NU POȚI AJUNGE ÎN CER CA MĂTURĂTOR Răzvan Mihăilescu

„Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” 2 Corinteni 5:21

„Nu poți ajunge în cer ca măturător”

CREȘTINII VICTORIȘI VS. CREȘTINII DEFETIȘTI

Răzvan Mihăilescu, pastor, Biserica „Râul Vieții”, București Dacă sunt creștin firesc, înseamnă că sunt prunc, nu mă dezvolt. În Biblie scrie că cei care nu sunt maturi nu sunt obișnuiți cu neprihănirea. Unii spun: „E imposibil să nu păcătuim”, și găsesc un argument în 1 Ioan 1:9, unde scrie: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiure”. Se bazează pe acest verset pentru a conviețui cu păcatul. Din acest motiv, toată viața de credință este o viață înfrântă. Având conștiința încărcată, nu îndrăznesc să-I ceară nimic lui Dumnezeu. Dar noi ar trebui să fim plini de El, după cum se ruga și apostolul Pavel pentru locuitorii din Colose: „... nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să cerem să vă umpleţi de cunoștinţa voiei Lui, în orice fel de înţelepciune și pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune și crescând în cunoștinţa lui Dumnezeu” (Coloseni 1:9-10). Dacă mă uit spre Dumnezeu și accept harul neprihănirii în toată plinătatea, atunci îmi orientez conștiința spre neprihănire și Îl cred pe Domnul pe cuvânt. Dacă îmi spune că m-a „socotit neprihănit” (Romani 4:25) și că m-a făcut „neprihănirea lui Dumnezeu” (2 Corinteni 5:21), înseamnă că este adevărat.

ÎN CER NU SE DĂ CU MĂTURA

Avantajele neprihănirii sunt uriașe! Nu-mi mai doresc să ajung în cer pe scara din dos, și acolo să stau undeva în colț, pe un scăunel. Richard Wurmbrand, evreu român, un om al lui Dumnezeu, votat unul dintre cei mai importanți 5 români, spunea că nu se poate să stai pe un scăunel în cer. Ori ești pe tron, cu Dumnezeu, ori ți-ai pierdut răsplata. Unii vor să fie și cu lumea, și cu Dumnezeu, fiindcă se mulțumesc să știe că pot ajunge în cer, chiar dacă vor avea un rol minor, de măturători. Dar nu ai cum să mături în cer, fiindcă acolo nu există mături. Nu există praf. Este Împărăția lui Dumnezeu.

ISUS NU SE ÎNTOARCE PENTRU O BISERICĂ ÎNFRÂNTĂ

În aceste zile din urmă, unii creștini spun că ne așteaptă un viitor sumbru, și ne îndeamnă să ne pregătim pentru ce e mai rău. Aceștia amintesc de profeții biblice precum „dragostea celor mai mulți se va răci”. Pe de altă parte, există și credincioși

care spun că este timpul să intrăm în

biruință și să fim parte din marele seceriș.

Care perspectivă este corectă?

E important să înțelegem că Isus nu se întoarce pentru o Biserică înfrântă. Scopul răpirii Bisericii nu este salvarea, fiindcă am eșuat pe toate planurile, iar Dumnezeu ne ia ca să poată distruge apoi lumea. Se întoarce după o Biserică slăvită: „fără pată, fără zbârcitură”. Hristos ne vede biruitori, conform 1 Ioan 4:4: „Voi, copilașilor, sunteţi din Dumnezeu și i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.” Iar noi trebuie să ne vedem cum ne vede El. În ceea ce privește faptul că „dragostea celor mai mulți se va răci”, menționez că în original scrie: „dragostea multora se va răci”. Așadar, nu e vorba de o majoritate. În plus, aceste versete sunt avertizări, cum este și „fiii întunericului sunt mai înțelepți decât fiii luminii”. Domnul Isus a spus acest lucru înainte de moartea și învierea Lui, iar acum este valabil 1 Corinteni 1:30: Hristos „… a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare”. El spunea, de fapt: „Deocamdată, fiii întunericului sunt mai înțelepți”, adică: „Treziți-vă”. În plus, Hristos, din noi, este „nădejdea slavei” (Coloseni 1:27). Nu este nicio înfrângere în acest adevăr. Biserica lui Hristos învinge și a învins în toate veacurile.

DUMNEZEU APROAPE DE OAMENI VS. OAMENII APROAPE DE DUMNEZEU

Ce trebuie să facă un creștin până vine Domnul? Să-L aducă pe Dumnezeu oamenilor sau să-i apropie pe oameni de Dumnezeu? Să se implice social sau să pună accent pe lucrurile spirituale?

Un credincios biruitor nu-și închide inima în fața nevoilor pe care le au semenii lui. Noi (cei din Biserica „Râul Vieții”), credem că bisericile bune fac slujbe pentru

comunitate, iar bisericile apostolice fac

slujbe pentru Dumnezeu. Domnul Isus spunea: „Și după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii” (Ioan 12:32). la un capăt la altul, România trebuie să fie un adăpost al slavei lui Dumnezeu. Pentru aceasta, trebuie să-L onorăm pe Dumnezeu mai presus de orice. Din această atitudine, vor rezulta și acte de bunătate. Dar motivația noastră trebuie să fie relația cu Dumnezeu, având „năzuința Duhului” (Romani 8:26-27). Pot să fiu amabil cu cineva, dar, dacă nu-i spun despre Hristos, acea persoană este ajutată pentru câteva zile, o lună, sau o altă perioadă de timp. Dar, dacă moare nemântuit, este o mare tragedie. Scopul nostru trebuie să fie propovăduirea Evangheliei, să-i aducem pe oameni din întuneric la lumină, să le spunem ce a făcut Hristos pentru ei. Interviu înregistrat în cadrul emisiunii Realități şi perspective, nr. 178, cu titlul „Tu eşti visul lui Dumnezeu”.