Catalog simpozion 2015 web by simpozionul ARTA IN GRADINA

CONSILIUL JUDETEAN SALAJ CENTRUL DE CULTURA SI ARTA AL JUDETULUI SALAJ ORGANIZATORI

CENTRUL DE CERCETARI BIOLOGICE JIBOU

PARTENERI UNIUNEA ARTISTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA, FILIALA DIN CLUJ

PARTENER PROMOVARE ONLINE MODERNISM.RO - REVISTA DE ARTA ONLINE

ÎN CADRUL

FESTIVALUL MUZA FEST, ZALAU

CONSILIUL JUDETEAN SALAJ

CENTRUL DE CULTURA SI ARTA AL JUDETULUI SALAJ

CENTRUL DE CERCETARI BIOLOGICE JIBOU

CONSTANTIN RADUCAN RADU SERBAN TEODORA PICA FLORIN GHERASIM DUILIU CRISAN DOREL DAVID MORAR IULIA CRISAN RADU PULBERE LUCIAN MUNTEAN IOANA ANTONIU FLORA RADUCAN

TEODORA PICA

DUILIU CRISAN

FLORA RADUCAN IULIA CRISAN LUCIAN MUNTEAN

RADU SERBAN FLORIN GHERASIM CONSTANTIN RADUCAN

DOREL DAVID MORAR

APA ÎN GRADINA

Grădina artelor

Apa și pata de culoare

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj, va susține în continuare Simpozionul de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, împreună cu conducerea Grădinii Botanice „Vasile Fati” din Jibou și cu toți cei implicați, într-un fel sau altul, în remodelarea culturală a spațiului sălăjean. Și, poate, cu o mai susținută implicare din partea comunității locale, acest proiect - extrem de serios și de necesar va desena și alte direcții de abordare a „rezistenței prin cultură” (varianta capitalistă).

Arta în Grădină a răsărit din gândul-bun și din grija unor oameni inimoși, cu dragoste pentru artă și frumos. S-a dezvoltat apoi îngrijită ca o plantă rară din colecția Grădinii Botanice. Simpozionul de Arte Vizuale întregește activitățile instituției de la Jibou, adăugând o latură culturală demult dorită, care aduce locuitorilor urbei Someșene o pată de culoare într-un peisaj cultural destul de tern.

Felicitări! Credem în continuare în cultură, asta însemnând și proiectul „Arta în Grădină”. Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

În 2015, ediția a IV-a a Simpozionului a avut ca punct de pornire elemental apă, în toate formele ei, așa cum o regăsim în grădină. Pe lângă latura de element necesar în dezvoltarea plantelor și condiție de perpetuare a vieții pe planeta noastră apa mai are o calitate de multe ori trecută cu vederea sau puțin conștientizată. Datorită apei, ne bucurăm pe Terra de oxigenul atmosferic ce a permis dezvoltarea vieții așa cum o cunoaștem astăzi. Tot oxigenul din aerul pe care îl respirăm provine din scindarea unei molecule de apă de către plante. Nu avem pe Terra o altă sursă de oxigen! Primele organisme care au “inventat“ procesul de fototosinteză în urmă cu miliarde de ani sunt strămoșii tuturor plantelor din zilele noastre și prin oxigenul produs au făcut posibilă dezoltarea vieții. Iată, deci, cum fără apă nu am fi avut aer și implicit viață în forma ei actuală. Această temă generoasă a făcut din ediția de anul acesta a Simpozionului de Arte Vizuale “Arta în Grădină” una dintre cele mai reușite. Iubitorii de artă din Jibou s-au putut bucura de seri deosebite, cu activități culturale diverse, susținute de personalități artisitice de nivel național. Prezența acestor creatori de prim rang la Jibou ne dorim să încingă și pe viitor serile de vară ale acestui orășel sălăjean. Grădina Botanică “Vasile Fati” va susține în continuare această manifestare culturală căreia îi dorim pe viitor să crească și să se dezvolte natural și firesc într-un eveniment cultural deosebit spre bunăstarea spirituală a sălăjenilor.

Cosmin Sicora, directorul Grădinii Botanice “Vasile Fati” din Jibou

Din nou la Grădină Departe de aglomerările urbane, ne-am reunit și în acest an, tot la Grădina Botanică din Jibou, mai mulți artiști profesioniști, pentru a continua proiectul început în urmă cu trei ani, Simpozionul de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ. La această ediție au fost invitați 10 artiști din țară și o artistă din Toronto, Canada. Lista lor este deschisă de Constantin Răducan, din Lugoj, artist cu o experiență deosebită, un pasionat al peisajului și al lucrului în și după natură. El a fost însoțit de fiica sa, Flora Răducan, absolventă a specializării Pictură, clasa artistului și profesorului Constantin Flondor din Timișoara, o artistă tânără, care prin talent și perseverență a reușit să se afirme printre ceilalți artiști din generația ei. Deși este plecată de peste 20 de ani din România, Teodora Pica a rămas profund atașată valorilor culturale care aparțin acestei țări. În afară de propria activitate de creație artistică, ea conduce o galerie de artă, fiind implicată în managementul artei contemporane. Doi dintre artiști revin la Simpozion. Primul, sculptorul Dorel David Morar, din Târgu Mureș, pentru a-și finaliza lucrarea în piatră, începută în anul 2013, iar celălat, Lucian Muntean, din București, pentru a-și pune în practică noile idei creative. De la Cluj, ca de obicei, participă mai mulți artiști. Trei dintre ei, respectiv Ioana Antoniu, Radu Pulbere și Radu Șerban sunt cadre universitare la Universitatea de Artă și Design din Cluj, cu o experiență artistică remarcabilă. Tot din Cluj, au fost invitați în acest an graficienii Iulia și Duiliu Crișan care, pe lângă activitatea de creație artistică, vor concepe un material grafic menit să evidențieze identitatea vizuală a Grădinii Botanice. Florin Gherasim, curatorul Simpozionului, revine la Jibou în calitate de artist fotograf, dar și de muzeograf al Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Această ediție a Simpozionului s-a desfășurat sub semnul apei, “Apa în Grădină” fiind tema generică, care a coagulat modalitățile diferite de exprimare ale participanților. Majoritatea artiștilor contemporani își desfășoară activitatea de creație în studiourile proprii, locul în care concepția, creativitatea și inspirația se suprapun cu tehnica utilizată, confortul și intimitatea spațiului de lucru. La Grădină, atelierul este reconfigurat, fie se mută în natură, fie se adaptează condițiilor de la fața locului. Chiar dacă ambianța vegetală este omniprezentă, artistul nu se lasă dominat de aceasta. Pentru el, natura este un pretext care-i permite să-și lărgească aria de interes. Elementele văzute, preluate, prelucrate, recreate, filtrate de propria personalitate, sunt incluse în creația sa. Înainte de începerea lucrului, ne-am rezervat două zile pentru o documentare în jurul Grădinii, pentru cunoașterea unor locuri încărcate de istorie, cum sunt Castrul Roman de la Porolissum și Biserica de lemn din Creaca, sau a unor locuri expresive din punct de vedere vizual, cum este Grădina Zmeilor de la Gâlgău. În afară de actul de creație stimulat de frumusețile Grădinii și de contextul în care aceasta se află, reuniunea noastră ne-a permis un schimb de idei legate de actualitatea artistică, de ceea ce facem și ceea ce se întâmplă în jurul nostru. S-a discutat despre ediția actuală a Bienalei de la Veneția, despre sistemul de învățământ artistic din țară, despre galeriile de artă și despre necesitatea colecțiilor private sau instituționalizate.

Dar Simpozionul a însemnat mai mult decât atât. Interferențele culturale au fost prezente și la această ediție. Literatura a fost reprezentată de Mircea Petean, poet, directorul editurii Limes din Cluj și de Dina și Florin Horvath din Zalău, alături de Daniel Săuca, Viorel Tăutan, Viorel Mureșan și Flavius Lucăcel, amfitrionii locali. În cadrul serilor dedicate artei, Oliv Mircea, critic de artă și președinte al U.A.P. Bistrița, în expunerea sa, a omagiat personalitatea și creația pictorului nonagenar Paul Gherasim, artist emblematic pentru pictura românească. Temele artei au prilejuit o întâlnire vizuală cu Zambia, văzută prin obiectivul fotografic de către Lucian Muntean, artist vizual și fotojurnalist din București. O altă temă de interes pentru artiștii participanți, cu titlul „Proprietatea intelectuală în viața artistului. Finanțarea proiectelor artistice”, a fost intermediată de juristul Pîrvu Ionică, expert cultural, invitatul nostru din București. Muzica interpretată de către Călin Boca (chitară) și Mihai Groza (orgă electronică) a reverberat și a rezonat cu atmosfera intimă din Grădină. Mircea Groza a fost la fel de convingător atât în expunerea dedicată bucătăriei romane, cât și în punerea în practică a rețetelor romane, prelucrate și adaptate zilelor noastre tot de către domnia sa. Evenimentul central al Simpozionului a fost și de această dată momentul prezentării creațiilor artistice realizate în intervalul celor 10 zile de ședere la Jibou. Lucrările au fost expuse pe zidul fațadei principale a fostului grajd Wesselényi și au putut fi admirate atât de vizitatorii Grădinii Botanice, cât și de publicul jibouan care a participat la vernisaj. Aceste lucrări vor completa Colecțiile de Artă Contemporană ale instituțiilor organizatoare: Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrul de Cercetări Biologice „Vasile Fati” din Jibou. În acest an, Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Cluj, singura organizație a artiștilor profesioniști din țară, a devenit parteneră și susținătoare a Simpozionului. Evenimentele desfășurate în perioada Simpozionului au fost prezentate publicului de specialitate prin intermediul revistei online de arte vizuale Modernism.ro, reprezentată de același Lucian Muntean. Nu în ultimul rând, dorim să-i amintim și pe prietenii artelor din Jibou, Titus Bujor, Aurel Tîrziu, Florin Rusu și Dan Ghiurco, alături de noi de la începutul manifestărilor. Se cuvine să aducem mulțumiri domnului Daniel Săuca, director al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și domnului Cosmin Sicora, director al Centrului de Cercetări Biologice „Vasile Fati” din Jibou, care printr-o susținere continuă, au contribuit la finalizarea în bune condiții și a acestei ediții a Simpozionului. În toamnă, urmează să prezentăm lucrările într-o configurare expozițională nouă în galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și să edităm catalogul ediției a patra a Simpozionului. În final, ca la fiecare sfârșit de ediție, dedicăm realizările noastre memoriei domnului Vasile Fati, întemeietorul Grădinii Botanice și a Centrului de Cercetări Biologice de la Jibou. Radu Șerban, Coordonatorul Simpozionului

Apa în Grădină Să vii, ca artist, din Torontoul Canadei până la Jibou, să te închini la tâmpla bisericii de lemn din Prodănești, prin sulița turlei căreia rugăciunile ajung la cer, iar apoi să transpui această emoție în act artistic, în metaforă vizuală, alegând ca atelier de creație tocmai fostul grajd al castelului Wesselényi. Să alegi, ca loc de expunere, generosul perete exterior al amintitului grajd, care, înnobilat de mozaicul lucrărilor agățate în cuie, arată, dintr-o dată, la fel de potrivit Artei ca și pereții unor Galerii celebre precum Catacomba, Hanul Gabroveni sau Palatul Mogoșoaia. Iată, din noianul meditațiilor unui curator, un singur exemplu convingător, cred, despre devenirea, în timp de patru ani, și împlinirile unui proiect gândit și potrivit Grădinii Botanice din Jibou: Simpozionul de Arte Vizuale Arta în Grădină. Ne aflăm la cea de a patra ediție, 2015, an în care manifestarea a avut ca temă Apa în Grădină. La conferința de presă inaugurală am insistat asupra bogatului spectru de corespondențe simbolice ale acestui element primordial, care, în analiza arhetipală a miturilor marilor civilizații, unește, prin împletire, caierul vieții cu cel al morții, apa vie cu apa moartă, apa de botez și leagănul nou venitului cu Styxul și luntrea lui Caron ale dalbului de pribeag. Așteptam să văd, să evaluez modul în care artiștii vor găsi răspuns provocării, prin gesturi instaurative ale metaforei vizuale purtătoare de peceți ale personalității fiecăruia. După zece zile, răspunsurile sunt date, strânse laolaltă în expoziția de bilanț. Îmi revine misiunea de a vă prezenta aceste lucrări, dar și pe cei care au pus travaliul și semnătura, artiștii invitați ai acestei ediții. O voi face în ordinea distanței de la care ei au venit la Jibou, onorând invitația.

De la mii de kilometrii a venit Teodora Pica, ajunsă acum treizeci de ani la Toronto, Canada, dar niciodată plecată, ruptă cu sufletul de acasă, de România. Cu studii superioare de arhitectură și arte - pictură, artist activ ca expozant, dar și coordonator al unei galerii de artă în Toronto,

Teodora are o bogată expertiză asupra artei contemporane. Contactele cu ea, la expoziția personală de la Muzeul de Artă din Cluj, în 2009, cât și acum, la Jibou, îmi dau prilejul să apreciez modul în care, apelând la tehnici tradiționale dar și de new-media: colajul, instalația, ș.a, artista integrează simboluri definitorii ale civilizației românești cu elemente identitare locale (biserica de lemn din Prodănești, nuferii, florile grădinii, apa) în creații racordabile unor teme universale și recurente: memoria, lacrima, diurnul și nocturnul etc. De la Lugojul bănățean au venit doi artiști, tată și fiică, Constantin și Flora Răducan. Ei au adus la Simpozion teoria și practica plein-air, o adevărată profesiune de credință a lor. Timp de 10 zile a fost o încântare să îi văd pe cei doi, cu pânze în mâini și șevaletul mobil la spate, pliat ca un rucsac, ieșind, pe soare și pe ploaie, dimineața devreme sau în umbrele amurgului pe cărările Grădinii, alegând subiecte care, după ședințe laborioase, transpuse pe pânze, sunt acum în fața dumneavoastră. Din tușele ample, păstoase ale Florei, cu acorduri cromatice mergând de la tensiune până la armonie, au ieșit două lucrări tratând complementar tema apei, anume norii adunați de furtună și, respectiv, După Ploaie. Liniile de forță care leagă aceste lucrări, pe care le văd ca un diptic, mă fac să le pot numi la fel de bine, cred, Război și Pace. Experiența, talentul și practica de o jumătate de secol a domnului Constantin Răducan, artist recunoscut la nivel național ca un admirator și continuator al impresioniștilor, aduce pe simezele expoziției de față relația opozițională dintre parte și întreg, dintre copac și pădure. Izvorul, luminișul sunt teme intrate în repertoriul național odată cu Nicolae Grigorescu, iar domnul Constantin Răducan își asumă rolul de continutor și invotator tenace al acestei direcții, plein-air, lucru tot mai rar în epoca digitală când diversele aparate dau iluzia că, prin captarea într-o fotografie, poți să furi peisajul și să îl tratezi comod, pe șevalet, în atelierul de acasă. Lucrările celor doi vor îmbogăți de acum colecțiile partenerilor noștri din Jibou și Zalău. De la București a revenit la Simpozion Lucian Muntean, artist prolific, inventiv și polivalent. Formația universitară de geolog i-a favorizat inspirația spre o abordare a temei Apa în Grădină dintr-o perspectivă care îmbină cercetarea științifică cu vocația artistică. A fotografiat, la microscop, universul mic al vieții și viețuitoarelor strânse în picăturile

de apă recoltate în diverse puncte ale Grădinii. Imaginile obținute, tratate ca obiecte estetice, le-a transpus, cu pensula, pe pânze rezultând tranfigurarea artistică a universului mic în universul mare. Un demers invers, ca metodă, celui promovat de Lucian Muntean, fotograf și pictor, la ediția 2014 a Simpozionului, prin proiectul Hărți Imaginare. A revenit la Simpozion sculptorul Dorel David Morar din Târgu Mureș. La ediția din anul 2013 el a început fasonarea unui bloc de piatră cu lungimea de peste patru metri, pentru a-l transforma într-o Coloană, menită să înnobileze poiana cu pini din spațiul Grădinii. După doi ani, Dorel Morar s-a întors cu inspirația unor idei proaspete care au redefinit proiectul. Puterea de muncă și inteligența creativă ale acestui artist, care tratează blocul masiv de piatră precum idolul său, Brâncuși, dezghiocând forma prin cioplire directă, au dus la finalizarea unei valoroase lucrări, numită Coloana Cerului, care în curând va deveni operă de for public în Grădina Botanică Jibou. Îl felicităm pe artist pentru izbândă. Ajungem la ceea ce am putea numi grupul de artiști de la Cluj. Salutăm, în primul rând, prezența familiei Duiliu și Iulia Crișan. În calitate de grafic designeri și editori ei au fost la toate edițiile Simpozionului, colaboratorii noștri pentru editarea catalogului. De această dată, sunt prezenți ca artiști invitați. Iulia a realizat toate afișele care, pe diverse canale, au asigurat vizibilitate activităților din cadrul Simpozionului. Soțul ei, Duiliu, a dedicat timpul Simpozionului vocației de grafician, realizând creații lucrate în tehnica creion pe carton, în care putem recunoaște tema apei invadând osmotic elementele vegetale ale Grădinii. Nu pot să nu remarc faptul că și la această ediție, Radu Șerban a aflat inspirație și concentrare pentru ca în răgazurile de lucru la atelier, să scoată la iveală, pentru expoziție, lucrări în care, pe lângă stilul inconfundabil, apreciem tendința de a trece predilect de la suprafețe mici la pânze cu desfășurare amplă. Extrema disimulare a motivului în spatele perdelelor de griuri colorate ar putea inisinua o vagă racordare a lucrărilor sale cu tema apei. Dar nu este așa. Încă de anul trecut, la Simpozion, Radu Șerban a valorizat motivul frunzei pe apă într-o lucrare de mici dimensiuni, dar pe care am remarcat-o atunci, cu trimitere, prin tehnică, eleganță și aspect, la stampele japoneze. Probabil că, prin

empatie, ceva din spiritul acelei lucrări m-a inspirat și pe mine ca să realizez în acest an, pentru expoziție o lucrare intitulată Stampă. Agenda de lucru a organizatorilor Simpozionului Arta în Grădină a fost de fiecare dată încărcată, iar în acest an parcă mai mult ca altă dată. Complexitatea programului s-a datorat bogăției de evenimente conexe și prestigiului invitaților care ne-au onorat, seară de seară, activitățile: poetul Mircea Petean de la Cluj, criticul de artă Oliv Mircea de la Bistrița, Familia Florin și Dina Horvath din Zalău, cu proză și, respectiv, poezie, Pîrvu Ionică, jurist specialist pe dreptul de autor și proiecte culturale, muzicienii Marius Groza și Cătălin Boca, specialistul în mâncăruri de poveste Mircea Groza și dramaturgul Flavius Lucăcel. Vă lăsăm ca energiile vibrante ale acestor pânze să vă pătrundă în suflete. Noi, împreună cu instituțiile partenere ale proiectului, Centrul de Cultură și Artă Zalău, respectiv, Centrul de Cercetări Biologice „Vasile Fati” din Jibou, gândim deja ca în anul 2016, să ridicăm ștacheta, astfel încât ediția a cincea să însemne atât un bilanț, cât și un restart al proiectului. Florin Gherasim, curatorul Simpozionului

CONSTANTIN RADUCAN Pictor Născut la Lugoj în 26 martie 1946. Trăiește și lucrează în Lugoj. STUDII: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1982. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) și al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (AIAP) ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale (ultimii 10 ani): 2015 – PUZZLE, pictură, galeria Arcade 24, Bistrița; HET GROEN, pictură, Kennemer Theater, Beverwijk, Olanda; 2014 – APA, grafică, Papillon Cafe, Timișoara; 2013 – CRem de la crEM, pictură, galeria Kop-van-Waz, Wijk-aan-Zee, Olanda; 2012 – LUCHT, WATER, AARDE, pictură și grafică, galeria Jordaan, Amsterdam, Olanda; 2010 – TIMIȘOARA ALTFEL, grafică, Infocentrul turistic Timișoara; 2009 – LUMEA ÎN 30 DE ZILE, pictură, galeria Pro Arte, Lugoj; PUZZLE, pictură, desen, obiecte, galeria Helios, Timișoara; 2007 – expoziție de pictură și grafică, galeria Angel’s Art, Turnu-Severin; PLEIN-AIR, pictură, Consiliul Județean Timișoara; expoziție de pictură, galeria Frezia, Dej; „180º”, pictură, Papillon Cafe, Timișoara; 2006 – 2 x RĂDUCAN, pictură și desen, galeria Apollo, București. Participări la expoziții externe: 2000 – 22 MASCHERE, Veneția, Italia; PLEIN-AIR 2000, Szög-Art, Szeged, Ungaria; ITINERRANCE, Espace Belleville, Paris, Franța; 1996 – 2-éme SALON D’AUTOMNE DE PEINTURE, Palais de Congrès, La Grande Motte, Franța; 1992 – GEZÄHLT, GEWOGEN, GETEILT, Kempten, Germania; KLASTER ’92, Cesky Krumlow, Cehia. Tabere: Cenad, Teremia Mare, Lugoj, Mraconia, Bahna, Darova, Gărâna, Sîngeorz-Băi, Colibița, Căsoaia, Trei Ape, Brebu-Nou, Caluseri, Strehaia, Stânca-Costești. Lucrări în muzee: Muzeul de Artă Bistrița; Muzeul Banatului Montan Reșita; Muzeul de Artă Comparată SîngeorzBăi; Muzeul de Artă Tulcea; Muzeul Municipal Lugoj. Premii: 2009 – Premiul I - Concursul Internațional de Ex-Libris “E. Sturdza”, Bacău; 2008 – Premiul I pictură – EZELS & KWASTEN, Wijk-aan-Zee, Olanda; Premiul I – Concurs Ex-Libris “St. L. Roth”, Mediaș; 2005 – Premiul II – Concurs Internațional de Ex-Libris, Bacău; Premiul III – Expoziție concurs de acuarela “Constantin Găvenea”, Muzeul de Artă, Tulcea; 1995 – Premiul pentru concursul de afiș “Jeanne d’Arc”, Orleans, Franța. CONTACT: Spl. Corneliu Coposu Nr.6 Ap.4, 305500 Lugoj, România

12 Apa, ulei/pânză, 70x100 cm, 2015

Arbore I, ulei/pânză, 40x40 cm, 2015

13 Verde, ulei/pânză, 100x100 cm, 2015

RADU SERBAN artist vizual Născut în 11 octombrie 1960 la Cluj-Napoca STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987; A beneficiat de burse și stagii de documentare în Italia, Spania și Canada; În prezent este profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Master Design Textil. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale (ultimii 5 ani) 2013 „Altera Natura”, pictură, galeria Centrului de Cultură și Artă Sălaj, Zalău, România; „Efemeride”, pictură, spațiul de artă contemporană M2, Cluj-Napoca, România; 2012 „Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sîngeorz-Băi, România; 2011 “Memories. The final image”, print digital, Galeria „Mirionima”, Accademia di Belle Arti di Macerata, Italia; 2010 “TransAparențe”, Pictură, Desen, Obiect, Multimedia, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; “Amintiri despre gânduri”, Pictură/Multimedia, Galeria Horeb, Cluj-Napoca; Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 5 ani): 2015, 2014, 2103, 2012 Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă a județului Sălaj; 2015, 2014 Târgul de Artă “Art Safari”, București; 2014 Expoziția „Add to Address Book” by Mirela Trăistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; Expoziția Simpozionului de Artă “Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; Expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană SOKÓL, Nowy Sacz, Polonia; „INCIDENT III – ACCIDENT” expoziție internaționala de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia; „After Emotions” Salonul National de Arte Plastice, galeria “Theodor Pallady” Iași; 2013, 2012 Expoziția Colecția “Lucian Pop”, Muzeul Brukenthal, Sibiu; 2012 – Expoziția “Motion / Emotions”, AnnArt Gallery, Bucuresti; Expoziția “Motion / Emotions”, galeria Hangar, Cluj-Napoca; „Illusionary Stills” Teodora Art Gallery, Toronto, Canada; 2013, 2011, 2009, 2007 Bienala de pictură Arad; 2012, 2011 Expoziția națională “GRAFICA ROMÂNEASCÃ 2011” București; 2011 – Bienala de Artă Plastică “Lascăr Vorel”, Piatra Neamț, editia a XII-a; Salonul național de artă contemporană, Râmnicu Vâlcea; 2010 – Bienala de grafică, Sfântu Gheorghe; Expoziţia “Ceaţa”, Muzeul de Artă din Zalău, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Lucrări de artă în colecţii de stat și private din România, Austria, Elveţia, Germania, Japonia, Canada şi S.U.A. CONTACT: Tel: 0745 055 410 E-mail: info@raduserban.ro Web site: www.raduserban.ro

Urme pe apă I, 40x40 cm, acrilic/pânză, 2015

16 Urme pe apă V, 70x100 cm, acrilic/pânză, 2015

Urme pe apă IV, 70x100 cm, acrilic/pânză, 2015

17 Urme pe apă III, 120x120 cm, acrilic/pânză, 2015

FLORIN GHERASIM Curator, antropolog, artist fotograf Născut în 19 iunie 1961 la Ocna Mureș, jud. Alba STUDII: A absolvit Institul Politehnic din Cluj-Napoca, specializarea automatizări și calculatoare, în anul 1987; A absolvit UBB din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, românăetnologie, în anul 2002; A absolvit în anul 2006 UBB, Facultatea de Sociologie, secţia Antropologie; În 2014 a absolvit Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, secţia Fotografie - Video – PCI; 2003 Master, Univ. Babeş Bolyai, Antropologie culturală şi Multiculturalism; 2009 Master, Univ. Babeş Bolyai, Comunicare şi Relaţii Publice; 2012 Doctorat, Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Sociologie; 2014 Doctorat, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca; 2012 februarie – septembrie, stagiu de mobilitate la CEU Budapesta, prin bursa doctorală POSDRU (UE); Din anul 2015 este muzeograf la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. ACTIVITATE PROFESIONALĂ: În calitate de curator al Galeriei HOREB din Cluj Napoca, a curatoriat expoziţii ale unor cunoscuţi artişti la Cluj-Napoca, Dej, Jibou, Zalău, Herina, Sibiu (Muzeul Brukenthal) şi Bucureşti (Palatul Mogoşoaia). În calitate de artist a participat la mai multe expoziţii de grup, la Cluj-Napoca şi în ţară. Prima expoziţie personală (fotografie), 2014, Cluj Napoca. CONTACT: E-mail: gherasim.florin@gmail.com

20 Vraja ei ĂŽn cerc de ape, 42x29,5 cm, fotografie, 2015

StampÄ&#x192;, 42x29,5 cm, fotografie, 2015

21 Ceață în ferestrele dimineții, 29,5x42 cm, fotografie, 2015

DOREL DAVID MORAR Sculptor Născut în 13 aprilie 1961 la Ruginoasa, Sălaj STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, 1987; Din 2012 este colaborator al Muzeului de Artă din Târgu Mureș. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Târgu Mureș. ACTIVITATE PROFESIONALĂ: A organizat expoziții personale și a participat la diferite expoziții de grup în România. A participat la simpozioane de sculptură și a susținut diferite conferințe. CONTACT: E-mail: david.morar013@gmail.com

25 Coloană, 340x60x65 cm, piatră de Cuciulat, 2013-2015

RADU PULBERE Artist vizual Trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. STUDII: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, 1986; Din 2005 este doctor în arte vizuale, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca; În prezent este profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și coodonează specializarea Master Design Textil. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj-Napoca; ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale (selecție): Holderlin, Kunsthalle Neuwerk, Konstanz, Germania, 2011; La Rosa di Nessuno, Galleria Spazio Mirionima, Macerata, Italia, 2010; Personal/Privat, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2008; Pictura, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2005; Ambasada Romaniei din Helsinki, Finlanda, 1999; De Boog Gallery, Ijsselstein, Holland, 1997; University of Zwolle, Holland, 1994; Gallerie Gijzenrooy, Geldrop, Holland,1990 and 1991; Galeria Mare a UAP din Cluj, 1995. Expoziții de grup (selecție): ArtSafari, București, 2014; MB Project Space, Amsterdam, 2012, 2013, 2014; Bienala Meeting Point, Arad, 2011, 2013; Motion/Emotion, AnnArt Gallery, București, 2012; Ceața/ Fogg, Brouillard, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2011; The School of Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2009; Lucrări din Colecția MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, 2008; Homage to Magnelli, Espace Bateau Lavoir, Paris, France, Museo Civico, Murlo, Italia și Muzeul de Artă Cluj- Napoca, Cluj, România, 2004 și 2005; Meninele după Velasquez, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2004; Pink Grey, Galeria Mare a UAP Cluj, 2004; Bachus, The Marino Marini Museum, Pistoia, Italy; Black Underground, Casa Matei Gallery, Cluj, 2003; Academia di Romania, Roma, Italia, 2002; Museo di Montecatini, Italy, 2002; Palatul Culturii, Iași, România, 2000; Institutul Român de Studii Umaniste, Palazzo Correr, Venezia, Italia; De Boog Gallery, Ijsselstein, Olanda, 1999; Nothburga Gallery, Innsbruck, Austria, 1997; Art Addiction Gallery, Stockholm, Suedia, 1995; The Vasarely Museum, Budapesta, Ungaria, 1996; Galeria Căminul Artei, București, 1995; Centrul Cultural Maghiar, București, 1994; Galeria Orizont, București, România, 1992; Sala Dalles, București, 1988. CONTACT: Str. I. Budai Deleanu Nr. 36, 400474, Cluj-Napoca, România. Adresă Studio: Studiourile de creație UAP, Studio nr. 38, Albac nr. 19, Cluj-Napoca. E-mail: radu.pulbere@gmail.com Web site: www.radupulbere.ro, www.saatchi-gallery.co.uk

Flori, 40x40 cm, ulei/pânză, 2015

28 Spațiu viu, 70x100 cm, ulei/pânză, 2015

IOANA ANTONIU Artist vizual Trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. STUDII: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, 1986; Din 2005 este doctor în arte vizuale, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca; În prezent este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Modă/ Design vestimentar. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj-Napoca. ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale (selecție): Holderlin, Kunsthalle Neuwerk, Konstanz, Germania, 2011; La Rosa di Nessuno, Galleria Spazio Mirionima, Macerata, Italia, 2010; Pictura, Muzeul de Arta Cluj-Napoca, 2005; Ambasada Romaniei din Helsinki, Finlanda, 1999; De Boog Gallery, Ijsselstein, Holland, 1997; University of Zwolle, Holland, 1994; Gallerie Gijzenrooy, Geldrop, Holland,1990 and 1991; Galeria Mare a UAP din Cluj, 1995. Expoziții de grup (selecție): ArtSafari, Bucuresti, 2014; Bienala Meeting Point, Arad, 2011, 2013; Motion/Emotion, AnnArt Gallery, Bucuresti, 2012; Ceața/Fogg, Brouillard, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2011; The School of Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2009; Lucrări din Colecția MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană, Bucuresti, 2008; Homage to Magnelli, Espace Bateau Lavoir, Paris, France, Museo Civico, Murlo, Italia şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Cluj, Romania, 2004 şi 2005; Meninele dupa Velasquez, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2004; Pink Grey, Galeria Mare a UAP Cluj, 2004; Bachus, The Marino Marini Museum, Pistoia, Italy; Black Underground, Casa Matei Gallery, Cluj, 2003; Academia di Romania, Roma, Italia, 2002; Museo di Montecatini, Italy, 2002; Palatul Culturii, Iaşi, Romania, 2000; Institutul Roman de Studii Umaniste, Palazzo Correr, Venezia, Italia; De Boog Gallery, Ijsselstein, Olanda, 1999; Nothburga Gallery, Innsbruck, Austria, 1997; Art Addiction Gallery, Stockholm, Suedia, 1995; The Vasarely Museum, Budapesta, Ungaria, 1996; Galeria Căminul Artei, Bucureşti, 1995; Centrul Cultural Maghiar, Bucureşti, 1994; Galeria Orizont, Bucureşti, Romania, 1992; Sala Dalles, Bucureşti, 1988. CONTACT: Str. I. Budai Deleanu Nr. 36, 400474, Cluj-Napoca, România. Adresă Studio: Studiourile de creație UAP, Studio nr. 38, Albac nr. 19, Cluj-Napoca.

32 Vis în Grădină, 70x100 cm, ulei/pânză, 2015

33 Apa, 50x40 cm, ulei/pânză, 2015

TEODORA PICA Artist vizual, galerist Născută în 1964 la Brașov Trăiește și lucrează în Toronto, Canada și Brașov, România. STUDII: A urmat școala și liceul de arte din Brașov, după care a studiat arhitectura la Facultatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București. În 1992 obține diploma de arhitect de la J. H. D. Facilty of Architecture, University of Architecture din Toronto, Canada; Între anii 1992 și 1996 și-a continuat studiile de pictură și desen la OCAD University din Toronto, iar în anul 2014 a absolvit cursul de Art Management, Master in Arts Administration, oferit de facultatea Goucher din Baltimore, MD., SUA. MEMBRĂ A ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membră a Asociației de Artiști din Ontario și Canada, CARFAC. ACTIVITATE ARTISTICĂ: A expus în expoziții personale și de grup în Canada, SUA, Mexic, Belgia, Anglia, Veneția, ClujNapoca, București și Brașov; În prezent își continuă cariera de artist profesionist în studioul său din Toronto precum și în studioul de vară din Brașov. În același timp, organizează expoziții personale și de grup în galeria proprie TeodoraART Gallery precum și în alte galerii publice. Lucrările ei au fost expuse la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă din Brașov, Centrul de expoziții din Râșnov, Hoyt Institute of Fine Arts din Pennsylvania, Museum of Fine Art din Durango, Mexico, Arte Contemporane Museum din Montreal, Hart House gallery, University of Toronto și Agnes Jamieson Gallery din Minden, Ontario. CONTACT: E.mail: contact@teodoraartgallery.com Web site: www.teodorapica.com; www.teodoraartgallery.com Facebook: https://www.facebook.com/t.artgallery

36 Floare de Jibou, 90 x120 cm, acrilic/pânză, 2015

Floare de Sălaj I, 50x50 cm, acrilic/pânză, 2015

37 Floare de Sălaj II, 40x40 cm, acrilic/pânză, 2015

Floare de apă, 180x90 cm, acrilic/pânză, 2015

DUILIU CRISAN Grafician Născut în 30 octombrie 1965 la Turda, jud. Cluj STUDII: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Grafică, 1995 ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Între 1996 si până în prezent, în calitate de graphic-designer a executat numeroase proiecte pe teme și de complexităţi diferite. A realizat ca project manager și a participat în calitate de consultant grafician la realizarea a numeroase cataloage din sfera artistică. Ca artist a participat la mai multe expoziţii de grup. CONTACT: E-mail: dudu_cj@yahoo.com

40 Desen I, 29x42 cm, cﾄビbune/hﾃ｢rtie, 2015

41 Desen II, 29x42 cm, cﾄビbune/hﾃ｢rtie, 2015

IULIA CRISAN Graphic-designer Trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Născută în 20 septembrie 1970 la Aiud, jud. Alba STUDII: Universitatea “Babes-Bolyai, Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca, 1996; ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Din 2010 până în prezent este Art director la ARTBOARD, din 2005-2009 Senior graphic-designer la Markus Prepress Amsterdam, 2001-2002 organizator evenimente culturale la Libraria Magna, între 1997-2001 Senior graphic-designer la Semn Print. Este graphic-designer colaborator la galeria culturală SPAȚIU INTACT, Cluj-Napoca și la agenția Milano Ad. CONTACT: E-mail: designjulia@yahoo.com

Centrul de CercetĂri Biologice GrĂdina BotanicĂ “ Vasile Fati”

Centrul de CercetĂri Biologice GrĂdina BotanicĂ “Vasile Fati”

Centrul de CercetAri Biologice GrAdina BotanicA “Vasile Fati”

44 Proiect “Identitate vizuală, CCB”, computer media, 2015

Centrul de CercetĂri Biologice Centrul de CercetĂri Biologice GrĂdina BotanicĂ “Vasile Fati”

GrĂdina BotanicĂ “ Vasile Fati”

Centrul de Cercetari Biologice Gradina Botanica Vasile Fati

45 Proiect “Identitate vizuală, CCB”, computer media, 2015

LUCIAN MUNTEAN Artist vizual, fotojurnalist Născut în 10 octombrie 1974 la Sighișoara STUDII: 1995-2001 - Facultatea de Geologie, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca; Din 2009 până în prezent - fotoreporter, membru fondator MODERNISM.ro; 1994 - 1995 pictor ceramist la Fabrica de porțelan ARTFIL din Sighișoara; Din 1997 este fotoreporter la publicații precum ZIUA, Ziarul de Cluj, AGERPRES, MEDIAFAX, PRO SPORT, Gazeta Sporturilor, HEPTA, ADEVĂRUL, Dilema veche și colaborator la Corriere della Sera, REGARD, HISTORIA, Traveler Magazine. A realizat două documentare fotografice cu caracter antropologic despre tradiții și minorități din România. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru fondator al Asociației Profesioniștilor în Imagine - API, Cluj-Napoca; Fotoclubul NAPOCA, Cluj-Napoca; Asociația Fotografilor de Presa din România. ACTIVITATE ARTISTICĂ: A organizat expoziții personale în România, Polonia, Spania și Franța; Din 1999 a participat la peste 70 de expoziții de grup cu caracter local, național și internațional; A ilustrat și publicat 7 coperți de carte și 2 volume ilustrate, la editura Tracus Arte din București; A participat la simpozioane de artă, conferinţe, concursuri și workshop-uri. CONTACT: E.mail: lucmuntean@gmail.com Web site: www.lucianmuntean.ro

Orhidee, 70x50 cm, acrilic/pânză, 2014

48 Grădina japoneză, 70x70 cm, acrilic/pânză, 2014

Nuferi, 60x80 cm, acrilic/pânză (detaliu), 2014

FLORA RADUCAN Artist vizual Născută la Lugoj în anul 1976. Trăiește și lucrează în Lugoj. STUDII: Facultatea de Arte, Universitatea de Vest Timişoara, clasa prof. Constantin Flondor, promoția 1999. MEMBRĂ A ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) și a Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (AIAP) ACTIVITATE ARTISTICĂ: Expoziții personale: 1999 - mai/iunie – 2 x Răducan, galeria Helios, Timişoara; 2001 – feb. – galeria Elefteria, Drama, Grecia; apr. 2 x Răducan, galeria Helios, Timişoara; nov. – 2 x Răducan, Galeria UAP, Târgu-Mureş; 2002 –martie/apr. –galeria Apollodor, Turnu Severin; mai/iunie – 2+1, galeria Helios, Timişoara; oct. – galeria Pro Arte, Lugoj nov./dec. – galeria TENTA’art, Timişoara; 2003 – dec./ian. – galeria Pro Arte, Lugoj; 2004 – apr./mai – Clubul Prometheus, Bucureşti; mai/iunie – Casa LIMA, Timişoara; nov./dec. – galeria Helios, Timişoara; 2005 – iulie – 63 zile în Cuxhaven, Cuxhaven, Germania; dec./ian. – galeria Pro Arte, Lugoj; 2006 – aug./sept. – galeria Apollo, Bucureşti; 2007 – nov./dec. – SKY REPORT, galeria Helios, Timișoara; 2008 – martie/apr. – SKY REPORT, galeria Pro Arte, Lugoj; mai – galeria Frezia, Dej; 2009 – oct. – SKY REPORT, galeria Helios, Timișoara; dec./ian. – 3 x Flora Răducan, galeria Pro Arte, Lugoj; 2010 – febr./martie – SKY REPORT, Consiliul Județean Timiș, Timișoara; martie/apr. –Timișoara altfel, Infocentrul Turistic, Timișoara; 2014 - febr./apr. - English Pub, Lugoj. Tabere: 1996 – Gărâna; 1998 – Mraconia; 2003 – Teremia Mare; 2004 – Oraviţa; 2007 – Dudeştii Vechi; 2012 – Predeal / Gernik / Berzasca; 2013 – „Danubius Art 2013” Orșova / Berzasca / “Pastel urban” ed. a VI-a Timișoara; 2014 – Colibiţa -Bistriţa / Rubin - Dubova ed. a IX-a. Programe artist-in-residence: 2005 – Cuxhaven, Germania Premii: 2006 – Künstlerhaus Cuxhaven Prize, Germania CONTACT: Spl. Corneliu Coposu Nr.6, Ap.4, 305500 Lugoj, România E.mail: reflora@yahoo.com Facebook: www.facebook.com/RaducanFlora

52 Apus pe lac, 60x90 cm, ulei/pânză, 2015

53 Spre grădină, 60x90 cm, ulei/pânză, 2015

CONSTANTIN RADUCAN Apa, ulei/pânză, 70x100 cm, 2015 Arbore I, ulei/pânză, 40x40 cm, 2015 Verde, ulei/pânză, 100x100 cm, 2015

RADU SERBAN Urme pe apă V, 70x100 cm, acrilic/pânză, 2015 Urme pe apă I, 40x40 cm, acrilic/pânză, 2015 Urme pe apă IV, 70x100 cm, acrilic/pânză, 2015 Urme pe apă III, 120x120 cm, acrilic/pânză, 2015

FLORIN GHERASIM Vraja ei în cerc de ape, 42x29,5 cm cm, fotografie, 2015 Stampă, 42x29,5 cm, fotografie, 2015 Ceață în ferestrele dimineții, 29,5x42 cm, fotografie, 2015 Ceața zorilor, 29,5x42 cm, fotografie, 2015

DOREL DAVID MORAR Coloana Cerului, piatră de Cuciulat, 340x60x65 cm, 2013-2015 Coloana Cerului, cărbune/hârtie, 42x15 cm

RADU PULBERE Flori, 40x40 cm, ulei/pânză, 2015 Spațiu viu, 70x100 cm, ulei/pânză, 2015

IOANA ANTONIU Vis în Grădină, 70x100 cm, ulei/pânză, 2015 Apa, 50x40 cm, ulei/pânză, 2015

TEOORA PICA Floare de Jibou, 90x120 cm, acrilic/pânză, 2015 Floare de Sălaj I, 50x50 cm, acrilic/pânză, 2015 Floare de Sălaj II, 40x40 cm, acrilic/pânză, 2015 Floare de apă, 180x90 cm, acrilic/pânză, 2015

DUILIU CRISAN Desen I, 29x42 cm, cărbune/hârtie, 2015 Desen II, 29x42 cm, cărbune/hârtie, 2015

LUCIAN MUNTEAN Grădina japoneză, 70x70 cm, acrilic/pânză, 2014 Orhidee, 70x50 cm, acrilic/pânză, 2014 Nuferi, 60x80 cm, acrilic/pânză, 2014

FLORA RADUCAN Apus pe lac, 60x90 cm, ulei/pânză, 2015 Spre grădină, 60x90 cm, ulei/pânză, 2015

AFISELE SIMPOZIONULUI DE ARTE VIZUALE “ARTA ÎN GRADINA“ EDITIA A IV-A, 2015. Autor: Iulia CRISAN

ACTIVITATI DE DOCUMENTARE ﾃ始 cadrul Simpozionului GRADINA ZMEILOR

Grădina Zmeilor Valea Someșului cu luncile cultivate este străjuită de dealuri domoale, împădurite, care formează Podișul Someșan. În peisajul armonios se evidențiază din loc în loc câte o turlă zveltă a unei vechi biserici din lemn, specifice județului Sălaj. Drumul național DN1H, care leagă municipiul Zalău de orașul Jibou, traversează bazinul Almașului, zonă în care se află o rezervație natural inedită: Grădina Zmeilor. Aceasta este situată în partea vestică a satului Gâlgăul Almașului, comuna Bălan, la aproximativ 10 km de Jibou. Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată în anul 2000, fiind considerată rezervație naturală de tip geologic și peisagistic. Formațiunile geologice sedimentare care apar la baza dealului Dumbrava, au fost modelate în perioadei Holocenului. Sunt alcătuite dintr-o alternanță stratificată de gresii de culoare cenușiu-gălbuie, nisipuri și microconglomerate. De-a lungul timpului eroziunea a modelat acest peisaj. Prin acțiunea repetată a factorilor externi, apa și aerul, prin spălare, șiroire, îngheț-dezgheț, vânt, dar și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări, alunecări de teren) au rămas martori de eroziune, acele formațiuni care erau mai dure și mai bine cimentate. Astfel în prezent putem vedea un ansamblu neregulat de forme bizar sculptate de natură, asemănătoare unor turnuri, coloane, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase, despărțite de câte un culoar îngust prin care cu greu te poți strecura. Accesul se face pe un drum recent asfaltat , care se termină cu o parcare, un spațiu de recreere și un teren de sport. De aici începe traseul prin area protejată, care a fost amenajat cu alei pavate și betonate… Lipsa unui panou informativ, necesar într-un asemenea loc este substituit de entuziasmul unor elevi din sat, care, în timpul vacanței, se oferă să însoțească grupurile de vizitatori și să le dea explicații. În acest fel aflăm de legenda locului: “ce vorbeşte despre o fată, din sat, care se îndrăgosteşte un soldat. Cum mama vitregă a fetei nu a acceptat dragostea dintre cei doi, aceasta a blestemat-o pe fată, transformând-o într-o stană de piatră”. Astfel, prezentate cu inocența unui adolescent, formațiunile pe care le întâlnim pe traseu capătă asemănări și nume ca și într-o piesă de teatru: “Fata Cătanii, Dorobanțul, Degețelul, Călugării, Moșu, Căpitanul, Soldații, Eva, Acul Cleopatrei, Sfinxul, Zmeul și Zmeoaica”. Chiar dacă vizităm Grădina Zmeilor în toiul verii, labirintul prin care suntem purtați este umbros și răcoros. Numeroasele specii de plante își etaleaza florile sau chiar fructele precum zmeura și murea. Urcând versantul se ajunge la liziera pădurii de stejari, de unde se deschide o panorama superbă, cu turnurile stranii din gresie din prim plan, mai apoi cu acoperișurile caselor din Gâlgău, iar în departare versanții împăduriți ai podișului Someșan. Cu această priveliște fiecare dintre artiștii care am făcut această călătorie de documentare și-a schițat propria imagine despre acest loc unic: Grădina Zmeilor. Lucian Muntean

ACTIVITATI DE DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DE LA CREACA

Pentru un artist, revizitarea urmelor trecutului se constituie într-o sursă imagistică. Filtrată, prelucrată și adaptată, aceasta poate alimenta viitoare forme de expresie. În programul Simpozionului, chiar la început, am rezervat două zile de documentare. Am considerat că bisericile de lemn reprezintă borne de credință și cultură populară. Prin apropierea de acestea, implicit, întindem o mână înaintașilor noștri, meșteri cioplitori, pictori, oameni ai satului. Toate aceste edificii de lemn au o poveste a lor, despre vremurile edificării, despre întâmplările prin care au trecut, despre modificările la care au fost supuse. Și biserica de lemn din Creaca are povestea ei. Este una dintre numeroasele monumente istorice de pe teritoriul judetului Sălaj. Cele mai multe biserici de lemn au fost edificate în secolul al XVIII-lea, dar supraviețuiesc și astăzi biserici și mai vechi, cum ar fi cea din satul Bulgari, de la 1547, sau cea din Racâș, din anul 1558. Aceasta din Creaca a fost de trei ori mutată până să ajungă în centrul satului. De fapt, având în vedere tehnica de edificare a construcțiilor din lemn, această mutare nu a fost, probabil, o translare a construcției dintr-un loc în altul, ci o demontare din locul existent, piesă cu piesă, și o remontare pe noul amplasament. Cu toate acestea, se apreciază că și biserica actuală din Creaca a fost reconstruită pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din punct de vedere tipologic, planul bisericii este unul dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, cu naos și pronaos, structură consacrată pentru majoritatea bisericilor de lemn sălăjene. O trăsătură arhitecturală specifică bisericii din Creaca, o constituie pridvorul, care se întinde pe întreaga parte de sud a construcției. Pictura interioară este atribuită meșterului Ioan Pop din Românași, care a pictat în jurul anului 1900, multe biserici în zona văii Agrijului. Deși pictura este afectată de trecerea timpului, putem aprecia linia sigură a desenului, precum și coloritul viu, fără multe tonuri sau nuanțe intermediare. Pentru un artist al zilelor noastre, expresia de palimpsest conferită de urmele de pictură de pe pânzele maruflate pe zidul de lemn al bisericilor vechi pare să fie mai relevantă din punct de vedere al bogăției texturale decât picturile actuale din bisericile de zid. Este de apreciat și faptul că pereții exteriori ai bisericii au avut și ei cândva podoabă picturală, care, datorită expunerii la intemperii, a fost mai afectată decât pictura din interior. În dreapta intrării, este încă vizibil un medalion de dimensiuni mari, care probabil conținea scena Judecății de Apoi, o atenționare pentru cei care intrau în biserică asupra felului în care își duceau viața pe pământ. Radu Șerban

ACTIVITATI DE DOCUMENTARE CASTRUL ROMAN DE LA POROLISSUM

Coborând în istorie, ne înălțăm spiritual Odată ce-am traversat satul Moigrad* în pantă, pornind de jos, pe ulița principală asfaltată, dar îngustă cât abia să treacă două autoturisme circulând în sensuri opuse, pătrundem pe un drum de pământ care duce către dealul Pomăt unde, în prima jumătate a secolului al II-lea, p.Chr., militarii romani au întemeiat, la porunca împăratului Traian, fortificația cea mai nordică de pe teritoriul cucerit al Daciei, consemnată în istorie cu denumirea Porolissum. Primul fort ar fi fost construit din lemn pe fundație de piatră, apoi, pe măsură ce în jurul său au început să apară construcții civile ale populațiilor din împrejurimi, a fost în totalitate reconstruit din piatră (se pare că pe timpul Imperatorului Marcus Aurelius). O porțiune din drum se derulează în paralel cu vechea cale romană de acces, integrată atunci rețelei de drumuri pietruite care legau localitățile fortificate de pe teritoriul Daciei romanizate. Avem senzația trăirii unui paradox; urcând către situl arheologic, „scoborâm” în istorie. Suntem înclinați să credem că denumirea viitorului municipiu este de origine dacă, deși arheologii n-au descoperit încă vreun document care să ateste această supoziție. Doar că în vecinătate, pe dealul Măgura, la o diferență superioară de altitudine față de castru, au fost descoperite urme certe ale unor fortificații dacice, dovadă a prezenței acestora în teritoriu. Este fascinant să te imaginezi cetățean civil, sau ostaș pretorian purtându-ți pașii pe Via Decumana sau Via Praetoria, pavate cu piatră de râu sau cu plăci din granit și calcar, nu doar prin incinta fortului în care au fost decopertate, apoi reconstituite fundațiile unor construcții militare, cum este clădirea comandamentului, precum și un amplu, spectaculos amfiteatru circular, al doilea ca suprafață din Dacia romană, cât și în afara zidurilor, în așezarea de tip urban care a devenit în timpul Împăratului Hadrianus reședința administrativă a provinciei Dacia Porolissensis. Anticul Municipium Porolissum, rang decernat de Împăratul Septimius Severus, ni se dezvăluie cu din ce în ce mai numeroase vestigii puse în lumină de cercetători arheologi din țară și din străinătate. Impresionante coloane care au susținut temple și palate, postamente ale unora dintre statuile de bronz de-a căror certă existență stau mărturie fragmentele descoperite în acest areal înlăuntrul și în afara zidurilor, urme ale meșteșugurilor și preocupărilor pe care le aveau cetățenii acelor timpuri. Sperând în continuarea săpăturilor, în investirea acestui sit arheologic cu atributele importanței pe care le merită, ne retragem cu nostalgie pentru a urca iar în tumultoasa actualitate, bucuroși că am trăit un segment temporal indecis în lumea strămoșilor neamului. Viorel Tăutan

ACTIVITATI CULTURALE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI Invitati: MIRCEA GROZA pag. 72, 73 MIRCEA PETEAN pag. 74, 75 OLIV MIRCEA pag. 76, 77 PÎRVU IONICA pag. 78, 79 LUCIAN MUNTEAN pag. 80, 81 CALIN BOCA si MIHAI GROZA pag. 82, 83 DINA si FLORIN HORVATH pag. 84, 85 Amfitrioni: DANIEL SAUCA VIOREL TAUTAN VIOREL MURESAN FLAVIUS LUCACEL

MIRCEA GROZA Născut la Hida, Sălaj la data de 23 septembrie 1953; Inspector pentru Patrimoniu Cultural Imaterial și Tradiții Locale la Consiliul Județean Sălaj; Licențiat în geografie în cadrul Facultății de Geografie a Turismului – UBB Cluj Napoca; Masterand USAMV Cluj Napoca; Specialist în gastronomie și turism culinar, cercetător al tradițiilor locale sălăjene, președintele Asociației Culturale de Promovare a Tradițiilor Populare “NIȘTE ȚĂRANI”. DE LA APICIUS LA LELIUCA TREJICĂ Faptul că provin dintr-o zonă (Valea Almaşului, Sălaj) în care locuiau, cu adevărat în bună înţelegere, români, maghiari, evrei şi ţigani, unde în fiecare casă se gătea într-un anumit fel, unde reţetele şi obiceiurile se transmiteau fără nici un fel de cenzură, unde pe fiecare uliţă era cîte o socăciţă vestită, m-a făcut să simt gătitul ca pe un lucru firesc, o ocupaţie normală. Socăciţele despre care am pomenit erau cele mai pricepute femei în organizarea unor evenimente, în special nunţi şi botezuri. Erau foarte apreciate şi respectate, manageri adevăraţi, ştiau să conceapă meniuri şi reţete pentru sute de oameni, să facă aprovizionarea, să coordoneze activitatea. Unele dintre ele nu aveau carte. Bunica mea din Hida – Florica Barna „a li Hilimon“ - era una dintre cele mai vestite socăciţe. La noi în casă se gătea foarte bine - mama, de asemenea, era o gospodină desăvîrşită. Ţin minte cum discutau vecinele între ele despre gătit, despre reţete, schimbau reţetele noi, în funcţie de posibilităţile materiale ale fiecărei familii, le adaptau – aceste socăciţe aveau o inventivitate deosebită. Orice deplasare pe teren îmi oferă nenumărate bucurii şi surprize - încă mai sînt bătrîni, la ţară, care deţin adevărate comori materiale şi spirituale. Toate acestea şi multe altele m-au făcut să mă apropii de ţărani, de preocupările lor, de gătit. Contactul cu diferite culturi a fost hotărîtor. Când am citit cartea ”De Re Coqvinaria, bucătăria Romei antice” datorată scrierilor lui Apicius, primul din istoria omenirii care a scris o carte de rețete, am descoperit, de fapt, rădăcinile bucătăriei țărănești. Studiez peste trei sute de rețete din bucătăria romană. Am gătit 50 - 60 de preparate după aceste rețete folosind ingrediente locale, inclusiv ierburi, proaspete sau uscate, culese de la castrul Roman Porolissum. Sigur, trebuie răbdare, pricepere, excercițiu pentru a obține o mâncare pe gustul consumatorului de azi. Am reușit să obțin rezultate bune, dovedite de cei care au gustat aceste reconstituiri culinare. Am participat la două ediții ale Simpozionului de Arte Vizuale, ARTA ÎN GRĂDINĂ. Răspund cu plăcere invitațiilor venite din partea organizatorilor și sper că serile culinare au fost reușite, prezentările interesante. O să merg cu drag și la edițiile viitoare dacă voi fi chemat. Mircea Groza

MIRCEA PETEAN poet, prozator, eseist, publicist – s-a născut la 2 februarie 1952 în Jucu, jud. Cluj. Absolvent al Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, secţia română-franceză, promoţia 1976. A predat limba şi literatura română, limba franceză şi limba “poezească“ la Moisei şi Borşa, în Maramureş (1977-1989). Inspector şcolar în Maramureş, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluţia din 1989. Redactor şi şef de secţie la Editura Dacia din Cluj-Napoca (1990-1998). Secretar general de redacţie la Editura Cartimpex din acelaşi oraş (1998). Redactor la Radio Renașterea (1999-2009). Actualmente este directorul Editurii LIMES, pe care a fondat-o la finele anului 1998. Mircea Petean este “mai aproape de energica înfățișare a luptătorului” (Mircea Zaciu); “un poet pe cât de mobilizat, pe atât de spontan, apt și de drăcovenii” (Cornel Regman); “când un sofisticat om natural, când un bucolic foarte rafinat” (Petru Poantă); “un personaj luminos al Clujului” (Irina Petraș) ; “un înțelept” (Ștefan Borbély); “unul dintre liderii incontestabili ai Generației ‘80” (Traian T. Coșovei); “un autor lucid, cerebral, cultivat și ironic, o chintesență a spiritului echinoxist” (Tudorel Urian); “un fericit” (Adrian Dinu Rachieru); “un fachir” (Gh. Grigurcu); “un hăruit” (Dumitru Chioaru); „un poet al acordurilor subtile, cucerind prin siguranţa discursului, prin simţul nuanţelor şi al proporţiilor” (Diana Adamek); “frumos şi nebun, trimbulind, deşi o neagă” (Andreea Hedeș); “Tandru şi ironic, pe cât de sarcastic pe atât de inocent, ţinând într-o mână cupa cu otrăvuri iar în cealaltă un buchet de gingăşii, hâtru şi persiflant, dar de fapt cu nostalgia metafizicului” (Al. Cistelecan); Mircea Petean “are o puternică imaginaţie a insolitului.” (N. Manolescu); “Poezia lui M.P. este gravă, acută şi lucidă.”(Radu G. Țeposu); lui Mircea Petean “nimic din ceea ce ţine de poezie nu-i este străin.” (Ion Mureșan)

O ZI DIN VIAȚA MAESTRULUI GRĂDINAR ca de obicei în ultima jumătate de veac, și în această dimineață rourată de iulie maestrul grădinar se trezi cu noaptea-n cap deîndată ce se primeni și își bău cafeaua, maestrul pătrunse în sera înaltă, translucidă și umedă – “’neața, tinere bananier! bună dimineața, sublimă doamnă orhidee! bătrâne cactus, ’neața!” bananierul îi întinse o frunză nouă-nouță, orhidea îi surâse deschizându-și bobocul, iar cactusul tăcu semnificativ apoi maestrul păși pe aleea trandafirilor unde-și făcu timp să înlocuiască tijele de lemn putrezite cu altele noi, confecționate dintr-un material imperisabil în Grădina japoneză salută cu un gest discret nufărul, pinul și salcia, urcă treptele de lemn de la intrarea în pagoda luminoasă și rosti o scurtă rugăciune așezându-se în genunchi pe piatra din centru apoi dădu de mâncare galițelor și animalelor, celor de curte și celor sălbatice deopotrivă sus, pe dealul cu lucernă, în vecinătatea țarcului cu mistreți, maestrul grădinar dădu peste maestrul ieșit la peisaj – “pot să mă uit?” “prefer să nu fiu deranjat” seara, maestrul grădinar se așeză cuminte pe un taburet în sala de conferințe a Casei de oaspeți, alături de o mulțime de curioși veniți să-l asculte pe Poetul care-și rostea poemele în chip cu totul personal ar fi fost o zi liniară ca toate celelalte din ultima jumătate de veac dacă-n liniștea vuindă n-ar fi răsunat acordurile Concertului pentru violoncel al lui Boccherini iar noi nu ne-am fi prăbușit cu toții într-o insondabilă tăcere la sfârșitul lecturii veniți să-l asculte pe Poetul care-și rostea poemele în chip cu totul personal Mircea Petean

OLIV MIRCEA

şi propriul său centru spiritual. Pierzîndu-şi gustul învierii, omul contemporan este în afara unei existenţe autentice; trăieşte numai pe două dimensiuni, ca şi cum ar trăi într-un „loc” fără cer.

Critic de artă, curator, profesor. Diplomat al Facultăţii de Filosofie al Universităţii din Bucureşti (1976) , trăieşte şi munceşte la Bistriţa. A iniţiat şi a condus „Saloanele Liviu Rebreanu” 1979-1993. În ultimul deceniu al secolului trecut este profesor de pedagogie şi antropologie la Facultatea de Psihologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Din anii 2000 conduce la Bistriţa programul curatorial al Galeriei ARCADE24 a Uniunii Artiştilor Plastici din Romania. A organizat peste opt sute de expoziţii în Romania, Italia, Franţa, Spania, Ungaria, Moldova, etc. Este autorul a numeroase studii monografice, cataloage, şi cercetări asupra fenomenului vizualităţii împreună cu Dan Hăulică, Emil Cira etc.

Paul Gherasim împlineşte în acest an nouăzeci de ani. Cei care l-au cunoscut şi i-au ascultat poveţele, îl iubesc pentru că el este de cele mai multe ori bun şi curajos în talentul cu care a fost înzestrat. Pentru el demnitatea persoanei este legată esenţial de problema mîntuirii şi a nemuririi; pentru el oamenii care vor să fie prezenţi la propriul lor prezent se află în obedienţa unui maestru atunci cînd în dorinţa lor de a transfigura cultura în realitate ontologică evită, de fapt, să provoace criza culturii; pentru el oamenii trebuie să ştie că adevărata revoluţie a spiritului neagă spiritul de revoluţie şi că – şi aici se află, iată, Tainicul Ascuns. Pentru el cuvîntul are valoare în funcţie de cantitatea de tăcere pe care o conţine, o evocă, o poate potenta. Cultura, o ştie si o spune Paul Gherasim, este simbolică prin natura ei.

PAUL GHERASIM - IN HONOREM Logos, izvorul drumul acesta e mai lung ca viaţa-mi… … e drumul de la literă la duh… Daniel Turcea – Epifania Paul Gherasim se numără între cei, puţini, care ştiu că un adevăr care s-ar revela brutal în toată alteritatea lui ar fi un adevăr care ar omorî, ar copleşi, l-ar zdrobi pe om. Dacă spiritul profund începe astăzi, din nou, să îşi facă loc în lume, să revalorifice marile sensuri ale memoriei creatoare, ale luminii, ale frumuseţii şi să înţeleagă astfel interiorităţile vieţii – făcînd imposibil spiritul superficial care sucomba în faţa tentaţiilor abisale ale unor negre angoase, şi care îl cantoneaza pe artist, fără viitor şi fără împlinire, eşuînd dincolo de tărîmurile imediatului. S-a spus că epoca noastră a pierdut atît „instinctul memoriei” cît şi „dimensiunea eschatologică şi soteriologică a fiinţei”. Memoria creatoare este, paradoxal, în ochiul oricărui atent privitor şi prin urmare şi al pictorului Paul Gherasim, o reinvestire multiformă şi plină de candoare şi de solemnă prospeţime a prezentului. În gîndirea pictorului nostru, timpul este memorie (prezentul trecutului), este atenţie (prezentul prezentului), este aşteptare (prezentul viitorului). Un patos discret dar ferm i-a îngăduit să trăiască, clipă după clipă, nu într-un prezent discontinuu, ci într-o curgere continuă, care poate fi, principial, văzută, fie ca o acumulare mereu sporită de trecut, fie ca un mers spre viitor, care ia chipul unei domoale şi line înaintări. Planul lui Paul Gherasim este planul Adevărului şi Esenţa Memoriei. Sufletul, Logosul este pentru el, un proces creator, o activitate creatoare. Din perspectiva meseriei lui de pictor, problema pare a sta în „identificarea”, în „găsirea” rădăcinii comune a spaţiului şi a timpului. Sentimentul creator vine din faptul că pictorul devine din ce în ce mai mult martor şi observator al faptului că neantul nu are trup dar are spirit. „Eul statistic”, „persoana crepusculară”, devin bunuri, care face posibilă instaurarea barbariei şi, în felul acesta, drumul de la „eul crepuscular” şi „captativ” către „eul oblativ” dăruitor devine aproape imposibil, În acest context, pictorul nostru înţelege că nihilismul este un ascetism fără har, înţelege că acolo unde nu este Dumnezeu, nu e nici omul, că cel ce a murit nu este Dumnezeu ci omul, şi că prin urmare trăim într-un timp fără oameni. Paul Gherasim ştie - amintirea îi aduce în faţă aievea – că evenimentele esenţiale se desfăşoară în realitatea spiritului, înainte de a se manifesta în realitatea exterioară a istoriei. Ştim acum şi noi, împreună cu el, că îndepărtarea de la centrul său spiritual. Pierzîndu-şi centrul spiritual al existenţei, omul de azi şi-a pierdut în acelaşi timp

Darul creator al transfigurării: acesta este singurul sens în care trebuie să vorbim despre pictură. Pictorul participă în mod secund la creaţie, el este un creator creat. Datoria lui este să o ilumineze interior, pneumatic, să o schimbe la faţă în lumina darurilor Creatorului, să realizeze Frumuseţea, care nu este altceva decit strălucirea Adevărului. Totul pleacă de la tăcere şi ajunge la tăcere. Pictorul, ca tehnician al ordinii sensibilităţii noastre, asigură rigoarea geometrică a plasticităţii ca pe cea mai intimă şi mai profundă dintre rigorile, armoniile şi continuum-urile lumii, refăcînd spaţiul ca pe o ordine a simultaneităţii. Imaginea pe care o „face” Paul Gherasim devine, în „viziunea” privitorului, un locus teologicus, un loc al tainicelor corespondenţe, o metaforă. Lirismul subiectiv al artistului se ridică între pictor şi intre formele, culorile şi cuvintele din faţa lui, îngăduindu-i să întrupeze un gînd. Paul Gherasim împlineşte în ritmurile acestor picturi un discurs spornic tăcut în care valoarea spirituală a literei, devine, forma întrupată a spiritului. Pictura lui Paul Gherasim te ajută să vezi aerul, să vezi lumina, în esenţă, să vezi viaţa. Viaţa trebuie sa fie o liturghie tocmai pentru că liturghia este viaţa esenţială, adică este ritm spiritual ordonat, de slujire şi slăvire a lui Dumnezeu. Paul Gherasim slujeste un principiu creator de artă gasind în formele create de el, un raport de valori ideale, un joc de abstracţiuni, de cantităţi simbolice absolute – o logoritmie, o operă de pietate, deci o simplitate nobilă şi o măreţie calmă. O nesfîrşită augurală pace emană din această comuniune a literelor şi a spaţiului întru lumină. Doar aerul din preajmă îl vezi fremătînd. Purpura şi aurul întemeiază, de fapt, pictura ca artă de linii şi ficţiuni simbolice colorate. Liniile lung melodioase, în zările orizonturilor vii, compun expresia lor de hieratică nuditate care te face să înţelegi că fiecare dintre ele ar putea fi, în libertatea lor, o axă a lumii. Caracteristica maturităţii demne a lui Paul Gherasim stă în modul aristocratic în care a ştiut să treacă de la pasiune la compasiune. Spun din nou: Simplitate nobilă şi măreţie calmă. Puţini pictori aduc, asemeni lui Paul Gherasim, în sunetul zilei, ceva esenţial. La majoritatea se manifestă locvace şi gălăgios o elocvenţă de rang secund. Oliv Mircea Critic de Arta

PÎRVU IONICA Născut la 7 decembrie 1968 în Drobeta Turnu-Severin; Absolvent, în 1987, al Facultății de Științe Juridice și Administrative al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”; Doctor în filologie, în 2012, la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române; Expert în management cultural și educația adulților Finanțarea proiectelor artistice

Obținerea de bani pentru inițiativele creative și, implicit, pentru artiști se poate realiza din surse private sau publice. În mod obișnuit, creatorii, în special cei de artă plastică, creează și, apoi, dacă există interes pentru creațiile lor, reușesc să vândă o parte dintre acestea. Uneori, mai ales în cazul artiștilor care se bucură de o oarecare consacrare, apar comenzile pentru proiecte creative punctuale. În cazul inițiativelor creative de tip tabără de creație, asigurarea finanţării tinde să fie privită ca o datorie a autorităților sau instituţiilor publice, în virtutea obligaţiilor generale de satisfacere a interesului public. În condițiile unei economii bazată pe competiție, creatorii sunt nevoiți să se adapteze și să-și privească propriile creații ca pe proiecte, care urmăresc obiective, satisfac nevoi și se adresează unor beneficiari. Din această perspectivă, accesul la fonduri trebuie înțeles ca un demers de management, în care creația este componenta centrală a unui proiect, cu o durată strict limitată și care utilizează resurse planificate și limitate. În prezent, artiștii de succes sunt cei care reușesc să își abordeze munca folosind instrumentele managementului, într-o lume în care oportunitățile nefructificate pun în pericol rezultatele talentului și dăruirii.

Proprietate intelectuală în viața artistului Operele de artă sunt mai mult decât suma aritmetică a valorii materialelor utilizate în procesul de creație sau valoarea în bani a timpului folosit. Expresia juridică și economică a valorii creației este reprezentată de drepturile patrimoniale de autor, care se cesionează către persoana ce va expune (sau nu) o creație. În practica uzuală a creatorilor de artă plastică din România, operele se „vând”, în timp ce aceștia sunt puțini conștienți de faptul că drepturile autorului permit mai mult decât comercializarea unor obiecte cu valoare artistică. Negocierea și semnarea unor contracte de cesiune a drepturilor de autor permit o mai bună punere în valoare a operelor de creație, iar acest aspect devine important atunci când o creație conduce la opere derivate, acestea, la rândul lor, fiind susceptibile de valorificare. Pe lângă aspectele economice, cunoașterea și utilizarea instrumentelor dreptului de autor oferă creatorilor posibilitatea să gestioneze mai bine aducerea la cunoștință publică a creațiilor sau relația dintre ei și creațiile lor, după ce aceștia vor ajunge la noii deținători de drepturi. Dr. Pîrvu Ionică

LUCIAN MUNTEAN Fotojurnalist, artist vizual. Născut în 10 octombrie 1974, la Sighișoara, unde a lucrat ca pictor ceramist la Artfil SA, în perioada 1994-1995. Absolvent în 2001 al Facultății de Geologie, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Lucrează ca fotojurnalist din 1997 pentru publicații precum Ziua, Ziarul de Cluj, Agerpres, Mediafax, Prosport, Gazeta Sporturilor, Hepta, Adevărul, Forbes, Historia, Dilema veche. Este membru fondator al revistei online Modernism.ro. În prezent activează ca artist visual, în medii de expresie precum fotografia, pictura și ilustrația de carte, având la activ numeroase expoziții personale și de grup, atât în țată, cât și internaționale; participă la simpozioane de artă contemporană. Zambia – o incursiune fotografică Zambia, situată în partea central-sudică a continentului African, este o destinație exotică, dar totodată îndepărtată. Am avut ocazia să fac o călătorie acolo, în februarie 2009. Chiar dacă au trecut 6 ani de atunci, încă am numeroase amintiri de acolo, pe care le împartășesc cu plăcere, dacă am prilejul. Prezentând numeroasele fotografii pe care le păstrez în arhivă, retrăiesc acele câteva zile fabuloase, pe care le-am petrecut la Livingstone, în sudul Zambiei. Aici se află una din cele șapte minuni ale lumii și anume Cascada Victoria, declarată monument din patrimoniul UNESCO. Peisajul este realmente impresionant: fluviul Zambezi are o lățime de 1,7 km. în zona cascadei, iar apa cade de la 108 m. înălțime, în faliile care formează Riftul Est-African. Măreția acestei cascade am ilustrat-o atât cu imagini din proximitatea căderii de apă, din pădurea luxuriantă, cât și din perspectivă aeriană, cu fotografii din elicopter. Podul Livingstone, din aval de Cascada Victoria, se află la granița Zambiei cu Zimbabwe. În acel loc am făcut o călătorie cu Trenul Royal Livingstone Express, tren de epocă, cu locomotivă cu aburi, construită în 1922. Serile am asistat la spectacole folclorice, cu dansuri tribale specifice. Am constatat că și acolo localnicii își îmbracă costumele tradiționale, doar la ocazii, când vin turiștii… Fiind în Africa, nu puteau lipsi imagini cu animale din savană, fotografiate în timpul unui safari în Parcul Național Mosi-Oa-Tunya. Pe traseu am văzut antilope, zebre, girafe, babuini, hipopotami, bivoli africani precum și diverse specii de păsări. Dintre toate vietățile se pare că cei mai periculoși sunt de fapt țânțarii. Pot spune că am avut noroc și i-am înfruntat cu bine, fără să iau malarie, pentru care nu m-am vaccinat înainte de plecare. În finalul călătoriei, am făcut o croazieră pe fluviul Zambezi unde am avut parte de un superb apus de soare, cu o lumină specială, cum numai Africa o are. Lucian Muntean

CALIN BOCA si MIHAI GROZA Mihai Groza Muzician/Pianist/Compozitor/Inginer de sunet. Domiciliat în Jibou, Sălaj, a absolvit studiile de licență ale Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cât și Studiile de Masterat la aceeași instituție. În prezent se pregătește pentru admiterea la Doctorat la instituția cu același nume. A susținut concerte, atât ca interpret pianist cât și cu propriile formații, în România, Spania, Anglia, Germania, Austria și Italia. De asemenea, alaturi de Călin Boca formează o echipă de producție muzicală/compoziție/ orchestrație/mixaj și master în propriul lor studio. Călin Boca Chitarist/Compozitor/Inginer de sunet. Domiciliat în Zalău, Sălaj, Călin Boca a activat ca și chitarist în formații ca Altar, El K Dio, Krems. În anii ‘90 a fost unul dintre cei mai virtuozi chitariști români, aceasta plasându’l totodată în sfera celor mai râvniți instrumentiști ai vremii.

Muzica reprezintă una dintre cele mai fascinante creații; ea este fără doar și poate solul în care spiritul uman trăiește, se înalță, crează. Dincolo de faptul că este un limbaj comprehensibil comun, aceasta raliază o multitudine de sentimente creând totodată un bloc monolitic universal, la care se poate accede indiferent de etnie, cultură, culoare și orientare religioasă. Așadar putem afirma că muzica rezidă un soi de putere ascunsă, care nu se descoperă, în mod plenar, decât prin unitate; muzica unește, înfrățește și traversează bariere. Program: Piese din repertoriul internațional (The Beatles, U2, Pink Floyd, Snow Patrol, Robbie Williams, Lenny Kravitz, etc.) Mihai Groza

DINA si FLORIN HORVATH Florin Horvath Născut la 1 mai 1945, în Bistrița-Năsăud. Absolvent, în 1967, al Școlii Superioare de Ofițeri de Aviație “Leontin Sălăjan”. Scriitor, autor a 14 cărți de diverse facturi, dintre care 6 romane, majoritatea abordând teme istorice, autorul fiind un mare pasionat și cercetător al unor surse și documente care vizează, mai ales, istoria neamului românesc. A obținut două premii naționale pentru vomul “O lacrimă pentru Măria sa”, respectiv “ Voievodul albastru”. Este membru permanent al Cenaclului literar “Silvania” și cavaler al Ordinului Templier. Dina Horvath Născută în 5 iulie 1960, în Hălmașd, Sălaj. Absolventă a Facultății de Științe Umaniste, Politice și Administrative “Vasile Goldiș” din Arad. Poetă, autoare a trei volume de poezie. Colaboratoare a unor reviste de specialitate, membru fondator a Cenaclului literar ”Silvania”, membru fondator a filialei “Uniunii Scriitorilor din Salaj”.

Ultimul refugiu În tornada vorbelor de clacă ce ne asaltează din toate părțile și prin toate mijloacele și care tinde să acopere frumosul și esențialul din această lume globalizantă, parcă doar pagina albă a mai rămas refugiu și adăpost. Și uneori, un grup de suflete ce se regăsesc în aceeași simțire și sete, în aceeași dorință de solidaritate și rezistență în fața urâtului prozaic și gălăgios…Știm, știm din alte experiențe, că unde ne sunt prietenii – Flavius Lucăcel, Viorel Tăutan, Doina Ira Tăutan – ne este bine! De aceea, seara petrecută în tabăra de pictură de la Jibou a fost pentru noi o gură de oxigen de cea mai pură consistență, în mijlocul minunaților căutători și găsitori ai unui univers plin de culoare, transparență, mesaj și poezie. O seară în care tornada a tăcut ca să se auda lacrima lumii. Și să rămână. În tablouri și respirare. În inimă și suflet. În cer… O seară magică, într-un loc magic… Ce am putea spune decât să transmitem admirația noastră tuturor celor prezenți acolo și un afectuos Mulțumim! Dina Horvath

VERNISAJ JIBOU, FATADA GRAJDULUI PREGATIRE - pag. 88, 89 ÎNAINTE DE VERNISAJ - pag. 90, 91 VERNISAJUL - pag. 92, 93 DUPA VERNISAJ - pag. 94, 95

Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică “Vasile Fati”din Jibou, Ediția a IV-a, 2015 Texte: Florin GHERASIM, Marius GROZA, Mircea GROZA, Dina HORVATH, Pîrvu IONICĂ, Oliv MIRCEA, Lucian MUNTEAN, Mircea PETEAN, Daniel SĂUCA, Cosmin SICORA, Radu ȘERBAN, Viorel TĂUTAN Fotografii: Lucian MUNTEAN Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Curatorul Simpozionului: Florin GHERASIM Comunicare: Lucian MUNTEAN Coordonator activități conexe: Flavius LUCĂCEL Consultant grafică: Dudu CRIȘAN Tipărit la: GPO CLUJ-NAPOCA, 2015 Participanți: Ioana ANTONIU Duiliu CRIȘAN Iulia CRIȘAN Florin GHERASIM Dorel David MORAR Lucian MUNTEAN Teodora PICA Radu PULBERE Constantin RĂDUCAN Flora RĂDUCAN Radu ȘERBAN Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României Editura LIMES, Cluj-Napoca ISBN 978-973-726-933-1

Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca ISBN 978-973-53-1631-0 Sponsori locali: S.C. Calion Jibou, S.C. Patiserie F.R. Jibou, Ing. Dan Ghiurco