Staţiunea de schi Iezer Portăreasa
Studiu de pre-fezabilitate – faza I
SPF Faza I – Componente Evaluarea studiilor existente
Documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism Proiecte şi programe de dezvoltare locală Date, studii şi proiecte referitoare la zona de interes Concluzii
Evaluarea problemelor de mediu Analiza cadrului natural Resursele şi potenţialul cadrului natural Riscuri naturale şi antropice Concluzii ş i recomandă ri
2
Echipa
Managementul proiectului, consultant ă imobiliar ă: immpuls real estate solutions srl – Tudor Popp – Andreas Schlote
Consultant de specialitate, urbanism: Quattro Design SRL – Arh.urb. Irina Popescu-Criveanu – Arh. Toader Popescu
Evaluarea problemelor de mediu: – Geogr. Gheorghe Herişanu – Geogr. Radu Piţigoi – Dr. geogr. Cristian Goran – Ing. Vintilă Mocanu
3
Teritoriul de referinta
4
Zona de interes major pentru dezvoltarea staţiunii - reprezentat ă în harta - are o suprafaţă de 8830 ha şi a fost stabilită astfel: Cuprinde zona propusă pentru dezvoltarea staţiunii (zona de pârtii de schi, accese, zona de posibilă dezvoltare imobiliară); Cuprinde zona de posibilă extindere a domeniului schiabil; Cuprinde drumurile de acces către viitoarea staţiune (din DJ 735 CâmpulungAlbeşti-Cândeşti şi din DJ 734 (Câmpulung-Lereşti-Cabana Voina) Este situată în arealul montan al masivului Iezer-Păpuşa
Evaluarea studiilor existente – sumar Documentaţ ii de amenajarea teritoriului ş i urbanism PATJ Judeţul Argeş PUG Comuna Lereşti PUG Comuna Albeştii de Muscel PUG Municipiul Câmpulung Muscel Proiecte ş i programe de dezvoltare locală Amenajarea domeniului schiabil Studiu turism – realizarea staţiunii Date, studii ş i proiecte referitoare la zona de interes Planuri de amenajare forestieră SF drumuri de acces
5
Evaluarea studiilor existente Activitati propuse anterior
6
Activitatile propuse prin PATJ, Superski in Carpati
28.09.2006
Evaluarea studiilor existente Date, studii ş i proiecte
7
Date, studii ş i proiecte referitoare la zona de interes Ridicări topografice Date cadastrale Planuri de exploatare forestieră Structura şi administrarea propriet ăţilor Drumurile judeţene, comunale şi forestiere Date despre folosinţa terenurilor
Studii referitoare la bazinul hidrografic Arge ş, la barajul şi acumularea Râuşor Studii şi proiecte referitoare la infrastructur ă Alte studii şi proiecte referitoare la zona de interes
Elementul dominant
Varsta
Lucrari
Evaluarea probemelor de mediu – sumar Analiza cadrului natural
Geomorfologie
Geologie
Soluri
Hidrografie
Climă
Vegetaţie şi faună
8 Hipsometrie
Resursele ş i potenţ ialul cadrului natural
Resurse de apă, resurse minerale, resurse energetice
Activităţi agricole şi forestiere
Turism montan, agroturism; resurse piscicole şi cinegetice
Riscuri naturale ş i antropice
Alunecări de teren, prăbuşiri de teren, de roci, surpări de maluri
Torenţi, zone inundabile (viituri), colmat ări de diguri, terenuri ml ăştinoase
Furtuni, doborâturi, alte fenomene meteorologice periculoase, incendii de padure
Riscuri antropice
Starea factorilor de mediu, surse de poluare
Evaluarea probemelor de mediu Riscuri naturale si antropice
9
28.09.2006
Evaluarea probemelor de mediu Geomorfologie Pante
10
Expunere
28.09.2006
Concluzii
Toate planurile si proiectele studiate favorizeaza dezvoltarea in zona de interes.
Nu s-au constatat restrictii majore de mediu sau de dezvoltare urbana
Exista restrictii in amplasarea terenurilor destinate dezvoltării activitaţilor (drumuri, partii, cladiri) determinate de conditiile de mediu
Utilizarea pentru public a drumului de pe coronamentul barajului Râu şor este posibilă, cu condiţia obţinerii avizului favorabil al Administra ţiei Na ţionale “Apele Române” – Direcţia Apelor Române Argeş-Vedea
Informatiile referitoare la condiţiile de mediu sunt insuficiente. Este necesară completarea studiilor în probleme de importantă majoră pentru studiul fezabilitatii proiectului prin: – ridicări topografice actualizate pentru terenuri cu cote nivel si sec ţiuni transversale prin albia râurilor – studii hidrogeologice şi geotehnice pentru stabilirea conditiilor de construibilitate a terenurilor – masuratori ale climei: precipitaţii, cantitate de zăpadă, vânturi, avalanse etc.
11
Concluzii Pârtii A
12
PÂRTIA RÂUŞ OR Restricţii: Pârtia este traversată de mai multe ori de drumul forestier Râusor care uneşte culmea Portareasa cu valea Râuşor; În treimea superioară, pârtia traversează pădurea de molid (este necesară t ăierea pădurii pe o lăţime de minim 10 m); PÂRTIA PORTĂ REASA Pârtia este traversată de drumul forestier Pârtia se extinde pe o suprafaţă expusă vânturilor puternice din sud şi sud-vest, ceea ce ar putea afecta grosimea stratului de zăpadă; Din punctul de vedere al expunerii şi al vânturilor, este probabil că o translare uşoară a pârtiei către NE ar fi benefică.
Partie
Lungime Supraf. Capacitate Capacitate Categorie partie cablu (m) (ha) 1200
1179
2200
2304
1,7
720
80
1800
Rausor
1550
dificila
6,2
Portareasa
1890
usoara
9,5
Varianta
1100
medie
3,3
420 usoara Transport cablu
Scoala Meledicu mare
2800
medie
9,8
Voevoda
4600
medie
16,1
1995 28.09.2006 922
Concluzii Pârtii B
13
PÂRTIA VARIANTĂ Pârtia traversează o zonă de obârşii a Văii Ţiului, ceea ce face dificilă amenajarea şi întreţinerea ei PÂRTIA Ş COALĂ Prezintă caracteristici similare cu partia Portareasa, Şi această pârtie este traversat ă de drumul forestier PÂRTIILE MELEDICUL ş i VOEVODA Pârtiile au orientare sudică şi sudestică; tronsonul final se află la altitudine joasă; traversează zona de obârşii ale râurilor; este amplasat ă pe o culme îngustă şi împădurită (în special în cazul pârtei Meledic). Este de recomandat o studiere mai aprofundată a pârtiilor de acces către Valea Brătioarei şi a condţiilor climatice locale.
Partie
Lungime Supraf. Capacitate Capacitate Categorie partie cablu (m) (ha) 1200
1179
2200
2304
1,7
720
80
1800
Rausor
1550
dificila
6,2
Portareasa
1890
usoara
9,5
Varianta
1100
medie
3,3
420 usoara Transport cablu
Scoala Meledicu mare
2800
medie
9,8
Voevoda
4600
medie
16,1
1995 28.09.2006 922
Concluzii Terenuri
Cele două sectoare de luncă vizate, Râusor si Brătioara nu au un poten ţial construibil uniform, în sensul în care suprafe ţele favorabile pentru construc ţia de clădiri, se leagă de existenţa unor conuri de dejecţie depuse de v ăile toren ţiale afluente; terenurile situate în albia major ă sunt poten ţial inundabile; Cursul Râuşorului are o pantă mai mare şi luncă de dimensiuni ceva mai reduse, în timp ce lunca Bratiei este mult mai extinsă, în special la confluen ţe cu v ăi mari (Valea Largă). În ciuda acestui fapt, la nivelul analizei SPF, se constat ă o majoritate a terenurilor potenţial construibile pe valea Râuşorului.
Restricţ ii Toate tipurile de clădiri, indiferent de destina ţie, trebuie amplasate pe suprafe ţe slab înclinate şi pe un subsrat petrografic cât mai solid şi mai compact; Căile de acces trebuie să fie lesnicioase, indiferent de anotimp; Asemenea construcţii implică implementarea unor surse de energie (curent electric şi/sau gaz metan); Amplasamentele de construcţie să fie ferite de fenomenele de risc
14