Ibida by Musat Roman

musatinii.net

Revista „Muşatinii” reprezintă o iniţiativă a Clubului de Istorie „Muşatinii” din cadrul Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, Roman Profesori coordonatori: Mihaela Tanovici, Ovidiu Albert Website: www.musatinii.net E-mail: asociatiamusatinii@yahoo.ro ISSN 1883-8776 Muşatinii, nr. 23 Roman, octombrie 2012

musatinii.net

…pentru a câta oară? Tabăra arheologică de la Ibida reprezintă nu numai o tradiţie frumoasă, ci şi un adevărat modus vivendi pentru cei care au fost acolo. Trebuie să trăieşti asta, ca să înţelegi. Adolescenţi cu sfere diferite de interese devin o echipă într-un timp relativ scurt. O săptămână din propria viaţă este trăită la intensitate maximă: arheologie, oameni, incursiuni în trecut, experienţe noi! Dacă ai fost acolo, îţi doreşti să revii. Numărăm deja clipele până la revederea cu oamenii dragi din tabără şi cu zidurile enigmatice ale cetăţii.

Prof. Ovidiu Albert

musatinii.net

Cetatea romană şi romană târzie (L)Ibida se găsește în satul Slava Rusă, com. Slava Cercheză, în vestul şi sud-vestul localității, intravilan şi extravilan. Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de Vasile Pârvan cu polis Ibida, pomenită de Procopius din Caesarea între cetățile refăcute de Justinian (De Aedificiis IV 7), menționată și de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafața de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și trei porți. Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI e.n., este dublată de o fortificație cu suprafața de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limba turcă „Cetatea Fetei”), a cărei latură de nord e comună cu cea de sud a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, către sud, se află un fort din perioada romano-bizantină, ce supraveghea întreaga vale a Slavei.

musatinii.net

Arheologia este „ştiinţa monumentelor şi a altor mărturii ale civilizaţiilor dispărute, în general îngropate în pământ şi în mare parte distruse. Cronologic, arheologia, disciplină istorică, începe cu originile omului şi poate să se termine în secolul al XVI-lea cu civilizaţiile Americii precolumbiene”.

musatinii.net

Săpătura arheologică este operaţiunea planificată de punere în practică a unui proiect de cercetare cu obiective bine definite prin lucrări de teren neintruzive/intruzive şi controlate, prin care se examinează, înregistrează şi interpretează patrimoniul arheologic dintr-o zonă delimitată sau sit, aflate într-un teren ori sub luciul unei ape. Datele înregistrate, patrimoniul mobil recoltat şi patrimoniul imobil rezultat prin săpătură sunt studiate, rezultatul fiind publicat în detaliu.

Săpătura arheologică este parte integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică.

musatinii.net

Tehnici şi metode de săpătură non-destructive: • cercetare geofizică; • cercetare prin teledetecţie (Radar, GPR, fotografie satelitară etc); • cercetare geochimică; • cercetare seismică; • periegheză (observarea şi înregistrarea distribuţiei spaţiale a artefactelor); • studii de arhitectură a unor structuri constructive

musatinii.net

Metode de săpătură destructive (cu un potenţial destructiv variabil): • carotarea geologică; • sondaje stratigrafice manuale; • secţiuni stratigrafice manuale; • foraje geologice mecanizate; • secţiuni stratigrafice mecanice; • probarea (arheologie subacvatică); • colectarea artefactelor de la suprafaţa solului

musatinii.net

În Roma antică, opaițele purtau denumirea de lucerna și erau confecționate în special din lut sau bronz. Aveau un rezervor pentru ulei, cu un orificiu de alimentare a rezervorului și unul sau mai multe ciocuri cu perforații prin care trecea fitilul, denumit și feștilă. Opaițele antice erau compuse dintr-un recipient sau bazin, care se prelungea cu un cioc pentru fitil. Recipientul era prevăzut, în mod normal, în partea opusă, cu o toartă. Corpul recipientului, care are, de obicei, o formă rotundă, este destinat păstrării combustibilului. Recipientul poate fi, uneori, deschis (caz în care se numește ceașcă-opaiț) dar, în majoritatea cazurilor, era acoperit cu o suprafață plană, denumită de arheologi disc. Discul era străbătut de unul sau două orificii pentru umplere.

De cele mai multe ori, recipientul era decorat cu reprezentări figurate de zeități, animale, scene diverse, figuri geometrice sau, ulterior, simboluri creştine. Pe partea inferioară se aplica, de obicei, ștampila sau numele fabricantului. Tiparul era confecționat după un model, un opaiț din lut masiv, fin și dur.

musatinii.net

Moneda de argint pe care o numim în latină "denarius" a fost creată de Roma în 212 î.Hr., pentru a finanța Al Doilea Război Punic, care a opus Roma Antică Cartaginei, între 218 î.Hr. și 201 î.Hr. Moneda de argint avea o greutate de 3 - 4 grame, în funcție de epocă.

Atacurile repetate ale barbarilor din primele secole după Hristos au redus atât cantitatea de monedă, cât şi fluxul acesteia.

musatinii.net

Programul manifestării a curpins vizite ghidate pe sit și în depozite, vizitarea microexpoziției cu piese arheologice descoperite în timpul campaniei din 2012 și a expoziției de pictură ”Patrimoniu cultural - mai aproape de noi!”.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, în parteneriat cu Asociația Ibida, Institutul de Arheologie Iași, Universitatea ”Al. I Cuza” Iași, Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați, Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer” București, Primăria Slava Cercheză, Liceul de Artă ”George Georgescu” Tulcea, Asociația ”Sfântul Stelian” București și Colegiul ”Roman Vodă” din Roman aorganizat, în data de 28 august 2012, la Baza arheologică Ibida-Slava Rusă, evenimentul Ziua Porților deschise la Cetatea Ibida.

musatinii.net

Patrimoniul cultural al microzonei Slava Rusă-Babadag-Enisala-Jurilovca mai include: Școala de Arheologie (9 iulie-18 august) – destinată studenților, masteranzilor și doctoranzilor în domeniul istorie și științe conexe, dar și voluntarilor, cu program de lecții teoretice și practice, vizite documentare; Tabăra de Arheologie (22 – 29 august), ediția a IV-a, la care participă și în acest an elevi de la Colegiul Național ”Roman Vodă” coordonați de prof. dr. Ovidiu Albert;

Tabăra de Creație Plastică (21-27 august 2012), ediția a II-a, la care participă elevi de la Liceul de Artă ”George Georgescu” Tulcea – coordonați de prof. Adrian Pal și de la Asociația ”Sfântul Stelian” București – coordonați de prof. Adrian Pal jr. Lucrările realizate cu acest prilej se vor regăsi în expoziția organizată cu prilejul Zilei Porților deschise la cetatea Ibida.

musatinii.net

Amforele reprezintă una din principalele categorii ceramice din siturile arheologice de epocă romană şi romano-bizantină. Acestea erau folosite ca ambalaje în transportul a trei produse principale: vinul, uleiul şi diferite sosuri sau conserve din peşte.

În cazul în care cunoaştem perioada de funcţionare a atelierelor de producţie sau evoluţia formelor în cadrul aceluiaşi tip, acestea pot constitui elemente sigure de datare pentru nivelurile delocuire, mai ales în cazul când aceste descoperiri sunt singulare.

Studiul amforelor ne oferă bogate informaţii în ceea ce priveşte legăturile economice dintre diversele provincii ale Imperiului Roman.

musatinii.net

Vestimentaţia feminină romană era reprezentată, în principal, de o cămaşă de in. În timpurile arhaice îmbrăcau toga, dar încă din secolele republicii toga devenise apanajul femeilor de moravuri uşoare. În locul ei, peste cămaşă se purta o tunică lungă până la pământ numită stola, cu mâneci scurte, încinsă cu un cordon. Peste stola, un fel de şal din lână colorată numit palla, acoperea şi înfăşura umerii. Cu un fald al pallei femeia îşi acoperea capul, căci o femeie romană nu ieşea niciodată în comunitate cu capul descoperit.

musatinii.net

"Mens sana in corpora sano"

musatinii.net

La capătul unui drum ce depăşeşte 2.860 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 80% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 10 000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una din marile zone umede ale planetei.

Întinderile de apă şi uscat care s-au format aici conferă condiţii de viaţă bune pentru un număr mare de specii de plante şi animale. Alături de numărul mare de plante acvatice şi terestre se întâlnesc aici şi coloniile de pelicani şi cormorani atât de specifice Deltei Dunării precum şi un număr mare de alte păsări acvatice care trăiesc sau vin aici pentru a cuibări sau ierna.

musatinii.net

În timp, s-a manifestat tendinţa de supraexploatare a unor resurse naturale. Această tendinţă, care se manifestă şi în prezent printr-o presiune crescută asupra acestor resurse şi în special asupra peştelui şi păşunilor, precum şi tendinţa de a dezvolta unele activităţi economice nepotrivite sistemului deltaic, aşa cum a fost situaţia investiţiei pentru exploatarea nisipurilor de la Caraorman, au avut drept consecinţă dereglarea echilibrului natural existent prin dispariţia unor zone de reproducere naturală a peştelui sau a altor specii, prin colmatarea unor canale sau prin apariţia fenomenului de eutrofizare a apelor lacurilor şi bălţilor, etc.

musatinii.net

Cetatea Orgame/Argamum, situată la 6 km est de satul Jurilovca, în punctul numit „Doloșman" sau „La Cetate”. Cercetările arheologice desfaşurate aici în anii 1926 - 1932 şi din 1965 fară întrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de existenţă. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII a.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. In interiorul cetăţii au fost cercetate şi, în parte restaurate, o serie de edificii publice şi private datând din sec. V- VII: „pretoriul", basilica cu trei nave şi capelă (numită convenţional basilica nr. 3), basilica din sectorul central (bazilica 2), cea mai mare dintre bazilicile argamense, bazilica cu o singură navă (bazilica 1), locuinţe şi parte din sistemul stradal. O a patra bazilică, de mici dimensiuni, cu o singură navă, a fost descoperită la aproximativ 1,3 km faţă de Poarta de vest.

musatinii.net

Amplasat în centrul localităţii Enisala, la 6 km de oraşul Babadag şi 51 km de Municipiul Tulcea, muzeul reprezintă o sinteză a gospodăriei tradiţionale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la începutul secolului al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde: casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: bucătaria şi cuptorul de vară, grajdul pentru animale, porumbarul, şoproanele, fântâna. Planimetria casei este cea tradiţionala: cu tindă centrală şi două camere. Anexele gospodăreşti au fost reconstituite şi au devenit acum spaţii de reprezentare a colecţiilor. Pot fi văzute: instrumentar agricol, căruţe pictate, tipic dobrogene; unelte pescăreşti, scule şi produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă.

Interiorul locuinţei relevă bogăţia şi frumuseţea ţesăturilor tradiţionale.

musatinii.net

La 2 km est de comuna Enisala şi 7 km de oraşul Babadag, pe un deal calcaros, care domina ca un cuib de vultur zona lacurilor Razelm şi Babadag, se află ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heracleea sau Heraclia). Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele din Deltă – Chilia şi Likostomion, Cetatea Albă la gurile Nistrului, Caffa în sudul Crimeei. Între 1397-1416 cetatea de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419-1420, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de gurile Dunării până la Cetatea Albă şi Chilia (1484), şi a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată în sec. al XVI-lea, pentru că nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti.

musatinii.net

Ruinele cetăţii Enisala impresionează şi astăzi: o cetate de forma unui patrulater neregulat, construită din piatră de calcar, cioplită cu măiestrie. Zidul de incintă atingea în unele porţiuni 10 metri înălţime, iar grosimea sa era în unele locuri de aproape doi metri. Avea opt turnuri de apărare şi două intrări. Intrarea de pe latura de sud este impresionantă: cu arcada sa dublă şi bastionul masiv pentagonal.

musatinii.net

Geamia a fost ridicată în 1609 sau 1610. Geamia este cunoscută ca “un interesant monument de arta musulmană. Construită din piatră făţuită, pe un plan dreptunghiular, este prevăzută cu un monumental pridvor pe arcade şi un minaret înalt de 21 m …”. Este cel mai vechi monument de arhitectură musulmană din România. În cadrul săpăturilor arheologice întreprinse în actualul perimetru al curţii geamiei, a fost descoperit un edificiu monumental – caravenserai (han), ce a funcţionat în secolele XVIIXIX.

Geamia face parte dintr-un ansamblu istoric medieval, ce găzduieşte colecţii de artă decorativă orientală.

musatinii.net

Mulţi conducători otomani au îndrăgit oraşul Babadag (Muntele Tatălui). Este şi cazul lui Ali Gaza Paşa, cel care a ctitorit aici în 1609 o Geamie minunată, care îi poartă numele şi care poate fi admirată şi în prezent. Paşa şi-a găsit sfârşitul chiar la Babadag iar mormântul său se găseşte chiar în curtea lăcaşului de cult, pe care l-a construit.

musatinii.net

Minaretul este un element arhitectural cu funcții similare turnului de biserică. Pe de o parte marchează vizual un loc care funcționează ca centrul unei comunități, fiind „sala de adunare” a credincioșilor, iar pe de altă parte oferă un mijloc de atenționare și convocare pe cale auditivă.

musatinii.net

Muzeul de Istorie din Tulcea, secĹŁia de arheologie, reuneste peste 40 000 de piese, cele mai valoroase putand fi admirate in vitrinele expozitiei permanente si ale Salii Tezaur. Intre acestea se evidentiaza: bronzurile figurate; podoabele, care impresioneaza atat prin varietatea materialelor folosite si a formelor, cat si prin finetea executiei; obiectele paleocrestine provenite din bazilica de la Niculitel, de la Beroe (Piatra Frecatei), din complexul monahal descoperit in apropierea cetatii (L)Ibida (Slava Rusa) si din alte situri de perioada romana, romano-bizantina si de epoca medievala timpurie, reprezentative pentru inceputurile crestinismului la Dunarea de Jos; piesele sculpturale din marmura sau calcar - statui, portrete funerare, statuete, altare votive, placute votive, stele funerare, piese arhitectonice ce evidentiaza frumusetea artei romane; cea mai bogata si mai diversificata ramane colectia de ceramica ce cuprinde piese din toate epocile istorice.

musatinii.net

Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării este amenajat după standarde constructive şi muzeistice moderne. Prezentarea elementelor specifice ale cadrului natural şi social din Delta Dunării, ce fac din aceasta un unicat în lume, şi integrarea acesteia în cadrul Podişului Dobrogean, se fac prin intermediul unei expoziţii permanente, ce cuprinde reprezentări cartografice interactive, reconstituiri ale unor habitate naturale tipice sub formă de diorame şi a unei cherhanale tradiţionale, și a acvariului cu specii indigene şi exotice (corali, pești, țestoase de apă).

musatinii.net

În acvariu trăiesc peste 50 de specii de organisme acvatice în 27 de bazine amenajate cu decoruri specifice ecosistemelor acvatice dulcicole şi marine. Există un acvariu cilindric în mijlocul căruia poti intra şi te simţi ca şi cum ai plonja în adâncurile unei mări populate de vietăţi încântătoare, precum şi un tunel de sticlă pe sub cel mai mare bazin (45 tone) care adăposteşte sturionii.

Surse utilizate:

http://www.bibnat.ro, www.cimec.ro, http://www.tulcea.djc.ro, http://www.icemtl.ro, http://www.info-delta.ro, http://razim-sinoe.ro, http://www.orasul-tulcea.ro

musatinii.net