MANAGEMENTUL PROIECTELOR - POPA ALINA by Alis Popa

POPA ALINA MIRELA MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAȚIONALE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALE ȘI PROFESIONALE A ELEVILOR Îndrumător didactic pentru implementarea proiectelor educaționale școlare 2022

2 CUPRINS Argument 4 Capitolul I. Delimitări conceptuale 5 1.1. Managementul educațional definiție, principii, funcții 6 1.2. Managementul proiectelor educaționale componentă formativă în cadrul managementului educațional 10 1.3. Aspecte metodologice ale managementului prin proiecte 14 1.4. Modalități psihopedagogice de analiză și implementare a proiectelor 16 Capitolul II. Aspecte aplicative 20 2.1. Proiectul Etwinning Climate Volunteers 21 Concluzii 29 Anexe 35 Bibliografie 40

3 CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE Știința despre Management Managementul este un domeniu de mare interes și importanță semnificativă în societatea contemporană. Managementul este o unealtă prin care noi descoperim lumea, industriile, raționalizăm producția, organizăm forța de muncă, organizăm și construim organizații, construim orașe etc. (Tîrca, 2017, p 3) Managementul ca știință a apărut în Statele Unite în prima jumătate a secolului XX prin studiile lui Frederick William Taylor (1947) pornind din domeniul organizării economiei (Bush 2021, p.21) și prin contribuții importante ale inginerului francez Henry Fayol în 1916. Știința managerială a trecut prin etape care au avut o influență majoră asupra dezvoltării umane și are în prezent caracteristici și orientăți specifice lumii moderne (după Frederick W.Taylor și inginerul francez Henri Fayol), cum ar fi:  viziunea globală și integratoare de rezolvare a problemelor prin raportare la mediul extern național și internațional;  interdisciplinaritatea introducerea unor elemente din alte științe;  dinamismul determinat de schimbările frecvente și rapide din societate;  universalitatea transferul de concepte, principii, tehnici și instrumente din domeniul managementului industrial spre alte domenii ale vieții și activități umane (management educațional, agrar, financiar, bancar etc);  profesionalizarea funcției de manager viitorii manageri vor proveni din școli, centre recunoscute iar formarea continuă va deveni o necesitate absolută. Definiții ale ManagementulManagementului este activitatea complexă de concepere, pregătire, organizare, coordonare și administrare a elementelor implicate în atingerea unor obiective. Managementul reprezintă un proces conștient de conducere și coordonare a acțiunilor și activităților individuale și de grup, precum și de mobilizare și alocare a resurselor unei organizații (umane, materiale, de spațiu și de timp) în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanță cu misiunea, finalitățile sale economice și sociale.

1.1. Managementul educațional definiții, principii, funcții (1). Definții ale Managementului Educațional

Managementul educațional are o semnificație specială în contextul actualei societăți moderne și este compus dintr un ansamblu de organizații care facilitează și pune bazele aspectelor existenței umane. De aici derivă și ideea la baza managementului educațional că „școala trebuie analizată ca un tip complex de organizație, un sistem cu un set de obiective proprii, cu o anume distribuire a puterii și autorității, cu funcții și responsabilități specifice, format din părţi integrate necesare care i permit să funcționeze în încercarea de a și îndeplini obiectivele” Managementul. educațional ar trebui să aibă în vedere scopul și obiectivele educației. (Bush, 2021, p.13).

Managementul educaţiei vizează realizarea, ca activitate conştientă, raţională, dar trebuie să ţină seama şi de relaţia între tipurile de educaţie ca specific şi dinamică (formală, non formală şi informală), gradul lor de intenţionalitate şi organizare, aria de acţiune şi de influenţare. (Jinga, 2001, p.18).

Termenul de Management a fost mult timp restrâns doar cu referire la economie, dar în ultimele decenii are aplicabilitate și în domeniul educației și învățământului în care se regăsește cu toate elementele, dimensiunile și funcțiile pe care le îndeplinește în oricare altă sferă sau domeniu, având însă particularităţile sale, determinate de specificul activităţii didactice.

Managementul educaţional se referă la teoria şi practica managementului general, aplicate sistemului şi procesului de învăţământ, organizaţiilor şcolare şi claselor de elevi.

Ca o corelație, educația este o companie care este condusă după reguli și principii specifice de unul sau mai mulți manageri.

Altă definiție este dată de A. Mackensie, 1969 prin care „Managementul este procesul în care managerul operează cu trei elemente fundamentale idei, lucruri și oameni realizând prin alții obiectivele propuse” Managementul a devenit în ziua de azi arta și știința de a lua decizii, neputând fi separat de culegerea informațiilor, prelucrarea lor, analiza, distribuirea sarcinilor, luarea deciziilor și evaluarea rezultatelor obținute. (Orțan, 2021, p 27)

Managementul educațional al unei organizații este structurat și organizat pe niveluri și se ghidează după legi, principii, metode în funcție de abilitățile personale dar care împreună vor conduce către atingerea scopurilor urmărite. (2). Principiile managementului educațional Principiile sunt direcțiile de referință prin care sistemul de management educațional este direcționat cu scopul orientării raționale a teoriei și practicii educaționale. Fără principii guvernatoare s ar induce „haosul în gândire și arbitrarul în acțiune”. (Orțan, 2021, p 43) „Părinții managementului” au emis un set de principii care guvernează activitatea de conducere dar nefiind stabilit sigur numărul acestora, ele variind de la un autor la altul.

Acestor principii li s au adăugat altele prin prisma evoluției societății și economiilor mondiale:  principiul creșterii eficienței,  principiul gestiunii economice,  principiul unității conducerii și răspunderii,  principiul competenței profesionale și al motivării salariaților,  principiul flexibilității,  principiul managementului participativ.

Dintre aceste principii, inginerul francez Henri Fatyol indică 16 la număr astfel:  principiul autonomiei, responsabilității și autorității,  principiul disciplinei în muncă,  principiul unității de acțiune,  principiul unității de comandă,  principiul subordonării intereselor particulare celor generale,  salarizarea personalului,  centralizarea/descentralizarea,  ierarhia în conducere,  principiul ordinii,  principiul echității,  stabilitatea personalului,  principiul inițiativei,  unirea personalului,  instruirea permanentă,  inovație în conducere,  acordarea zilnic a 5 minute de reflecție.

În context pedagogic, managementul școlar are la bază următoarele principii:  principiul fundamentului științific,  principiul comunicării pedagogice (eficiența comunicării, comunicarea interpersonală și intrapersonală).

Mai explicit „este vorba despre funcțiile de emisie și recepție, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu zis cu specificațiile sale, despre feedback” (Pânișoară, 2003, p.21) iar ca esență „prin comunicare se înțelege transmiterea de informații” (Orțan, 2005, p.14),  principiul cunoașterii pedagogice (susținerea și redarea, expunerea, transmiterea conținuturilor științifice),  principiul creativității pedagogice (adaptarea acțiunilor manageriale, evitarea rutinei, calitatea educației). Autorii Ioan Jinga și Elena Istrate afirmă că în lume, se aplică învățământului următoarele principii specifice:  umanismul,  democratismul,  permanența și flexibilitatea educației,  egalitatea șanselor de acces la toate formele de instruire,  descentralizarea conducerii învățământului. (Orțan, 2021, p. 48). (3). Funcțiile managementului educațional Funcțiile managementului educațional sunt în acord cu “ciclicitatea procesului managerial” dar începe cu : „definirea scopului, stabilirea sarcinilor și îndeplinirea lor” . (Domokos, 2000, p.16) În privința managementului Henri Fayol a menționat cinci funcții clare : 1. previziunea, 2. organizarea, 3. comanda, 4. coordonarea, 5. controlul. În domeniul educației școlare, se pot arăta cinci funcții specifice organizației școlare, (Boboc, 2002, p.237):  Planificarea cu referire la analiză, diagnoză, control, evaluare și feedback,

Un alt autor consider că abordările situaționale definesc funcțiile manageriale pe două dimensiuni esențiale: sarcină și umană. (Iosifescu, 2001, p.39) (4). Managementul educațional constructivist În concordanță cu schimbările rapide din societate din toate sectoarele sociale, și în managementul educațional este o tendintă tot mai accentuată de a se vorbi de managementul constructivist. Viziunea constructivistă a managementului se referă la “potențialul inovator, de soluționare a problemelor managementului“ Sunt importante concepte precum auto organizare, construcția realității, autoreferință, responsabilitate “. (Schmid, 1987, p.53). În perioadele trecute învățarea era bazată pe memorare iar predarea era mecanică, avem azi ideea că „învățarea este un proces de construcție”, conform psihologilor Gagne și Guilfort. (Orțan, 2021, p 57), iar managementul constructivist este axat pe competențe ținând seama de relaționarea umană, relevarea rolului empatiei în educație ceea ce ne ajută să înțelegem educația ca un proces social-deschis. Definiția competenței este o capacitate intelectuală care dispune de variate posibilități de transfer (capacitatea de a comunica, de a decide, a selecta, a evalua date, informații, relații), capacitatea care și asociază componentele afective și atitudinale, de motivare a acțiunii (Sas, 2006, p. 31). Competența educativă presupune o deschidere socială profesională cu referire la atitudini, aptitudini, capacități care sunt stimulate prin activitățile școlare și prin care educabilul va putea obține calificări recunoscute social și care îi facilitează formarea profesională, angajarea în câmpul muncii, fie ca antreprenor, fie ca salariat (Orțan, 2021, p.68)

Autorul Ioan Țoca preferă în locul funcției de comandă vs. funcția de motivare, antrenare. După autorul Cristea se specifică doar trei funcții manageriale:  Funcția de planificare organizare a sistemului de învățământ,  Funcția de orientare metodologică a procesului de învățământ,  Funcția de reglare autoreglare a procesului de învățământ (Cristea, 2003, p. 29)

7 Organizarea funcționarea optima a procesului educativ (activităților și administrativă, muncă în echipă),  Comanda care este legată de decizii și de sarcinile ce decurg din acestea,  Coordonarea și motivarea personalului,  Evaluarea și controlul care se petrec ritmic pentru monitorizarea îndeplinirii sarcinilor.



Schimbările care s au petrecut în domeniul educației au avut ca punct de pornire și Raportul Comisiei Internaţionale a Educaţiei pentru Secolul al XXI lea aparţinând UNESCO, cunoscut şi sub numele de Raportul Delors (Comoara lăuntrică, Ed. Polirom, 2000, p.69).

8 1.2. Managementul proiectelor educaționale - componentă formativă în cadrul managementului educațional Termenul de proiect a fost folosit de către cercetătorii de la NASA când au propus călătoria omului pe Lună. Așadar prin proiect se înțelege intenția de noutate, o muncă complexă ce necesita structură, ordonare, echipă, evaluare și monitorizare. Elementele principale ale unui proiect educațional sunt: multidisciplinaritatea, complexitatea, inovarea, creativitatea. În documentele UNESCO din 1980 sunt menționate noi educații adică noi componente ale educației sau noi tipuri de conținuturi recomandate, precum:  Educația ecologică,  Educația pentru pace și bună înțelegere,  Educație pentru participare și democrație,  Educație în materie de populație,  Educație pentru noua ordine economică,  Educație pentru schimbare și dezvoltare,  Educație pentru comunicare și mass media,  Educație nutrițională,  Educația economică și casnică modernă,  Educația pentru timpul liber.

În acest raport se subliniază că nu este suficient ca fiecare individ să acumuleze, de la o vârstă fragedă, un volum de cunoştinţe pe care să le folosească apoi de a lungul întregii vieţi. Fiecare individ trebuie să fie pregătit să profite de ocaziile de a învăţa care i se oferă de a lungul vieţii, atât pentru a şi lărgi orizontul cunoaşterii, cât şi pentru a se adapta la o lume în schimbare, complexă, interdependentă (art.3).

Referindu se în articolul său (art.11) la evoluţia conceptului de societate care învaţă (learning society) prin prezentarea lucrărilor unor specialişti recunoscuţi (Donald Schon, Robert M. Hutchins, Torsten Husén, Roger Boshier, Richard Edwards), concluzionează că toate societăţile trebuie să se caracterizeze prin învăţare, altfel vor pieri.

Sprijinirea domeniului educației constituie un obiectiv prioritar al politicii Uniunii Europene și este asistat de programe de execuție și fonduri planificate pentru realizarea acțiunilor din domeniul educației prin intermediul proiectelor europene.

Mai recent în 2015, Organizația Națiunilor Unite implementează Agenda 2030 enunțând despre Obiectivele Dezvoltării Durabile prin care se lansează un program mondial pentru eradicarea sărăciei și întrajutorarea națiunilor pentru creșterea nivelului de trai pentru toată omenirea.

Unul dintre obiective este Obiectivul dezvoltării durabile numărul 4, Educație de Calitate adică garantarea educației de calitate și oportunitățile de învățare de a lungul vieții pentru toți.

Așadar timid, în școala românească s-a trecut de la mono-disciplinaritate la interdisciplinaritate, multidisciplinaritate, transdiciplinaritate cu precădere în activitățile adiacente disciplinei curriculare. Prin interdisciplinaritate sau transdisciplinaritate se realizează acțiunea deschisă dintre competențe sau conținuturi interdependente din două sau mai multe discipline, ce implică interpenetrarea disciplinelor. Tendința este de realizare a obiectivelor de învăţare de ordin mai înalt (capacităţi metacognitive) cum ar fi: luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare eficientă). Totodată, trebuie subliniat faptul că interdisciplinaritatea este centrată pe formarea de competenţe transversale, cu o durabilitate mai mare în timp. „Ceea ce aduce transdisciplinaritatea în câmpul cunoaşterii este ideea că putem trata în acelaşi timp întregul şi părţile, în acelaşi timp unitatea prin diversitate, şi în acelaşi timp diversitatea prin unitate” (B. Nicolescu, 2006).

Program global se derulează sub deviza “Nimeni nu rămâne în urmă”, se pune accentual pe valorile umane și starea de bine, empatie, democrație și într ajutorare, promovându se tot mai mult și despre inteligențele emoționale.

Aceste noi educații nu se regăsesc ca părți distincte în curriculum national dar pot aduce completări la educația elevilor cu ajutorul programelor finanțate ale Uniunii Europene.

Pornind de la acestea, Uniunea Europeană a adus posibilitatea de a accesa fonduri și proiecte destinate educației tocmai pentru ca fiecare educabil să poată beneficia de aceste avantaje Prin deschiderea învățământului românesc spre Europa, cuvântul și ideea de proiect este tot mai des folosită.

Astfel, proiectele educaționale în cadrul școlii pot avea caracter multidisciplinar cu subiecte, tematici variate, implementate cu elemente curriculare naționale dar care pot avea o paletă largă de subiecte adaptate aspectelor legate de realitatea înconjurătoare, vâltoarea lumii, necesitatea de adaptare la schimbare, problematicile stringente globale din diferite sectoare sociale.

“Proiectul este o macrometodă bine venită pentru organizarea și desfășurarea demersurilor instructive educative pentru toate nivelurile de învățământ, una din caracteristicile sale este contactul cu experiența și activitatea practică.” ( Bezede, 2019, p.11). Sistemele educaționale ale țărilor europeane evidențiază părțile pozitive ale proiectelor, punctele forte ale proiectului ca metodă de învățare și evaluare dar și părțile vulnerabile ale acestuia. Este o concluzie evidentă că proiectul nu trebuie să acapareze alte metode de predare instruire în detrimental altor metode modern.

Lucrul asupra proiectelor educative bine gândite și înscrise corect în demersal didactic contribuie în reală măsură la formarea, deprinderile, dezvoltarea competențelor secolului XXI și a gândirii critice.

„Proiectul spre deosebire de simpla realizare a unor obiective, se referă la o schimbare a realității educaționale în baza unei idei care nu a fost menționată în prealabil.“ (Orțan, 2021, p.387) Managementul proiectelor europene se referă la domeniul interdisciplinar al acțiunilor de natură antreprenorială care se aplică în învățământ la orice treaptă de educație și formare profesională, inclusiv formarea profesională și învățarea continuă. Uniunea Europeană, contribuie la dezvoltarea managementului proiectelor în domeniul educației prin dimensiunea de reglementare normativă a ansamblului de acțiuni programate precum și prin dimensiunea de executare a programelor înființate și puse în aplicare în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru buna funcționare a comunității europene. În numeroase tări ale lumii, în concordanță cu educația modernă europeană, proiectul a fost sugerat ca o metodă de învățare deoarece oferă oportunități deschise și sigure pentru formarea și dezvoltarea competențelor, acumularea cunoștințelor și formarea abilităților pentru viață.

Ideea de proiect în cadrul managementului unei unități școlare ar trebui să consiste în capacitatea instituției de a aduce o noutate, o idee inedită, de a implementa ceva inovativ, tocmai cu scopul de a îmbogăți sau diversifica gama de metode de învățământ aplicate.

3. După domeniul funcțional pot fi: proiecte de dezvoltare curriculară la nivel formal și nonformal; proiecte de dezvoltare a bazei materiale și achiziţionare de echipamente ( Granturi, VET) ; programe de formare a resurselor umane (programe formare Erasmus+); proiecte de dezvoltare a parteneriatelor școlare (programe transnaționale Erasmus+);

Avantajul proiectelor educaționale este completarea educației ce o aduc elevilor și dezvoltarea personalității acestora sau unor aspecte particulare ale personalității lor Prin participarea la acestea, elevilor li se dezvoltă competențe, într un context mai puțin rigid, formal, prin folosirea unor strategii moderne, abordări pozitive, deschidere din partea profesorilor și a colegilor, ceea ce stârnește curiozitatea, atrage interesul spre un anume domeniu, motivează pentru învățare.

Proiectele educaționale implementate în școli au caracter de activități extracurriculare dar și acestea necesită o structură de management, riguroasă planificare, organizare, desfășurare în condiții mai puțin formale, în școală sau în afara spațiului școlar.

2. După domeniul obiectivului/categoria și activităților de proiect pot fi: proiecte artistice, proiecte tehnice, proiecte culturale, proiecte ecologice, proiecte științifice de cercetare, proiecte educaționale, - proiecte de cetățenie democratică. proiecte sportive etc.

O clasificare a proiectelor ar putea fi mai dificil de clasificat în contextul multitudinii de idei, necesități, situații economice. Totuși o clasificare ar putea fi :

“În complementaritate cu alte strategii, scopul învățării prin proiecte este ca, în cele din urmă, educabilul să devină o persoană echilibrată, autonomă, care învață continuu și eficient, gândind critic, acționând responsabil individual, în grupuri și comunități “(Ulrich, p 138).

1. După amploarea lor : educaționale locale (școlare, locale, județene, interjudețene), proiecte regionale de interes pentru mai multe județe din regiune, proiecte naționale de mare amploare, schimb de experiență, colaborare, proiecte de parteneriate internaționale, parteneriate, consorții, colaborare.

12 1.3. Aspecte metodologice ale managementului prin proiecte Iniţiată de J.Dewey, susţinută şi popularizată de W.Kilpatrick, „metoda proiectelor” a fost încă de la început fundamentată pe principiul căruia „viaţa este o acţiune, şi nu o muncă la comandă şi că şcoala, făcând parte din viaţă, trebuie să i adopte caracteristicile” (Planchard,1992).

A fost inspirată din principiul învăţării prin acţiunea practică, cu finalitate reală (learning by doing) care exprima, în trecut, cerinţele educaţiei pragmatice americane, a omului practic, de acţiune şi independenţă în gândire. (Cerghit, 2006).

Proiectul este înţeles ca o tema de acţiune cercetare orientată spre un scop bine precizat şi care se realizează prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică. Realizarea lui poate fi individuala sau de grup. Finalitatea lui este în funcţie de natura concretă a activităţii şi poate fi: o lucrare sau un compendiu de lucrări prezentate la sfârşit de an şcolar sau la examenul de absolvire, o sesiune de comunicări, sau obiecte materiale realizate, aparate, modele tehnice, albume tematice Realizareaetc.de proiecte este foarte adecvata vârstei de maximă receptivitate a elevilor şi studenţilor; corespunde unei perioade din viaţă, în care dorinţa de afirmare este foarte puternică. Angajarea în proiecte dă adolescenţilor încrederea în capacitatea de a lucra independent, de a şi pune în valoare capacităţile creative bazate pe strategia cercetării, gândirea critică, găsirea de soluții, munca ştiinţifică individuală sau în echipe, dezvoltarea creativității, descoperirea și dezvoltarea abilităților tinerilor în diverse domenii, adaptarea la societatea actuală, în conformitate cu cerințele societății contemporane Proiectul se distinge ca o metodă globală şi cu caracter de interdisciplinaritate. Activitățile de proiect urmăresc în educația modernă dezvoltarea celor 4 „C” : Comunicarea ( communication ), Colaborarea ( collaboration ), Creativitatea ( creativity ), Gândirea critică ( critical thinking)

Rezultatul proiectului trebuie să fie produse măsurabile și mai nou, sustenabile.

b) a învǎţa sǎ faci (să faci ceva cu ceea ce știi, să aplici ceea ce ai dobândit prin cunoaștere), c) a învǎţa sǎ trǎieşti alǎturi de ceilalţi (să accepți că trăiești într o lume cu persoane diferite, să accepți diversitatea și să cooperezi cu alte persoane),

Un proiect de succes trebuie să fie inovator, prin elementele inedite pe care le conţine; coerent, prin legătura logică între toate elementele / componente sale; fezabil, prin realismul activităţilor şi termenelor pe care le prevede; relevant, prin semnificaţia problemelor pe care doreşte să le soluţioneze; curajos, prin obiectivele pe care vrea să le atingă; clar, logic, riguros prin felul în care explică ceea ce propune.

a) a învǎţa sǎ cunoşti/sǎ știi (dobândirea instrumentelor cunoașterii),

Echipa care elaborează proiectul trebuie să asigure echilibrul între rigoare şi creativitate, răspunzând unor întrebări ce decurg din convenția stabilită cu partenerii, ca de exemplu: care vor fi obiectivele de realizat?; ce activităţi vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?; ce rezultate vor fi obţinute?; cum se va face evaluarea?; ce impact va avea proiectul?; cum va fi asigurată durabilitatea?; cum va fi promovat proiectul?; cui și cum va aduce beneficiu participanților și școlii?.

Raportul UNESCO subliniază faptul că educaţia trebuie organizatǎ în jurul a patru tipuri fundamentale de învǎţare, care, pe parcursul vieții vor constitui pilonii cunoaşterii:

Așadar, proiectul implementat în școală va avea un plan de activități în colaborare cu partenerii de proiect, o temă potrivită spre a fi dezbătută și o soluţie pertinentă la o problemă identificată dar care va fi supusă rezolvării grupului țintă. Indiferent de perioada de timp pentru desfășurare, proiectul școlar va folosi resurse materiale, umane și/sau financiare, după caz.

d) a învǎţa sǎ exişti/sǎ fii (să fii responsabil, să ţi croieşti şi să ţi dezvolţi propria personalitate, simțul civic etc) (Delors, 2000, p. 69).

Cei patru piloni sunt, de fapt, competențe fundamentale ale educației de esențǎ transdiciplinarǎ În aceste condiții, abordarea transdiciplinară pare să fie soluția pentru un tip nou de educație.

Dacă vrei să i înveți să rezolve probleme, leagă școala de viața reală și îndeamnă i pe elevi să lucreze împreună în a găsi soluții.

Monitorizarea etapelor de proiect, Evaluarea, aprecierea, analiza stadiilor proiectului, Aprecierea finală și evaluarea de final prin măsurarea eficacității și relevanței proiectului, Impactul rezultatelor proiectului în echipă, comunitatea școlii, local, național, internațional, Aspecte relevante de sustenabilitate și eficiența rezultatelor proiectului. 1.4. Modalități psihopedagogice de analiză şi implementare a proiectelor „Dacă vrei să le dezvolți curiozitatea, dă-le voie copiilor să pună întrebări.

Dacă vrei să întărești încrederea în sine și să crești motivația pentru învățare, dă feedback constructiv și cinstit. Niciodată să nu umilești sau să desconsideri un elev.” (Leo Pahkin, consilier la ministerul educației din Finlanda)

Scop, obiective, necesitate pentru comunitate Scopul proiectelor și completarea actului educativ cu activitățile complementare este bazată pe respectarea unor principii de proiectare : Stabilirea scopului proiectului adaptate curriculumului național, Stabilirea clara a obiectivelor de proiect centrate pe dezvoltarea elevului, Stabilirea partenerilor implicați în proiect echipă, grup țintă, parteneri, beneficiari, Stabilirea activităților de proiect care să șină cont de interesele și cerințele participanților, Transparența informațiilor și acesibilitatea tuturor participanților, Necesitatea documentării, exploatarea tuturor surselor de informare și documentare pentru realizarea activităților de proiect, inspirație, încredere, motivare, facilitare, ghidare, creativitate.

Dacă vrei să crești capacitatea de înțelegere, combină cunoștințe de la diferite discipline. Dacă vrei să crești buni cetățeni care vor dezvolta societatea promovează incluziunea și participarea, dă le posibilitatea, să schimbe ceva și facilitează gândirea critică.

Competența de comunicare și colaborare, realizarea produselor impreună, în echipă.

Facilitarea dezvoltării competențelor cheie vizate prin implementarea proiectului, Acțiunea participatică a membrilor proiectului și facilitarea, moderarea, încurajarea dezvoltării creativității, inovației, exprimarea ideilor și acțiunilor și deschiderea pentru munca în echipă.

(2) Comunicare în limbi străine se referă la capacitatea de exprimare într o limbă străină, convenție culturală, de a înțelege mesaje scrise, orale, întreținerea unei conversații și/sau învățarea în context informal ca parte a educației pe tot parcursul vieții, aprecierea diversităţii culturale, interesul şi curiozitatea pentru limbi şi comunicare interculturală.

(3) Competențe matematice, competențe de bază în științe și tehnologii , se referă la noțiuni de operații matematice de bază, abilitatea de a aplica principii şi procese matematice de bază în contexte cotidiene acasă sau la locul de muncă, a urmări şi a evalua argumente; de a raţiona matematic, a înţelege dovezile matematice, de a se exprima în limbaj matematic și a folosi resurse potrivite în rezolvare sau găsire de soluții, respectarea adevărului, dorinţa de a căuta motive şi de a le proba validitatea principii de bază ale lumii naturale, principii şi metode ştiinţifice fundamentale, investigaţia ştiinţifică, abilitatea de a comunica concluzii şi raţionamentele care au condus la acestea. apreciere critică şi curiozitate, interesul pentru problematica etică şi respectul pentru siguranţă şi dezvoltare durabilă, progresul ştiinţific şi tehnologic în legătură cu sinele, familia, comunitatea şi problemele globale.

Proiectele educaționale ajută elevii la o dezvoltarea socială, urmăresc să valorizeze la maxim unele competențe foarte importante în viața reală precum: comunicarea liberă, colaborarea în echipe, dezvoltarea unor abilităti interpersonale, antrenarea muncii în echipă, inițierea sau implemetarea unor idei în echipă, dezvoltarea abilităților antreprenoriale creativitate și imaginație, căutare și găsirea soluțiilor problemelor. (1). Competențele secolului XXI dezvoltate în curriculum național și în proiectele educative. După Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC1). ( ANEXA 1)

(1) Competența de comunicare în limba maternă , se referă la vocabularul și abilitatea de a folosi și a se exprima în limba maternă, desprinderi, ușurința de comunicare orală și în scris, atitudinile, deschiderea pentru dialoguri pe orice teme, constructive, interacțiunea verbală, pozitivă cu alții, responsabilizare din punct de vedere social.

(6) Competențe sociale și civice abilitatea de a comunica constructiv în diferite medii pentru a manifesta toleranţă; exprimarea şi înţelegerea diferitelor puncte de vedere; negocierea şi abilitatea de a crea încredere şi de a manifesta empatie, colaborare, asertivitate şi integritate; interes pentru dezvoltările socio economice şi comunicarea interculturală; valorizarea diversităţii şi respectul faţă de celălalt, deschiderea pentru a depăşi prejudecăţile şi pentru compromis. respect pentru drepturile omului, inclusiv pentru egalitate ca bază a democraţiei, aprecierea şi înţelegerea diferenţelor dintre sistemele de valori ale diferitelor grupuri religioase şi etnice; cultivarea sensului apartenenţei la propria comunitate, ţară, la UE şi Europa în general, la lume, manifestarea dorinţei de a participa la luarea democratică a deciziilor la toate nivelurile; sentimentul responsabilităţii, manifestarea înţelegerii şi a respectului pentru valori comune necesare coeziunii sociale, implicare în activităţi civice, sprijin pentru diversitatea şi coeziunea socială şi pentru dezvoltarea durabilă, deschiderea pentru respectarea valorilor şi a privatităţii celuilalt.

16 (4) Competența digitală modul în care înţelegerea oportunităţilor şi a riscurilor potenţiale ale internetului şi ale comunicării prin mediul electronic (e mail, reţea) în contexte de: muncă, petrecerea timpului liber, schimbul de experienţe, colaborarea în reţea, învăţare, cercetare; înţelegerea modului prin care TIC sprijină creativitatea şi inovaţia, conştientizarea aspectelor privind autenticitatea informaţiilor disponibile precum şi de principiile legale și etice în utilizarea tehnologiei informației (5) Competența a învăța să înveți referitoare la competenţele, cunoştinţele, deprinderile şi calificările cerute de o anumită activitate sau profesie (carieră); cunoaşterea şi înţelegerea strategiilor de învăţare preferate, a punctelor tari şi slabe, căutarea de oportunităţi şi consiliere pentru educaţie şi carieră. atitudinea și motivaţia şi încrederea pentru a continua învăţarea pe parcursul întregii vieţi; o atitudine centrată pe rezolvarea de probleme pentru a sprijini procesul învăţării şi abilităţile individului de a gestiona schimbarea şi obstacolele; dorinţa de a aplica achiziţiile de învăţare şi experienţele de viaţă;curiozitatea de a căuta oportunităţi pentru a învăţa şi a aplica ceea ce a fost învăţat într o varietate de contexte de viaţă.

1. Teme suport pentru a aduce deprinderi, abilități, cunoștințe cu scopul consolidării noțiunilor curriculare sunt utilizate pentru a susţine dezvoltarea unor deprinderi sau competenţe integrate, pentru a căror formare / dezvoltare nu mai sunt suficiente cadrele unei anumite discipline. Astfel, competenţele de grad înalt precum: - luarea de decizii, competenţele antreprenoriale, comunicarea interculturală etc.

(7) Spiritul de inițiativă și antreprenoriat se referă la management de proiect proactiv (incluzând activităţi de planificare, organizare, gestiune, conducere, delegare, analiză, comunicare, revizuire, evaluare, înregistrare a rezultatelor); reprezentare şi negociere eficiente; abilitatea de a lucra individual şi în echipe, evaluarea şi asumarea riscurilor. iniţiativă, proactivitate, independenţă şi inovare în viaţa personală, socială şi la locul de muncă;

Acestea pot conduce la apariţia unor teme sau proiecte integrate, situate dincolo de disciplinele tradiţionale.

2. Teme context care creează oportunităţi prin intermediul cărora elevilor le este facilitat accesul la explorarea unor probleme sau provocări ale lumii în care trăiesc: drepturile copilului, cetățenie democratică, pace, - sărăcia, foametea, agricultură, sănătate, diversitatea culturală, patrimoniu lumii, -libertatea, razboi, democrație, drepturile omului Acestea au o puternică orientare practică, învăţarea producându se prin experimentare, investigare şi descoperire.

(8) Sensibilizare și exprimare culturală se referă la conştientizarea moştenirii culturale, locale, naţionale, europene şi a locului patrimoniului cultural în lume; înţelegerea profundă a propriei culturi şi sensul identităţii ca bază a respectului şi a atitudinii deschise faţă de diversitatea exprimării culturale; creativitate şi dorinţă pentru cultivarea capacităţii estetice prin expresie artistică şi prin participare la viaţa culturală.

(2). Tipuri de teme pentru proiecte școlare educaționale Clasificarea temelor pentru proiecte sau activități, în funcţie de criterii precum: orientarea tematică ( discipline de studiu); gradul de integrare a curriculumului pe care îl propun ( competențe, cunoștințe, aptitudini); tipul de valori şi atitudini pe care le adresează ( dezvoltarea atitudinilor)

Rolul profesorului este de „creator de situaţii de învăţare” şi în funcție de imaginația și creativitatea lui, el creează lectii de instuire atractive și interesante Alt rol ar fi de facilitator, meditator în procesul cunoaşterii adică facilitează și ghidează experiența de învățare spre a ajuta elevul să învețe prin propria i descoperire.

18 (3). Rolul profesorului în activitățile de proiecte educative Potrivit raportului către UNESCO al Consiliului Internaţional pentru Educaţie, în secolul XX, în acest prim secol al mileniului III, educaţia se sprijină pe 4 piloni importanţi: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cui alţii şi a învăţa să fii. Prin prisma globalizării și problematicii lumii contemporane, educatorii din învăţământ urmează să îndeplinească roluri noi. Prin metodologia de aplicare a noului curriculum naţional, li se cere cadrelor didactice din învăţământ să creeze activităţi (situaţii de învăţare) adecvate competenţelor proiectate ţinând seama desigur de natura subiectului lecţiei şi de particularităţile clasei sau ale grupei de elevi.

Profesorul poate fi consilier în învățare , în cadrul învăţământului modern centrat pe competenţe. Profesorul poate fi ghid, îndrumător pentru grupurile de elevi în activitățile inovațive de proiect.

(4) Rolul elevilor în activitățile inovative de proiect Student Agency

Elevii sub îndrumarea profesorilor pot avea rolurile diferite pentru a și dezvolta competențele și pentru a și desăvârși „meseria” de elev, astfel: rol de povestitor atunci când este pus în situația de a expune o problemă, de a descrie un eveniment, de a enunța o știre, o problemă; rol de antreprenor atunci când se lucrează în echipe pentru o sarcină dată iar el este leader de grupă; i se relevă aptitudinile de conducător și își asumă responsabilități; - rol de tehnician dacă activitățile necesită expunerea cu instrumente digitale IT, în fața unui grup, rezultatul muncii de echipă, împărtășirea rezultatelor; Rol de agent de marketing în cazul expunerii și promovării rezultatelor muncii îndividuale sau din cadrul grupului; Rol de prezentator în cazul în care este pus în situația de a descrie sau reprezenta grupul sau scoala într un context cerut.

Rol de creator dacă este angrenat într o activitate creatoare pe baza unei documentații sau a unui conținut descoperit de el, a unei bibliografii date, referat, proiect, scenariu, expunere etc; Rol de facilitator dacă sarcinile de grup vor fi expuse într un concurs sau la o confruntare cu alte creații ale colegilor.

2.1 Proiectul Etwinning „Climate Volunteers” PREMIUL I European 2021 CATEGORIA ANI Scurtă descriere Schimbările climatice globale sunt cele mai mari probleme de mediu din epoca noastră și amenință toate ființele vii de pe planetă. Proiectul nostru are ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la atenuarea și oprirea efectelor schimbărilor climatice globale. În plus, va contribui la dezvoltarea abilităților secolului 21, cum ar fi participarea la discuții, asumarea responsabilității, comunicarea, munca colaborativă, utilizarea instrumentelor digitale în mod conștient și eficient, înțelegerea culturală și dezvoltarea competențelor în limbi străine. În calitate de profesori, suntem responsabili să învățăm și să îndrumăm elevii în acțiunile globale ale schimbărilor climatice pentru a ajuta

19 CAPITOLUL II. ASPECTE APLICATIVE

16 19

Sub egida ERASMUS+ Uniunea Europeană a deschis în anul 2005 o oportunitate pentru toată educația Europei de a aceesa comod și util proiecte internaționale online. Programele europene suport în domeniul educației ajută profesorii și elevii să deruleze aceste programe, să fie activi într o comunitate care a atins 1 milion de adepți , în decembrie 2021. Platforma dedicata www.etwinning.net aduce împreună o comunitate ce cuprinde țări din Europa și din țările denumite EtwinningPlus. Școli și profesori, clase și elevi, experți europeni, facilitatori, moderatori, formatori de top, colaboratori de la mari Universități Europene împărtășesc experiențe, derulează programe de formare gratuite la care au acces toți doritorii de perfecționare profesională în domeniul educației. În România, Institutul de Științe ale Educației era departamentul care coordona activitatea Etwinning din România. Actualmente, Etwinning România este un departament distinct care are o comunitate cu membri valoroși. Moderatorii principali sunt deja Ambasadori Etwinning recunoscuți la nivel European în urma absolvirii cu succes a cursului de Ambasador Etwinning derulat de Centrul Educațional de la Brusseles.

planetei și

apă, dispariția speciilor sau mutații

mediului,

noi boli și multe altele sunt subiectele activităților. Linkuri către proiect https://twinspace.etwinning.net/106710/home (Anexa 4) https://climate volunteers.weebly.com Video https://mosaically.com/photomosaic/9d6db2dahttps://www.youtube.com/watch?v=bbaL7kUg_Mosaichttp://liSloganehttps://www.mindmeister.coMhttps://www.storyjumper.com/book/readStoryhttps://www.youtube.com/watch?time_continue=4&v=Eu6Hl7PxgNc&feature=emb_logocolaborarebook/83839385/5ec3c5808021cindmapcolaborarem/1502240519?t=FcnNZaAmchclimatenoit.com/users/nfkurt3333/canvases/Climate%20Volunteers%20SloganpostersM&feature=emb_logo40f4442d9b6011fb659fbb6d - Cantec https://www.yocolaborareutube.com/watch?v=iZEqNVbL8vQ&feature=emb_logo - final e magazine https://read.bookcreator.com/Fa23aRpevDViCFi1pRGtPpehttps://en.calameo.com/books/00594324510f1682d810e?authid=ArysTW3OFkRKbookreprezentativfRMNA3/B4qwK9XWQpu6e7Wgw6gtHA - colaborativ FstvJ9aPqV51qDZtTUnA2kzBDTjIEUZSNtvN1nHHk28https://www.youtube.com/watch?v=e3https://sumard4wHzme8UKlC3CjvsnPpqZUyhttps://docs.google.com/presentation/d/1ZCgIprofesoriQFTjmpNWOyokT4/edit#slide=id.g74c5bf689d_0_1muncawww.youtube.com/watch?v=e3haNMUDIdk&feature=emb_logohaNMUDIdk&feature=youtu.be&fbclid=IwAR0tY1RlKxF29bXY

generabilă,

este

Impactul

20 înconjurător și pentru a le schimba atitudinea pentru acțiuni și schimbări mai bune pentru planetă.Scopulproiectului creșterea gradului de conștientizare, dezvoltarea de soluții pentru atenuarea, adaptarea și scăderea impactului schimbărilor climatice globale. Prin activități transmitem mesajul nostru ca voluntari pentru conștientizare și acțiuni zilnice active. schimbărilor climatice care afectează toate problemele din lume, protecția a epuizarea stratului de ozon, defrișările cu efectele devastatoare, energia re influența asupra vieții animalelor și dezvoltarea plantelor, amprenta de carbon și de genetice nedorite, hrană durabilă,

mediul

Obiectivele sunt conștientizarea pentru protecția mediului și climă, acțiuni responsabile, găsirea de soluții și îmbunătățirea abilităților de colaborare, gândire creativă, rezolvarea problemelor și munca în echipă. Metodele pedagogice sunt axate pe munca elevilor și se concentrează pe dezvoltarea competențelor tehnice, științifice, sociale cum ar fi abilitățile digitale, dezvoltarea competenței în limba engleză, dezbateri și analize despre climă, participarea pentru rezultatele colaborative.

Profesorii au fost, de asemenea, grupați pentru a coordona elevii, iar pentru obiectivul 13 pentru a ghida echipele internaționale mixte. Au fost utilizate o multitudine de instrumente digitale web 2.0 care au sporit creativitatea și atracția, au îmbogățit cunoștințele existente, au determinat atitudinile și au modelat abilitățile elevilor. În acest fel, am reușit să învățăm unii de la alții sau să împărtășim experiența cu metode participative, activități atractive și rezultate foarte frumoase.

„Voluntarii climei” este un proiect de actualitate și inovator prin activitățile sale interactive, care au fost dezvoltate timp șase luni, cu nouă școli partenere și elevi implicați activ.

Este un proiect deosebit de complex, deoarece am angajat elevii într o varietate de activități lunare de colaborare și am fost în contact tot timpul pentru îndeplinirea sarcinilor Am solicitat acestora maxima creativitate, însușirea de noi cunoștințe, studiul individual, corelarea cu noțiuni din curriculum și folosirea imaginației pentru fiecare produs creat.

21 https://www.youtube.com/watch?v= 0CUEL4TC38&fbclid=IwAR0qLB8 lH7TJlYjMgzvIJc7dXDS51g6cfOuiCDAZf8yb_rgW6LtRU1gbeA Inovație Pedagogică și Creativitate Schimbările climatice globale sunt cele mai mari probleme de mediu din epoca noastră și amenință toate ființele vii de pe planetă. Scopul proiectului este creșterea gradului de conștientizare, dezvoltarea de soluții pentru atenuarea, adaptarea și scăderea impactului schimbărilor climatice globale. Prin activități transmitem mesajul nostru ca voluntari pentru conștientizare și acțiuni zilnice active. (Anexa 5)

Proiectul este împărțit în 4 capitole principale axate pe impactul schimbărilor climatice și problemele legate de încălzirea globală.

Elevii au lucrat individual pentru prezentarea sarcinilor din grupuri și au fost grupați pentru a lucra împreună la produsul colaborativ al fiecărui capitol (siglă, slogan, revistă electronică, poveste, hartă mentală, cântec, videoclipuri).

Valorificarea în curriculum Proiectul se integrează în curriculum ul disciplinelor tehnice: Protecția mediului (necesitatea), Chimie (carbon, amprentă de apă și efecte, emisii de gaze cu efect de seră), Educație pentru sănătate (hrană durabilă, focar coronavirus), Geografie Biologie (animale și plante efecte negative), IT pentru utilizarea web 2.0, dar și Limba Engleză și discipline Umaniste/Științe Șociale (atitudinile voluntarilor pentru protecția climei).

Pe lângă acestea am participat la Evenimente dedicate: Code Week cu Ziua Apei, a Pământului, Campania Etwinning Climate Change și STEM Discovery campaign prin promovarea lucrărilor realizate de ei. Dată fiind situația pandemiei, am acordat o secțiune din proiect pentru sensibilizarea elevilor privind regulile de respectat în această perioadă dificilă

Elevilor li s a cerut să creeze afișe, hărți mentale, broșuri, poeme acrostic, teste, jocuri, videoclipuri, pentru a sărbători evenimente internaționale. Așadar, au participat în echipe cu sarcini clar specificate și au produs tema dată, împreună cu coordonatorii de grup. Toate aceste strategii au acționat asupra elevilor pentru a i determina să învețe singuri sau colaborativ, pentru a citi, a descoperi și a cerceta lucruri noi și a împărtăși noțiuni, experiențe, prezentări cu membrii echipei și cu ceilalți participanți la proiect. În mod cert, o altă competență cheie în acest proiect este focusarea pe munca și activitățile lor “student agency”, ideile aduse, participarea deplină, creativitatea, antrenarea talentelor, dezvoltarea de abilități, rezultatul fiind produsele colective de proiect, excelente.

Tema climatică face ca proiectul să aibă o abordare tehnică, iar atitudinea voluntarilor oferă o abordare din perspectiva socială, de aceea proiectul este multidisciplinar și complex Competența cheie majoră dezvoltată la elevi este conștientizarea efectelor încălzirii climatice, de a avea o perspectivă clară asupra impactului schimbărilor climatice asupra vieții umane și de a i face să acționeze rapid și responsabil, angajându i în sarcini inovatoare atractive și colaborare în echipă, încurajându i și motivându i pentru un țel comun. Este un apel urgent la acțiune de care elevii trebuie să fie conștienți. Lucrul la proiect a determinat elevii să se concentreze mai mult pe problemele de bază și să și lărgească orizontul de cunoștințe cu informații/exemple, studii de caz, conexiuni și analize despre schimbările climatice globale. (Anexa 6)

Au învățat de ce este important să reducem consumul de orice fel, despre sursele de energie regenerabile, de ce să reciclăm, cum să calculăm amprenta de carbon și apă, de ce aceste lucruri au impact și importanță majoră pentru economia lumii și pentru omenire.

Profesorii au avut un grup Whats up pentru contact rapid și în timpul proiectului au fost organizate evenimente înregistrate etwinning. Colaborarea dintre partenerii din proiect este vizibilă în toate activitățile din twinspace și în comentariile de pe forum. Am schimbat informații despre produsele individuale sau colaborative în updates și anunțuri pe Facebook cu feedback de la membrii sau followeri. Am început proiectul prin prezentarea de parteneri și sondaje pentru alegerea logo ului și sloganului proiectului. Colaborarea a fost o necesitate, datorită varietății de activități angajate în proiect, de asemenea, pentru a produce rezultatele intermediare. În afară de discuțiile aduse de profesori pentru planificare, au existat chestionare de evaluare și sondaje adresate elevilor și profesorilor pentru evaluarea părților proiectului. Toate aceste activități au necesitat o colaborare deplină pentru împărtășirea opiniilor și exprimarea ideilor, deoarece munca echipelor mixte de elevi a fost foarte concentrată pe produsele finale. Fiecare capitol a fost finalizat cu un rezultat produsul colaborativ: logo ul ales, sloganul câștigător, hărți mentale, povestea imaginară, videoclipuri, padleturle echipelor, mesaje ale elevilor, revista electronică, cântecul pentru climă, videoclipul Covid19 Lângă acestea am adăugat și sondaje adresate elevilor, părinților și colegilor din școli. Comunicarea dintre parteneri este vizibilă și a fost stringentă deoarece pe parcursul proiectului a necesitat contactul dintre partneri pentru moderarea activităților elevilor din fiecare țară iar mai apoi a grupelor mixte formate. Proiectul are o multitudine de acțiuni pentru care am solicitat feed back, participare activă, chestionare și sondaje, aprecieri menti, răspunsuri în linoit sau padlet, jocuri virtuale de grup, Kahoot. Instrumentele alese au necesitat cooptarea elevilor în aplicația respectivă pentru realizarea sarcinilor. La fiecare final de lună/capitol, am aplicat chestionare de evaluare și feed back iar la final de proiect chestionar dedicat altor profesori din școli și părinților elevilor.

Echipele de profesori și elevi au colaborat în padleturi, forum, emailuri, chat uri exprimând opinii, încurajări, sprijin, aprecieri și schimb de experiențe. Lucrul în multe grupuri mixte a oferit proiectului o colaborare permanentă și o interacțiune continuă și în spațiul proiectului twinspace și pe social media grupul facebook, instagram și websitul proiectului

Am planificat distribuirea sarcinilor profesorilor încă de la început și ne am respectat cu strictețe responsabilitățile. Acest lucru a adus membrii într o bună cooperare și o legătură strânsă pe tot parcursul proiectului. (Anexa 7)

Colaborarea între școlile partenere

Am folosit instrumente ca: variante logomaker, postere cu postermywall/canva, mindmaps cu goConqr/bubbl.us/meindmeister/mindmaps, prezentări cu genially, wakelet, Microsoft Sway, Emaze, linoit/padlet uri pentru lucrări de echipă, prezentări calameo și issuu.com, storyjumper/bookcreator pentru povestea imaginară, iMovies, Animoto, Quick, Lumen5, Vivavideo, Moviemaker, Kizoa,Biteable,Movavi pentru filme, Tricider pentru sloganul proiectului, Doodly, Audacity pentru mix voci în cântecul climei sau video colaborativ Covid19. Alte aplicații utilizate au fost: reasyze/shapeX.2, fotografii colaj, flamingtext.com, gif uri, rapoarte pdf, mozaically.com pentru prezentare, googlemaps/googleforms/quiz pentru sondaje/chestionare de evaluare, animoto .com, renderforest.com video, jocuri digitale și Kahoot.com pentru întâlnirea de grup finală, calameo.com pentru revista electronică finală, newsletter bookcreator, artsteps.com pentru expoziția virtuală. Situl proiectului este realizat cu weebly.com. Proiectul are o pagină dedicată cu instrumente IT care au fost utilizate în timpul proiectului de către parteneri. (Anexa 10) Rezultate, impact și documentație Proiectul are un plan de lucru bun și prin urmare, a fost ușor să atingem obiectivele, deoarece a fost o colaborare strânsă și ne am coordonat etapele pe care le am făcut împreună.

Multe instrumente web 2.0 au fost noi pentru profesori și pentru elevi. Avem o pagină cu instrumente digitale utilizate de fiecare partener. Fiind variate, am împărtășit experiențe și/sau am învățat împreună noi instrumente. Elevii și au dezvoltat abilitățile digitale lucrând în echipele mixte internaționale. Elevii au lucrat și individual iar multe rezultate finale sunt lucru de echipă și este dovedită cu produsele realizate la final de fiecare etapă din proiect

Obiectivele s au axat pe conștientizarea problemelor climatice, dezvoltarea abilităților cu privire la acțiunile climatice, creșterea responsabilităților în acțiuni pentru elevi, dezvoltarea soluțiilor pentru schimbările climatice globale, dezvoltarea abilităților secolul XXI pentru munca în echipă și colaborare, atitudine antreprenorială, înțelegere culturală și dezvoltarea abilităților de comunicare IT și limbă engleză .

Utilizarea IT Tehnologiei Acest proiect a avut scopul de a îmbunătăți competențele în domeniul tehnologiilor IT pentru elevii care utilizează tehnici online. De la început am stabilit și împărtășim regulile de utilizare a internetului pentru siguranța online, codul de conduită și informații despre protecția datelor asigurându ne de acordul scris al părinților pentru participare la proiect. (Anexa 8)

8EINImvXrkf8pGwWopM/edit#slide=id.g8bhttps://docs.google.com/presentation/d/1AUFXWOqpl7HvYp1tNTgzHBC0d4713a7_3_91,slide89ProiectulClimateVolunteersaobtinutPremiulIEuropeanalComisiei

Toate activitățile diverse au sporit responsabilitatea și conștiinciozitatea elevilor. Evaluarea a fost importantă și am avut evaluări ale profesorilor, elevilor și părinților, cu rapoarte de analiză prezentate pe twinspace. ( Anexa 9)

Am creat o activitate informativă esafety, apoi am început să organizăm echipe, planul de lucru și sesiuni informative prin întâlniri și chat uri, comunicare pe forum etc. Fiecare capitol se încheie cu un rezultat colaborativ care a însemnat încurajări pozitive pentru elevi.

Diseminarea a fost făcută de fiecare școală prin diferite metode, pe site ul școlilor, pe rețelele sociale, pe facebook, instagram, site ul proiectului pentru o mai bună vizibilitate. Fiecare școală a găsit o modalitate de a împărtăși și a promova rezultatele proiectului. Proiectul are un impact asupra imaginii de Școală Etwinning, iar pe plan local este un bun exemplu de abordare a problemelor de mediu. pg 85 55 Europene pentru Educație pentru anul 2021 pentru categoria de vârstă 16 19 ani. Pe plan national a obținut Locul I Național pentru Categoria proiectelor teme climatice A obținut Certificatele Naționale și Europene ale tuturor partenerilor din țările implicate.

Am desfășurat activități care au dovedit că ne am atins obiectivele într un mod multidisciplinar și colaborativ. Am ghidat elevii cu informații și i am îndrumat în activități interesante de echipă.

Feedbackul final a fost pozitiv ceea ce a însemnat că acest proiect a avut un impact pozitiv asupra elevilor și comunității Am diseminat proiectul în newsletterul nr 10 revista ambasadorilor și a fost prezentat ca exemplu de bună practică în cadrul unui labevent etwinning. Rezultatele sunt foarte bune, iar echipa proiectului este încrezătoare în impactul proiectului asupra tuturor elevilor implicați și nu numai.

https://pubhtml5.com/xzfd/axzu

Nevoia includerii în curriculum a acestei abordări, este dată de valoarea practică, de utilitate imediată, a cunoaşterii oferite. Pe termen lung, se vor genera o serie de efecte pozitive, precum stimularea şi dezvoltarea personalităţii elevilor inclusiv aptitudinile acestora de comunicare şi lucru în echipă, gândirea creativă, gradul de adaptare la situaţii diferite, de dezvoltare a capacităţii de investigare şi de valorizare a propriei experienţe, formarea capacităţii de învăţare de a lungul întregii vieţi, precum şi de integrare socială armonioasă, inclusiv sporirea şanselor de a urma cursuri de învăţare ulterioare, care să faciliteze găsirea unui loc de muncă într o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.

26 CONCLUZII

Într o societate în continuă schimbare, educația nu putea rămâne indiferentă, trebuie să se adapteze noilor cerințe. Elevul nu mai este un subiect pasiv în procesul de predare învățare, punându se accent pe participarea activă a acestuia. În acest fel, elevul îşi formează competenţe transferabile, îşi asumă roluri în echipă, dezvoltând un comportament pro social, își dezvoltă competenţa de a învăţa să înveţe, pregătindu-se pentru viață, pentru a face față provocărilor societății și pentru a răspunde cerințelor locului de muncă pe care îl vizează la un moment dat.

Noul angajat, al secolului 21, trebuie să vină cu un bagaj de cunoștințe, competențe, atitudini, aptitudini, adaptate, în condițiile unei competitivități crescute pe piața muncii.

Trebuie să fie capabil să gândească critic şi strategic pentru a şi rezolva problemele, să poată învăţa într un mediu aflat într o continuă schimbare, să îşi poată construi cunoaşterea pe surse numeroase, din mai multe perspective și să fie capabil să colaboreze lanivel local şi regional. Este nevoie de o proiectare, organizare şi diseminare a tehnicilor demersului în, între şi dincolo de orice disciplină printr o educație integrată, realizată pe modelul transdisciplinarității. (Pălășan, 2016, p13).

Transdisciplinaritatea permite “învăţarea în societatea cunoaşterii” şi asigură: formarea laelevi a competenţelor transferabile; dezvoltarea competenţelor de comunicare, intercunoaştere, autocunoaştere, asumarea rolurilor în echipă, formarea comportamentului prosocial; evaluarea formativă; crearea de modele mentale bazate pe transfer şi integralizare şi care determină succesul în viaţa personală şi socială a educabilului; dezvoltarea competenţei de a învăţa să înveţi; lectura personalizată a programei şcolare şi elaborarea hărţilor conceptuale (cognitive).

Transdisciplinaritatea devine o şansă de a i învăța pe elevi să înveţe, să fie pregătiți pentru viață, în esență, pentru că viața nu este împărțită pe discipline, trebuie să știi să teadaptezi, să înveți să te adaptezi diferitelor provocări ale vieții.

Activitățile școlare în alte forme de desfășurare au un impact pozitiv asupra elevilor dezvoltându le personalitatea, încrederea în sine, stima de sine. Ca efect imediat se abordează, ținem seama de tipurile de inteligențe emoționale pe care le descoperim la elevi. În această miză, re descoperim capacități și capabilități în elevii nostri. Noi profesorii le descoperim, la fel de bine cum elevii își cresc stima de sine și motivația după finalitatea activităților.

În multe situații se întâmplă declicul prin care elevii își descoperă pasiuni și talente pe care sunt dornici să și le cultive.

27 (1). Impactul asupra formării personalității elevilor, dezvoltarea emoțională

O latură importantă devine inteligența emoțională la care se recurge mai atent în cazul acestor activități nonformale.

Daniel Goldman definește inteligența emoțională ca pe un amestec de stăpânire de sine, motivație, empatie, gândire liberă, tact și diplomație. Este foarte important să vedem elevul în situații în care el își gestionează trăiri, sentimente, propriile emoții în raport cu scopurile activităților la care a fost solicitat. Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor unei persoane, cu un minim de conflicte inter şi intrapersonale.

3. Conștientizarea responsabilității sociale (social awareness) recunoașterea emoțiilor celorlalți, abilitatea de a înțelege și reacționa la emoțiile celor din jur.

Impreună cu aprecierea pozitivă, la nivel mental, elevul este deja câștigat deoarece el are o altă stare psihologică, încredere în forțele proprii, aprecierea de sine e foarte importantă, sentimentul de izolare socială și diferență față de grup se estompează. Activităţile sociale din școală au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor care iau parte la ele. Putem menţiona efectul pozitiv al unor activităţi extracurriculare asupra stimei de sine în rândul elevilor care iau parte la acestea.

1. Cunoașterea propriilor emoții (self awareness), abilitatea de a le identifica și de a le recunoaște impactul asupra modului de manifestare.

Impactul proiectelor educaționale din cadrul școlar, de mică sau lungă durată, indiferent de subiectul sau tema propuse, au un mare impact asupra dezvoltării personalității elevilor.

2. Gestionarea emoţiilor (self management), constând în controlul emoțiilor și alegerea celei mai bune modalități de exprimare a acestora în diferite împrejurări.

Primirea de apreciere de la ceilalţi îmbunătăţește percepţia elevilor asupra abilităţilor lor, fapt care crește nivelul de devotament al acestora faţă de activitatea respectivă. Participareala proiecte determină curiozitatea personală, curajul de a încerca ceva nou, rabdarea de a acționa, activarea imaginației, dezvoltarea creativității. Deasemenea reziliența este un fapt ce se poate învăța în cadrul antrenant al proiectelor, capacitatea de adaptare, de aceeptare a eșecului.

Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării atitudinii tânărului, asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării sociale în general.

încurajează adoptarea de norme comportamentale constructive în muncă curajul și încrederea de a încerca lucruri noi. capacitatea de a accepta eșecul, reziliența.

Participarea la proiecte și activităţi structurate organizate de şcoli se asociază cu: rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor: performanţă şi rezultate şcolare mai bune; coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi; stare psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi sentiment redus de izolare socială; un grad mai scăzut de abuz de alcool şi droguri; un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor; un nivel scăzut de comportamente delincvente şi comportamente antisociale. creşterea rezultatelor şcolare; probabilitate mai mare ca elevii să se înscrie la facultate până la vârsta de 21 de ani; - o rată mai mică de delincvenţă în rândul elevilor minori scade probabilitatea de abandon şcolar elevii mai multă autonomie la locul de muncă.

4. Managementul relațiilor (relationship management) abilitatea de a inspira, influența și dezvolta relații interpersonale astfel încât să se comunice eficient și să se evite conflictele. Prin dezvoltarea inteligenţei emoţionale se pun în valoare aptitudinile intelectuale și creativitatea. Creativitatea este procesul prin care apar idei originale care au valoare. (Robinson, 2016, pÎn177).acest mod elevul nu mai devine un individ în formare care să fie ținut încorsetat într un set de rigori, reguli rigide care să l determine a rămâne închis în sine, timid, timorat ci crește un individ stăpân pe sine și responsabil, un suport pentru societatea din care face parte. (2). Impactul asupra formării profesionale, dezvoltarea perspectivei de orientare în cariere

29 (3). Chestionar de analiză a impactului prin proiecte educaționale https://forms.gle/szjjUBBuPKfetNSh6 În urma lansării unui chestionar pe un eșantion de aproximativ 30 50 de persoane, cadre didactice s au analizat răspunsurile la întrebările solicitate. Analiza arată că sunt 100% din cadrele didactice chestionate participă anual și frecvent la proiecte educative de impact asupra dezvoltării elevilor

1. O mare parte din cadrele didactice au răspuns că preferă proiecte de lungă sau scurtă durată în activitatea didactică, ceea ce denotă o schimbare de mentalitate în rândul cadrelor didactice. Se observă că 57,1% preferă activitrățile outdoor , ceea ce este un lucru foarte bun având în vedere perioada postcovid iar 80% preferă proiecte scurte.

2. Colegi profesori au fost întrebați dacă dedică timp să se dedice activităților extracurriculare sub diferite forme, iar proiectele fac parte din activitățile de top (85,7%) , preferate de cadrele didactice.

Cadrele didactice au răspuns deschis si pozitiv despre beneficiul și impactul pozitiv al proiectelor asupra actului educativ și dezvoltării personalității elevilor .

4. Ce activități și tematici predomină ca importanță în lume, și ceea ce se preferă ca temă de abordare este redat în imaginea de mai jos ca răspuns șa întrebarea depre tema preferată. Topicul despre clima și schimbările climatice sunt primordiale. Apoi sunt problemele legate de obiectivele durabile, dar care toate pot include tematici profunde despre ingrijorarile lumii.

5. Fără nici o ezitare, 90,9% din profesori afirmă că proiectele educative aduc numai beneficii elevilor deoarece atunci sunt momentele în care elevii sunt autentici și au libertatea deplină de exprimare și afirmare.

30 3.

7. Participarea la programele Erasmus+ au marele avantaj de a vedea realitățile lumii, sistemele diferite de educație, de a Deschide Minți și a Schimba Vieți. Foarte adevărat. 54,3% dintre profesori au parte de aceste experiențe, ceea ce este minunat.

6. Întrebați la ce tip de proiecte participă, Proiectele Etwinning au deja 83% adepți deoarece sunt internaționale, sub coordonarea Uniunii Europene și fac parte din Programele Erasmus+, cu avantajul că implică doar mobilități și întâlniri virtuale care sunt mai la îndemână. Se consideră tot un schimb de experiență mult mai accesibil pentru școli fără proiecte de finanțare, mult mai ușor de coordonat Avantajul este că aici se pot găsi parteneri pentru programele Erasmus+.

8. La nivel comunitar, 97,1% profesori din țară, medii urbane sau rurale , participă la proiecte comunitare , sociale, de voluntariat și chiar transnaționale, ceea ce e foarte bine.

9. Categoria cadrelor didactice care au răspuns chestionarului, se vede că multi profesori s au adaptat stilului de predare și au înțeles necesitatea de a schimba ceva, de a completa cu ceva, de a inova metode, de a atrage elevii cu activități inovative.

10. Răspunsurile colegilor profesori sunt numai de bine și pozitive, legate de activitățile din proiecte și bucuria de a descoperii talentele și deschiderile în elevii participanți. Bucuria de a le da sarcini și de a i vedea responsabili ne dau cetitudinea că elevilor le trebuie încrederea, pozitivismul, motivația, încurajarea, bucuria și suportul. Iată câteva răspunsuri: „formarea de caractere puternice” „îi cunoaștem cel mai bine” „elevii sunt foarte implicați când e vorba de proiecte Erasmus” „elevilor le place să colaboreze cu alți elevi de aceeași vârstă” „îi ajută să se descopere” „cunoștințele teoretice se uită, dar cele practice desfășurate în școală rămân în mintea elevilor” „elevii mei nu au avut șansa de a participa încă, la proiecte” „modelează viitorul cetățean european”

33 ANEXE ANEXA 1. Competențele secolului 21 ANEXA 2. Valori și atitudini în învățare

34 ANEXA 3. Dezvoltarea personală a educabilului ANEXA 4. Platforma de învățare www.etwinning.net

35 ANEXA 5. Implementare proiecte multidisciplinare etwinning ANEXA 6 Spatiul de lucru TWINSPACE Plan de Proiect

36 ANEXA 7. Munca colaborativă infographic ANEXA 8 . Story comun Munca între echipe internaționale www.storyjumper.com

37 ANEXA 9 . Revista comună ebook cu www.canva.com ANEXA 10. Hărți Conceptuale Mind Maps- muncă individuală

38 BIBLIOGRAFIE 1. Orțan, F Management Educațional, Editura Trei, București, 2021; 2. Orțan, F. Management Educațional, Editura Universității Oradea, 2003; 3. Alecu,S Dezvoltarea organizației școlare Managementul proiectelor. Editura Didactică Pedagogică, București, 2007; 4. Bezede R Proiect CONSEPT Pro Didactica Studiu, iulie 2021; 5. Boboc, I, Psihologia organizării școlare și managementul educațional, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002; 6. Bush, T. Leadership și management educațional, Editura Polirom, București 2021; 7. Cerghit, I. Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006; 8 Delors J. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI Raportul Delors, Editura Polirom, Iași, 2000; 9. Iosifescu, Ș., Management educațional pentru instituțiile de învățământ, București, Ministerul Educației și Cercetării; 10. Jinga, I, Managementul Învățământului, Editura Aldin, București, 2001; 11. Robinson, K. Școli creative, Editura Publica, 2015; 11. Pălășan T, Note de Curs Managementul activităților extrașcolare, Editura Universității Brasov, 2016; 12. Pânișoară, I.O. Ghidul profesorului, Editura Polirom, Iași, 2017; 13. Potolea, D., Pedagogie.Fundamente teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 12002;4.Schmid, S. Der Diskurs des Radikalen Konstructivismus, Frankfurt, 1987; 15 Tîrcă, A. Management Educațional Modul 7, București, 2011; 16.http://www.scoalaargeseana.ro/didactica magna/1186 rolul activitatilor extrascolare in dezvoltarea personalitatii elevilor 2; 17 https://www.ise.ro/wp content/uploads/2015/04/Competente cheie europene.pdf 18. https://eur lex.europa.eu/RO/legal content/summary/lifelong learning key competences.html 19. www.etwinning.net 20. www.erasmusplus.ro 21. ge=rohttpshttps://www.ted.com/talks/rita_pierson_every_kid_needs_a_champion?language=ro://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson_how_to_escape_education_s_death_valley?langua