reprezentând divinitatea neolitică geomorfă, şi de diferite animale şi pasari sacre (taurul, pupăza etc.). Cantităţi: 1 kg făina, 50 g drojdie, 1 pahar mare de lapte, 250 g ulei, 50 g unt topit, 8 ouă, 300 g zahăr, 2 linguri rom, 2 linguri smântâna, 1 linguriţă sare, vanilie, coajă de lămâie rasă, 100 g stafide, 1 ou pentru uns, puţin zahăr pentru presărat. Din făina cernută se prepară mai întâi maiaua. 0 parte din făină se opăreşte cu 3/4 pahar de lapte clocotit, se amestecă bine până se răceşte, se adaugă drojdia dizolvată în restul de lapte uşor călduţ. Se amestecă bine şi se lasă să crească. În timp ce maiaua creşte se bat gălbenuşurile (ajutor) pe marginea aragazului şi se amestecă cu sare şi zahăr până ce acestea se topesc fără să se încălzească prea tare compoziţia. Se adaugă apoi 2 linguri de ulei, rom, smântână, vanilie, stafide şi coaja de lămâie. Dupa ce se amestecă bine se adaugă albuşurile bătute spumă şi se pune totul peste maiaua crescută. Se amestecă uşor cu restul de făină şi se începe frământatul care durează cam 1/2 oră, până ce coca nu se mai lipeşte de mâini. Se începe încorporatul uleiului amestecat cu untul călduţ. Se netezeşte la sfârşit coca, se acoperă vasul şi MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
26
Decembrie 2009
se lasă să crească. O cocă reuşită creşte în circa 4 ore. Coca crescută se aşează în forme unse, pregatite astfel: se iau bucăţi de cocă, care, după apreciere, ar umple forme cam ceva mai mult de jumătate. Se lucrează pe planşetă şi cu mâinile unse cu grăsime. Se întinde coca cât lungimea formei, se unge cu unt sau cu ulei şi se rulează. Rulourile se pot împleti în două sau în trei şi în acest caz vor fi subţiri, iar dacă rămâne un singur rulou, acesta se face mai gras. Se fac rulouri subţiri şi atunci când cozonacul se umple cu nuci, rahat, cacao etc. Coca crescută în forme se unge cu ou bătut, se presară pe deasupra cu zahăr tos sau cu mac. Se pot adăuga şi bucăţi de miez de nucă. Se coc la început la foc domol, iar după 1/4 oră la un foc potrivit. Se încearcă des ca să nu stea mai mult de 3/4 oră în cuptor, deoarece se înnegreşte. Toba Cantităţi: capul de porc (fără creier) împreună cu limba, inima, rinichii, stomacul bine spălat şi curăţat, şorici, 2 foi de dafin, sare, piper, 2-3 boabe de ienibahar. Înainte de a fi puse la fiert, toate bucăţile de carne şi şoricul se spală foarte bine; dacă e nevoie, se ţin puţin în apă caldă şi se răzuiesc cu cuţitul în aşa fel încât să capete un aspect plăcut. Capul tăiat în bucăţi de mărime potrivită, şoricul, limba întreagă, inima şi rinichii se pun la fiert în apă rece împreună cu foile de dafin şi sare. Se fierb pe jumătate, după care se scot şi se lasă să se răcorească. Apoi se dezosează şi se taie în felii potrivit de lungi şi degroase (inima şi rinichii în felii mai mari); limba, curăţată de piele, se lasă întreagă. În stomacul bine spălat şi răzuit pe dinăuntru, sărat şi piperat, se alternează bucăţile de carne în funcţie de mărime şi de gust, peste fiecare strat punându-se un praf de piper şi foarte puţin ienibahar (în exces, el amăreşte compoziţia). Limba se pune întreagă în lungul stomacului, iar celelalte bucăţi în evantai, având grijă să se pună porţiuni mai groase de la căpăţână printre ele. De aşezarea componetelor depinde aspectul tobei la tăiere. După ce s-a umplut, stomacul se coase la capete şi se pune la fiert în apa în care a fiert carnea. Toba se înţeapă cu o furculiţă sau cu o andrea în câteva puncte şi se lasă la fiert trei-patru ore, după care se scoate şi se pune caldă sub teasc. Se serveşte rece, ca gustare , tăiată în felii nu prea groase, cu lămâie, muştar sau murături.
Dacă aş fi Moş Crăciun Pentru o zi … În fiecare an , spiritul sărbătorilor de iarnă trezeşte în sufletul oamenilor bucurie , bunătate , îi face mai atenţi cu cei din jur , se gândesc şi la cei sărmani , întind o mână de ajutor . Îl aşteptăm pe MOŞ CRĂCIUN ca să ne îndeplinească dorinţele . Ce s-ar întâmpla însă , dacă în seara magică de Ajun am prelua acest rol ? Şi iată gândurile elevilor noştri , care mi-au demonstrat iar câtă sinceritate, bunătate , inocenţă sau dragoste de oameni izvorăşte din inima lor de copii … HEGHIU ANDREI : Iată , sunt Moş Crăciun pentru o zi . Vin de departe , din ţinuturile unde iarna este veşnic stăpână . Când seara se lasă peste satele şi oraşele adormite , fulgii pufoşi şi argintii decid să-şi înceteze joaca , lăsându-mi cale liberă . Urc în sania trasă de reni şi încărcată cu sacii plini de cadouri . Zbor peste pământul luminat feeric şi presar peste fiecare casă
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
27
Decembrie 2009
măcar un strop de bucurie şi lumină . VALENTIN ALEXANDRU : Imaginaţia mă duce într-o lume de poveşti , o lume împodobită de lumini fantastice . Bunătatea radiază pe chipurile tuturor şi toată lumea speră , în ciuda relelor de peste an , că Moşul drag şi bun va veni la toţi şi de data aceasta . Că sub brad , cineva se va gândi să pună un dar cât de mic şi pentru tine . În sinea ta recunoşti că , oricât te-ai străduit , ai fost măcar o dată rău sau nedrept . Şi totuşi aştepţi …Aşteptând bucuria de a primi , ţi-o oferi tu însuţi pe aceea de a dărui : o vorbă caldă , o încurajare , un zâmbet . Dăruind acestea , împarţi cu toată firea ta bucuria de a fi mai bun , mai cuminte şi mai harnic pentru a merita cu adevărat darurile lui Moş Crăciun . BRENDA STOICA : Când vine iarna şi fulgii mari şi pufoşi se aştern pe pământ , inima îmi tresare de fericire pe care aş dori să o împart cu foarte multă lume şi , mai ales , cu copiii . Deci trebuie să mă transform în Moş Crăciun ! Închid ochii şi iată-mă într-o sanie cu reni , zburând peste lume , peste case. Acestea au toate hornuri ca nişte periscoape prin care pot privi în fiecare casă pentru a vedea unde sunt copiii . Darurile au fost deja pregătite de către spiriduşi iar fiecare dar are o poveste pe care doar eu , ca Moş Crăciun , o ştiu . Am dus la toţi copiii păpuşi , ursuleţi cu nas de pluş , cizmuliţe , căciuliţe şi cine mai ştie ce au pus spiriduşii mei printre daruri . Şi cum zburam aşa iar din sanie parcă darurile izvorau , m-am gândit să trec şi pe la bunici şi părinţi pentru că şi aceştia au fost odată copii . În sufletul lor încă mai doresc să fie copii fără griji , fără probleme … E frumos să fii Moş Crăciun ! FLORINA TOADER : Dacă aş fi Moş Crăciun , aş ruga-o pe Doamna Crăciun să pregătească bucate alese şi multe prăjituri pentru copiii flămânzi , iar pe bunicuţe le-aş ruga să împletească pulovere , mănuşi , fulare , fesuri şi ciorăpei pentru copiii goi care tremură de frig . În seara magică le-aş pune şi un brăduţ împodobit ca în poveşti iar alături o masă plină de bunătăţi . Le-aş oferi un adăpost sigur şi cald . Aş construi şcoli pentru cei săraci în care să aibă tot ce le trebuie fără ca părinţii lor să plătească rechizitele . Pe copiii bolnavi de boli grele i-aş duce în alte ţări la tratament , fără „teledonuri” , pentru că orice copil are dreptul la îngrijire medicală gratuită . (Aşa este specificat în „Drepturile copilului”). Dacă aş fi Moş Crăciun … dar nu am această putere . Voi , oameni mari , puteţi ??? ANDREI DENIS : În casă este un miros plăcut de cetină de la bradul abia împodobit . Împreună cu sora mea am hotărât să-l aşteptăm pe Moşul cel darnic . În aşteptarea lui , am început să citesc o poveste despre Crăciun . Magia ei m-a trimis în lumea viselor . O sanie încărcată cu daruri multe s-a oprit în faţa mea . Privindu-mi hainele , am înţeles că eu eram Moş Crăciun . Nu ştiam ce să fac . Credeam că este un lucru simplu . Ştiam că , în noaptea de Ajun , Moşul cutreieră lumea şi împarte daruri . Dar de unde să încep ? M-am urcat cu sfială în sanie şi , fără să rostesc un cuvânt , renii m-au purtat în faţa unei case sărăcăcioasă . Înăuntru , doi copii se încălzeau la flacăra slabă a focului .Atunci am înţeles : trebuia să încep prin a dărui copiilor sărmani . Apoi renii m-au dus la o casă mare cu mulţi copii , dar nici urmă de părinţi . Doar câteva doamne aveau grijă de ei . Copiii orfani aveau şi ei mare nevoie de mine . După ce am încercat să le aduc o rază de bucurie în suflet , sania s-a oprit în faţa unei clădiri cu mulţi oameni în halate albe . Trebuia să le aduc alinare şi copiilor aflaţi în suferinţă . După ce am împărţit daruri tuturor copiilor , sania s-a oprit în faţa casei mele . Deodată , un strigăt de bucurie al surorii mele m-a smuls din vraja somnului . Venise Moş Crăciun . Îl priveam cu uimire . Nu puteam să-i spun că ştiu de unde vine şi unde se duce . Fusese doar un vis . Un vis frumos de iarnă ! OARE ?
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
28
Decembrie 2009
CLAUDIU CHIPĂILĂ : Dacă aş fi Moş Crăciun pentru o zi , aş aduce numai bucurii în casele oamenilor . Aş colinda cerul cu sania plină de copii şi le-aş arăta minunile lumii . Aş urca pe cornul lunii şi împreună cu aceasta aş veghea în această noapte sfântă ca nici un gând rău să nu tulbure somnul copiilor , liniştea părinţilor , armonia naturii şi taina biblică a nopţii în care pruncul Iisus ne-a binecuvântat cu naşterea sa . CRISTESCU CRISTINA : Afară este o zi liniştită de iarnă , iar eu stau cu nasul lipit de geam şi tot repet : ce mult mi-aş dori … ce mult mi-aş dori … Din văzduh au început să coboare într-un dans jucăuş fulgi de nea mari şi pufoşi . Am rămas uimită când o steluţă de argint s-a desprins din hora iernii şi s-a aşezat pe geamul meu , întrebându-mă cu glas cristalin : -Fetiţă dragă , ce ţi-ai dori ? Te-am auzit spunând în mod repetat că ţi-ai dori ceva . Dar ce anume ? - Mi-aş dori să fiu Moş Crăciun pentru copiii pe a căror feţe sunt lacrimi în loc de zâmbete . - Trebuie să-mi spui ce anume ai să faci tu ca tristeţea din ochii lor să dispară ? - În ultima vreme tot mai mulţi copii sunt singuri deoarece părinţii lor au plecat la muncă , în străinătate , ca să le ofere un trai mai bun . Dar fac o mare greşeală şi nu înţeleg că pentru un copil o mângâiere , un sfat , un ajutor şi chiar o dojană sunt cu mult mai importante decât banii . Apoi sunt copiii din orfelinate care , din diferite motive , nu au părinţi şi care îşi doresc din tot sufletul o familie caldă şi iubitoare . Mai sunt şi acei „copii bătrâni”care , după o viaţă de muncă şi de dăruire copiilor lor , sfârşesc prin a fi uitaţi şi părăsiţi într-un azil . Dacă tu vrei să mă ajuţi , ai să te duci la BUNUL DUMNEZEU şi îl vei ruga în numele meu să trimită cei patru îngeri care mă vor ajuta : ÎNGERUL IUBIRII , ÎNGERUL CREDINŢEI , ÎNGERUL IERTĂRII ŞI ÎNGERUL SPERANŢEI . Cu ajutorul lor , voi aduce părinţii lângă copii , voi oferi celor orfani familia dorită , iar „copiilor bătrâni” le voi oferi o bătrâneţe fericită din partea acelora pe care i-au crescut cu iubire . Şi sunt sigură că acolo unde nu va reuşi IUBIREA ,va reuşi CREDINŢA ,iar unde nu a reuşit CREDINŢA va reuşi IERTAREA , iar unde nici IERTAREA nu va reuşi , cu siguranţă va izbândi SPERANŢA . ANDREI MADALINA : Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită sărbătoare şi de cei mari şi de cei mici , şi de cei săraci şi de cei bogaţi, este CRĂCIUNUL. Este sărbătoarea asociată cu feeria iernii ,cu puritatea zăpezii , cu emoţia copiilor care aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun şi în faţa căruia recunosc , fără teamă , dacă au fost cuminţi sau au făcut năzbâtii . Ei ştiu că Moşul este iertător şi le aduce daruri . Dar dacă eu aş fi Moş Crăciun ? Aş ajuta copiii la care ochii sunt în lacrimi şi nimeni nu-i mângâie , nu-i alintă , nu-i sărută , nu le potoleşte foamea şi setea , nu le încălzeşte trupul şi sufletul . Mi-aş dori să le pot oferi măcar o zi de copilărie senină şi fericită , cu jucării , cu mâncare bună , cu o casă primitoare , cu părinţi care să-i ocrotească , să-i sfătuiască , să le aline durerile şi să-i sărute de „noapte bună”. Acestor copii le-aş dărui măcar o zi asemănătoare cu o zi în familia mea . MOŞ CRĂCIUN există ? Eu cred că există în sufletele noastre , în amintirile din copilărie ale părinţilor noştri şi va rămâne mereu acolo . Cu toţii avem nevoie de puţină magie , de vis , de fantezie … Care ar fi farmecul CRĂCIUNULUI fără MOŞ CRĂCIUN ?
Lumină , sănătate , fericire şi belşug în inima şi în casa dumneavoastră !
LA MULŢI ANI !
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
29
Decembrie 2009
Câte puţin din toate … Sau sfaturi pentru tinerele domnişoare Să ai câte puţin din toate: Sensibilitate - ca să nu fii indiferent la frumuseţile vieţii ; Curaj - ca să laşi timiditatea de o parte şi să poţi realiza ceea ce doreşti ; Solidaritate - ca să nu rămâi indiferent la suferinţele omenerii ; Bunatate- ca să întorci privirea de la cel care-ţi cere ajutor ; Pace interioara - ca la sfârşitul zilei când te culci, să poţi dormi ca îngerii ; Bucurie - ca s-o împărtăşeşti, aducând un surâs pe feţele celorlalţi ; Smerenie - ca să-ţi dai seama de ceea ce nu ştii ; Amor propriu - ca să-ţi poţi preţui calităţile şi să-ţi placă ceea ce vezi în tine ; Credinţa - ca să te ghideze, să te susţină, să rămâi în picioare ; Sinceritate - ca să-ţi placă cum eşti şi să trăieşti mai bine ; Fericire - ca s-o descoperi în interiorul tău şi s-o poţi dărui şi altora ; Prietenie - ca să descoperi că cel care are un prieten, are o comoară ; Speranţa - ca să poţi să crezi în viaţă şi să ai mereu un suflet de copil ; Intelepciune - ca să înţelegi că numai Binele există, restul e iluzie ; Dorinţe - ca să-ţi hărăzească trupul, făcând plăcere spiritului ; Vise - ca să ai cu ce să-ţi hrăneşti sufletul în fiecare zi ; Iubire - ca să ai pe cineva pe care să-l iubeşti şi de care să te simţi iubit ; Ca să doreşti să atingi o stea şi să surâzi spre lună ; Ca să descoperi că există un soare în interiorul tău; Ca să te simţi fericit în fiecare dimineaţă şi să simţi că Iubirea este motivul principal pentru a trăi. Dar şi dacă nu ai iubire, să nu laşi niciodată să moară în tine dorinţa de a întâlni…
Prof. Dorogan Denisa ,După - “Vise şi reflecţii “
☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
30
Decembrie 2009
Pagina piticilor
Pentru cei mai mititei, dar nu numai pentru ei…
COLOREAZA IMAGINEA CARE SUGEREAZA NASTEREA DOMNULUI. DESENEAZA IN CASETA DARURI PE CARE VREI SA LE OFERI COPIILOR ORFANI . INCERCUIESTE CUVINTE “LA FEL “; SPUNE CATE SUNT . IISUS , MARIA , IOSIF , IISUS , CRACIUN , MARIA .
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
31
Decembrie 2009
Zâna de pe muntele Găina (poveste populara)
O zână bogată şi frumoasă trăia pe vârful muntelui Găina, într-un palat strălucitor ce se vedea de la mare depărtare.Feţi frumoşi din ţări îndepărtate veneau să o ceară în căsătorie, dar ea nu voia să renunţe la traiul ei de pe muntele Găina, pentru nici unul din ei. Nimic nu-i era mai plăcut acestei zâne decât să înzestreze bogat fetele sărace din împrejmuiri, când acestea se măritau. De aceea fiecărei fete care se căsătorea îi dăruia, dacă merga la palatul ei, un ou de aur, căci zâna avea o găină cu pene de aur care în fiecare zi făcea câte trei ouă de aur. Vestea acestei găini a mers departe. Trei flăcăi din munţi se hotărăsc să o răpească cu orice preţ. Pentru a putea pătrunde în palatul zânei, ei s-au îmbrăcat în straie de fată şi astfel bătrânul portar al palatului, cu un singur ochi, i-a lăsat să intre. Aflând de sosirea lor, zâna, socotindu-i fete sărace, porunceşte să i se dea fiecăruia câte un ou de aur. Bătrâna care avea în pază găina cu penele de aur, nesocotind porunca ce avea, a arătat celor trei “fete” şi găina închisă într-un coteţ de aur. Dar în curând a trebuit să se căiască amarnic de neghiobia ei, căci doi flăcăi o legară, în timp ce al treilea a răpit din coteţ găina şi o dată cu ea şi un coş plin cu ouă de aur. După ce bătrâna a fost închisă în coteţ, feciorii au luat-o la fugă. Găina de sub braţul răpitorului cârâind puternic a dat de veste păzitorilor răpirea ei. Paznicii suflând din tulnice au adunat o ceată de călăreţi, care au pornit în urmărirea fugarilor. Dar coborând noaptea, răpitorii nu au putut fi prinşi. Unul din ei a scăpat în fugă coşul cu ouă de aur pe malul Arieşului. Ouăle sparte au fost luate de valurile râului. Găina a fost închisă într-o peşteră de unde mult timp i s-a auzit cotcodăcitul. După această întâmplare, frumoasa zână a căzut într-o mare tristeţe şi nu peste mult timp a părăsit pentru totdeauna palatul de pe culmea muntelui Găina, pe care l-a dărâmat până la temelie... De atunci Arieşul poartă în albia lui nisipul bogat în aur, iar din munţii acestui ţinut se scoate aur.Se spune că şi pe culmea muntelui Găina s-au aflat printre stânci ouă de aur şi după cum se crede, tot din acele timpuri, se urcă pe vârful acestui munte, an de an, mulţi flăcăi şi fete la târgul de pe Găina.
Daruri si colinde de Crăciun In Austria, darurile de Craciun puse sub brad vor fi deschise numai dupa ce s-au servit bucatele traditionale. In Jamaica, colindele pe ritm de raggae insotesc masa de Craciun care include: orez, carne picanta de capra, carne de bou si pui. In Danemarca, obiceiul de Craciun cere ca darurile sa fie impartite de cei mai in varsta celor tineri. In Cuba, masa traditionala de Craciun include: friptura de porc, fasole neagra servita cu orez si plante Yuca sub forma de piure. In Australia, locuitorii nu au zapada asa ca renumita sanie trasa de reni a fost inlocuita cu o caleasca cu 8 canguri. Traditiile de Craciun din Cehia sunt cele mai infricosatoare! Numarul persoanelor la cina de Craciun trebuie sa fie par, cel care se va ridica inainte de sfarsit va muri in anul urmator si toate platourile vor fi aduse inainte de venirea invitatilor. In Noua Zeelanda, veti gasi mereu pe masa de Craciun budinca de stafide si prajitura Pavlov. In Spania, cei mici primesc cadouri de 2 ori pe an: pe 26 decembrie si pe 06 ianuarie.
Lemnaru Daniel , cls. a III a Coord. inv. Nitu Ecaterina Dupa “Enciclopedia copiilor” MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
32
Decembrie 2009
Să fim din nou copii…
Moş Crăciun bate la uşile noastre. Îl aşteptăm cu mic, cu mare şi ne pregătim pentru a primi daruri. Dar, mai presus de orice, ne pregătim sufletele pentru a dărui şi a primi iubire, grijă, atenţie, îmbrăţişări. O dată cu Moş Crăciun ajungem, poate, în cea mai frumoasă perioadă a anului. Este perioada în care simţim că suntem din nou copii. Simţim nevoia de a dărui şi de a primi. Simţim bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Pe de altă parte, sărbătorile de iarnă sunt sărbătorile familiei. În jurul bradului şi al meselor festive se adună toată familia, de la străbunici, bunici, copii şi nepoţi la veri, mătuşi, unchi... Spiritul sărbătorilor îi reuneşte pe toţi, fiindcă, în mod firesc în această perioadă, ne simţim mai aproape unii de ceilalţi. Pană la urmă, ce înseamnă atmosfera sărbătorilor? Zăpadă, cadouri, miros de cozonac şi sarmale, oameni forfotind încolo şi încoace după cumpărături, zambete, joc, dar şi nervi şi multă agitaţie... Doar o parte din ceea ce se vede cu ochiul liber în preajma Sărbătorilor de iarnă. Dincolo de toată alergătura şi preocuparea ca pregătirile să iasă după cum ne dorim, există în această perioadă “ceva” care începe să fie simţit de fiecare persoană - adult, adolescent, copil. Fie că-i spunem Spiritul Crăciunului, Moş Crăciun, Sărbători de iarnă... acest «ceva» cuprinde o stare aparte, în care «magicul» ce există în fiecare dintre noi îşi face apariţia, amintindu-ne şi reamintindu-ne de vremuri parcă de mult uitate, de capacitatea de a ne bucura împreună cu ceilalţi, de a împărtăşi emoţia şi plăcerea de a dărui şi de a primi, de a-i îmbrăţişa pe cei dragi.
Prof. Ohîi Maria
Crăciunul în lume
Crăciunul în Ungaria Naşterea lui Iisus, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare a creştinilor. Potrivit papei Iuliu I, Crăciunul s-a sărbătorit pentru prima dată în Roma în jurul anului 337, şi de aici s-a răspândit obiceiul în Siria, la Constantinopol. În doar câteva zeci de ani, obiceiul s-a extins asupra întregii lumi creştineşti . În ajunul Crăciunului, creştinii respectau câteva tradiţii. În această zi era interzisă munca în păduri sau pe păşuni; se lucra doar în jurul casei. Era interzisă cererea sau darea de împrumuturi. Nu era bine nici ca femeile să coasă, să ţeasă sau să spele vase, pentru că altfel le păştea o nenorocire. În ajunul Crăciunului rufele spălate şi puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Dacă animalele se culcau pe partea stângă, însemna că iarna va MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
33
Decembrie 2009
fi lungă şi geroasă. Fetele tinere se uitau în fântănă pentru a-şi vedea viitorul soţ, la baterea clopotelor seara. Tinerii nu aveau voie să mănânce mâncăruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele soţii să le fie urâte. Dacă de post cocoşul cânta în amiaza mare se spunea că cineva va muri din casă. Dacă cineva murea de Crăciun, era considerat norocos, pentru că i se iertau păcatele. Masa festivă de Crăciun era completă doar dacă conţinea tradiţionala carne de porc prăjită, curcanul copt la cuptor, maiosul şi cozonacul cu nuci. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri şi lumânări.
Tradiţie neobişnuită în Portugalia În dimineaţa zilei de Crăciun, la masă se pun farfurii şi tacâmuri suplimentare, pentru sufletele persoanelor decedate din familie. Se pun porţii de mâncare pentru acestea, astfel încât să aducă binecuvantare şi noroc pentru anul următor. Pe 24 decembrie, copiii aşează încăltămintea lângă şemineu, în care pun morcovi. Scopul lor este de a-l atrage pe calul Bătrânului Înţelept care le va aduce, peste noapte, cadouri şi dulciuri. În noaptea de Crăciun familiile merg la Biserică pentru o slujbă specială, ce poartă numele de “Missa do galo”.
Matematica de vacanţă 1. Pe o tarabă sunt 23 trandafiri şi cu 11 mai multe garoafe . Câte flori sunt pe tarabă ? 2..Mă gândesc la un număr. Adun la el 24 şi obţin 79 . La ce număr m-am gândit ? 3. 16 bobocei merg spre lac încolonaţi unul după altul. Andrei observă cĂ Bondocel, bobocul lui favorit, are în faţă sa un sfert din numărul bobocilor aflaţi în spatele său. Al câtelea este în şir Bondocel? Puneti semnele < , >, = , dupa cum este cazul: 354 + 125 ...... 444
758 – 656 .... 101
453 + 134 ...... 587
785 – 264 ....... 635
395 + 104 ..... 235
978 – 654 ...... 324
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
34
Decembrie 2009
Albinuţa harnică Adunând numerele scrise pe petale vom descoperi de câte ori a vizitat albinuţa fiecare floare. Coloraţi cu roşu floarea cea mai vizitată şi cu albastru floarea cea mai puţin vizitată!
Calculaţi câte vizite trebuie să mai facă la fiecare dintre cele trei flori pentru ca toate florile să aibă un număr egal de vizite pentru fiecare floare!
Sunt Cu 3 mai puţin ar fi... Cu 4 mai mult ar fi...
75
64
33
14
Primul termen al unei adunări este 546. Al doilea termen este cu 222 mai mic. Să se afle suma. La o librărie s-au adus 125 caiete de dictando si 345 caiete de matematica. S-au vândut 23 caiete dictando si 122 caiete matematică. Să se afle câte caiete au mai rămas nevândute
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
35
Decembrie 2009
Anotimpurile şi lunile anului Completând corect pe orizontală, veţi obţine pe vertical AB denumirea celei mai tinere fiice a anului. A 1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 9. B
1. Luna păcălelilor. 2. Anotimpul vacanţelor mari. 3. Luna florilor. 4. Anotimpul roadelor bogate. 5. Friguroasă, dar frumoasă. 6. Cireşar. 7. Pasăre călătoare, aducătoare de ..copii. 8. Luna mărţişorului. 9. Am terminat...!
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
36
Decembrie 2009
Vorbe din bătrâni -Un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor . - Daca de Crăciun porţi pantofi noi, se spune că aduce ghinion. - Daca bate vantul de Crăciun aduce ghinion. - E bine sa ai pe masa de Crăciun si Anul Nou crenguţe de vâsc, aduce noroc. - Nu este bine ca între Crăciun si Anul Nou să se tricoteze, să se coasă sau sa se spele rufe. - Acel obiect pe care îl tii în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Daca ţii bani in mană, vei merge bine cu banii tot anul, daca îţi ţii iubita de mână, iţi va merge bine cu dragostea tot anul, daca ţii paharul in mână, va fi un an vesel. - Se spune ca dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se îndeplinească. - Aduce ghinion să intri în noul an fară nici un ban în buzunar. - Nu este bine să agaţi calendarul înainte să înceapă noul an pentru că aduce ghinion; aduce ghinion dacă întorci fila înainte ca ziua sau luna să se termine. - Se spune că dacă noul an te prinde cu datorii aşa va fi tot anul….
Obiceiuri străbune de Crăciun
La ţară, naşterea Mântuitorului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântânduse casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după Sfânta Liturghie. MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
37
Decembrie 2009
Zâmbetul lui Moş Crăciun
Cu toţii am fost luminaţi în viaţă de zâmbetul Moşului. Fie că, ne-am trezit de dimineaţă, în miez de iarnă şi cineva, a închis uşa timid, încercând să lase în cameră mirosul de brad , gutuie coaptă şi bucuria darului primit; fie că, după un gând trist, ce ne-a amărât sufletul, cineva, mereu, a încercat să aşeze pe buze un surâs plin de speranţă; fie că, după îndelungi aşteptări, cineva ne-a învăluit în veselie şi ne-a alinat prin bunătate; fie că cineva a presărat, peste noi, zâmbetul cristalin al unui copil – cu toţii ştim un singur lucru: acel cineva nu e decât Moş Crăciun. Şi, să nu uităm că, Moş Crăciun s-a născut prin spiritul celui prin care toate ne-au fost iertate,Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Minunea naşterii Domnului s-a împletit cu basmul feeric al Crăciunului, dându-ne nouă, oamenilor, imboldul purităţii şi magia gândului bun. Prin Moşul nostru drag, ni s-a dat ocazia să ne descătuşăm de praful, ce se aşază pe sufletul nostru, de-alungul anului, şi să ne îmbogăţim viaţa cu daruri şi zâmbete. Prin Moş Crăciun ni se dă, an de an, ocazia de a reînnoi povestea din noi, scoţând la iveală tot ce e mai bun în sufletul nostru. E perioada, când arătam toleranţă, bunătate, dăruire, e perioada, când ştim să ne dezgheţăm zâmbetul de pe buze şi să îl oferim celor din jur. Astfel, avem bucuria să îl întâlnim pe Moşul nostru, după toată goana de peste an şi să ne tragem răsuflarea, adunând, în jurul nostru, persoane dragi şi prieteni. Şi, an de an, ne amintim, cu drag, de cel ce nu uită să ne aducă bucurii pure, imaculate precum omătul, pe care îşi aşterne sania şi îşi pregăteşte renii. Moşul nostru - o persoană legendară, cu o misiune nobilă, o persoană, care se regăseşte în fiecare dintre noi, atunci când ştim să fim oameni sau, mai bine zis, prin puritatea noastră , să nu uităm să fim copii. Prof. Ohîi Mioara
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
38
Decembrie 2009
Pagina prietenilor nostri IARNA Toată noaptea până-n zori Iarna a pus pe geamuri flori. Dacă stai să le priveşti, Parcă-s porţi împărăteşti! Stau la geam, privind afară Cum, încet, se lasă seară Şi visez, din lungi troiene, Feţi-Frumoşi şi Cosânzene. Oamenii, acum, pe drum, Merg încet ca să nu cadă Şi-naintea tuturor, Trece-o săniuţă-n zbor!
Se apropie şi Anul Nou Alergând din depărtări. Iar vor merge Pluguşoare Pe la case cu urări: Anul Nou cu sănătate Să fie belşug în toate! Pentru voi, iubiţi copii, Multe, multe bucurii!
Elena-Victoria Diaconescu Clasa aVI-a
Visul meu de iarnă
Peste ochi-mi adormiţi, Moşul Ene lin coboară Şi-mi aduce-un vis vrăjit, Este visul meu de iarnă!
Cu ghirlande lucitoare Văd un brad împodobit. Cu priviri întrebătoare Un copil stă neclintit.
Sunt chiar eu când eram mică Şi-aşteptam pe Moş Crăciun! Îl aştept şi-acum! Pe drum, Vine-o sanie uşoară Şi în ea e … Moşul bun!
Ana Cristiana-Popa Clasa a VI-a
Reţeta de Crăciun Se ia binecuvântare, Se adaugă-un strop de soare Şi o pulbere de stele Cu toate visele mele.
MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
39
Decembrie 2009
Se amestecă-ntre ele, Se mai pune bunătate Şi iertare de păcate, Iar iubire? Cât cuprinde! Şi de la Iisus Hristos Să ai un Crăciun frumos!
Laura-Elena Nicula Clasa aVIII-a
Fii bun! În cameră, copiii se jucau De aceea, Moş Crăciun, Şi cuminţi, pe Moşu-l aşteptau. O singură dorinţă-ţi spun: Cu brăduţul pregătit Pentru ei, o casă frumoasă Şi frumos împodobit. Şi o familie bucuroasă! Dar în lume sunt copii Care nu au jucării. Pe străzi trăiesc supăraţi Şi par de noi, toţi, uitaţi!
Şi ţie, copile-ţi spun Că trebuie să fii bun! Că, de-această sărbătoare, Să dai şi la cel ce n-are!
Maria-Nicoleta Niţu Clasa a VII-a
Noapte Sfântă Se lasă noaptea-n Bethleem Şi ceru-i plin de melodii. Păstorii turmele îşi strâng Vorbind cu har din profeţii. Din slăvi înalte-un înger sfânt Veste el strigă tuturor: “Vi s-a născut mântuitor!” E pace-n cer şi pe pământ!
Leonard Gruia Clasa a VII-a
Spirit de Crăciun Praf de stele pe urmele mele Zăpadă-argintie pe deal şi pe câmpie, Copiii curioşi aşteaptă sfioşi Pe Moş Crăciun să vină-n Ajun. Colinde răsună în noaptea cu lună, Şi-n mişcare lină, îngeri de lumină Coboară cântând, pe Crist anunţând Dreaptă mântuire pentru omenire!
Ştefan-Dumitru Iordache Clasa a VIII-a MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
40
Decembrie 2009
Şcoala cu cls. I – VIII Popesti - Goleşti Coordonator, inv. Carstea Rodica
Sfaturi de vacanţă...
Sărbătorile nu ne dau prea mult răgaz, cu toate acestea, câteva pagini citite în liniştea camerei noastre ne fac plăcere. Lectura înseamnă informaţie, dar nu numai atât. Învăţăm să ne exprimăm corect, ne dezvoltăm vocabularul, trăim adevărate aventuri alături de personajele preferate, vedem cu ochii imaginaţiei locuri pe care avem mai puţine şanse să le cunoaştem în realitate. Pentru clasele I-IV recomandăm pentru această vacanţă următoarele lecturi: ”Colindul copiilor”, de Tincuta Horonceanu Bernevic ”Iarna”, de Tiberiu Juganaru ”Prinţul Miorlau”, de Nina Cassian ”Cerbul fermecat,” de Victor Eftimiu ”Cum se spală ariciorii”, Grigore Vieru ”Ţurţurul”, de Nina Cassian ”La şcoala iepuraşilor”, de Grigore Vieru ”Căciuliţa albă,” de Nina Cassian ;”Poveste cu Moş Crăciun “ ( poveste populară ) . Cât de liniştitoare este lumina blândă a amurgului în preajma sărbătorilor de Crăciun! Iarna, viaţa se îmbracă în alb! ... iar viaţa se prelinge pe albul imaculat al zăpezii ca semnătura necruţătoare a timpului asupra vieţii!! Cât de fericiţi suntem cu toţii- copii ,părinţi şi dascăli-în aşteptarea Moşului !Iată soba cu focul arzând vesel,aroma gutuilor coapte, bradul împodobit, masa decorată de sărbătoare.Totul ne îndeamnă să fim mai buni,mai generoşi, mai blânzi şi mai împăcaţi cu noi înşine. Craciunul ar trebui sa ne faca mai buni, mai darnici, mai iubitori si asta pentru ca traim cu adevarat spiritul lui! Chiar de-ar dura o secundă,Crăciunul va ramâne sărbătoarea sufletului nostru românesc şi-ne dorim ca şi copiii noştri să poată trăi magia acestei minunate sărbatori! Bucuraţi-vă din plin de zilele pline de magie, de minutele si secundele vieţii si nu lasaţi furia, ura, frica MUGURAȘUL *
”Arc PESTE TIMP”
* Nr.4
41
Decembrie 2009
şi nepasarea să-şi găsească loc în sufletele voastre! Sărbătorile vor veni, vor pleca, dar în sufletul nostru, să rămânem cu blândeţea, cu generozitatea,cu împăcarea ! Bucurati-vă de magia Crăciunului! SĂRBATORI FERICITE şi LA MULŢI ANI – ANUL 2010 CU BUCURII ! În numele redacţiei revistei „MUGURAŞUL” Mioara Ohîi
MUGURAȘUL *
”ARC PESTE TIMP”
* Nr.4
42
Decembrie 2009