Impactul atelierelor creative realizate în cadrul proiectului
Noile minorități din municipiul București
Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană NOILE MINORITĂȚI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Noile minorități din municipiul București, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Institutul de cercetare Telemark și finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Lienchestein și Guvernul României
Coordonator proiect: Bianca-Maria BĂLȘAN Cercetători: Maria-Paula HOMM Elisabeta TOMA Fotografii:
Adrian BULBOACĂ Maria BARBU Ilinca ALECSA
Toate drepturile de autor apartin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană
Impactul atelierelor creative realizate în cadrul proiectului Noile minorități din municipiul București
Cuprins
Cuvânt înainte
1
Introducere
3
Concepte teoretice și studii anterioare Toleranță și apreciere a diversității culturale Stereotipuri, prejudecăți, discriminare Studii anterioare
4 4 4 4
Metodologie Chestionarul Interviurile
6 6 7
Rezultate Evaluarea cantitativă a impactului proiectului
8 8
Nivelul de cunoștințe despre toleranță, diversitate
8
Percepția asupra normelor de grup - percepția asupra celorlalți ca fiind toleranți, dornici să cunoască, dornici de schimbare
8
Dispoziția către a folosi stereotipuri și prejudecăți
9
Apropierea față de persoane de naționalități diferite
9
Opiniile despre drepturile pe care persoanele de alte naționalități ar trebui să le aibă pe teritoriul României
11
Opiniile despre o societate ideală
12
Opinia despre nivelul de integrare a persoanelor de altă naționalitate în cadrul societății
14
Evaluarea acestui proiect (de către elevi)
14
Evaluarea calitativă a proiectului Contactul cu comunități ale noilor minorități
17 17
Contactul cu oamenii de pe stradă
17
Informații care i-au surprins pe elevi
18
Aprecierea modului de desfășurare a atelierelor și sugestii de îmbunătățire
19
Discuții spontane pe tema drepturilor noilor minorități
20
Idei preconcepute și curiozități
21
Modurile în care aceste idei au fost deconstruite sau reevaluate
21
Aprecierea metodelor utilizate și sugestii de îmbunătățire a acestora
21
Concluzii și recomandări Concluzii Recomandări
23 23 24
Bibliografie
26
Anexa 1. Chestionarul de dinainte de ateliere
27
Anexa 2. Chestionarul de după participarea la ateliere
34
Cuvânt înainte
După 1990, peisajul socio-cultural bucureștean s-a schimbat. Tot mai mulți cetațeni străini aleg să se stabilească aici, aspect ce influențează viața culturală a orașului. Din păcate, sistemul educațional nu abordează suficient această problematică, ce a devenit cu atât mai pregnantă în noul context european. Tinerii sunt cei care au un rol deosebit de important în definirea orașelor de mâine. În acest context este important ca ei să fie educați în spiritul diversității culturale, să descopere alte culturi, să recunoască aportul fiecărui individ la definirea orașului și să sprijine integrarea celor care au ales să se stabilească aici. Atelierele realizate în cadrul proiectului “Noile minorități din municipiul Bucureștii” fac parte din misiunea Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană de sprijinire a dezvoltării tinerilor și copiilor români prin oferirea unor instrumente de educație adaptate nevoilor lor. Utilizând metode nonformale, creative și innovative, atelierele au urmărit creșterea gradului de toleranță, înlăturarea stereotipuri și încurajarea dialogului intercultural. În acest context, evaluarea impatului reprezintă un prin pas în analizarea și îmbunătățirea metodelor folosite - Bianca-Maria Bălșan
1
Introducere Acest raport a fost scris în urma cercetării impactului atelierelor creative organizate în cadrul proiectului Noile minorități din București, din perioada aprilie 2015 – aprilie 2016. Atelierele creative au fost adresate elevilor de liceu din București, atât membrilor populației majoritare, cât și celor care fac parte din grupurile minoritare. Un alt grup țintă este reprezentat de angajații instituțiilor și organizațiilor culturale și educative, deoarece organizațiile pot adera la obiectivul de promovare a diversității culturale în rândul tinerilor și al altor categorii de public. Operatorii culturali din București beneficiază de informațiile rezultate în urma desfășurării cercetării asupra noilor minorități și a atelierelor cu tineri și le vor putea folosi la rândul lor pentru a-și concepe și derula propriile programe educative. Scopul acestor ateliere a fost facilitarea înțelegerii și aprecierii de către tinerii bucureșteni a diversității culturale reprezentate de diferitele grupuri etnice, prin utilizarea mijloacelor artistice și culturale de educație. Motivația alegerii acestui grup țintă este nevoia de dezvoltare din rândul tinerilor aflați în proces de formare a cunoștințelor despre istoria și identitățile noilor minorități, atât pentru cultivarea acceptării și toleranței rasiale, cât și în scopul conștientizării și aprecierii diversității culturale. Așadar, pe lângă atelierele creative realizate pentru elevi de liceu din București, proiectul Noile minorități din București a presupus crearea unui film documentar cu și despre grupurile de migranți nou apărute în București și un îndrumar de utilizare a acestuia ca material educativ pentru tineri. Filmul și îndrumarul au fost concepute ca instrumente puse la dispoziția educatorilor, formatorilor, profesioniștilor din organizațiile culturale și educaționale. Atelierele au presupus diferite activități artistice, îmbinate cu discuții și teme legate de noile minorități din București, diversitate, toleranță și discriminare. Au fost realizate ateliere de teatru, arte vizuale, film și fotografie. Ateliere au explorat conceptul de diversitate culturală, pornind de la materialul documentar realizat în cadrul activității de cercetare, și au utilizat metode creative și participative precum fotovoice, teatru senzorial, digital storytelling, expoziția vie. Fiecare atelier a avut câte șase sesiuni de minimum trei ore și s-a derulat într‑un interval de maximum două luni. Rezultatele atelierelor - lucrările create de tineri: filmulețe, fotografii, lucrări de pictură și colaj, spectacoluil de teatru senzorial au fost prezentate public, în licee și în spații neconvenționale din oraș. Rezultatele atelierelor sunt prezentate și pe platforma web www.newminorities.com Acest raport de cercetare are ca scop evaluarea atelierelor, având în vedere impactul asupra participanților și moduri de îmbunătățire a acestor activități.
Concepte teoretice și studii anterioare Toleranță și apreciere a diversității culturale Toleranța a fost înțeleasă în cadrul acestui proiect ca atitudine favorabilă interacțiunii și asocierii în diverse forme cu persoane percepute ca fiind diferite, în acest caz de naționalitate diferită de populația majoritară a României. Astfel, toleranța presupune aprecierea diversității culturale a orașului și dorința de a cunoaște și de a interacționa cu persoane de alte naționalități. De aceea, în cadrul chestionarului aplicat am folosit scala distanței sociale pentru a investiga atitudinea elevilor față de noile minorități și nivelul de acceptare al acestora, dorința de a locui într-un oraș cu mai multe culturi.
Stereotipuri, prejudecăți, discriminare Stereotipurile și prejudecățile au fost studiate atât punctual, pentru a vedea ce imagine au fiecare dintre noile minorități în rândul elevilor de liceu, dar și în cadrul unor discuții generale despre categorii sociale și avantajele și dezavantajele utilizării acestora. Atelierele, prin formele diferite de artă pe care le-au folosit, au avut ca scop încurajarea cunoașterii experiențiale a unei persoane și a poveștii lor personale, așa cum vrea aceasta să o spună, înainte de plasarea ei într-o categorie socială. Spre deosebire de stereotipuri, acestea fiind denumite scurtături mentale, prejudecățile au mai multe componente (cognitivă, afectivă și conativă). Astfel, prejudecățile sunt cele ce afectează direct persoanele care sunt ținta acestora, fiind de obicei traduse prin atitudini negative, antipatie. (Dovidio & Gaertner 2010) Discriminarea a fost definită ca tratarea diferită de modul în care sunt tratate persoanele din populația majoritară a României, a unei persoane aparținând uneia dintre noile minorități, în baza plasării ei într-o anumită categorie. Plasarea în aceste categorii nu neam așteptat să aibă loc pe baza unor cunoștințe despre aceste minorități, ci după diferite criterii stabilite spontan: îmbrăcăminte, religie, limba vorbită, aspect fizic.
Studii anterioare Conform Barometrului integrării imigranților, raportul din 2014, „37% dintre respondenții la sondaj (eșantion reprezentativ pentru cetățenii români cu domiciliu stabil în România) sunt de acord ca guvernul să permită oricum străinilor să vină și să muncească în România. 33% se arată îngrijorați de nivelul șomajului și sunt de acord ca oameni din alte țări să vină să muncească aici doar în condițiile în care sunt locuri de muncă disponibile, 19% vor stabilirea unor limite stricte în ceea ce privește numărul străinilor, iar 4% sunt chiar pentru
interzicerea accesului străinilor pe piața muncii din România.” 7% au refuzat să răspundă. (Voicu et al. iunie 2014, p. 31) Conform aceluiași raport, părerea generală despre imigranți s-a îmbunătățit în 2014 față de anul precedent. Astfel, părerea „bună și foarte bună” a fost bifată de 38% de respondenți în 2014, față de 27% în anul anterior, părerea „nici bună, nici proastă” a scăzut de la 65% în 2013 la 54% în 2014, iar părerea „proastă și foarte proastă” a rămas constantă, opțiunea fiind aleasă de către 8% dintre respondenți. (idem, p. 32) Având în vedere faptul că majoritatea românilor au o părere „nici bună, nici proastă”, ce se poate traduce și în indiferență sau lipsa conștientizării diversității culturale și a importanței acesteia, atelierele în rândul elevilor de liceu au răspuns unei probleme importante, evidențiate de studiul citat. Astfel, aceste activități informale au avut ca scop familiarizarea elevilor de liceu cu diferite aspecte culturale ale noilor minorități și crearea unui spațiu de dialog pentru încurajarea toleranței și a explorării acestor culturi.
5
Metodologie Cercetarea are la bază o componentă cantitativă și una calitativă, metodologia fiind, deci, una mixtă. Cercetarea cantitativă a presupus aplicarea unui chestionar înainte de participarea la atelier și după finalizarea întâlnirilor din cadrul atelierelor, în rândul elevilor de liceu, pentru a compara nivelul de toleranță și prejudecată din rândul acestora înainte și după participarea la atelier. Astfel, putem vedea modul în care atelierul a afectat discursul elevilor din grupul țintă. Deși în prima etapă, cea de dinaintea începerii atelierelor, am avut 117 respondenți, doar 94 respondenți au completat chestionarul după încheierea atelierelor, așadar aceasta din urmă este mărimea eșantionului la care ne vom raporta în scop comparativ. Componenta calitativă a cercetării a avut ca scop explorarea în profunzime a micronarațiunilor spontane ce apar în discursul elevilor cu privire la anumite categorii sociale pe care ei le percep ca fiind diferite, discutarea eficienței și a preferințelor elevilor legate de metodele de conștientizare utilizate în cadrul atelierelor și aprecierea utilității și a unor posibile îmbunătățiri ale acestor metode. Cercetarea calitativă s-a desfășurat pe baza interviurilor, individuale și în grup, a patru mentori și 35 de elevi participanți. Focus grupurile au fost realizate la cel târziu trei săptâmâni după finalizarea atelierelor, cu grupuri de patru și până la opt persoane și au durat între o ora și 30 minute și două ore. Interviurile individuale au fost realizate în aceeași perioadă, pe parcursul lunii aprilie, și au durat între 45 minute și o ora și 10 minute.
Chestionarul Chestionarul a fost completat de elevi în cadrul atelierelor creative, în prima și în ultima întâlnire la care au participat. Au primit instrucțiuni de completare din partea mentorilor. • • • • • •
•
6
Chestionarul a constat în investigarea următorilor indicatori: Nivelul de cunoștințe despre toleranță, diversitate Percepția asupra normelor de grup – percepția asupra celorlalți ca fiind toleranți, dornici să cunoască, dornici de schimbare Dispoziția către a folosi stereotipuri și prejudecăți Dispoziția către schimbare socială în direcția aprecierii și încurajării diversității Apropierea față de persoane de naționalități diferite: cunoașterea personală a unui reprezentant al noilor minorități; dorința de a cunoaște/lucra/de a se împrietenii cu astfel de persoane – scala distanței sociale Opiniile despre drepturile pe care persoanele de alte naționalități ar trebui să le aibă pe teritoriul României
• • •
Opiniile despre o societate ideală – alegerea între a pune accentul asupra identității naționale sau asupra diversității din cadrul unei societăți. Opinia despre nivelul de integrare a persoanelor de altă naționalitate în cadrul societății Evaluarea proiectului – ce și cât de mult au învățat elevii despre noile minorități, toleranță, diversitate și arte.
Interviurile Focus grupurile cu elevii participanți au avut loc la sediul asociației MAIE, din București, sâmbăta, în luna aprilie, cu excepția unuia dintre focus grupuri, care a avut loc la Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei”, din Bucureși. În cadrul focus grupurile cu elevii participanți am avut în vedere: •
• •
Percepțiile asupra noilor minorități (actuale și reieșind din povestirea discuțiilor din cadrul atelierelor): micro-narațiuni despre noile minorități și contactul cu acestea sau proiecții asupra acestora. Cunoștințe despre noile minorități și preconcepții: ce i-a surprins pe elevi în urma participării la ateliere. Aprecierea modului de desfășurare a atelierelor și sugestii de îmbunătățire a acestora.
În cadrul Interviurilor cu mentorii din cadrul atelierelor am avut în vedere: • • •
Discuția bagajului de idei preconcepute ale elevilor Modurile în care aceste idei au fost deconstruite sau reevaluate Aprecierea metodelor utilizate și sugestii de îmbunătățire a acestora.
7
Rezultate Evaluarea cantitativă a impactului proiectului Nivelul de cunoștințe despre toleranță, diversitate Respondenții privesc diversitatea culturală, așa cum reiese și din imaginea de mai sus, ca o multitudine de culturi, religii, obiceiuri, tradiții, ca ceva nou. O asociază cu istoria și poveștile diferite, oportunități, mentalități, acceptare și inovația.
Fig. 1 Ce înțeleg elevii prin diversitate culturală
Elevii înțeleg prin toleranță: acceptare, răbdare, înțelegere, cunoașterea celuilalt înainte de a-l judeca. Un singur răspuns s-a referit la măsura toleranței: „acceptare și toleranță, dar nu trebuie să acceptăm mereu totul, într-o oarecare măsură.” Unii elevi înțeleg prin toleranța nu doar acceptare, ci și ajutor și văd toleranța ca ceva ce este necesar în cazul existenței unor diferențe între grupuri. Elevii au opus toleranței critica, indiferența, sentimentul de a fi deranjat, prejudecățile, așa cum reiese și din figura de mai jos.
Ca nivel de cunoștințe, înainte de eveniment elevii au menționat romii ca fiind una dintre naționalitățile diferite, confund termenii naționalitate și etnie. După încheierea atelierelor, nu i-au mai menționat ca fiind o naționalitate diferită (în cadrul interviurilor).
Fig. 2 Ce înțeleg elevii prin toleranță
Percepția asupra normelor de grup - percepția asupra celorlalți ca fiind toleranți, dornici să cunoască, dornici de schimbare Elevii au răspuns și în legătură cu felul în care îi percep pe cei din jur, ca fiind dornici (73.7%) de sau rezistenți la schimbare (26.3%), toleranți (54.9%) sau intoleranți (45.1%), implicați (53%) sau neimplicați (47%), în favoarea (67%)/în defavoarea diversității culturale (33%), interesați (77.7%) sau dezinteresați (22.3%) să cunoască oameni de alte naționalități.
Dorința de a cunoaște persoane de alte naționalități, dorința de schimbare și aprecierea diversității culturale au avut scoruri de peste 67%, fiind percepute ca normele cele mai importante. Toleranța și implicarea au obținut scoruri mai mici. Acest lucru poate fi explicat și prin faptul că respondenții erau critici la adresa românilor. Astfel, ei ar putea, deși percep toleranța și implicarea ca norme, să reproducă, în același timp, discursul despre tinerii români ca fiind neimplicați și intoleranți. Această explicație are la bază și răspunsurile oferite de elevi la întrebarea „Prin ce crezi că se deosebesc tinerii care locuiesc în alte capitale europene față de tinerii din București?”, la care răspunsurile au arătat că elevii au o părere mai bună despre ceilalți decât despre ei înșiși. În afară de un singur răspuns, în care elevul/eleva spunea că tinerii bucureșteni sunt mai toleranți cu celelalte naționalități decât alți tineri din capitalele europene, restul răspunsurilor îi avantajeau pe tinerii din alte capitale (șanse mai bune, educație mai bună) sau se refereau la aspecte neutre: tradiții, limba vorbită, etc. Această percepție negativă la adresa tinerilor români poate arăta dorința de schimbare sau conștientizarea ei, dar și faptul că cei intoleranți nu se vor simți presați să se schimbe, considerând că toată lumea este așa oricum.
Dispoziția către a folosi stereotipuri și prejudecăți Așa cum am arătat anterior, elevii au demonstrat că îi percep pe tinerii români într-un mod mai puțin favorabil decât pe tinerii din alte capitale. Totodată, îi consideră pe britanici, francezi și italieni mai bine integrați decât celelalte minorități ce nu vin din Uniunea Europeană. După cum vom vedea în continuare că reiese din scala distanței sociale, respondenții sunt deschiși, însă, către a colabora și chiar către a împărți o cameră de cămin cu oricare dintre reprezentanții noilor minorități, chiar dacă preferă europenii. În urma desfășurării atelierelor, elevii au înțeles diversitatea culturală în două moduri diferite. Unii dintre ei, la întrebarea „Cum sunt chinezii/moldovenii/libanezii față de voi?” au răspuns că sunt la fel. Alții au considerat că există anumite diferențe, pe care este bine să le cunoacă înainte de a judeca, iar unul dintre elevi a spus că „diferit înseamnă interesant”. Ambele moduri de a-i percepe pe cei din jur, fie că elevii s-au concentrat asupra asemănărilor cu persoane de alte naționalități sau etnii, fie că s-au concentrat asupra unor aspecte culturale diferite, pentru care au arătat interes, sunt abordări care duc la apropierea de noile minorități și înțelegerea și acceptarea lor.
Apropierea față de persoane de naționalități diferite: ° Cunoașterea personală a unui reprezentant al noilor minorități Elevii au fost întrebați în chestionarul de dinaintea participării la ateliere pe care dintre reprezentanții noilor minorități îi cunosc personal. Așa cum reiese și din tabelul de mai jos, cei mai mulți cunosc cel puțin un moldovean (76%), un turc (71%) sau un italian (64%). Cele mai puține legături sunt între respondenți și indieni (29%), libanezi (44%), britanici (48%) și francezi (45%). Procentele obținute de către aceste categorii la întrebările legate de colaborarea cu acestea și dorința de a fi în proximitatea lor (scala distanței sociale) au fost mai mari, așa
9
cum putem vedea în figura următoare. Acest lucru arată dorința de a cunoaște oameni de naționalități diferite și de a lucra cu ei, în ciuda faptului că nu au întâlnit încă niciun reprezent al acestor categorii. Acest fapt ar putea fi explicat de imaginea pozitivă pe care o au noile minorități sau de lipsa confruntării elevilor cu aceste întrebări până acum, răspunsurile pozitive venind din lipsa relevanței pe care aceste persoane le au pentru ei. Acest lucru ar putea explica și de ce, în cazul unor aspecte, elevii par să fie mai puțin deschiși către aceste persoane în urma participării la ateliere, decât arătau înainte, în primul chestionar. Tabel 1.
Dintre următoarele categorii, pe care îi cunoașteți personal?(%) Înainte
După
Britanici
34.3
47.7
Moldoveni
70.2
75.9
Chinezi
50
56.7
Francezi
27.1
44.8
Italieni
48.5
64
Indieni
11.8
28.6
Libanezi
23.5
44
Turci
60.2
71.3
° Dorința de a cunoaște/lucra/de a se împrieteni cu astfel de persoane – scala distanței sociale La întrebarea „În ce măsură ai accepta să fii implicat în proiect cu un tânăr de altă naționalitate?”, pe o scală de la 1 (Foarte puțin) la 10 (Foarte mult), elevii au ales răspunsurile dintre 2 și 10 înainte de participarea la aterliere și între 5 și 10, după participare. Majoritatea a ales răspunsul 10, atât înainte de participarea la ateliere (60%), cât și după (73.6%). Acest lucru denotă apariția în rândul mai multor elevi a dorinței de a colabora cu persoane de alte naționalități, în urma participării la ateliere. În cadrul atelierelor ei au colaborat și cu persoane de naționalități diferite, cu care au lucrat în echipă și care și-au spus povestea de viață. Tabel 2.
Dintre următoarele categorii, pe care îi cunoașteți personal?(%)
Ești de acord să ai un/o coleg/ă de birou... (%)
Înainte
După
Înainte
După
Britanici
34.3
47.7
Britanici
79.4
93.2
Moldoveni
70.2
75.9
Moldoveni
79.8
88.6
Chinezi
50
56.7
Chinezi
73.3
77.5
Francezi
27.1
44.8
Francezi
76.7
79.8
10
Dintre următoarele categorii, pe care îi cunoașteți personal?(%) Înainte
După
Italieni
48.5
64
Indieni
11.8
Libanezi
23.5
Turci
60.2
71.3
Ești de acord să ai un/o coleg/ă de birou... (%) Înainte
După
Italieni
80.6
86.4
28.6
Indieni
66
77
44
Libanezi
72.5
77
Turci
76.7
84.1
Doar 5% au fost de acord ca sora sau fratele lor să se căsătorească cu o persoană având una dintre aceste naționalități, celelalte 95% dintre răspunsuri nefiind o negație, ci lipsind. Acest lucru ar putea fi cauzat de lipsa unor instrucțiuni clare în completarea chestionarului sau de nefinalizarea acestuia, așadar nu vor fi luate în considerare, fiind prea diferite de restul răspunsurilor.
Opiniile despre drepturile pe care persoanele de alte naționalități ar trebui să le aibă pe teritoriul României Tabel 3.
Persoanele de altă naționalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să aibă de la inceput aceleași drepturi ca și cetățenii acelei țări (%) Înainte
După
1 Acord total
45.9
22.8
2
11
17.4
3
15.6
25
4
6.4
13
5 Dezacord total
21.1
21.7
Total
100
100
Așa cum spuneam, sunt aspecte sub care participarea la ateliere pare să nu fi crescut nivelul de toleranță și acceptare, din contră, așa cum se poate observa în tabelul de mai sus. Se pare că elevii se pronunțau mai degrabă în favoarea drepturilor egale ale celor de alte naționalități înainte de participarea la ateliere și, deși valorile în cazul ultimei opțiuni, „dezacord total” nu au crescut, procentele au scăzut pentru „acord total” și au crescut în cazul valorilor 2 și mai ales 3, de la 15.6% la 25%. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că răspunsurile pozitive inițiale ale elevilor nu veneau din deschiderea lor către persoane de diferite naționalități, ci din lipsa contactului cu acestea. Așadar, în urma participării la discuțiile din cadrul atelierelor și luând contact cu comunitățile acestor minorități, elevii au învățat să își pună anumite probleme și au ajuns să ezite să aibă un răspuns în totalitate faborabil.
11
Aceste discuții despre drepturile celor care nu au naționalitate română au apărut și în cadrul focus grupurilor cu elevii participanți. Elevii aveau o poziție în favoarea acceptării și integrării străinilor, însă vedeau acest lucru realizându-se în moduri diferite, fapt ce a dus la numeroase discuții aprinse. Astfel, elevii tindeau să spună că da, străinii trebuie să aibă aceleași drepturi ca și românii, cu excepția unei singure participante. În schimb, discuția devenea importantă atunci când detaliam subiectul, creându-se două tabere: tabăra celor care cred că străinii trebuie să renunțe la obiceiurile lor atunci când nu se potrivesc cu ale românilor și tabăra celor care cred că românii ar trebui să fie mai puțin atașați de obiceiurile lor și să renunțe la ele atunci când ele afectează integrarea unei minorități, spunând că „lor le este mai greu decât ne este nouă”. Aceeași problemă legată de modificarea răspunsurilor elevilor pe parcursul atelierelor în defavoarea egalității în drepturi a străinilor se poate observa și în figura de mai jos, unde acordul total a ajuns de la 56.5% la 36.3% după finalizarea atelierelor, iar dezacordul a urcat 16 procente. Tabel 4.
Persoanele de altă naționalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să poată locui oriunde pe teritoriul acelei țări (%) Înainte
După
1 Acord total
56.5
36.3
2
9.3
8.8
3
18.5
18.7
4
5.6
9.9
5 Dezacord total
10.2
26.4
Total
100
100
Opiniile despre o societate ideală Prin studiul opiniilor respondenților despre o societate ideală am dorit să aflăm care sunt lucrurile pe care și le doresc ei, fără a se gândi la modul în care funcționează societatea din care provin, în acest moment. Alegerea între a pune accentul asupra identității naționale sau asupra diversității din cadrul unei societăți a fost unul dintre indicatorii folosiți cu rezultatele cele mai clare. Așa cum se poate vedea în figura de mai jos (1 înseamnă acord total, iar 5 dezacord total), elevii s-au pronunțat mai degrabă în favoarea diversității culturale, în chestionarul completat după participarea la ateliere. Așadar, unul dintre beneficiile atelierelor a fost acela că a conturat imaginea unei societăți dezvoltate ca fiind concentrate asupra diversității culturale, mai mult decât asupra păstrării identității culturale.
12
Tabel 4.
Același lucru s-a întâmplat și în legătură cu părerea despre adoptarea tradițiilor și a limbii, în rândul noilor minorități, așa cum putem vedea în figura de mai jos. Opiniile au devenit mai greu de spus, varianta din mijlocul scalei crescând în procente, însă atelierele au încurajat creșterea numărului de elevi care susțin că străinii nu ar trebui să adopte limba și tradițiile țării în care ajung. Pentru ultimele întrebări, legate de o societate ideală, în urma atelierelor răspunsurile din chestionar au ajuns să aibă o formă aproape liniară, cu foarte puțini respondenți de acord și numărul crescând treptat, până la cei mai mulți, care sunt în dezacord. Cu alte cuvinte, atelierele au pus în discuție anumite aspecte ale culturii noilor minorități și ale integrării și acceptării lor, ce au dus în unele cazuri la dispute, opiniile fiind puternic polarizate, iar în alte cazuri, s-a creat un trend general în favoarea acceptării și lipsei presiunii asupra străinilor din țară, conform căruia elevii consideră că reprezentanții noilor minorități au nevoie de ajutor și de înțelegere pentru a se integra, nu de cerințe complicate, precum renunțarea la propria identitate de dinainte de a veni în România. Tabel 5.
13
Opinia despre nivelul de integrare a persoanelor de altă naționalitate în cadrul societății Elevii au considerat că italienii și britanicii sunt cei mai bine integrați în România, iar indienii, chinezii și libanezii, cel mai puțin, aceștia apărând ca mai degrabă neintegrați. În cazul turcilor, părerile sunt mai împărțite decât în cazul celorlalte naționalități, cele mai multe răspunsuri fiind plasate la mijlocul scalei și puțin mai sus: treapta 5 și treapta 7 (din 10) au avut scorul maxim, de 17%. În cadrul interviurilor calitative, o participantă la ateliere a spus că nu ar vrea să ia masa cu o persoană de naționalitate chineză, iar în urma excursiei la templul budist, în cadrul atelierelor, a spus că îi pare rău că a spus asta. Elevei i-a plăcut mâncarea chinezească și felul în care a fost primită acolo. Această micro-narațiune îi aparține unuia dintre mentori, despre această elevă. Un alt elev a spus în cadrul focus grupurilor că regretă că nu vorbește atât de bine limba engleză, pentru că ar fi vrut să vorbească mai mult cu persoanele întâlnite la templul budist. Așadar, relatările din cadrul atelierelor completează chestionarul, arătând cum s-au schimbat punctele de vedere ale unora dintre participanți prin contactul cu comunitatea. Un lucru care i-a mirat pe mulți dintre participanți a fost lipsa unei legături clare între naționalitate și religie (a reieșit atât din interviurile cu mentorii, cât și din focus grupurile cu elevi). Aceștia credeau că libanezii sunt în totalitate musulmani și nu știau că există mulți musulmani în rândul celor de origine indiană. În urma participării la ateliere, elevii au râs de părerile pe care le aveau înainte, asociind aceste nații cu religia musulmana, iar religia musulmană cu acte de terorism. Prin contactul cu acești oameni, inclusiv prin vizita la moscheie, elevii au spus că au înțeles mai mult despre ce presupun alte religii decât cea ortodoxă și de ce este mai bine să nu judece înainte să cunoască.
Evaluarea acestui proiect (de către elevi) ° Cât de multe lucruri cred respondenții că au învățat despre temele principale După cum reiese și din figura de mai jos, i-am întrebat pe elevi ce au învățat pe tema diversității culturale, a altor naționalități întâlnite în București, toleranță și metode de a schimba percepția oamenilor. Se poate observa faptul că elevii au avut răspunsuri pozitive, considerând că a fost o experiență din care au învățat destul de mult. Cel mai mult au învățat despre toleranță (82%) și metode de a schimba percepția oamenilor (80%). Legat de această ultimă temă, schimbarea celor din jur, elevii care au participat în cadrul atelierelor de teatru au avut o experiență pe care
14
au relatat-o ca fiind foarte importantă. Ei au ieșit pe stradă și au jucat rolul unor tineri, dintre care o elevă a jucat rolul unei fete de etnie romă, căreia un grup de tineri îi vorbesc urât. Scopul a fost acela de a vedea cum reacționează oamenii și de a înțelege și chiar de a simți discriminarea cu care se confruntă anumite categorii sociale. Tabel 7.
În ce măsură ai spune că la acest atelier ai învățat despre... (%) Diversitate culturală
Persoane de alte naționalități din București
Toleranță
Diferite metode de a schimba percepția oamenilor
1 În foarte mică măsură
0
0
0
0
2
2.2
1
5.3
2.1
3
22.3
27.7
12.8
17
4 În foarte mare măsură
75.5
71.3
81.9
80.9
Respondenții au oferit și răspunsuri deschise la întrebarea „Care sunt trei lucruri pe care le-ați învățat în cadrul atelierelor?”. Răspunsurile le putem vedea în tabelul de mai jos. Tabel 8.
Tematici sociale
Arte și metode
„Trebuie să cunoști cauza înainte de a spune efectul”, „să verifici informația înainte de a crede”, „să nu generalizez”, „renunțarea la prejudecăți” „Despre minorități”, „viața arabilor”, „despre religia strainilor si despre obiceiurile lor” „Importanța muncii în echipă” „Cum să gândesc”, „cum să mă exprim în public”, faptul că „nicio idee nu e proastă”, „să acord atenție detaliilor” Acceptare, răbdare, toleranță, „cunoașterea oamenilor”, „diversitatea oamenilor”, „diferențele dintre oameni”, „etnii”, importanța culturilor, înțelegere, „respectarea altor naționalități”, „să nu discriminez”, „să nu judec”, să întreb „de ce?”, „să mă uit dincolo de etichetă”, „să nu mai evit oamenii după înfățișare și etichete puse de ceilalți”, „toți oamenii sunt egali”
„Alegerea cadrului” „Am invatat anumite tehnici de fotografie” „Cele nouă reguli ale compoziției unei fotografii” Cum să fac un documentar, un film „Cum să folosesc mai bine un aparat de fotografiat”, un aparat DSLR „ISO/diafragma/timp de expunere” „Structura unui scenariu” „Teatru forum”
15
Din răspunsurile oferite de elevi legate de ce au învățat în cadrul atelierelor reiese faptul că aceștia au văzut ca fiind mai important conținutul legat de noile minorități și exercițiile de empatie și toleranță pe care le-au făcut pentru a se apropia de persoanele de alte naționalități decât ei. Ei au înțeles atât aspecte generale despre cum și-ar putea îmbunătăți modul de a gândi, despre cum trebuie să verifice informația înainte să își formeze o opinie despre cineva, despre cum este bine să plaseze viața oamenilor într-un context pentru a-i înțelege. Prin activitățile artistice desfășurate, de care elevii s-au arătat entuziasmați și în cadrul interviurilor calitative, unii dintre ei au spus că au înțeles că este bine să cunoască personal un om înainte de a-l plasa într-o categorie și de a deduce calități sau defecte. Acesta a fost și îndemnul mentorilor și al întregului program, așa cum a reieșit din interviurile cu aceștia: de a folosi arta pentru a se apropia de persoane care sunt doar aparent diferite, de a cunoaște prin intermediul filmului, fotografiei, etc. persoane de mai multe naționalități, cunoașterea trebuind să fie anterioară formării unei opinii. Elevii au fost întrebați dacă ar recomanda atelierele prietenilor lor. Rezultatele arată faptul că elevii au apreciat aceste activități, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel 9.
In ce măsură ai recomanda acest atelier celui mai bun prieten al tău? Notă
Frecvență
6
4
7
5
8
11
9
8
10
66
Total
94
16
Evaluarea calitativă a proiectului Interviurile cu elevii participanți au avut în vedere: •
• •
Percepțiile asupra noilor minorități (actuale și reieșind din povestirea discuțiilor din cadrul atelierelor): micronarațiuni despre noile minorități și contactul cu acestea sau proiecții asupra acestora. Cunoștințe despre noile minortăți și preconcepții: ce i-a surprins pe elevi în urma participării la ateliere. Aprecierea modului de desfășurare a atelierelor și sugestii de îmbunătățire a acestora.
Micronarațiunile au avut un rol important în a arăta modul în care elevii își amintesc că au descoperit informații în cadrul atelierelor, părerile lor și situațiile în care au ieșit la iveală, discuții pe care le-au avut cu ceilalți participanți și cu mentorii. Acestea nu arată doar ce au învățat elevii, ci și cum au învățat acele lucruri: prin exerciții de empatie au învățat să nu judece înainte să cunoască, prin excursii au învățat cum sunt oamenii atunci când le dai ocazia să îți vorbească despre ei sau să îți arate o parte a lumii lor, chiar dacă nu pot vorbi cu tine din cauza unei bariere de limbă. Nu în ultimul rând, prin comunicarea cu cei din jur au învățat că oamenii îi pot eticheta și judeca aspru pe cei din jur și aceste lucruri au efecte negative puternice asupra celor judecați.
Contactul cu comunități ale noilor minorități În cadrul atelierelor, elevii au luat contact cu comunități create în jurul mai multor religii, =vizitând un templu budist, o moscheie și o biserică anglicană. În cadrul acestor vizite, au luat masa cu cei de acolo, au făcut poze cu cei din comunitate, au interacționat și au învățat câte ceva despre fiecare. Elevii au spus că au fost surprinși de deschiderea celor de acolo, de faptul că pot vizita aceste locuri și de modul în care au fost primiți. Le-ar fi plăcut să facă mai multe astfel de excursii, așa că unul dintre mentori le-a oferit programul moscheilor și i-a încurajat să mai facă asta și altă dată (acest lucru a reieșit din interviurile cu mentorii).
Contactul cu oamenii de pe stradă Totodată, ei au intrat în contact și cu oameni de pe stradă, la întâmplare, printr-un exercițiu de teatru forum în care au experimentat modul în care oamenii de pe stradă reacționează atunci când o tânără de etnie romă este jignită pentru că este plasată în această categorie.
Elevii s-au confruntat cu reacțiile negative ale celor din jur și cu faptul că oamenii s-au implicat doar ca să le spună să facă liniște sau spunând despre grupul de tineri că aceștia sunt probabil cei care au rezultate slabe la școală. Scopul acestui exercițiu a fost folosirea unor roluri, cel al tinerei de etnie romă și cel al tinerilor care au un comportament antisocial, pentru a înțelege situațiile cu care se confruntă unele persoane din cauza faptului că sunt judecate și plasate într-o categorie care are o imagine negativă. Elevii participanți au spus în cadrul atelierelor că experiența a fost una puternică din care au învățat cum este să fii judecat pe nedrept și „să nu te ajute nimeni”, din cauza preconcepțiilor și a puternicii discriminări față de anumite categorii sociale. Rezultatele s-au văzut în comportamentul uneia dintre participantele la acest exercițiu. Ea s-a ferit să folosească anumite cuvinte atunci când a fost întrebată ce credea despre noile minorități înainte de participarea la ateliere: „Acum nu știu... nu ar fi bine să spun asta”. Și-a ales cuvintele cu grijă și a recunoscut, rușinată, că deși nu avea o părere negativă despre minorități (fiecare în parte fiind discutată), erau anumite expresii pe care înainte lear fi spus mai departe, pentru că le-a auzit și pentru că nu s-a gândit cum ar putea afecta negativ o întreagă categorie: „despre moldoveni știi că... se zice că sunt bețivi, dar nu e bine să spui asta. E un stereotip și nu e neapărat adevărat.” O altă participantă la focus grupuri a povestit cum și-a schimbat și ea anumite comportamente: „ - Am fost genul de om care a discriminat. Dar am învățat cu timpul să nu mai cred tot ce mi se spune, nu tot ce zboară se mănâncă. Am învățat să-mi culeg singură informațiile și să nu-mi spun părerea sau sa judec, ci doar să-mi dau seama ce s-a întamplat cu acel om, de ce a fost tratat într-un fel, de ce este privit în alt fel de alți oameni și am încercat să caut cauza.” Prin investigarea aspectelor care i-au surprins pe elevi, am aflat atât care erau stereotipurile disponibile despre minoritățile abordate, dar și ce au reținut elevii ca fiind important, aspectele sub care și-au schimbat părerea. Elevii au fost surpinși să afle despre obiceiurile musulmane, despre îmbrăcăminte și semnificațiile ei, despre post și despre faptul că religia musulmană este o religie a păcii, iar interpretările negative ale acesteia sunt similare cu utilizarea în scop greșit a religiei creștine, așa cum a fost în cazul cruciadelor, dar și în alte exemple. Prin compararea creștinismului, cu care elevii erau familiarizați, cu Islamul, elevii au înțeles că religia poate fi folosită atât pentru lucruri bune, cât și pentru lucruri rele și și-au depășit preconcepțiile. Unul dintre elevi a spus: „Există două feluri de oameni. Cei care omoară și cei care înțeleg religia altfel. Nu trebuie să judeci o care după copertă.” Altul a adăugat faptul că „nu toată lumea e la fel”, pentru a-i susține argumentul. Unul dintre ei a spus că acest curs ar fi unul potrivit pentru rasiști, pentru a-i face să își schimbe părerea.
18
Informații care i-au surprins pe elevi Elevii au mai fost surprinși să afle că libanezii nu sunt musulmani într-o proporție așa mare precum credeau și că mulți indieni sunt musulmani. Au fost surprinși de orientarea antreprenorială a multora dintre reprezentanții noilor minorități. Ei au fost îndemnați să își imagineze Bucureștiul fără alte culturi și au fost întrebați ce cred ei că ar mânca, ce haine ar purta, pentru a înțelege câte lucruri bune, cu care bucureștenii s-au obișnuit, vin din partea altor culturi decât cea românească. Una dintre respondente a spus: „Mie mi se pare foarte frumos mai ales că s-au vazut și la noi, la generatia asta nouă, care mereu e în mișcare și în schimbare, și am găsit că avem multe lucruri în comun și cu celelalte nationalități, sunt multe lucruri și noi am luat din cultura lor multe chestii, și mancarea, și ei de la noi...”. Elevii au fost surprinși să afle că femeile musulmane, doar pentru că respectă tradiția și se îmbracă într-un mod care lor le atrage atenția, nu înseamnă că nu au putere de decizie și că nu se îngrijesc de visurile personale. Au ascultat povești ale unor femei care sunt educate și au diverse activități, care sunt fericite și pentru care această religie este o alegere, nu ceva impus. Unii elevi au menționat faptul că i-a surprins să vadă străini care au o părere bună despre România și despre București, că i-au făcut să fie mai conștienți de identitatea lor. O elevă a spus că prin dialogul cu o persoană străină, căreia i-a putut pune întrebări despre stilul ei de viață, și-a dat seama și de anumite lucruri legate de ea și de alegerile ei și a făcut-o să se înțeleagă mai bine și să își dea seama ce ar trebui să schimbe din atitudinea ei: „Când vorbești cu cineva de altă naționalitate, este ca o oglindă. Îți dai seama ce gândești și te schimbi, că poate nu e ok”. O altă participantă a spus: „ Ca să ne putem accepta pe noi, ar trebui să îi acceptăm și pe ceilalți.” Cu alte cuvinte, elevii au observat faptul că interacțiunea cu oameni din culturi diferite i-a ajutat să se vadă pe ei și orașul în care trăiesc în perspectivă și să revadă prin ochii altora lucruri pozitive sau negative la care ei nu s-ar fi gândit, „să apreciem ceea ce avem” și chiar să dorească să schimbe anumite lucruri.
Aprecierea modului de desfășurare a atelierelor și sugestii de îmbunătățire Elevii au spus că le-au plăcut foarte mult atelierele și că singura sugestie ar fi ca acestea să dureze mai mult. Pe parcursul discuției, însă, au mai apărut și alte idei. Ei și-ar fi dorit să petreacă mai mult timp în comunități, să viziteze mai multe locuri. Totodată, și-ar fi dorit
19
ca informația să fie mai puțin densă. Mai mulți elevi au spus că le-a părut rău că nu au avut mai mult timp să filmeze, să fotografieze și să descopere mai multe modalități de a lucra. Elevii au spus și că întâlnirile din cadrul atelierelor ar fi de dorit să înceapă mai târziu și să dureze mai puțin, dar să fie în număr mai mare. Ei au mai avut câteva sugestii: cei de la atelierul de arte vizuale au vrut să fi reprezentat vizual toți aceeași minoritate, pe rând, pentru a putea compara diferite viziuni asupra acestora. Alții au spus că ar fi vrut să fie implicați mai mult, inclusiv în partea de cercetare antropologică ce a stat la baza proiectului: „să aducem noi exemple vii”, „să punem noi întrebările”, „să mergem noi să căutăm persoanele”. Elevii au apreciat și munca în echipă și faptul că au beneficiat de sfaturi și echipamente, de resurse pe care nu le au la dispoziție în mod obișnuit. Unii dintre ei au menționat faptul că s-au simțit liberi să se exprime, s-au simțit ca acasă: „Împărtășirea ideilor fără a fi criticați”, „libertatea de opinie”. Elevii au apreciat faptul că discuțiile nu au fost teoretice, cu caracter general și faptul că informațiile primite au avut ca suport un film documentar sau excursii în aer liber, că au asociat culturile „cu o față”(un chip), învățând din experiența unor oameni reali: „cunoașterea prin experiență directă e cea mai valoroasă”, „când te familiarizezi direct cu o persoană e mai ușor apoi să vorbești despre ea”.
Discuții spontane pe tema drepturilor noilor minorități Pe parcursul focus grupurilor cu elevii au apărut trei discuții în contradictoriu, una referinduse la drepturile celor care nu au naționalitate română și se află pe teritoriul României, una despre neconcordanțe între obiceiuri și tradiții diferite și una despre cum te poți adresa unei persoane în funcție de naționalitatea sau etnia pe care o are. Discuția despre drepturile celor care nu au naționalitate română – mai ales cel de a se așeza oriunde și de a avea zi libere de la locul de muncă atunci când este o sărbătoare sau un eveniment ce nu este deja respectat prin lege. Una dintre participante considera că străinii nu ar trebui să aibă aceleași drepturi cu românii. Argumentul pe care l-a folosit a fost acela că „nici românii nu sunt tratați egal când pleacă în alte țări”. Răspunsurile celor care nu erau de acord au fost vagi, ceilalți participanți nu au luat în seamă această poziție. A doua discuție a fost despre cazuri în care elevii din cadrul focus grupului consideră că membrii populației majoritare ar trebui să înțeleagă anumite obiceiuri care nu le plac sau dacă este de dorit ca populația majoritară să își schimbe anumite reguli pentru a se adapta a minorități. Două dintre elevele participante au redus această temă la un exemplu ușor
20
de înțeles: „primirea unui musafir în casă”. Una dintre ele susținea că dacă musafirul nu e obișnuit să se descalțe și intră încălțat, va trebui să îi spună să se încalțe sau să o ajute să curețe în urma lui. Cealaltă spunea că ar fi mai bine să îl lase să intre încălțat, pentru a nu îl face să se simtă prost. Concluzia lor ar fi că unele probleme trebuiesc gândite mai mult înainte de a fi rezolvate. A treia discuție în contradictoriu a pornit de la idee că nu este bine să numești romii „țigani”, pentru că elevii aflaseră asta în cadrul atelierului de teatru. Unul dintre elevi a argumentat însă că „romii își spun ei înșiși așa” și a mai adus un argument, făcând o paralelă cu SUA. El a spus că „negrii își spun nigger unul altuia. Dacă ei fac asta între ei și vor să fim cu toții egali, de ce să nu le spunem și noi lor așa?”. Răspunsul a venit de la o altă participantă, care a spus: „pentru că nu ai de unde să știi că toți vor să își spună așa. Și nu vor toți să își spună așa.” Punctul de vedere al elevului a atras atenția asupra unor probleme pe care mass media le deformează. Neavând contact cu americani, elevul își formase o imagine din filme care nu prezintă aceste aspecte critic, așa că le preluase ca atare, fără să discearnă și generalizând. Interviurile cu mentorii din cadrul atelierelor au avut în vedere: • • •
Discuția bagajului de idei preconcepute ale elevilor Modurile în care aceste idei au fost deconstruite sau reevaluate Aprecierea metodelor utilizate și sugestii de îmbunătățire a acestora.
Idei preconcepute și curiozități Cele mai multe idei preconcepute pe care le aveau elevii erau legate de musulmani și, deși nu era una dintre minoritățile din tema proiectului, de romi. Puțini aveau cunoștințe despre obiceiurile din alte religii decât cea ortodoxă și au fost surprinși plăcut de discuțiile de la ateliere și de filmul documentar pe care l-au vizionat și discutat. Elevii nu aveau nici cunoștințe de bază, așa cum a spus unul dintre mentori, despre cetățenie, drepturi și obligații și ce trebuie să facă un străin pentru a obține cetățenie. Înțelegând mai bine aceste lucruri, ei au început să pună întrebări și unii dintre ei au spus că pare foarte dificil să obții cetățenie.
Modurile în care aceste idei au fost deconstruite sau reevaluate Din discuțiile cu mentorii, am aflat faptul că aceștia, prin exerciții de empatie, i-au ajutat pe elevi să înțeleagă mai bine cum este să fii etichetat. Unul dintre exercițiile relatate a fost ca aceștia să își imagineze cum ar fi pentru ei să plece într-o altă țară pentru a studia, lucra și poate pentru a se stabili acolo. Cum mulți dintre ei, așa cum relatează mentorul, erau dornici să plece, exercițiul i-a ajutat să își dea seama că nu este bine să judece înainte de a cunoaște, pentru că nici ei nu ar vrea să fie judecați. Totodată, așa cum a reieșit și din interviurile cu elevii, contactul cu persoane de alte naționalități, inclusiv prin intermediul documentarului vizionat, i-a ajutat pe elevi să
21
aprecieze faptul că locuiesc în București, pentru că au fost surprinși să afle că mulți străini apreciază acest oraș și își doresc foarte mult să stea aici. În cadrul atelierului de teatru, elevii au participat la două evenimente teatru forum, întrunul jucând o tânără de etnie romă și un grup de tineri care o jignesc, iar în celălalt, o italiancă în magazin care încearcă să plătească în euro, și alți oameni care stau la coadă, încercând să testeze răbdarea casieriței. Din discuția cu unul dintre mentori am înțeles că a ales nu doar una dintre noile minorități ca personaj, ci și o tânără de etnie romă pentru că românii au contact mai mult, sunt mai apropiați de romi, scopul exercițiului de teatru fiind de a intra în pielea unui personaj: „pentru asta trebuie să fii mai apropiat de personaj”. Astfel, exercițiul a avut un impact puternic asupra elevilor actori și a celor care au observat momentul și, pe lângă diferențele culturale, aceștia au reușit să interiorizeze o situație de discriminare cu care mulți dintre români se confruntă.
Aprecierea metodelor utilizate și sugestii de îmbunătățire a acestora Toți mentorii au menționat, la fel ca și elevii participanți, că ar fi necesare ateliere care să se desfășoare pe o perioadă mai lungă și la care să participe mai mulți reprezentanți ai minorităților abordate în proiect. Excursiile și momentele de teatru forum, împreună cu exercițiile de empatie pentru a înțelege înainte de a judeca, sunt metodele preferate de mentori și consideră că i-au ajutat pe mulți dintre participanți să înțeleagă ce înseamnă să fii discriminat și importanța unor astfel de experiențe de învățare de la cei din jur. Unul dintre mentori a menționat faptul că a avut dificultăți cu unii dintre elevi, care aveau reacții nepotrivite la atelier, atitudini rasiste. Acesta a considerat că ar trebui regândit modul de organizare, eventual realizarea atelierelor cu mai puțini participanți și într-un timp mai lung, pentru ca toate aceste situații să fie soluționate într-un mod constructiv.
22
Concluzii și recomandări Concluzii În cadrul atelierelor, elevii au avut ocazia de a interacționa direct și indirect (prin filmul documentar și discuțiile despre mai mute culturi) cu noile minorități. Participanții și mentorii consideră că acest lucru i-a ajutat să se cunoască mai bine pe sine, să aprecieze ce au, să aprecieze ceea ce aceste culturi le oferă și să înțeleagă efectele negative pe care etichetările, prejudecățile și discriminarea o au asupra oamenilor. Metodele cele mai bune pentru a face asta au fost considerate teatrul forum, exercițiile de empatie, de punere în locul unor persoane de naționalități diferite ce trebuie să facă față anumitor situații pe teritoriul României și excursiile în comunități, la lăcașele de cult. Unele aspecte discutate în cadrul atelierelor și contactul direct sau indirect cu reprezentanții noilor minorități au adus schimbări în bine în discursul elevilor, altele i-au făcut să fie mai precauți în a-și sune părerea. Într-unul dintre cazuri, mai exact, atunci când elevii au fost întrebați despre drepturile noilor minorități, în chestionarul de după participarea la atelier a crescut numărul de persoane care au o atitudine nefavorabilă egalității în drepturi cu acestea. Astfel, mai mulți elevi au spus că nu doresc ca reprezentanții noilor minorități să locuiască oriunde își doresc pe teritoriul țării, decât au spus înainte de participarea la atelier. Sub majoritatea aspectelor, însă, apropierea de noile minorități, dorința de a colabora cu persoane de naționalități diferite, stereotipuri și prejudecăți despre acestea, respondenții au arătat atitudini pozitive, mai ales în ceea ce privește aprecierea pentru diversitatea culturală și dorința de a schimba mentalitatea celor din jur, ultimul fiind și unul dintre cele mai importante aspecte pe care consideră că le-au învățat în urma participării la atelier. Pe tinerii din jurul lor îi văd ca fiind mai degrabă deschiși să cunoască și dornici de schimbare decât toleranți și implicați. Acest lucru ar putea să le susțină atitudinea celor care nu doresc să fie toleranți și nu vor să se implice pentru a schimba părerea celor din jur. Elevii au înțeles diversitatea culturală atât prin prisma similarităților dintre ei și reprezentanții noilor minorități cu care au intrat în contact, cât și prin prisma diferențelor, pe care le-au considerat interesante, spunând chiar că ar fi vrut să exploreze mai mult și să cunoască mai
multe persoane provenind din culturi diferite de a lor. Ambele moduri de a-i percepe pe cei din jur, fie că elevii s-au concentrat asupra asemănărilor cu persoane de alte naționalități sau etnii, fie că s-au concentrat asupra unor aspecte culturale diferite, pentru care au arătat interes, sunt abordări care duc la apropierea de noile minorități și înțelegerea și acceptarea lor. Elevii au spus că au învățat despre toleranță și acceptare, despre efectele negative ale judecăților și criticilor nefondate pe experiență, despre efectele negative ale zvonurilor și ale vorbelor aruncate: . Unii dintre ei au arătat un efort activ, chiar și în cadrul focus grupurilor, de a nu reproduce stereotipuri negative și de a se exprima într-un fel nou, diferit de cel din trecut. Totodată, elevii au învățat „să gândească” și „să se exprime liber” și au simțit că mediul în care s-au ținut atelierele și mentorii i-au ajutat în acest sens. Ei au învățat și lucruri tehnice, legate de artele pe care le-au practicat în cadrul atelierelor, în legătură cu care s-au arătat mulțumiți.
Recomandări Se dorește ca... • • • • •
• •
•
astfel de ateliere, să aibe sesiuni mai scurte, să fie în număr mai mare, pentru a putea aprofunda anumite aspect, pentru ca elevilor să le fie ușor să ajungă. elevii să fie implicați mai mult, eventual într-o cercetare antropologică, pentru a lua contact cât mai mult cu comunități în care nu au mai fost. temele de lucru să fie mai uniforme, pentru a putea face comparații și discuta mai mult fiecare naționalitate sau etnie. a fost menționată necesitatea mai multor aparate foto și materiale în general, pentru ca atelierele să se deruleze mai ușor. elevii să fie din mai multe licee sau măcar din mai multe clase, pentru a nu se cunoaște atât de bine între ei, relațiile fiind mai flexibile astfel, și rămânând loc de curiozități și dorință de a se cunoaște. elevii să facă mai multe jocuri de rol prin care să empatizeze cu membrii ai unor categorii sociale defavorizate conținutul unor ateliere care promovează toleranța și contribuie la reducerea discriminării ar fi de dorit să conțină și discuții despre discriminare structurală, pentru ca elevii să înțeleagă mai profund modul în care discriminarea îi afectează pe toți membrii societății conținutul acestui tip de ateliere ar fi de dorit să includă mai multe metode prin care elevii să învețe să fie persuasivi cu cei din jur atunci când promovează acceptarea și toleranța, pentru a ști cum să răspundă unor discursuri discriminatorii și pentru a fi mai siguri pe părerile astfel formate
Limitele cercetării Cercetarea a avut ca scop evaluarea impactului atelierelor creative asupra elevilor de liceu participanți. Impactul a putut fi studiat doar la nivel discursiv, însă, iar cercetătorul nu a
24
avut acces în cadrul atelierelor, nu a studiat într-o situație experimentală comportamentul elevilor. Așadar, rezultatele acestui studiu arată faptul că elevii și-au însușit într-o proporție destul de mare un discurs inclusiv și au învățat cum să se raporteze în discursul lor la persoane ce aparțin noilor minorități. Schimbări în comportamentele lor ar putea fi studiate doar experimental. Totodată, elevii care au participat la focus grupuri au fost dintre cei mai interesați de aceste ateliere și dintre cei mai deschiși către subiectele abordate. Cu toate astea, prin interviurile cu elevi și cu mentori, cercetătorul a avut acces la o paletă largă de discursuri, direct și indirect, și la modurile prin care acestea au fost încurajate sau deconstruite, căpătând, astfel, o imagine de ansamblu asupra modului în care s-au schimbat discursurile elevilor.
25
Bibliografie
Dovidio, J.F. & Gaertner, S.L., 2010. Intergroup bias. Handbook of social psychology. Voicu, O. et al., Barometrul integrării imigranČ›ilor, Available at: http://www.fundatia.ro/sites/default/files/BII 2014_final.pdf [Accessed April 2, 2016].
Anexe 1. Chestionarul de dinainte de ateliere CHESTIONAR B1 Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană va realiza în perioada următoare diferite activitati de conștientizare și promovare a diversitatii culturale in Bucuresti. Pentru ca acestea să fie cât mai potrivite pentru elevi, opinia voastră ne este de mare ajutor. Nu există răspunsuri corecte și răspunsuri greșite, ci doar puncte de vedere diferite. Chestionarele sunt anonime și completarea unui chestionar durează maxim 15 min. Vă mulțumim pentru ajutor. Q1. Spune-ne două caracteristici/calități ale tale
Q2. Despre ce crezi că este atelierul la care te-ai înscris? Care crezi că e scopul atelierului?
Q3. Ce te-a determinat să te inscrii la acest atelier?
Q4. Ce îți dorești de la aceste activități la care vei participa?
Q5. Oferă o notă acestor afirmații, de la 1 la 10, în funcție de cât de mult ți se potrivesc/ești de acord (încercuiește o cifră) Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama
Q5.1
Ce naționalitate are
Nu sunt deloc de acord
Mi se potriveste / sunt total de acord
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q5.2
Ce vârstă are
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q5.3
Dacă este religios sau nu.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q5.4
Ce religie are.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
27
Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama
Nu sunt deloc de acord
Mi se potriveste / sunt total de acord
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q5.5
Dacă are vreo dizabilitate.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q5.6
Când observ o dizabilitate la cineva, mă simt jenat(ă) să o aduc în discuție.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q6. Ai încercat vreodată să schimbi lucrurile din jurul tău în bine? Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama 1
Da
Cum? Ce ai facut?
Q6.1_com
2
Nu
Ce anume te-a împiedicat?
Q6.2_com
Q7. Crezi că tinerii de vârsta ta, din jurul tău, sunt, mai degrabă.... (Bifează o căsuță pe fiecare rând) Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama Q7.1a
dornici de schimbare
Q7.1b
rezistenți la schimbare
Q7.2a
toleranți
Q7.2b
intoleranți
Q7.3a
implicați
Q7.3b
neimplicați
Q7.4a
dornici sa accepte diversitatea culturala
Q7.4b
rezistenti in a accepta ca diversitatea culturala
Q7.5a
interesati sa cunoasca oameni de alte nationalitati
Q7.5b
dezinteresati sa cunoasca oameni apartinand altor nationalitati
Q8. Ce iti place cel mai mult la tinerii de vârsta ta din București?
Q9. Prin ce crezi că se deosebesc tinerii care locuiesc în alte capitale ale lumii de un tânăr de vârsta ta din București?
Q10. Care e primul cuvânt care îți vine în minte atunci când auzi expresia „diversitate culturală”?
Q11. Ce înseamnă pentru tine diversitatea culturală a unui oraș?
Q12. Da-mi un exemplu de diversitate culturală din București.
Q13. Care este primul cuvânt care îți vine în minte când auzi cuvântul “toleranță”?
Q14. Ce înseamnă pentru tine să fii tolerant?
Q15. În opinia ta, care sunt cele mai numeroase trei nationalitati din București (în afara de români)? Naționalitate Q15.1 Q15.2 Q15.3 Q16. Dintre următoarele categorii de persoane de alte nationalități ce locuiesc în București, pe reprezentanții ai cărei categorii îi cunoști personal? da
nu
Q16.br
Britanici
1
2
Q16.mo
Cetateni din Republica moldova
1
2
Q16.ch
Chinezi
1
2
Q16.fr
Francezi
1
2
Q16.it
Italieni
1
2
da
nu
Q16.in
Indieni
1
2
Q16.lb
Libanezi
1
2
Q16.tr
Turci
1
2
Q17. Ai in cercul tau de colegi / cunoscuti/ vecini/ amici vreun tanar de alta nationalitate? Daca da, ce nationalitate? Q17.1_nat_ ce nationalitate? 1
Da
Q6.1_com
2
Nu
Q6.2_com
Q18. Ai fost implicat pana acum intr-o activitate/ actiune/ un context in care ai lucrat cu un tanar de alta nationalitate? Q18.1_nat_ ce activitate/in ce context? 1
Da
Q6.1_com
2
Nu
Q6.2_com
Q19. In ce masura ai accepta sa fii implicat impreuna cu un tanar de alta nationalitate intr-o activitate / atelier/ proiect?
Deloc 1
In foarte mare masura 2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q20. Cu care din urmatoarele nationalitati de tineri ai fi dipus sa colaborezi intr-un proiect? da
nu
Q20.br
britanici
1
2
Q20.mo
Cetateni din Republica moldova
1
2
Q20.ch
Chinezi
1
2
da
nu
Q20.fr
Francezi
1
2
Q20.it
Italieni
1
2
Q20.in
Indieni
1
2
Q20.lb
Libanezi
1
2
Q20.tr
Turci
1
2
Q21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt mai apropiate de ceea ce crezi tu? Cu cat ești de acord mai mult cu o afirmatie, cu atat vei alege o cifra de la capatul scalei. De exemplu daca ești total de acord ca O societate dezvoltată își promovează și protejează cultura și tradițiile., alege cifra 1.Daca ești de acord că O societate dezvoltă își adaptează mereu cultura și tradițiile, promovând culturile tuturor locuitorilor, atunci vei alege cifra 5. Q21.1
Q21.2
Q21.3
Q21.4
O societate dezvoltata pune mai degraba accent pe pastrarea propriei identitati culturale Străinii care se stabilesc într-o altă țară trebuie să adopte mai degraba limba, tradițiile, cultura acelei țări Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară străină ar trebui să poata locui oriunde doresc pe teritoriul acelei tari Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să aibe de la inceput aceleași drepturi ca si cetățenii acelei țări
1
1
1
1
2
2
2
2
3
3
3
3
4
4
4
4
5
5
5
5
O societate dezvoltata asigura atat pastrarea propriei identitati culturale cat si dezvoltarea identitatii nationalitatilor conlocuitoare Străinii care se stabilesc într-o altă țară trebuie să își păstreze mai degraba limba, tradițiile, cultura tarii din care provin. Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară străină ar trebui să locuiasca în același cartier/ intr-o singura zona a tarii Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să aștepte câțiva ani pentru a avea aceleași drepturi ca cetățenii acelei țări.
Q22. In ce masura consideri ca tinerii de alte nationalitati sunt integrati in societatea romaneasca? Deloc
In foarte mare masura
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.br
Britanici
Q22.md
Cetateni din Republica moldova
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.ch
Chinezi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.fr
Francezi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.it
Italieni
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.in
Indieni
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.lb
Libanezi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22.tr
Turci
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22. In ce masura consideri ca tinerii de alte nationalitati sunt integrati in societatea romaneasca? sa…
britanic moldovean
chinez
francez
italian
indian
libanez
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
3. fii prieten cu un tanar ….
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
4. locuiesti pe aceeasi strada cu un
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
5. ai coleg de birou un/o…
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1. imparti camera de camin cu un student/a… 2. mergi la cina preparata de un vecin/a…
6. mergi la un eveniment in limba materna a unui coleg/a…
turc
7. ca sora/fratele tau sau alta ruda apropiata sa se casatoreasca cu un/o…
Date socio-demografice V. Varsta în ani împliniți ...................................................................................... S. Sex: 1. F
2. B
C. Clasa ..................................................................................................................... A. Atelierul la care participi ..............................................................................
N. Naționalitatea (sau naționalitățile) ........................................................... L. Limbile pe care le vorbești fluent .............................................................. GOS. Din câți membri este formată gospodăria ta (inclusiv tu) ........ VEN. Venitul lunar net aproximativ al familiei tale este: 1. 2. 3. 4. 5.
Sub 2000 lei Între 2000 – 3000 lei Între 3000 – 5000 lei Peste 5000 lei Nu stiu/Parintii mei nu au discutat acest aspect cu mine
Acesta a fost chestionarul. Sperăm că nu te-am obosit și îți mulțumim foarte mult pentru răspunsurile date! Echipa Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativa Europeană
2. Chestionarul de după participarea la ateliere CHESTIONAR A1 Iti multumim ca ai participat la activitatile Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană de conștientizare și promovare a diversitatii culturale in Bucuresti. Pentru ca ne dorim sa continuam acest gen de activitati si pentru a ne asigura ca acestea sunt potrivite pentru elevi, opinia voastră ne este de mare ajutor. Nu există răspunsuri corecte și răspunsuri greșite, ci doar puncte de vedere diferite. Chestionarele sunt anonime și completarea unui chestionar durează maxim 15 min. Vă mulțumim pentru ajutor. Q1. Daca ar fi sa dai o nota de la 1 la 10 pentru intreaga experienta cu atelierul la care ai participat, ce nota ai da? 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q2. De ce?
Q3. In ce masura ai recomanda acest atelier celui mai bun prieten al tau? Deloc 1
In foarte mare masura 2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q4. De ce?
Q5. Care sunt 1-3 lucruri pe care le-ai invatat in cadrul acestui atelier
Q6. In ce masura ai spune ca acest atelier ti-a oferit posibilitatea de a invata despre…. Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama
Destul de mare
In foarte mare
masura
masura
2
3
4
1
2
3
4
1
2
3
4
Deloc
In mica masura
Q6_1 diversitatea culturala
1
Q6_2.tinerii de alte nationalitati din Bucuresti Q6_3 toleranta
34
Când întâlnesc pe cineva, este important să îmi dau seama
Deloc
In mica masura
Q6_4 Diferite metode de a schimba perceptiile oamenilor referitoare la tinerii de alte nationalitati care locuiesc in Bucuresti
1
2
Destul de mare
In foarte mare
masura
masura
3
4
Q7. Care crezi că a fost scopul atelierului?
Q8. Acest atelier ti-a schimbat in vreun fel opinia despre tinerii de varsta ta de alte nationalitati din Bucuresti? Cum, in ce fel?
Q9. Ce înseamnă pentru tine diversitatea culturală a unui oraș?
Q10. Care e un lucru important despre diversitatea culturala pe care l-ai invatat ca urmare a participarii tale la atelier?
Q11. Ce înseamnă pentru tine să fii tolerant?
Q12. Care e un lucru important despre toleranta pe care l-ai invatat ca urmare a participarii tale la atelier?
Q13. Cât de mult îți dorești să aplici metodele pe care le-ai observat în cadrul acestor ateliere pentru a schimba tu însăți/însuți mentalitatea oamenilor în bine? 4. Foarte mult 3. Destul de mult 2. Destul de putin 1. Foarte putin Q14. Tinand cont de experienta ta cu acest proiect, in ce masura ai fi dispus sa te implici in viitor in alte proiecte de sustinere a diversitatii culturale? 4. In foarte mare masura 3. Masura mare 2. Masura mica 1. Deloc/ in foarte mica masura
Q15. Daca ai vrea sa te implici, care este o actiune ce tine de sustinerea diversitatii culturale pe care ai vrea sa o faci?
Q16. În opinia ta, care sunt cele mai numeroase trei nationalitati din București (în afara de români)? Naționalitate Q16.1 Q16.2 Q16.3 Q17. Prin ce crezi că se deosebesc tinerii care locuiesc în alte capitale ale lumii de un tânăr de vârsta ta din București?
Q18. Dintre următoarele categorii de persoane de alte nationalități ce locuiesc în București, pe reprezentanții ai cărei categorii îi cunoști personal? da
nu
Q16.br
Britanici
1
2
Q16.mo
Cetateni din Republica moldova
1
2
Q16.ch
Chinezi
1
2
Q16.fr
Francezi
1
2
Q16.it
Italieni
1
2
Q16.in
Indieni
1
2
Q16.lb
Libanezi
1
2
Q16.tr
Turci
1
2
Q19. Ai in cercul tau de colegi/cunoscuti/vecini/amici vreun tanar de alta nationalitate? Daca da, ce nationalitate? Q19.1_nat_ ce nationalitate? 1
Da
2
Nu
Q20. Ai fost implicat pana acum intr-o activitate/ actiune/ un context in care ai lucrat cu un tanar de alta nationalitate? Daca da, ce nationalitate? Q20.1_nat_ ce activitate/in ce context? 1
Da
2
Nu
Q21. In ce masura ai accepta sa fii implicat impreuna cu un tanar de alta nationalitate intr-o activitate/atelier/proiect? Deloc 1
In foarte mare masura 2
3
4
5
6
7
8
9
10
Q22. Cu care din urmatoarele nationalitati de tineri ai fi dipus sa colaborezi intr-un proiect? da
nu
Q22.br
Britanici
1
2
Q22.mo
Cetateni din Republica moldova
1
2
Q22.ch
Chinezi
1
2
Q22.fr
Francezi
1
2
Q22.it
Italieni
1
2
Q22.in
Indieni
1
2
Q22.lb
Libanezi
1
2
Q22.tr
Turci
1
2
Q23. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt mai apropiate de ceea ce crezi tu? Cu cat ești de acord mai mult cu o afirmatie, cu atat vei alege o cifra de la capatul scalei. De exemplu daca ești total de acord ca O societate dezvoltată își promovează și protejează cultura și tradițiile., alege cifra 1.Daca ești de acord că O societate dezvoltă își adaptează mereu cultura și tradițiile, promovând culturile tuturor locuitorilor, atunci vei alege cifra 5. Q23.1
O societate dezvoltata pune mai degraba accent pe pastrarea propriei identitati culturale
1
2
3
4
5
O societate dezvoltata asigura atat pastrarea propriei identitati culturale cat si dezvoltarea identitatii nationalitatilor conlocuitoare
Q23.2
Q23.3
Q23.4
Străinii care se stabilesc într-o altă țară trebuie să adopte mai degraba limba, tradițiile, cultura acelei țări
1
Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară străină ar trebui să poata locui oriunde doresc pe teritoriul acelei tari
2
1
Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să aibe de la inceput aceleași drepturi ca si cetățenii acelei țări
2
1
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
Străinii care se stabilesc într-o altă țară trebuie să își păstreze mai degraba limba, tradițiile, cultura tarii din care provin. Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară străină ar trebui să locuiasca în același cartier/ intr-o singura zona a tarii Persoanele de alta nationalitate care se stabilesc într-o țară nouă ar trebui să aștepte câțiva ani pentru a avea aceleași drepturi ca cetățenii acelei țări.
Q24. Cu care din urmatoarele afirmatii esti de acord si cu care nu? sa…
britanic moldovean
chinez
francez
italian
indian
libanez
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
da
nu
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
3. fii prieten cu un tanar ….
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
4. locuiesti pe aceeasi strada cu un
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
5. ai coleg de birou un/o…
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1. imparti camera de camin cu un student/a… 2. mergi la cina preparata de un vecin/a…
6. mergi la un eveniment in limba materna a unui coleg/a…
turc
7. ca sora/fratele tau sau alta ruda apropiata sa se casatoreasca cu un/o…
Date socio-demografice V. Varsta în ani împliniți ...................................................................................... S. Sex: 1. F
2. B
C. Clasa ..................................................................................................................... A. Atelierul la care participi ..............................................................................
N. Naționalitatea (sau naționalitățile) ........................................................... L. Limbile pe care le vorbești fluent .............................................................. GOS. Din câți membri este formată gospodăria ta (inclusiv tu) ........ VEN. Venitul lunar net aproximativ al familiei tale este: 1. 2. 3. 4. 5.
Sub 2000 lei Între 2000 – 3000 lei Între 3000 – 5000 lei Peste 5000 lei Nu stiu/Parintii mei nu au discutat acest aspect cu mine
Acesta a fost chestionarul. Sperăm că nu te-am obosit și îți mulțumim foarte mult pentru răspunsurile date! Echipa Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativa Europeană