Raport de cercetare Campus Creativ by Asociatia MAIE

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Campus Creativ Raport final cercetare

Echipa de cercetare: Andrei MIHAIL Elena TRIFAN

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Cuprins

Introducere

…. Pag. 1

Comportamente, percepții și practici ale timpului liber în Complexul Studențesc Regie

…. Pag. 2

Universul de cercetare

…. Pag. 4

Patternuri de petrecere a timpului liber în localitatea de proveniență

…. Pag. 7

Percepții despre Regie

…. Pag. 8

Evaluarea Regiei

….

Pag.

Percepții ale zonei de intervenție

….

Pag.

Patternuri de petrecere a timpului liber în București

….

Pag.

Timp liber în Regie

….

Pag.

Lipsuri ale infrastructurii de timp liber/culturale

….

Pag.

Lipsuri generale ale Regiei

….

Pag.

Propuneri și soluții ale rezidenților

….

Pag.

Concluzii

….

Pag.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Percepții și interacțiuni cu spațiul ale locuitorilor vecinătății Regiei Date socio-demografice

…. Pag. 48

Concluzii

…. Pag. 49

Concluzii finale și recomandări 51

…. Pag. 38

…. Pag.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Introducere Cercetarea propusă în cadrul proiectului ”Campus Creativ” a urmărit să ofere o imagine detaliată a petrecerii timpului liber în Complexul Studențesc Regie. Spațiul, construit în a doua jumătate a secolului XX pentru a adăposti numărul tot mai mare de studenți ai Universității Politehnice București s-a dezvoltat începând cu anii `90 în conformitate cu liberalizarea ofertei de petrecere a timpului liber și concesionarea terenurilor din interiorul campusului pentru dezvoltarea unor afaceri în acest sens. Pe această bază, putem vorbi despre o zonă atipică de locuire a Bucureștiului, caracterizată pe de o parte de o densitate mare a locuirii, de temporalitatea sa exactă și, adiacent, de media de vârstă a locuitorilor, care se găsește ceva mai sus de 20 de ani. Aceste caracteristici pot transforma la rândul lor viața cotidiană a locuitorilor care se învecinează cu Regia; aceste influențe sunt în egală măsură importante pentru a înțelege relația noilor, dar și vechilor, locuitori ai Bucureștiului cu această zonă atipică în care proiectul ”Campus Creativ” și-a propus să intervină. Pornind de la cele expuse mai sus, metodologia de cercetare folosită în cadrul proiectului ”Campus Creativ” a urmărit cele două spații diferite, dar complementare. Focusul principal a fost setat pe urmărirea atitudinilor, nevoilor, percepțiilor și comportamentelor principalilor utilizatori ai spațiilor publice ale campusului, locuitorii căminelor. Cercetarea acestor indicatori s-a făcut prin îmbinarea unor metode calitative cu altele cantitative; am ales această strategie pentru a avea o dimensiune statistică a fenomenelor urmărite, dar și pentru a scoate la suprafață amănuntele relevante ale acestora prin care să le înțelegem cât mai precis. În plus, ne-am concentrat atenția pe interacțiunile dintre vecinătăți și Regie, adică pe identificarea percepțiilor și comportamentelor de folosire a spațiului în cazul celor care locuiesc în Parcela Belvedere și în zona Primăriei Municipiului București (sediul temporar de pe Splaiul Independenței). Cercetarea vecinătăților a măsurat și intensitatea acestor interacțiuni, pentru a stabili dacă există legături constante între locuitori și aceste spații. Detalierea instrumentelor, aplicarea lor și analiza rezultatelor obținute se găsesc mai departe, în cadrul prezentului raport. Prezenta cercetare a fost gândită în raport cu obiectivele proiectului ”Campus Creativ”. Metodele și instrumentele de cercetare au fost construite astfel încât să scoată la iveală informații pe care să se bazeze activitățile ulterioare gândite în cadrul proiectului. Rapoartele intermediare care au fost redactate în urma cercetării au fost folosite în cadrul atelierelor creative devenind baza intervențiilor practice asupra spațiului de petrecere a timpului liber. Calitatea unor astfel de intervenții este dată Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

întotdeauna de înrădăcinarea lor în nevoile și practicile celor cărora le sunt dedicate, noii locuitori ai Bucureștiului găzduiți de Regie, în acest caz.

Comportamente, percepții și practici ale timpului liber în Complexul Studențesc Regie Campusul Universitar ”Regie” este o zonă de locuire atipică a Bucureștiului. Caracterul special al locuirii este dat de intervalul fix de timp pe care rezidenții îl petrec aici. Astfel, cei mai mulți dintre rezidenți părăsesc căminul după cel mult patru ani de la mutare, odată cu absolvirea facultății. O parte mai rămân în campus pentru cel mult doi ani, pe perioada masterului. Dintre ei, foarte puțini continuă cariera universitară cu doctoratul, numărul doctoranzilor care locuiesc în Regie fiind infim. Pornind de aici, o altă caracteristică specifică locuirii în Regie este vârsta rezidenților, majoritatea părăsind campusul în jurul vârstei de 24 de ani. Astfel, putem vorbi de o zonă rezidențială foarte dinamică în care, în fiecare an, cei care termină facultatea își părăsesc locul din cămin pentru a fi înlocuiți de nou-veniți. Din acest punct de vedere, cercetarea nevoilor și practicilor de petrecere a timpului liber locuitorilor este, la rândul său, specială; la fel este și intervenția urbană. Construirea instrumentelor de cercetare a fost, din acest punct de vedere, o provocare. Ele trebuiau să măsoare nevoile și practicile unor rezidenți care ori erau proaspăt mutați în campus (studenții de anul I), ori stăteau de mai mulți ani aici, dar schimbaseră anual camera. În plus, prin rezultatele cercetării, care sunt punctul de plecare al materializării atelierelor de intervenție, ne-am propus să revelăm și fenomenele care dăinuie generațiilor actuale de locatari ai Regiei; astfel, dorim contextualizarea practicilor din prezent pentru a întări caracterul sustenabil în timp al proiectului general. Instrumentele de cercetare au fost calibrate pentru a răspunde unuia dintre principalele puncte cheie ale proiectului: Identificarea nevoilor de locuire și de petrecere a timpului liber, precum și a modalităților de animare și reamenajare urbană de interes pentru locuitorii din zona Regie. În această cheie, ne-am propus să identificăm percepțiile rezidenților legate de locuirea în Regie, practicile de petrecere a timpului liber, locurile din campus și tipurile de activități aferente acestora, dar și nevoile de transformare a infrastructurii pentru îmbunătățirea experienței timpului liber. De asemenea, împreună cu respondenții am încercat să definitivăm o serie de propuneri punctuale de intervenție urbană care să le răspundă nevoilor. O provocare a fost delimitarea conceptului de timp liber; am Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

încercat să configurăm o definire cât mai permisivă pentru a lăsa interlocutorilor libertatea de a stabili singuri cum se raportează la concept. Pe această bază am considerat ”timp liber” tot timpul pe care studentul îl petrece în afara cursurilor de la facultate și a orelor petrecute la serviciu, acolo unde e cazul. Zona luată în considerare a inclus, conform obiectivelor proiectului ”Campus Creativ”, atât aria căminelor studențești, cât și parcul Politehnicii, zona în care se găsește rectoratul și celelalte clădiri ale facultăților Universității Politehnice București. Nu am pornit de la o delimitare precisă a granițelor zonei de cercetare pentru a vedea cum sunt ele considerate de interlocutori. De asemenea, am avut în vedere trei tipuri de spații: locurile publice ale campusului (urmând definirea interlocutorilor), spațiile comune ale căminelor unde se strâng locuitorii acestora, dar și camerele celor cu care am vorbit. Cele din urmă, cu toate că nu fac obiectul intervenției proiectului ”Campus Creativ”, sunt importante de studiat deoarece timpul petrecut aici este complementar celui petrecut în afara lor, ceea ce ajută la construirea tabloului complet al petrecerii timpului liber în campus. Construcția instrumentelor de cercetare calitativă a pornit de la următoarele întrebări de cercetare: 

Unde își petrec timpul liber locuitorii Regiei? Care sunt locurile din București frecventate cel mai des de către rezidenții Regiei? Care sunt motivele pentru care preferă locurile respective? Care sunt rețelele sociale formate în jurul locurilor respective?



Unde își petrec timpul liber în Regie? Care sunt cele mai populare și nepopulare spații ale campusului? Ce se întâmplă acolo? În ce contexte cotidiene sunt ele ”folosite”?



Ce lipsește campusului universitar pentru îmbunătățirea experienței de locuire și de petrecere a timpului liber a propriilor locuitori? Ce și-ar dori studenții de aici să se construiască sau să se schimbe în acest sens?



Cum văd rezidenții dezvoltarea proiectului ”Campus Creativ” pentru ca rezultatele sale să contribuie la creșterea calității spațiilor publice?

Pentru a răspunde întrebărilor de cercetare, am ales două metode complementare de culegere a datelor. Fiind vorba despre teme care nu au fost cercetate în trecut, am ales să folosim interviul structurat ca prim instrument al cercetării calitative. Informațiile accesate astfel au fost folosite pentru definitivarea unei grile aplicate în cadrul unor interviuri de grup care au urmărit aprofundarea datelor inițiale. În prima etapă a cercetării calitative au fost realizate 14 interviuri cu locuitori ai Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

căminelor. Grila de interviu a fost completată de alte două instrumente care și-au propus identificarea delimitărilor mentale ale spațiului Regiei și a punctelor slabe și tari ale locului în ceea ce privește experiența timpului liber. Interlocutorii au fost rugați, la începutul interviului, să traseze granițele Regiei pe o hartă mai largă a Sectorului 6. Hărțile rezultate vor fi analizate mai târziu în acest raport. Identificarea minusurilor și plusurilor ofertei de petrecere a timpului liber în Regie a fost realizată printr-o analiză SWOT, propusă de operatori la sfârșitul interviurilor individuale. Rezultatele acestora vor fi detaliate, la rândul lor, pe parcursul acestui raport. Interviurile au fost urmate de 6 focus-group-uri la care au participat subiecți recrutați de Liga Studenților Facultății de Automatică și Calculatoare. Interviurile au fost realizate, în general, în camerele subiecților. Trei dintre ele au fost făcute în localuri din campus, baruri care au fost alese de subiecți și au fost menționate pe parcursul aplicării instrumentelor de cercetare. Focus-group-urile au fost organizate în sălile Facultății de Automatică și Calculatoare, câte două în paralel, într-o sâmbătă, duminică și luni, după ședința Ligii Studenților. Am făcut 6 interviuri de grup pentru a asigura diversitatea socio-demografică a participanților pe de o parte, dar și pentru a verifica redundanța informațiilor culese. Pattern-urile identificate au fost urmărite până când noile informații s-au suprapus celor existente, ultimele întâlniri nuanțând doar datele culese anterior. Ulterior, pe baza informațiilor obținute în urma cercetării calitative am realizat categoriile care au stat la baza chestionarului aplicat în a 2-a etapă a cercetării. Astfel, metodele cantitative de cercetare au un caracter complementar celor calitative, având ca obiectiv stabilirea relevanței statistice a informațiilor culese în prima etapă. Pentru asta au fost aplicate 200 de chestionare on-line; întrebările au fost urcate pe platforma Google Forms și au fost trimise studenților aflați în baza de date a Ligii Studenților Facultății de Automatică și Calculatoare, astfel încât să fie păstrată diversitatea de gen, vârstă, locuire și an de studiu pe care am urmărit-o și la aplicarea celorlalte instrumente de cercetare. Chestionarele completate au fost sintetizate automat de platformă într-o bază de date care a fost curățată și sistematizată pentru a putea sintetiza și corela răspunsurile obținute. Informațiile extrase în urma cercetării cantitative a proiectului ”Campus Creativ” vor fi detaliate mai jos, împreună cu cele obținute în urma demersului calitativ. Menționăm că respondenții au fost obligați prin setările chestionarului online să completeze cu un răspuns fiecare câmp al documentului, astfel încât nu există un procent de non-răspunsuri; graficele detaliate mai jos reprezintă totalitatea răspunsurilor pe care cei care au completat chestionarul le-au dat prin

Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

intermediul celor 200 de documente procesate. Considerăm că folosirea atât a metodelor calitative cât și a celor cantitative a fost benefică pentru validitatea și fidelitatea informațiilor.

Universul de cercetare Studenții Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București care locuiesc în căminele din Regie provin, în general, din localitățile din sudul și sud-estul României. Studentul tipic ajunge în București după ce termină liceul, Facultatea de Automatică și Calculatoare fiind prima opțiune atunci când își alege parcursul universitar. Astfel, pentru majoritatea interlocutorilor noștri, Bucureștiul a însemnat prima experiență de locuire în afara orașului de proveniență, iar Regia singura reședință din capitală. Tinerii studenți ajung aici la vârsta de 19 ani și părăsesc campusul, cu mici excepții, la 23 de ani, odată cu terminarea ciclului de licență. Un procent semnificativ dintre aceștia încep să lucreze în a doua jumătate a ciclului de licență. Cei mai mulți dintre ei își găsesc loc de muncă în domeniul în care studiază, oferta de job-uri în IT fiind foarte amplă. Pentru cercetarea calitativă am recrutat studenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare care să respecte o diversitate socio-demografică conformă cu următorii indicatori: gen, an de studiu, căminul în care locuiesc, vechime a locuirii în campus. Astfel, la cele 14 interviuri au participat 10 persoane de gen masculin și 4 de gen feminin; diferența este dată de structura de gen a studenților facultății, preferată preponderent de băieți. Din punct de vedere al anului de studiu, la interviuri au participat 3 studenți aflați în primul an al ciclului de licență, patru din anul 2, trei din anul 3 și doi studenți în an terminal. În plus, au fost realizate două interviuri cu studenți ai ciclului masteral. Toți aceștia locuiesc sau au locuit în toate cele cinci cămine ale facultății, dar și în alte cămine din campus sau chiar și din afara Regiei. Vechimea locuirii se desfășoară în intervalul 3 luni, pentru studenții din anul 1, până la 4 ani, în cazul celor de la master. Cele șase focus-group-uri au adunat o medie de 6 participanți, dintre care aproximativ un sfert au fost persoane de gen feminin. Și aici vârstele participanților au fost cuprinse în același interval, la fel ca și anul de studiu și vechimea locuirii, media apropiindu-se mai degrabă de prima jumătate a ciclului de licență. Participanții la interviurile de grup au locuit la rândul lor în toate cele 5 cămine ale Facultății de Automatică și Calculatoare, dar și în altele din Campus. Nici unul nu a locuit în alte

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

cartiere din București, decât pe perioade foarte scurte pentru admiterea la facultate sau vizite la rude și prieteni. O persoană a făcut un an de facultate la Sibiu, unde a locuit în căminul Facultății de Calculatoare de acolo. Informațiile sale au fost foarte utile; experiența locuirii în căminul din Sibiu a fost comparată cu cea din Regie, fapt ce a permis conturarea unor probleme și soluții complementare celor identificate în celelalte întâlniri. Persoana respectivă a fost și singura care a participat la cercetarea calitativă care a provenit din zona Ardealului; restul, așa cum am menționat anterior, au ajuns la București din urbanul și ruralul Olteniei, Munteniei, Dobrogei și sudului Moldovei. Din datele rezultate în urma aplicării instrumentelor cantitative a populației rezultă următoarea structură socio-demografică a eșantionului: din punct de vedere al genului 64% dintre respondenți au fost bărbați, restul de 36% fiind femei. Subiecții provin în 67% din cazuri din mediul urban și 33% din zona rurală a României. Marea majoritate provin din județele din sudul țării și din zona de sud a Moldovei, după cum apare și în distribuția pe județe cuprinsă în harta de mai jos. Menționăm că harta cuprinde județele care au întrunit un procent mai mare de 3% în ceea ce privește proveniența interlocutorilor. Se observă că Universitatea Politehnică din București este atrăgătoare mai ales pentru cei născuți în aceste județe ale României, tinerii liceeni din Transilvania și nordul Moldovei preferând, mai degrabă, alte centre universitare. Printre cei care au completat chestionarul a existat și o persoană originară din Republica Moldova, venită la București datorită burselor acordate absolvenților de liceu din această țară.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Așa cum ne-am propus și în proiect majoritatea respondenților au fost studenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare (86%). Restul de 14% sunt studenți ai altor Facultăți ai Universității Politehnica din București, rezidenți, la rândul lor, ai Complexului Studențesc Regie. Repartiția pe vârstă corelează cu anii de studiu ai fiecărui respondent, astfel încât eșantionarea să includă toate ciclurile universitare existente.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Din punct de vedere al tipului de locuire în cămine, 49.7% dintre respondenți locuiesc în camere cu patru locuri cu modul, 47.2% în camere cu două locuri cu baie pe hol și 3% în camere cu patru locuri cu baie pe hol. Dintre toți, doar 15% au locuit în trecut în afara campusului pentru mai mult de 6 luni, ceea ce reliefează legăturile puternice care se creează între tinerii studenți și campusul din Regie. De asemenea, repartizarea conform statutului ocupațional se găsește mai jos. Peste trei sferturi dintre studenți aleg să nu muncească în perioada facultății concentrându-se pe activitățile școlare. Timpul liber preferă să și-l dedice unor activități care nu sunt considerate muncă.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Patternuri de petrecere a timpului liber în localitatea de proveniență Studenții care au participat la cercetarea calitativă au comparat posibilitățile de petrecere a timpului liber oferite de București cu cele oferite de localitățile de origine. Toți au declarat că Bucureștiul este mult mai ofertant din acest punct de vedere. În plus, ”acasă” fiecare se confrunta și cu limitările impuse de părinți în ceea ce privește timpul liber. În Ploiești nu sunt locuri în care să îți petreci timpul liber ca în București. După ora 10 orașul e mort, spune Răzvan despre orașul în care și-a petrecut copilăria și adolescența. În general, orașele mai mici sunt considerate plictisitoare, timpul liber fiind împărțit între orele de liceu, plimbările cu prietenii și frecventarea puținelor baruri care există în localitățile respective. Timpul liber petrecut afară este limitat și de ora de închidere a respectivelor localuri, dar și de practicile locuitorilor din orașe. Așa cum reiese și din cele spuse de Răzvan, în jurul orei 22:00 tinerii se retrăgeau în case, orașul neoferindu-le alte opțiuni pentru socializare în exterior. Locuitul cu părinții reprezintă, la rândul său, un minus din acest punct de vedere, socializarea între tineri fiind inhibată de prezența primilor în case. Răzvan își aduce aminte că înainte, acasă nu prea stăteam prin casă că mă plictiseam să stau toată ziua în casă. Aici nu știu, să stau în cămin, nu neapărat la mine în cameră, nu mă plictisesc. Nu simt nevoia așa de mare să ies din casă. Acasă, ”casa” este un spațiu controlat de părinți în care tinerii nu se pot comporta în voia lor, nu pot

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

socializa cu cine și când vor și nu pot avea activitățile pe care și le doresc. De aceea, mulți sunt tentați să iasă afară pentru a găsi o libertate limitată acasă; pentru mulți libertatea de afară este și ea limitată de oferta nesatisfăcătoare de petrecere a timpului liber din localitățile în care trăiau. Localitățile de origine sunt deficitare și din punct de vedere al infrastructurii sportive. Erika a menționat că acasă își împărțea timpul liber între ieșiri prin oraș cu prietenii, plimbări prin parc și jucat baschet în curtea liceului. Pentru Mihai a fost chiar mai rău. El s-a plâns în timpul unui interviu că acasă nu putea să meargă cu bicicleta, nu avea unde să înoate, să patineze sau să alerge, deoarece parcurile nu era amenajate. În București a găsit toate aceste infrastructuri, motiv pentru care spune că nu s-ar mai întoarce acasă după terminarea facultății. Oferta de timp liber propusă de București este un catalizator important al mobilității persoanelor intervievate. Fără să excludem și alți factori precum oferta de locuri de muncă, posibilitățile de petrecere a timpului liber găsite aici contribuie la decizia celor mai mulți dintre studenți de a se stabili în capitală și după terminarea studiilor. Diferențele între București și localitățile de origine se accentuează atunci când apare în discuție consumul cultural. Din acest punct de vedere, capitala propune o diversitate copleșitoare; teatrele, cinematografele, concertele, stand-up comedy și multe altele sunt menționate prin comparație cu orașe în care posibilitățile se reduc la câteva concerte și, foarte rar, cinematografe. În acest context, Bucureștiul, dar și Regia, sunt percepute din momentul alegerii viitoarei facultăți, ca locuri în care experiența timpului liber se îmbunătățește semnificativ. Toți studenții cu care am vorbit în această cercetare dețineau un set minim de informații care le construiseră percepțiile legate de ce vor găsi în București și de viitoarea lor viață în campus.

Percepții despre Regie Înainte să ajungă aici, percepțiile viitorilor studenți se concentrează în jurul câtorva variabile: Regia este cunoscută, pe de o parte, pentru viața de noapte, oportunitățile de ”distracție” și socializare pe care le oferă. Pe de altă parte, mizeria era la fel de cunoscută printre cei cu care am discutat. Comunitatea distracției și socializării i-a atras pe mulți. Unul dintre participanții la focus-group-uri își aduce aminte: mie mi s-a spus că Regia e ca un mic orășel în care o să fiu eu cu alți studenți tineri, că aici o să avem toate facilitățile pe care le-am avea și într-un oraș, poliție, cabinet medical, centru unde să ne adunăm, și cam așa e. La rândul său, Alexandru subliniază că auzise de viața de student

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

din Regie și de petrecerile care sunt organizate în camerele de cămin. La fel ca și el, Andrei are un văr care e aici la doctorat și știam că sunt multe petrecerii, distracție... Nu doar petrecerile au fost menționate, ci și libertatea pe care locuirea în cămin o oferă. Erika auzise că se fac grătare pe holurile căminelor... nu am văzut să se facă, dar așa am auzit. Mizeria este și ea o caracteristică percepută a campusului, înainte ca viitorul student să se mute aici. Marius povestește că, până să ajungă în Regie am auzit de distracție, că viața la cămin e super. Știam și despre faimoșii gândaci. Am auzit de la o tipă că are și șobolani la ea în cămin. Ca și el, Carla aflase că e ok, e fun, și că o să am probleme cu gândacii și șobolani. Percepțiile legate de curățenie, în particular, și de campus, în general, sunt mai bune decât realitatea descoperită în primele zile după mutare. Cele mai puternice sentimente negative apar în discursurile fetelor. Anca spune că aveam alte așteptări, nu credeam lucrurile cu șobolanii până nu i-am văzut în fața căminului plimbându-se și de atunci mi-a lăsat o impresie cam neplăcută. Nici pentru Cosmina Regia n-a fost pe măsura așteptărilor. Mă așteptam la ceva renovat, totul arată oarecum vechi. Nici curățenia nu e tocmai ok. Gunoaie peste tot, nimănui nu-i pasă. De gândaci și șobolani nu mai vorbesc… Pentru Andrada, așteptările au atenuat inițial impactul negativ al primei impresii. Totuși, și ea își dă seama că pe măsură ce timpul a trecut, a început să vadă tot mai rău campusul. La început a fost ok, după, când au apărut încet-încet gândacii și când m-am obișnuit cu atmosfera de pe hol și cu peisajul din Regie opinia mea s-a degradat așa, încet-încet. Percepțiile negative legate de curățenie nu sunt caracteristice doar fetelor. Problemele au apărut și în discursul băieților, chiar dacă mai rar. Aceștia pare că se adaptează mai repede la viața în cămin și trec mai ușor peste problemele de igienă ale campusului. Totuși, mizeria este observată și de unii dintre ei în timpul unui focus-group. Cel mai vehement este Cristi, care inițial nu știa nimic despre Regie. Prima imagine a fost tristă, demoralizatoare. E un peisaj gri. Ar trebui renovate pe exterior căminele, ar trebui amenajate parcările mai frumos, mai primitor. Peisajul e trist, dacă vrei să ieși seara să te plimbi te simți constrâns sau ciudat că arată ca dintr-un film... o imagine din Bacovia. Socializarea și distracția balansează, însă, experiența Regiei. Punctele tari ale campusului gravitează, de cele mai multe ori, în jurul acestor noțiuni. Tinerii vin aici pentru a scăpa de constrângerile părintești, într-un spațiu ocupat doar de persoane de aceeași vârstă, back-ground cultural și social asemănător cu care pot împărți timpul liber. Interviurile individuale și de grup scot în evidență aceste lucruri de nenumărate ori. Două discuții sintetizează distracția, văzută ca principală caracteristică a Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

campusului. Rugat să se gândească la un logo potrivit Regiei, Andrei spune că acesta ar trebui să cuprindă în față niște studenți care învață și în spate niște studenți care petrec. Ca și el, Radu crede că distracția în jurul băuturii este cea mai importantă caracteristică a Regiei. El propune un logo existent, cel al Pub 18, o versiune alternativă a semnului de circulație ”Trecere de pietoni” în care pietonul se târăște pe trecere cu o sticlă în mână1. În acest context, Regia se plasează în opoziție cu ”acasă” în care nu se întâmplă nimic, cu părinții săi, profesorii de liceu și cam atât. Este vorba de o opoziție construită prin socializare, pentru care spațiile nu sunt neapărat importante. Regia e frumoasă doar pentru că oamenii sunt ok, nu pentru locuri, spune Marius. La fel vede lucrurile și unul dintre participanții la focus-group: deci per total locul este foarte frumos din cauza colectivului, nu din cauza locului efectiv, adică e frumos și locul da cel mai mult te atrage că ai toți prietenii, toți colegii aici. Este un loc care adună oameni din diferite zone ale țării, nu te gândești niciodată că o să... de exemplu eu sunt partea aia de lângă Olt, o să socializezi cu un moldovean sau un ardelean…, așa cum observă unul dintre participanții la focus-group-uri. Este o diferență importantă față de ceea ce tânărul student este obișnuit să găsească în orașul din care provine. Este un loc prin care trebuie să treci, experiență pe care nu poți descrie în cuvinte cel puțin acum că sunt anul 1 și e entuziasmul ăla, și schimbarea fiind majoră. Regia poate fi percepută ca un spațiu al maturizării, o etapă obligatorie în dezvoltarea individului. Descrierea lui Cristian este întărită de David, care spune cât de greu i-a fost să se obișnuiască la început. Obișnuit fiind ca părinții să îi dea bani atunci când are nevoie și ca ei să rezolve treburile casnice, el a venit într-un loc în care a scăpat de constrângeri, dar a trebuit să își organizeze viața. E foarte frumos și pentru că înveți să te descurci singur. Când eram acasă îmi era foarte ușor să îi zic mamei dă-mi 50 de lei să mă duc în oraș, aici înveți să te adaptezi. E destul de greu să trăiești singur. Mâncarea, spălatul hainelor, curățatul camerei au trecut brusc din sarcina părinților în cea a individului. Libertatea este însoțită de responsabilitate. Totuși studenții reușesc să compenseze lipsurile ”serviciilor” oferite de părinți. Cosmin menționează: e foarte bine în Regie că dacă ai nevoie de ceva te ajuți. Dacă ai nevoie de bani imediat găsești 20-30 de lei, pe când la bloc nu se poate ceva de genul. Spălatul rufelor, chiar dacă problematic, se poate face la spălătoriile informale organizate de unii dintre locuitorii campusului, iar mâncarea este trimisă la pachet de acasă. Lui Marius aici îi place că am libertate, că fac tot ce vreau, 1

Sursa foto: http://www.tilica.ro/wp-content/uploads/2012/11/regie-bucuresti-p21-regie-bucuresti-pub-18.jpg

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

când vreau, îmi place că am prietenii aici și ne distrăm când vrem. În Regie ai toți colegii aproape, dacă ai nevoie de ceva doar ieși și bați la ușă, ai tot felul de cluburi dacă vrei să te distrezi, baruri, cafenele, orice. Per total, aspectele pozitive primează. Un dialog din focus-group este relevant: -Eu le zic veniți în Regie că e un mic orășel, fără cinema, în rest le are pe toate. -Raiul studenților! -În Regie vii că să te distrezi în rest, tre’ să ieși afară Regia este văzută ca o comunitate, ca un orășel care adună oameni asemănători. Vara e un fel de mini-Costinești și toată lumea e hei, bună, ce faci... gen prietenoasă și e super-mișto senzația, spune Erika. Foarte rar nu umblă cineva pe stradă, în afară de weekend sau vacanță, confirmă și Octavian. E ca un oraș de studenți. (...) E diversitatea astea de nații. Vin oameni aici din toate zonele țării, ne cunoaștem, stăm de vorbă, e sigur, întărește Ioana ideea. Totuși, unii dintre participanții la focusgroup-uri recunosc că cei mai timizi sau mai puțini înclinați către socializare pot avea probleme de adaptare la un spațiu al hyper-socializării, al hyper-consumului de distracție și al unei intimități inexistente. Cei care nu se pot adapta pleacă pe cât pot de repede din campus, aici rămânând pe termen lung studenții care se pliază pe modelul comportamental descris. Discuțiile reliefează și câteva locuri simbolice ale Regiei, populare printre rezidenții săi, spații care, în general, sunt legate de socializare. Dintre cluburi cel mai menționat este Arena, popular datorită evenimentelor culturale pe care le organizează. Aici studenții asistă la spectacole de stand-up comedy sau participă la seri de karaoke. Dintre numeroasele localuri pe care Regia le propune cele mai populare, conform cercetării cantitative, sunt cele de mai jos. Prezentăm aici o descriere primară a datelor obținute, necesară contextualizării informațiilor prezentate mai sus. Practicile și motivele alegerii localurilor respective vor fi detaliate în capitolul acestui raport care discută pe larg despre pattern-urile petrecerii timpului liber în interiorul Regiei.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Șaormeria de la Max este evocată și ea ca loc popular printre studenți. Ea este frecventată nu datorită calității produselor (pare că există consens asupra calității scăzute a acestora), ci datorită centralității amplasării și orarului non-stop. Practic, este singura alternativă de mâncare preparată seara, atunci când ieși din club, iar celelalte localuri sunt închise. Un spațiu simbolic important este fosta cantină, devenită ulterior discoteca Max, închisă în prezent din cauza unui incendiu. Acesta este principalul loc de întâlnire al colegilor care locuiesc în cămine diferite atunci când pornesc împreună spre cursuri. Ea se găsește în fața podului care face legătura între zona căminelor și cea a facultăților, motiv pentru care toată lumea îl folosește pentru a ajunge la cursuri. Podul a fost menționat și pentru că oferă singurele perspective frumoase din campus. Mai multor subiecți le place să ajungă seara aici pentru a privi Dâmbovița luminată2. În fine, zona facultăților este și ea considerată reprezentativă de câțiva interlocutori, mai degrabă pentru activități sportive/recreative cum ar fi alergatul, picnic-urile sau tenisul de picior jucat pe platforma din fața rectoratului. Așa cum se observă locurile simbolice sunt legate, direct sau indirect, de petrecerea timpului liber în spațiile exterioare căminelor. Mențiunile nu presupun neapărat o raportare pozitivă la aceste spații; interlocutorii le-au atribuit mai multe caracteristici pozitive și negative care pot modifica experiența locuirii în căminele Politehnicii.

Evaluarea Regiei O evaluare pozitivă apare în cazul camerelor în care locuiesc intervievații. Fiecare dintre ei vorbește despre modificările făcute, despre lucrurile pe care le-a adus pentru a o face cât mai plăcută de trăit. Este interesantă și raportarea la spațiul de locuit din punct de vedere al curățeniei; camerele apar în

Sursa foto: Instagram

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

antiteză cu spațiile comune sau exterioare căminelor care sunt murdare, aglomerate și pline de gunoaie. Ele sunt curate, liniștite și primitoare.3 Singurele probleme de igienă din interiorul camerelor sunt cauzate tot de problemele existente în exteriorul lor. Gândacii cu care cei mai mulți se luptă vin din afară, din spațiile publice ale campusului. Gândacii simbolizează o luptă între exteriorul murdar și nevoia de a păstra curat interiorul privat; exterminarea lor poate fi considerată și din prisma limitării poluării simbolice pe care spațiul public o produce în interiorul spațiului personal. Rugați să își descrie camera în trei cuvinte, rezidenții intervievați au folosit atribute precum: confortabilă, ordonată, caldă, liniște, libertate (în sensul de deconectare de la agitația campusului), care dă un spirit de la mine acasă, drăguță sau primitoare. Camera este întotdeauna un loc pe care îl îngrijești, un loc personal, chiar dacă nu intim, ținând cont de faptul că un singur interlocutor locuia singur. Camerei mele nu îi lipsește nimic, că m-am chinuit să o fac frumoasă, își descrie Răzvan camera. Evaluările Regiei ”de afară” adună câteva puncte comune în discursurile interlocutorilor. Prețurile din campus sunt menționate des. Pe de o parte, toți se bucură de costurile scăzute ale distracției. Terasele, barurile și cluburile propun prețuri mai mici decât majoritatea localurilor pe care tinerii le frecventează în afara Regiei. Comparate mai ales cu cele din Centrul Vechi, prețurile din Regie sunt mult mai mici, adaptate la bugetele studențești. Pe de altă parte, alimentele și băuturile cumpărate de la magazinele din campus sunt mai scumpe decât la Carrefour sau alte super-market-uri din oraș. Toți cei cu care am vorbit se plâng costul ridicat al cumpărăturilor de proximitate. Totuși, cei mai mulți apreciază faptul că, în ciuda prețurilor mai mari decât în restul orașului, Regia oferă o infrastructură a facilităților care răspunde tuturor cerințelor. Lumea e mai de treabă și primitoare și avem toate utilitățile în campus, adică avem magazine, avem unde să mergem să ieșim la un biliard, avem unde să mergem să dansam, asta e mai ok față de alte campusuri, dar condițiile unde stăm sunt mai urâte unde stau ceilalți…, se pun de acord participanții la unul dintre focusgroup-uri atunci când discută despre avantajele locuirii în Regie. Lui Gabriel, de asemenea, îi place că sunt toate aici aproape, ai toate mijloacele de distracție aici aproape la dispoziție, socializarea, este o zona a Bucureștiului în care poți să socializezi foarte ușor și atât. Tot el subliniază avantajele locuirii în campus: sunt avantaje pentru studenți, le ai pe toate aicea, dacă vrei un magazin aproape vine cu 3

Amenajare de Crăciun a unei camere. Sursa foto: Instagram

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

prețuri mai mari, dar este relativ aproape, terasele le ai aicea, cluburile le ai aicea, nu trebuie să pleci departe și plus de asta facultatea, dacă stai în Regie și mergi la Politehnică e un mare plus că ai facultatea aproape la 5 minute distanță. Socializarea apare din nou ca atu al Regiei, prin comparație cu alte zone ale Bucureștiului unde tinerii ar fi constrânși de vecini la un stil de viață mai ”liniștit”. Aglomerația umană este des menționată în discuțiile cu rezidenții. Ea produce, însă, și efecte neplăcute; numărul de mașini care ocupă spațiile este considerat o problemă importantă a campusului. Este o aglomerație extraordinară în Regie. Cu toții sunt de acord că există o problemă a aglomerării cu mașini, deși, mulți dintre cei cu care am vorbit au o mașină pe care o folosesc pentru deplasări. Problema mașinii nu are o rezolvare concretă în discursurile celor cu care am discutat, nefiind identificate alte soluții în afară de construirea unor locuri de parcare supra-etajate pe terenurile libere din spatele campusului. Un alt spațiu propus a fost în afara Regiei, în parcul Politehnicii. Informațiile extrase din chestionare sunt complementare, așa cum se observă în graficul de mai jos:

Regia este percepută ca un spațiu care ”reflectă identitatea locuitorilor din Regie”, energia caracteristică vârstei lor, nevoia de socializare și formarea unor legături de tip comunitate care au fost menționate și în interviuri sau focus-group-uri. Ea reușește asta în ciuda calității îndoielnice percepute a stării sale generale care se reflectă, la rândul său, în estetica și frumusețea vizuală a spațiilor Campusului.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Percepții ale zonei de intervenție Conform percepțiilor locuitorilor Regiei, în campusul universitar există două spații diferite ca tip de socializare și practici ale timpului liber. Pentru rezidenți, Regia reprezintă zona căminelor studențești, iar campusul este parcul Politehnicii. Granița dintre cele două o reprezintă Dâmbovița; ele sunt legate de podul de peste râu, folosit pentru a ajunge în parc. Diferența se poate observa și din hărțile produse în timpul interviurilor. Respondenții au fost rugați să traseze pe hartă granițele ”Regiei”. Rezultatele sunt următoarele:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Analiza hărților arată clar că Regia se termină acolo unde începe spațiul facultăților. Pentru studenți Regia include spațiile de locuire, de socializare și de petrecere a timpului liber. Micile diferențe care apar între delimitarea precisă a Regiei, așa cum apare ea în primele patru hărți și includerea unor vecinătăți, în cazul ultimelor trei hărți, sunt date de încorporarea unor spații care găzduiesc același tip de practici sau de consum ca Regia. Zona ”de peste Dâmbovița” care apare în harta Carlei este ocupată de terase precum Piranha sau clubul IDM, locuri menționate în interviuri. Altă hartă include hyper-market-ul Carrefour Orhideea, locul în care studenții își fac cumpărături la prețuri mici. Ultima hartă include zona extinsă a complexului sportiv Sportul Studențesc, situată în spatele gardului care delimitează zona căminelor; locul a fost la rândul lui menționat recurent pentru terenurile de fotbal care sunt închiriate de cei care se adună și formează două echipe. În opoziție cu Regia, campusul este un loc mai liniștit, mai intim în care studenții se adună pentru recreere sau activități sportive individuale sau în grupuri mici. Aici studenții se adună pentru picnic, plimbări, alergat sau ca să joace tenis cu piciorul în fața rectoratului. David descrie locul astfel: campusul care e un fel de parc pentru că vin și oameni din vecinătăți să se plimbe, să plimbe copiii. În Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

campus cel mai popular loc este în jurul rectoratului unde se joacă tenis de picior la barieră, se desenează terenuri de tenis. Aleea este și ea foarte populară. Pe vară mai stau pe iarbă în față la automatică. La fel consideră și unul dintre colegii săi, în timpul discuțiilor de grup: eu am mai ieșit pe la alergat așa, prin campus, dar acum vine iarna se face mai frig și o să fie mai putina lume, dar vara am văzut că sunt multe persoane care joacă tenis. Nu știu, activități, iese lumea și stă pur și simplu să vorbească pe iarbă, să fie la aer curat. Diferența este sintetizată într-un alt dialog; liniștea este caracteristică Campusului, distracția Regiei: -Acolo mai cu plângere (se referă la Politehnica) -Ce e trecut de Dâmbovița e fericire. Diferențele dintre cele două zone ale Complexului Universității Politehnice București se observă și din analiza indicatorilor urmăriți, prin comparație între zona căminelor și Parcul Politehnicii.

Observăm că Parcul Politehnicii obține scoruri oarecum opuse față de zona căminelor. Zona încurajează într-un procent mai mic de 50% comunitatea bazată pe socializare și experiențe caracteristice tinerilor; în schimb, procentele mari apar, în acest caz, la indicatorii care se leagă de raportarea pozitivă la calitatea întreținerii și estetica sa. Parcul Politehnicii este un loc mai degrabă

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

intim, dar care este propice relaxării în momentele în care rezidentul vrea să se distanțeze de aglomerația și ”neplăcutul” zonei căminelor. Cele două spații acaparează cel mai mult timpul liber al studenților rezidenți în Regie. Detalierea activităților și locurilor va fi făcută într-un capitol ulterior al acestui raport. Totuși, discuțiile au reliefat și câteva locuri populare din afara Regiei. Le-am inclus și pe ele în acest raport deoarece sunt importante pentru contextualizarea experienței timpului liber și locuirii Bucureștene. De asemenea, analiza practicilor de consum cultural și timp liber în afara Regiei a fost utilă pentru conturarea unor nevoi la care zona de locuire universitară nu poate să răspundă. Patternuri de petrecere a timpului liber în București Regia tinde să monopolizeze timpul liber al studenților în prima perioadă a locuirii în București. Evoluția fenomenului este invers proporțională față de avansarea studiilor. Interlocutorii noștri din anul 1, mutați recent în capitală nu cunosc, în general, foarte multe dintre posibilitățile oferite de București. Aflați în plin proces de acomodare cu noua situație, ei își împart timpul între cursurile de la facultate, temele aferente acestora și cunoașterea colegilor, a ofertelor campusului și căminelor. Locul din afara Regiei care a fost menționat cel mai des este Centrul Vechi, care păstrează într-o mare măsură același pattern de ”distracție” și consum ca și Regia. În Centrul Vechi, dar și în alte localuri din afara Regiei, studenții ajung și ca să joace board-games-uri. Mai mulți au menționat faptul că nu există în Regie localuri unde să te poți juca; board-games-uri se joacă ori în camere sau pe holurile căminelor, ori la Liga Studenților ori, împreună cu prieteni care nu fac parte din Ligă și nu locuiesc în cămine, în centrul orașului. Principala diferență menționată în comparație cu Regia a fost nivelul prețurilor, mult mai mari în Centrul Vechi; aici barul Șurubelnița este foarte apreciat datorită reducerilor pe care le oferă studenților. În general, studenții ajung în Centrul Vechi pentru a se întâlni cu colegi sau prieteni bucureșteni sau care nu locuiesc în cămine. Cristina este dintre cei care ies din Regie preponderent în Centrul Vechi: În afara Regiei ies în AFI și în Centrul Vechi. La Centrul Vechi pentru mâncare sau ieșit în club. În afi pentru cumpărături, și ieșit la un suc. Mall-ul AFI este menționat și el în discursurile tuturor. Locul este accesibil datorită proximității față de Facultatea de Automatică și Calculatoare și oferă câteva produse culturale care nu se găsesc în campus. Între acestea, cinematograful este cel mai apreciat de interlocutorii cercetării. AFI este un loc popular și pentru cumpărăturile de haine, fiind singurul centru comercial care a apărut în discuții. Pentru mâncare și băutură, atunci când nu merg la magazinele din campus (considerate scumpe), Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

studenții preferă Carrefour Orhideea, din același considerent de proximitate cu spațiul locuit. Pentru haine, ușor de cărat, este preferat AFI după sau înainte de cursuri deoarece oferta este mult mai mare; mâncarea și băutura, care sunt mai grele, sunt alese din Carrefour, acesta fiind mai aproape de casă. Pentru vizionarea de filme a mai fost menționat și cinematograful Glandale, de la Podul Cotroceni, aflat și el în proximitatea Regiei. Pe măsură ce perioada petrecută în campus se mărește, studenții încep să descopere și alte locuri din București. Printre cele mai des menționate a fost Parcul Crângași. Acesta este preferat pentru proximitate. Studentul se poate plimba în Crângași seara, după cursuri, sau în weekend. Este menționată spectaculozitatea parcului și a lacului în jurul căruia poți ”să dai ture” când e frumos afară și care oferă o priveliște specială asupra Bucureștiului. Mai rar au fost menționate și parcurile Cișmigiu și Herăstrău. Alte zone menționate sunt cele din vecinătatea Regiei unde studenții de la Automatică se strâng la o bere după cursuri (Student Bar de pe Bulevardul Iuliu Maniu) sau pentru activități sportive. Astfel, unii dintre interlocutori joacă fotbal pe terenurile din spatele căminelor sau pe sinteticele de la Liceul Mircea Eliade. În rest, pare că Bucureștiul nu este interesant pentru studenți. Mihai a fost singurul interlocutor care a avut curiozitatea să descopere și alte locuri ale capitalei. El pune interesul și pe seama prietenilor bucureșteni pe care și i-a făcut care l-au scos din traseul Regie-Centru. Eu am avut norocul să mă împrietenesc cu persoane din București și am ieșit, ne-am distrat, nu am stat. Am vrut și eu să cunosc Bucureștiul, să cunosc localuri, lume nouă, spune el. Îi place orașul, mai ales noaptea. Povestește că îi place să facă ture largi pe jos, care l-au dus până în Parcul IOR. Nu îi place să folosească transportul în comun, preferând să descopere orașul în liniștea nopții. Un alt caz atipic este cel al Erikăi, care a găsit în capitală locuri unde să își hrănească pasiunea pentru teatru cu care a venit de acasă. În plus, orașul îi deschide oportunități de consum cultural imposibil de găsit acasă: în București poți să mergi la teatru, poți să mergi la stand-up, poți să petreci timp în aer liber, poți să mergi în biblioteci unde sunt o groază de cărți, întâlnești oameni noi tot timpul și asta nu te plictisește, e uneori enervant că e aglomerat, dar e bine că întâlnești oameni noi. Nu știu, poți să ieși să faci foarte multe lucruri pe care nu le poți face în alte orașe: mall, cinema, operă, concerte. Din analiza datelor cantitative reies pattern-uri asemănătoare. Cele mai populare activități în afara Regiei evocate de respondenți sunt mersul la cinematograf și frecventarea barurilor, teraselor și a Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

cluburilor. Se observă și apariția ”sălii de forță” printre locurile populare din exteriorul campusului studențesc. Considerăm că această cifră este dată de lipsa unei infrastructuri de fitness adecvate printre cămine. Informația este confirmată și în interviuri, persoanele cu care am discutat plângânduse de numărul scăzut și calitatea slabă a sălilor de fitness care se găsesc la nivelul Regiei; acest lucru îi face pe cei care își doresc să facă acest tip de sport să caute soluții în alte zone ale Bucureștiului.

Timp liber in Regie Când vorbesc despre timp liber, cei mai mulți dintre interlocutori se plâng de lipsa acestuia. Atunci când nu sunt la cursuri, când nu fac teme pentru facultate sau când nu lucrează, studenții aleg Regia pentru activități recreative. Aici își petrec timpul în cameră, uzitându-se la filme, pierzând vreme pe calculator sau jucându-se. Unii interacționează cu vecinii pe hol sau, dacă e frumos, în afara căminului pe băncile din spațiile publice. Seara beau o bere în numeroasele pub-uri existente. Unii fac sport, mai degrabă în parcul Politehnicii sau în sălile/terenurile private din cămine sau din vecinătatea acestora. Timpul liber în Regie are structuri diferite în funcție de vârsta studenților. Cei de la anul I, abia veniți în Regie, petrec bună parte din timpul lor liber în localurile din proximitate. Am fost în toate pub-urile în primele două săptămâni, spune unul dintre participanții la focus-group-uri. Studenții din anii mai mari îi percep ca fiind mai petrecăreți decât ei; “bobocii” sunt cei care dau petreceri când ceilalți vor să doarmă. Astfel, pe măsură ce înaintează în vârstă, studenții petrec din ce în ce mai mult timp în cămine și mai puțin în cluburile și pub-urile din Regie. Cei care urmează studiile masterale și au un loc de muncă în paralel dedică timpul liber activităților casnice, cumpărăturilor, odihnei și ocazional Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

ieșirilor în pub-uri cu prietenii. Astfel, am identificat două categorii de locuri de petrecere a timpului liber în Regie: spații private și spații publice. Densitatea pub-urilor și localurilor este una dintre cele mai importante caracteristici percepute a locului. Acestea aduc în campus și persoane din afara Regiei, studenți la alte facultăți, studenți la Politehnica din București sau foști studenți. Dintre cele două variante, localnicii preferă mai mult pub-urile, unde ies pentru a consuma o cafea sau o bere și a sta de vorbă cu prietenii. Merg mai rar în cluburi; de regulă sunt atrași de diferite promoții precum intrarea liberă, băutura gratis pentru fete sau evenimentele organizate de asociațiile studențești. Pentru că pub-urile sunt foarte numeroase, studenții aleg să le frecventeze în funcție de gradul de apropiere de căminele în care locuiesc. Cel mai popular spațiu privat din campus menționat de către studenți a fost Arena. Aceștia au justificat alegerea prin faptul acolo se organizează și alte tipuri de evenimente față de celelalte localuri, cum ar fi: stand-up comedy, piese de teatru, seri de karaoke sau conferințe. Un alt nod important în Regie, este restaurantul Maria și Ion, menționat ca reper al Regiei și care atrage și mulți oameni din afara campusului. Restaurantul este apreciat pentru mâncarea oferită la prețuri considerate mici de către studenți și pentru concerte de lăutari organizate seara. Ultimul aspect este controversat, intervievații au specificat că seara este frecventat mai mult de persoane din afara Regiei, ei fiind deranjați de volumul muzicii din restaurant. De asemenea, în spațiile private, Liga Studenților la Automatică și Calculatoare și alte organizații studențești organizează evenimente, cum ar fi petreceri tematice de Crăciun sau Haloween, seri de karaoke, seri de board-games, etc. Camerele sunt cele mai populare locuri pentru petrecerea timpului liber, așa cum rezultă din răspunsurile de la chestionare. Altfel, studenților le place să stea și pe holurile căminelor, în baruri și terase și Parcul Politehnicii. Calitatea scăzută a infrastructurii de petrecere a timpului liber în afara căminelor transpare și din răspunsurile din tabelul de mai jos, zonele respective fiind cele mai puțin populare printre rezidenții căminelor.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Informațiile sunt dublate și de preferința respondenților pentru activitățile indoor de petrecere a timpului liber. Două dintre acestea adună aproape 50% dintre opțiunile ales, cealaltă jumătate dintre răspunsuri fiind împărțită între 7 variante de răspuns.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Activităţi preferate (repartiția pe gen a răspunsurilor) 38.9%

Feminin

Masculin

23.4% 25.0% 18.5%

22.6%

17.7% 8.3% 4.0%

6.9% 1.6%

Să mă uit Să ies în Să merg Să merg la filme puburi la la teatru petreceri în cămin

6.9%

2.8% 4.2% 1.6% 0.8%

2.4%

1.6%

2.8%

1.4%

5.6% 1.4%

1.4%

Să fac Să citesc Plimbari Să merg Să petrec Alte Să mă joc sport în cluburi timp cu activitati pe prietenii calculator

Repartiția pe gen și pe an de studiu a răspunsurilor arată în felul următor:

De asemenea, datele statistice arată că cei mai mulți dintre respondenți își petrec mare parte din timpul liber cu colegii de cameră. Defalcarea interacțiunilor din timpul liber este prezentată în graficul de mai jos:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Spațiile exterioare camerelor sunt și ele preferate de mulți dintre studenți pentru petrecerea timpului liber. Acestea înglobează holul căminului ce poate fi folosit în orice perioadă din an, iar atunci când temperaturile sunt mai crescute, i se adaugă băncile din fața căminului, băncile de pe Dâmbovița, cele trei foișoare din campus și parcul Politehnica. Spațiile publice sunt preferate pentru că ”nu costă”, sunt mai puțin aglomerate și oferă o libertate mai mare de alegere a activităților; aici studentul poate alege muzica, volumul acesteia sau să își prepare singur mâncarea. Există în același timp ”o foame” de stat afară, de socializat în aer liber. Mulți dintre cei care au completat chestionarele spun că și-ar dori să petreacă mai mult timp în exteriorul căminelor, ceea ce atestă nevoia de intervenție urbană în campus pentru ca acesta să ofere o experiență mult mai plăcută de locuire rezidenților săi.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Repartiția pe gen și pe an de studiu a răspunsurilor arată în felul următor:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Regia este foarte apreciată pentru interacțiunile cu persoane tinere, de aceeași vârstă și cu interese asemănătoare. Indiferent de tipul de spațiu, fie că se întâmplă, în cămin, pe lângă cămin sau în puburi, la cafea, la țigară, la un suc, la o bere, “la o sămânță”, studenții din Regie apreciază timpul petrecut alături de prieteni și colegi. Aceștia socializează ori în cameră cu colegii, ori alături de alți prieteni, în interiorul sau exteriorul căminului. Fotografia de mai jos, preluată de pe Instagram, prezintă o seară în cameră, cu studenți jucând rose, macao și gălăgie pe modul. Pachetul cu mâncare primit de acasă poate prilejui un context special de apropiere între colegi, după cum povestește o studentă: e foarte amuzant când, eventual, primesc toate fetele pachet de acasă cu mâncare și fiecare aduce câte ceva și mâncăm toate. E că de Crăciun. Un alt prilej de socializare în jurul mesei este gătitul, după cum explică Adriana care locuiește de un an în Regie ne mai strângem în cămin, facem niște cartofi pai, bem un suc ceva, ne strângem într-o camera, de obicei la cei care au modul și e mai ok. Sunt două tipuri de camere în Regie, care structurează timpul liber diferit: camere de patru locuri legate printr-un hol, cu

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

modul, fiecare cu baie privată și camere cu baie pe hol, de două sau de patru locuri. Cei care locuiesc ”la modul” socializează mai mult cu colegii de cameră și din camera alăturată, cu care organizează petreceri, seri de gătit și vizionări de filme. Cei fără modul socializează mai mult pe hol, pe când cei care locuiesc ”la modul” folosesc holul mai degrabă pentru petreceri. Așadar, pentru cei fără modul, holul este locul cel mai important pentru socializare: Holul este sfânt! Acolo doar stai și vorbești. La început ne mai strângeam și stăteam pe saltele și chestii până să se aranjeze cu cazarea și toate cele. Pe hol fac petreceri, gătesc, usucă rufe, ies la o discuție cu colegii sau joacă board-games. El suplinește toate nevoile lor, devine bucătărie, uscătorie, sufragerie și cameră de zi. Astfel este și un spațiu public după cum explică Gabriel, holul este cel mai comun, mai comun de atât nu se poate, dar și privat așa cum spune Marius, holul (...) e a doua cameră. Nu au unde să se ducă altundeva. Cu toate că holurile din căminele din Regie nu au nici un fel de mobilier, studenții găsesc soluții pentru a sta împreună. Mesele și scaunele sunt aduse din camere, iar saltele vechi găsite la începutul anului în paturi sunt mutate pe hol și folosite ca obiecte pe care să te așezi comod atunci când povestești cu vecinii. În cămine, pentru activitățile de socializare, pe lângă camere și holuri, pot fi folosite și sălile de lectură. Acestea sunt camere mai mari decât cele în care locuiesc studenții și de regulă sunt prezente la fiecare etaj. Scopul acestora este de a servi drept spațiu de învățat, în special pentru locuitorii din căminele cu camere de patru persoane. Aici studenții vin pentru că pot învăța împreună cu alți colegi. Acesta reprezintă principalul avantajul al sălilor față de bibliotecă unde nu pot lucra în echipă din cauza restricțiilor legate de menținerea liniștii. În sălile de lectură se adună colegi și prieteni care colaborează în diferite proiecte. Uneori se mai întâlnesc în sălile de lectură pentru board-games și pentru alte discuții, fără legătură cu munca. O problemă a sălilor de lectură este lipsa scaunelor care trebuie aduse din cameră; în consecință, colaborarea cu colegi din alte cămine sau care nu locuiesc în campus poate fi problematică. O altă mare problemă a sălilor de lectură este că o parte sunt închise, transformate în depozite sau folosite de unele asociații ca sediu. Atunci când temperaturile sunt mai ridicate, studenții preferă să iasă pe băncile din fața căminelor dimineața, pentru a fuma sau a bea cafeaua (mai ales că regula fumatului interzis pe holuri a început să fie aplicată mai des) și seara pentru a sta de vorbă cu colegii în jurul unei sticle de suc sau bere și o pungă de semințe. Studenții se întâlnesc și pe băncile recent amenajate de administrația publică pe malul râului Dâmbovița. Râul și podul peste acesta reprezintă un punct important de atracție pentru Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

studenți. Alte spații publice apreciate în campus sunt foișoarele de lemn construite lângă cămine. Acestea sunt folosite, în general, pentru ocazii mai speciale, cum ar fi aniversări sau grătare. Cătălin povestește cum au marcat prima zăpadă cu un grătar la foișor: păi la foișor în față la mine, lumea se mai adună să mai facă un grătar sau să mai stea afară. (...) chiar anul trecut am făcut o aroganță la prima zăpadă am făcut grătar, era zăpadă de juma de metru și noi făceam grătar. Evenimentul este marcat și pe Facebook. Foișorul este înregistrat ca loc, mai mulți dintre cei care se adună aici dând check-in cu diferite ocazii. Din postările lor reiese că foișoarele găzduiesc zile de naștere, momente festive care adună lumea în jurul grătarului, berii și semințelor. Ele sunt printre puținele zone verzi accesibile rezidenților, alte spații fiind îngrădite cu garduri de sârmă. Foișoarele sunt populare și pentru că, prin comparațiile cu băncile din fața căminului sau de pe Dâmbovița, cei care vin aici pot pune muzică de la casetofonul mașinii sau, după cum descrie Cornelia, studentă în anul doi, sau pot își pot asculta colegii cântând la instrumente, (…) e un foișor în spate la, în spate la P23 și de obicei ne mai strângem prin foișor, bine, când e cald... Vin cei care știu să cânte la chitară și cânta la chitară. Sunt și lucruri drăguțe în Regie, pe lângă șobolani și insecte4. Acoperișurile căminelor au fost și ele menționate, chiar dacă sunt vizitate foarte rar din cauza accesului restricționat. Există, însă, câteva persoane care au reușit, povestește o studentă care locuiește în Regie de două luni: am fost anul trecut în Regie și am fost nu mai știu în ce cămin, în vizită la niște prieteni și făceau niște băieți, făceau grătar pe platforma aceea de la scară, de la intrare. Discuția despre acoperiș a stârnit interesul participanților la focus-group-uri. Studenții au discutat despre priveliștea care poate reprezenta un atu al spațiului prin comparație cu locurile impersonale de la nivelul solului. O parte a timpului liber al unor studenți este dedicată și activităților sportive. În Regie sunt două terenuri de baschet și trei mese de ping-pong, stricate, însă, de ceva timp. Alternativele sunt contracost. Texas este unul dintre aceste locuri; aici studenții pot închiria mese de biliard, tenis de masă sau piste de bowling. Tot contra-cost, studenții închiriază terenurile de fotbal și tenis din complexul Sportul Studențesc și pe cele de lângă campus. Cele mai populare activități sportive sunt următoarele: 4

Grătar în foișor. Sursa foto: pagina de Facebook a foișorului.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Cele mai populare locuri din Campus în ceea ce privește practicarea diferitelor activități sportive sunt detaliate în graficul de mai jos. Parcul Politehnicii apare și în cercetarea cantitativă ca fiind cel mai frecventat loc pentru sport.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Mihai, locuitor al Regiei de doi ani, se plânge că terenurile sunt prea scumpe și prea mari și că nu reușesc întotdeauna să se adune pentru a acoperi costurile. Iarna sportul se mută înăuntru în sălile de fitness din jurul căminelor. Campusul este, la rândul lui, folosit pentru activități sportive, în special în lunile mai călduroase. Aleea care duce dinspre zona căminelor spre zona facultăților este folosită pentru jogging, role, mers cu bicicleta. Platoul din spatele rectoratului Politehnicii este popular pentru tenis de picior și de câmp, mai ales în timpul nopților de vară, după cum povestește Gabriel: (…) tenisul, care, în general vara, mereu este Politehnica plină. Mă duceam gen și seară, la două noaptea scăpăm de la muncă, mă duceam cu colegii de muncă și jucăm tenis în Politehnică și tot nu găseam locuri, adică tot era plin. Terenurile de tenis din curtea Politehnicii sunt improvizate, desenate pe asfalt de către jucători, iar cei care prind locurile bune folosesc drept fileu barierele pentru mașini din fața Rectoratului. În general, campusul este preferat și pentru că este mai liniștit decât Regia. Ziua, în general, când sunt cursuri e destul de aglomerat campusul și seara e mai liniștit, e ceva diferit față de Regie, te duci acolo, în Regie e mai aglomerat la pub-uri și la astea, în campus e mai liniște. Aici te poți plimba cu prietenii, te poți așeza pe iarbă, poți face pic-nic-uri, departe de forfota și aglomerația din jurul căminelor. Aceste atribute fac zona atrăgătoare și pentru locuitorii din zona. Parcul Politehnicii este singura zonă verde de dimensiuni mai mari a Militariului în care te poți recrea. În camere studenții se uită la filme singuri sau împreună cu colegii de cameră sau de etaj. Câteodată sunt organizate seri ca la cinematograf, proiecții de filme la care sunt invitate mai multe persoane din afara căminului. Tot în camere sunt organizate lan-party-uri, seri de jucat pe calculator. Camera este și locul în care poți să te distrezi cu prietenii atunci când nu vrei sau nu ai bani pentru pub-urile de afară. Pe lângă activitățile menționate, timpul liber este dedicat și cumpărăturilor. Pentru unii studenți, hipermarketul Carrefour Orhideea este locul în care merg cel mai des, mai ales pentru că magazinele din zonă au prețurile mai mari și nu au diversitate de produse. Cosmin, care locuiește de doi ani în Regie, crede că cel mai frecventat loc din Regie este magazinul non-stop de lângă fostul Club Max de unde toată lumea ia băutură, sau alte provizii pentru serile cu prietenii din cămin.

Lipsuri ale infrastructurii de timp liber/culturale

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

În ciuda percepțiilor pozitive legate de posibilitățile de petrecere a timpului liber în Regie, interviurile au scos la mai multe lipsuri ale infrastructurii spațiului. Cea mai comună nemulțumire se referă la diversitatea scăzută a activităților. În plus, cele mai multe dintre posibilități sunt contra-cost – există numeroase pub-uri și cluburi, însă spațiile publice comune pentru socializare sunt puține și, de cele mai multe ori, improvizate. Singurul local care încearcă să ofere evenimente diferite este Arena, unde interlocutorii au participat la seri de karaoke și stand-up. Totuși, pare că și aici oferta de evenimente a scăzut în ultimul timp. Mihai spune că pe pereții restaurantului se găsesc poze înrămate de la concerte sau piese de teatru găzduite în trecut. Acum, nici unul dintre respondenți nu își aduce aminte de vreun astfel de eveniment organizat aici de când s-au mutat în campus. O altă sursă de nemulțumire este legată de spațiile publice de socializare, insuficiente și amenajate deficitar. Bănci sunt construite doar în fața unor cămine. Acolo unde nu există, rezidenții sunt forțați să găsească tot felul de improvizații. Spre exemplu, în fața căminului P6, studenții au găsit o bucată de beton în formă de dreptunghi pe care o folosesc ocazional ca bancă. În plus, (…) având în vedere că sunt 400 de oameni într-un cămin. Să pui în fața căminului o bancă de 3 persoane e puțin absurd, spune Petre. Analizând percepția celor care au completat chestionarul legată de spațiile verzi din jurul căminelor observăm o raportare generală negativă în raport cu indicatorii măsurați.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Aceeași nemulțumire este legată și de numărul de foișoare. Numărul lor este foarte mic, raportat la cel al studenților, ceea ce le face câteodată neîncăpătoare. În Regie sunt construite trei foișoare dintre care doar unul este mobilat cu bănci și o masă; celelalte au doar acoperișul susținut de stâlpi din lemn. Pentru orice activitate desfășurată aici, rezidenții trebuie să completeze mobilierul și instrumentele – de exemplu, în cazul în care vor să facă grătar, activitate foarte populară în preajma acestor spații, studenții trebuie să aducă toate cele necesare pentru gătit și mâncat. Cu mici diferențe pozitive, putem observa și în cazul foișoarelor același trend negativ al percepțiilor respondenților cercetării cantitative. Calitatea și potențialul de a îmbunătăți experiența de socializare și petrecere a timpului liber a acestora nu sunt conforme cu așteptările studenților care locuiesc în Regie.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

O problemă generală a spațiilor publice dintre cămine este curățenia. Spațiile publice au gunoaie, bănci puține și rupte. Erau niște mese de tenis care nu mai seamănă a mese de tenis. Foișoare care sunt cam rupte, nu mai sunt chiar așa foișoare. Nu-s prea multe spații publice aici, descrie Mihai, care locuiește un an în Regie. Complementar, puținele locuri frecventabile sunt stricate, fiind rar reparate de administratorii spațiului. O problemă similară menționată de studenți este legată de spațiile comune din cămine care nu sunt amenajate. Holurile sunt complet nemobilate, iar în sălile de lectură sunt doar câteva mese. Studenții sunt nemulțumiți și de starea infrastructurii publice pentru sport. Există doar două terenuri de baschet amenajate în campus. Puținele spații în care studenții practică activități sportive sunt ori cele improvizate din fața rectoratului, ori sălile de fitness menționate anterior. Un alt motiv de nemulțumire este cauzat de lipsa unui spațiu în care să se poată juca board-gamesuri. Foarte populare printre respondenți, aceștia ori au încercat diferite improvizații în spațiile comune ale căminelor atunci când camerele nu erau disponibile ori au participat la serile dedicate organizate de Liga Studenților. În cămin board-games-uri se joacă pe hol, pe mese, scaune sau saltele aduse din cameră sau în sălile de lectură acolo unde acestea pot fi folosite. Am urmărit și percepțiile și atitudinile legate de timpul liber petrecut în holuri. Deși putem observa o oarecare îmbunătățire din punct de vedere al indicatorilor studiați, prin comparație cu zonele exterioare ale Campusului și în cazul acesta apare nevoia de intervenție și de renovare astfel încât și aceste spații să răspundă nevoilor actualilor și viitorilor locuitori. Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Lipsuri generale ale Regiei Studenții au formulat și alte nemulțumiri legate de infrastructura generală a Regiei. Cea mai mare problemă este lipsa unei cantine. Cea mai apropiată se află în clădirea rectoratului, dar aceasta se închide prea devreme pentru nevoile lor mai ales în sesiune când au puțin timp să gătească sau să facă cumpărături. În plus, sunt nemulțumiți de lipsa unei bucătării pe etaje, așa cum există în alte cămine. În prezent, pentru gătit este folosit ori holul căminului, ori modulul în cazul camerelor de acest tip. În ambele cazuri mirosul poate deveni insuportabil pentru vecini, studenții gătind în general mâncare prăjită. Unii dintre studenții care locuiesc în camere fără modul aleg să gătească în camerele în care locuiesc pentru că nu vor să își deranjeze colegii, însă mirosul rămâne o problemă pentru colegii de cameră O altă nemulțumire este cauzată de lipsa unei spălătorii. Cu toate că unii studenți au cumpărat mașini de spălat și oferă serviciile contra-cost colegilor, cei cu care am discutat spun că și-ar dori să existe spălătorii publice pe care să le poată folosi atunci când au nevoie, la prețuri pe care să și le poată permite cu toții.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Curățenia căminelor apare recurent și în discuțiile legate despre lipsurile cele mai importante ale campusului. Toți studenții au povestit despre infestarea căminelor cu gândaci și uneori cu șobolani. Cu toate că magazinele din zonă au rafturile pline de insecticide, studenții spun că acțiunile individuale nu sunt suficiente și că este nevoie de o inițiativă la nivelul întregului cămin, care să vină din partea administrației și a tuturor studenților. Deși povestesc cu amuzament de această problemă, recunosc că acesta este principalul motiv pentru care s-ar muta din Regie; complementar, se discută și despre curățenia băilor comune, mai ales în weekend, când personalul de curățenie nu lucrează. O altă problemă a băilor este și starea dușurilor, acestea fiind de multe ori defecte sau de neutilizat din cauza lipsei ușilor sau pereților despărțitori care să asigure intimitatea. Poluarea fonică a fost menționată și ea ca problemă a Regiei în anumite momente. Pentru că multe dintre cluburile din Regie sunt amplasate lângă cămine, noaptea zgomotul este foarte mare, iar rezidenții nu pot dormi. Problema se accentuează în special vara când este prea cald în cămin și locatarii țin geamurile deschise. Zgomotul deranjant poate să apară și de la petrecerile organizate de vecinii de cămin. Este o problemă individuală ținând cont de programele diferite care suprapun în aceleași spații tineri care vor să petreacă după un examen cu colegi care vor să învețe pentru un altul. Nivelul zgomotului pare să fie pentru unii markerul unei petreceri reușite; în timpul interviurilor de grup, atunci când discuțiile au ajuns la petrecerile din camere, unii dintre studenți și-au amintit cu admirație de petreceri care se auzeau până în stradă sau pe tot holul. Calitatea apei de la robinet a fost și ea deplânsă de respondenți. Aceștia preferă să care apă îmbuteliată de la Carrefour sau să o cumpere de la magazinele din Regie, deși prețul este mult mai mare decât la hyper-market. Cei din apropiere folosesc distribuitorul de apă ”Fântânel” instalat de Apa-Nova pe splai. Acolo se găsește apă considerată potabilă la prețuri accesibile. Este singura alternativă la apa îmbuteliată, care nu reușește, însă, să acopere nevoile tuturor locuitorilor. Locurile de parcare sunt o problemă controversată a locuitorilor din Regie. Pe de o parte, pentru unii dintre studenți faptul că orice spațiu liber este transformat în loc de parcare este cauza pentru care nu au loc alte activități în Regie. Pe de cealaltă parte, studenții spun că locurile de parcare sunt insuficiente și nesecurizate. Pozițiile mixte reies și din discuția de la un focus group: -Dacă am scoate mașinile de acolo din parcare, am avea loc. -Dar nu ai cum să scoți mașinile.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

-Da! -Până la urmă, unde e un spațiu liber e o mașină și unde nu e o mașină e drumul pe care mergi tu. Astfel, o problemă generală legată de revitalizarea urbană a spațiului din Regie este lipsa de spațiu – cauzată fie de mașinile care sunt parcate pe orice spațiu liber, fie de privatizarea spațiilor și transformarea lor în locuri de consum. Un exemplu clar pentru studenți este cantina. Pe site-ul Universității Politehnica este specificat că există un spațiu în curs de amenajare care va deveni o cantină. Studenții declară că aceasta este aproape gata demult, dar că există presiuni din partea patronilor localurilor cărora le este frică de scăderea profiturilor cauzată de apariția unui loc cu mâncare ieftină. Pentru cei care au răspuns la chestionar ”topul” problemelor este asemănător. 80% dintre studenți consideră că principala problemă a campusului este lipsa unei cantine, urmată de calitatea scăzută a spațiului locativ. Celelalte probleme se găsesc în graficul de mai jos. Întrebarea a lăsat loc liber respondenților să aleagă 3 probleme pe care le consideră importante, graficul de mai jos reprezentând suma itemilor selecționați.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Propuneri și soluții ale rezidenților Îmbunătățirile generale sugerate de către cei chestionați se axează preponderent pe sălile de lectură, holurile căminelor și spațiile verzi din jurul clădirilor.

Pentru problemele identificate interlocutorii au găsit și o serie de soluții pentru rezolvarea acestora și îmbunătățirea condițiilor de locuire, în general, și de petrecere a timpului liber, în particular. În primul rând rezidenții au propus reabilitarea infrastructurii publice de petrecere a timpului liber existente. Cea mai întâlnită sugestie a fost creșterea numărului de bănci din campus, în fața căminelor, pe malul râului Dâmbovița, dar și în spațiile verzi dintre cămine. Aceștia consideră că numărul băncilor este insuficient raportat la numărul studenților din campus. În aceeași idee au sugerat repararea foișoarelor existente și construirea altora. În plus, studenții își doresc să poată folosi spațiile verzi îngrădite din jurul căminelor. Printre sugestiile propuse s-au regăsit o grădină de flori, una de legume, loc de picnic și spațiu de lucru în aer liber. Lucratul afară a fost discutat în mai multe întâlniri; în prezent studenții pot folosi pentru asta terasele unde trebuie sunt constrânși să consume produsele din meniu. Interlocutorii au spus că ar fi utilă crearea unor bănci cu masă și priză, care să aibă acces la internet și care să poată fi folosite la liber de rezidenții campusului pe baza contului de acces la internet. Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

O propunere care îmbină nevoile lor de socializare și nevoile de bază este construcția de fântâni sau surse publice de acces la apă așa cum este „Fântânel”, după cum reiese din următorul citat: aș mai pune 2-3 fântânele că mereu se face coadă acolo. (...) am văzut că acolo e mai ceva că Facebook, un fel de spațiu de socializare, se strâng foarte mult, am auzit chiar și băiați care spun ”bă, mă duc să agăț la fântânel! gata! (student, 3 ani în Regie). Afară ar mai fi utile panouri cu informații pentru cei abia veniți în București. Mihai s-a plâns de amenda pe care a luat-o în primele zile de locuire bucureșteană când a folosit transportul public fără să știe cum se validează cartela. Povestea este completată și de alți interlocutori care spun că și ei sau simțit pierduți atunci când au venit în București din cauza lipsei informațiilor legate de ”folosirea” orașului. Unele discuții au punctat faptul că panourile respective pot fi folosite și pentru informații legate de evenimentele din oraș; gardurile și pereții Regiei sunt pline de afișe care promovează serile și evenimentele localurilor din campus. Studenții cred că panourile de informare care să prezinte date despre evenimentele din restul orașului i-ar face să iasă mai des din zona căminelor. Mai mulți interlocutori au vorbit despre evenimente din București despre care au aflat după desfășurarea lor. Pe lângă acestea, rezidenții au sugerat reamenajarea căminelor și construirea de spații de socializare în interiorul lor. Mulți își doresc o sală multifuncțională cu un televizor pentru filme și meciuri, cu mese și scaune sau canapele pentru jocuri și discuții. Unii își doresc aparate de fitness, alți își doresc un loc pentru jocuri pe calculator sau un loc unde pot face proiecții de filme. Această sală ar putea înlocui sălile de lectură care nu sunt amenajate sau sunt închise. Un alt posibil loc propus de către studenții a fost spațiul de la subsol, folosit în prezent pentru depozitare și care există în fiecare clădire. O altă propunere legată de amenajarea spațiilor din interiorul căminelor a fost crearea unui bucătării comune. Aceasta ar putea elimina problema mirosului de mâncare care se împrăștie pe holurile căminelor. Tot acolo, s-a propus și organizarea unui spațiu care să fie folosit alternativ pentru luat masa și jucat board-games-uri. Holurile sunt la rândul lor populare în propunerile de intervenții ale rezidenților. Cei care au văzut alte cămine amenajate mai prietenos, așa cum e cazul lui Gabriel, simt și mai puternic nevoia de a le renova, de a le amenaja astfel încât spațiile să îi incite pe vecini să se adune și să interacționeze: e drăguț că au hol, in West Gate, au hol frumos amenajat unde poți să ieși să stai pe scaun, pe canapea și să vorbești cu oamenii din cămin și așa mai departe, un loc unde se strânge mai multă lume din cămin. În viziunea studenților, holurile au nevoie de renovare și de mobilier care să faciliteze Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

interacțiunile între vecini. O studentă de la anul întâi a sugerat implicarea locatarilor în renovare, fiecare locatar urmând să își lase amprentele palmelor la început de an. Studenții își doresc și amenajarea unor spații pentru activitățile sportive. O soluție a fost amenajarea unei piste de alergat pe aleea care duce spre Universitate. Altă propunere a fost construcția de terenuri de fotbal și tenis. Unii interlocutori au propus amenajarea unor zone de fitness în aer liber, similare cu cele amenajate de administrația publică în parcurile din cartierele bucureștene. Studenții își mai doresc și organizarea mai multor activități culturale. Aceștia au povestit încântați cum rezidenții din campusul Belvedere al Academiei de Studii Economice reușesc vara să proiecteze filme pe cămine. Astfel, toți au fost de acord că ar fi frumos să fie amenajat un spațiu multifuncțional în care să poată fi proiectate filme sau să permită jucarea unor piese de teatru. Pe lângă modificarea locurilor menționate mai sus, studenți au propus și organizarea unor activități care să îi implice pe toți; un exemplu ar fi acțiunile de curățare a campusului care să adune studenții de la toate facultățile din Politehnica, care ar putea astfel să se cunoască mai bine, să colaboreze și să se implice împreună în îmbunătățirea campusului. Răspunsurile înregistrate prin chestionare au scos la iveală nevoi asemănătoare cu cele apărute în discuțiile față în față. Persoanele chestionate își doresc în primul rând să fie organizate în campus proiecții de filme și concerte, activități care se pretează atât în interiorul cât și în exteriorul clădirilor și infrastructurii existente deja. Așa cum se observă alte propuneri populare au fost atelierele de dezvoltarea personală, competițiile sportive și petrecerile.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

De altfel, cei cu are am vorbit au identificat și locurile care se pretează cei mai bine organizării acestor evenimente:

În general, principalii actori responsabili pentru îmbunătățirea condițiilor din Regie sunt, în opinia celor care au răspuns la chestionarul propus de echipa de cercetare din cadrul proiectului:

Observăm o responsabilitate percepută scăzută a studenților în ceea ce privește spațiul pe care îl locuiesc. Considerăm că acest rezultat a apărut din două motive principale: primul ar fi legat de temporalitatea locuirii, menționată anterior. Al doilea ar fi legat de lipsa implicării studenților în Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

procesul de intervenție la nivelul spațiului urban, caracteristică deciziilor luate până în prezent de administratorii Campusului. Studenții ar trebui consultați constant în legătură cu nevoile și dorințele lor în ceea ce privește spațiul, lucru care i-ar implica mai puternic în procesul de îmbunătățire a calității locuirii în Regie. Totuși, în cazul unor proiecte care ține cont de părerea lor și îi implică în procesul de transformare a spațiului public există un interes potențial crescut din partea persoanelor chestionate. După ce le-a fost descris pe scurt proiectul ”Campus Creativ” respondenții au fost întrebați dacă sunt interesați de implicarea în acest proiect, 42.5% afirmând că ar fi interesați să ia parte activitățile sale în mare și foarte mare măsură. Din punctul lor de vedere intervenția urbană pe care proiectul o propune ar trebuie să se concentreze în următoarele direcții:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Concluzii Pe baza informațiilor rezultate din cercetarea calitativă, dar și cantitativă, am conturat câteva tipologii ale activităților studențești din timpul liber. În general, studentul care locuiește în Regie își petrece timpul liber în cămin sau, în unele seri, la terasele dintre cămine. Înăuntru, camera pare preferată pentru momentele private în care studentul se uită la filme sau se joacă pe calculator. Pentru socializare holul de pe etaj este cel mai folosit spațiu. Afară, studentul iese pe băncile din fața căminului, acolo unde există sau pe cele de pe malul Dâmboviței. Grupurile de studenți care aniversează zile de naștere sau vor să fac grătare folosesc unul dintre cele trei foișoare amplasate printre cămine. Sportul este practicat afară mai degrabă în parcul Politehnicii. Lipsa de spațiu din Regie, unde există doar trei terenuri de baschet, îi împinge pe platforma din fața rectoratului și pe aleile din jurul acestuia pe cei care vor să alerge, să joace tenis de picior sau fotbal. Altfel, sălile de forță private și terenurile din complexul Sportul Studențesc sunt o alternativă pentru activitățile sportive. În acest context Regia este considerată ca un loc aglomerat, de multe ori murdar, care îi împinge pe rezidenți să își petreacă timpul liber mai mult în pub-urile dintre cămine. Rezidenții conștientizează nevoia îmbunătățirii atât a condițiilor de locuire cât și a infrastructurii care să permită diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber. Sugestiile persoanelor intervievate s-au concentrat în jurul refuncționalizării spațiilor din interiorul căminelor astfel încât acestea să asigure un minim confort care să le facă plăcute de folosit. Sălile de lectură, terasele sau spațiile de depozitare de la subsolul căminelor au fost menționate în discuțiile despre îmbunătățirea experienței vieții în cămin. În ceea ce privește spațiile exterioare, studenții își doresc dezvoltarea unor construcții care să găzduiască activități culturale, îmbunătățirea infrastructurii de socializare și de sport. Propunerile lor oferă o perspectivă a unui campus adaptat la practicile și nevoile rezidenților, nu doar un spațiu de locuire temporară și distracție privatizată.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Percepții și interacțiuni cu spațiul ale locuitorilor vecinătății Regiei Cercetarea vecinătăților Regiei completează rezultatele studiului în profunzime legat de practicile și nevoile legate de petrecerea timpului liber ale rezidenților campusului studențesc desfășurat în fazele anterioare ale proiectului. Obiectivul principal al acestei cercetări a fost măsurarea, pe de o parte a practicilor legate de timpul liber a locuitorilor din zonele de locuire care se învecinează cu Complexul Studențesc Regie, și, pe de altă parte, a interacțiunilor acestor locuitori cu spațiile publice ale Campusului. Ne-a interesat să urmărim dacă practicile de consum și timp liber ale locuitorilor vecinătății sunt congruente cu oferta campusului universitar pentru a înțelege de ce aceștia caută sau, din contră, evită Regia atunci când este vorba despre timpul lor liber. Instrumentul folosit în această cercetare a fost chestionarul, datorită capacității sale de a extrage informații de la un număr mare de indivizi, în contextul folosirii unor categorii de analiză asemănătoare celor construite pentru cercetarea practicilor rezidenților campusului. Direcțiile principale de cercetare conform cărora am construit chestionarul s-au axat în jurul câtorva itemi: am urmărit să aflăm care sunt preferințele în materie de activități asociate timpului liber pentru respondenți, dar și locurile preferate în acest sens; o altă dimensiune a cercetării a urmărit natura interacțiunilor cu spațiile Complexului Studențesc Regie. Aici au fost construite mai multe întrebări conform următoarelor sub-categorii: frecvența utilizării spațiilor complexului, locurile preferate, activități practicate și percepții ale punctelor importante ale spațiului, așa cum au reieșit în urma cercetării anterioare. La fel ca și în cazul cercetării făcute cu rezidenții căminelor, am împărțit zonele Campusului Studențesc în două spații distincte, cel al căminelor de pe malul stâng al râului Dâmbovița și Parcul Politehnicii, legate de podul care traversează râul, care găzduiește clădirile administrative și sediile facultăților Universității Politehnica București. Am ales această strategie datorită diferențelor în ceea ce privește opiniile și tipurile de activități asociate celor două spații care au apărut în etapele anterioare ale cercetării. Culegerea informațiilor s-a făcut prin aplicarea unui număr de 100 de chestionare în cele două zone de vecinătate ale Campusului: zona clădirilor de locuințe din spatele PMB și parcela Belvedere, zona de case care se găsește în jurul complexului sportiv Sportul Studențesc. Am selectat doar zonele de locuire care au cel puțin o latură comună cu Campusul Studențesc pentru a ne concentra pe cei care locuiesc în aceste spații. Există câteva diferențe socio-demografice între cele două spații de care am ținut cont în aplicarea chestionarului. În primul rând există o diferență în ceea ce privește numărul de Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

locuitori, Parcela Belvedere fiind mult mai mare din acest punct de vedere decât blocul și vilele din dreptul PMB. În lipsa disponibilității datelor legate de numărul de locuitori ai acestor zone, am aplicat chestionarele astfel încât să fie asigurată o recurență a datelor. Astfel au fost completate 25 de chestionare în zona de locuire de la PMB și 75 de chestionare în Parcela Belvedere. Selecția respondenților s-a făcut conform unei eșantionări de disponibilitate. Un alt motiv pentru care am ales să diferențiem cele două zone ține de istoricul lor. Locuințele de la PMB sunt construite recent, aici locuind preponderent familii sau indivizi tineri care nu au un istoric îndelungat de vecinătate cu Regia. Parcela Belvedere a fost construită înaintea Campusului Universitar, locuitorii de aici fiind mult mai amestecați din punct de vedere al vârstei și al istoricului locuirii, ceea ce poate produce raportări diferite față de obiectul studiat. Rezultatele cercetării vecinătăților Regiei sunt detaliate mai jos. Am construit frecvențe pentru răspunsurile fiecărei întrebări ale chestionarului și cross-taburi legate de zona de locuire pentru a măsura diferențele existente în practicile locuitorilor celor două arii urmărite.

Locuitorii adunați ai celor două zone preferă, în general, activitățile cotidiene de timp liber dedicate mai degrabă liniștii și unui cerc restrâns de cunoștințe. Astfel cei mai mulți dintre ei preferă să își petreacă acasă timpul liber, domiciliul fiind considerat un loc foarte oportun pentru relaxare. Plimbările și întâlnirile cu prietenii sau vecinii ocupă un loc însemnat în preferințele respondenților. În Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

acest context au apărut frecvent selectarea unor locuri preferate pentru aceste interacțiuni, restaurantele/terasele și barurile fiind alese de 17.7% dintre respondenți. Consumul cultural ocupă un loc mai puțin important în timpul liber ale persoanelor cu care am discutat, doar 6.3% selectând cinematografele/teatrele sau concertele ca activități preferate în timpul liber. La fel este și cazul sportului, ultimul pe listă în preferințele respondenților, doar 2.1% preferând acest tip de activități în momentele libere.

Majoritatea locuitorilor vecinătăților Regiei își petrec timpul liber în afara zonelor de domiciliu. Relaxarea în afara casei înseamnă, de cele mai multe ori, ieșirea din ”cartierul” care nu oferă foarte multe posibilități în ceea ce privește infrastructura de petrecere a timpului liber. Astfel, peste 65% dintre respondenți au declarat că își petrec timpul liber în zona de locuire în mică sau foarte mică măsură, în timp ce puțin peste 30% preferă casa sau spațiile din jurul domiciliului pentru relaxare în afara programului de muncă. Nici una dintre cele două zone nu este prietenoasă cu locuitorii din punct de vedere al timpului liber ceea ce îi obligă pe aceștia să caute alte cartiere pentru relaxare sau socializare.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

În afara cartierului cei mai mulți dintre respondenți preferă parcurile și zonele verzi ale Bucureștiului. Dintre cei care preferă acest tip de spații 26.32% preferă Parcul Herăstrău, 18.42% Parcul IOR din Titan, 13.16% Parcul Cișmigiu și Lacul Morii, iar 7.89% Parcul Tineretului. Alte zone verzi ale capitalei au obținut procentaje mai mici de 3%. În Zona Centrală a Bucureștiului cele mai întâlnite răspunsuri au fost Centrul Vechi, Unirii sau Universitate, iar zona nord cuprinde, în activitățile de timp liber ale respondenților cartierele Băneasa, Floreasca și Pipera. O parte din cartierele selectate au primit și justificări legate de relațiile de rudenie sau de prietenie existente între respondenți și locuitorii lor. Printre răspunsurile primite au fost „În Sălăjan, la bunici” și „În Pipera, la copii”. Mall-urile au fost selectate de peste 5% dintre respondenți ceea ce considerăm a fi un procent semnificativ în contextul în care diferă de celelalte răspunsuri prin localizarea precisă a practicilor de consum aferente acestui tip de spațiu. Un alt lucru important este că Regia a fost menționată de un singur respondent, ceea ce arată o lipsă de interacțiune între spațiul campusului și locuitorii vecinătăților.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Varianta ”Altele” a scos la iveală și câteva răspunsuri care au inclus Parcul Politehnicii, Carrefour Orhideea sau Club Max.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Separarea celor două zone ale Complexului Studențesc Regie scoate la iveală câteva diferențe în ceea ce privește frecvența practicării activităților (categoriile de activități au fost construite în concordanță cu rezultatele obținute anterior; varianta de răspuns ”altele” a oferit posibilitatea identificării unor alte tipuri de activități, ținând cont de profilul socio-demografic diferit al respondenților). Astfel, în ceea ce privește Parcul Politehnicii, 45% dintre respondenți au selectat și alte tipuri de activități cele mai des menționate fiind plimbările: 36.36% cu bicicleta, 22.73% cu câinele, 13.64% cu familia sau singuri pe role. Parcul Politehnicii este singurul spațiu din zona inclusă în proiect care este prezent în cotidianul unui procent semnificativ de locuitori ai vecinătăților Regiei. Mai jos, am extras informația defalcată pe cele două zone cercetate:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Câteva informații interesante au apărut și în analiza practicilor de petrecere a timpului liber în ceea ce privește vârsta respondenților. Astfel, rezultatele arată în felul următor:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Am căutat să detaliem opțiunile respondenților pentru a observa care sunt zonele Parcului Politehnicii preferate de aceștia. Astfel cele mai frecvente răspunsuri se referă la zona centrală a Parcului, aleile și platforma construite în zona Rectoratului. Motivarea alegerii este legată fie de caracteristicile spațiului – „că e liniște”, „că mă pot relaxa”, fie de relația cu spațiul, în special prin amintiri „acolo mi-am întâlnit soția”, fie de legate de funcționalitatea ta, „mă dau cu rolele”, „merg la biserică duminica”, „citesc ziarul”. Rezultatele, împărțite pe cele două zone ale cercetării, arată în felul următor:

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Cercul din exterior reprezintă preferințele locuitorilor din Belvedere, cercul interior reprezintă preferințele locuitorilor din Zona PMB.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Preferințele pentru Parcul Politehnicii pot fi înțelese și din punct de vedere al asocierii prin comparație a celor două spații cu atributele menționate mai sus. Parcul este un loc mai liniștit, mai curat, mai puțin aglomerat și, deci, mai puțin sigur ținând cont de întinderea sa care cuprinde zone mai puțin circulate. Interesantă este asocierea zonei căminelor într-o mai mare măsură cu ”timpul liber”, în contextul în care respondenții au preferat Parcul Politehnicii pentru petrecerea timpului liber. Credem că această contradicție se explică prin faptul că respondenții nu s-au gândit la ei atunci când au răspuns la întrebare, ci s-au referit la folosirea generală a spațiilor din acest punct de vedere, considerând Zona Căminelor ca fiind foarte populară printre locuitorii săi pentru petrecerea timpului liber.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Locuitorii din vecinătatea Regiei au și câteva zone de intervenție prioritare atunci când au fost întrebați care sunt locurile pe care proiectul ”Campus Creativ” ar trebui să se concentreze. Răspunsurile lor s-au axat pe spațiile exterioare, terenurile virane și Parcul Politehnicii. Răspunsurile

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

primite sunt complementare celor pe care respondenții le-au dat la alte întrebări locuitorii din vecinătate fiind interesați de potențialul zonei în ceea ce privește activitățile out-door.

Date socio-demografice

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Concluzii Cercetarea vecinătăților Complexului Studențesc Regie a scos la iveală o ofertă deficitară pe care atât Parcela Belvedere, cât și zona PMB o propun locuitorilor din punct de vedere al petrecerii timpului liber. Din acest motiv, majoritatea respondenților aleg să își petreacă orele din afara programului de muncă în alte zone sau cartiere ale Capitalei. Cele mai populare pentru ei sunt parcurile și spațiile verzi din București; nevoia de spații verzi este singura care îi atrage în zona Complexului Studențesc, Parcul Politehnicii fiind cel mai frecventat spațiu de către locuitorii din vecinătăți. Parcul este, de altfel, singurul loc care îi interesează într-o oarecare măsură pe vecini în zonă, alte activități fiind menționate foarte rar în chestionarele completate. Rezidenții vecinătății văd parcul ca pe un loc liniștit, mai puțin aglomerat decât zona căminelor, care este prielnic plimbărilor individuale sau cu prietenii și familie. Caracteristica este congruentă cu nevoia lor de petrecere a timpului liber singuri sau împreună cu persoane cunoscute, atunci când aleg să nu stea în casă. Totuși, parcul este preferat mai degrabă pentru ieșirea în aer liber de proximitate împreună cu membri ai familiei sau de unul singur, în contextul în care alte cunoștințe locuiesc în alte zone ale Bucureștiului, pentru întâlnirile respective fiind alese locuri diferite. Analiza răspunsurilor a reliefat în general lipsa de interacțiune a locuitorilor vecinătății cu spațiile publice ale Regiei. Totuși, proprietățile semnalate de respondenți în ceea ce privește direcțiile de intervenție prioritară a proiectului arată că Regia are un interes potențial printre locuitorii vecinătăților care cred că actorii implicați ar trebui să intervină mai degrabă în zonele publice ale campusului pentru îmbunătățirea experienței de locuire sau de vizitare a zonei.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

Concluzii finale și recomandări Rezultatele cercetării au scos la iveală câteva date interesante legate de modul în care percep și folosesc locuitorii Regiei și ai vecinătăților spațiile campusului; în plus, cercetarea a reliefat o serie de nevoie percepute care, dacă ar fi îndeplinite ar putea să crească experiența locuirii și calitatea timpului liber petrecut în Regie. În primul rând, Complexul Studențesc ”Regie” este compus, în ochii locuitorilor săi din două zone distincte: zona căminelor și cea a campusului – Parcului Politehnicii (zona facultăților și a Rectoratului); fiecare dintre aceste zone are caracteristici diferite, motiv pentru care și practicile individuale diferă. Percepția pare congruentă cu cea a locuitorilor din vecinătate, dacă ținem cont de frecvența utilizării spațiului Parcului Politehnicii, mai ridicată decât în cazul frecventării locurilor publice dintre cămine. Astfel, Parcul Politehnicii apare ca o zonă mult mai apreciată pentru cei care locuiesc în afara campusului datorită spațiilor publice generoase și a zonelor verzi care se întind pe suprafețe întinse. Cu toate că infrastructură construită este considerată a fi deficitară pentru maximizarea experienței zonei, vecinii Regiei folosesc spațiul pentru plimbări și activități de recreere în aer liber. Parcul Politehnicii este considerat o zonă aerisită, liniștită, îmbietoare pentru plimbări sau activități sportive outdoor. Percepțiile și practicile sunt asemănătoare și în rândul rezidenților Regiei care au participat la cercetare. La fel ca și vecinii, ei consideră Parcul Politehnicii o zonă verde, liniștită și mult mai intimă, în opoziție cu aglomerația și înghesuiala dintre cămine. Studenții vin aici pentru activități sportive, cele mai populare fiind alergatul și tenisul de picior, practicat îndeosebi pe platforma de beton din dreptul Rectoratului. Altfel, ei vin aici pentru relaxare, discuții cu prietenii sau picnicuri. Parcul este singura zonă percepută asemănător atât de studenți cât și de vecini. Zona căminelor, Campusul așa cum este numită ea de rezidenți, naște percepții și activități diferite prin comparație cu Parcul Politehnicii; din aceste motive, gradul de interacțiune ale vecinătății cu aceste spații este minimal. Campusul este un loc pe care mulți dintre rezidenți îl urăsc și îl iubesc în același timp. Spațiul promite o libertate sporită tinerilor care trebuie pentru prima dată în viață să locuiască departe de părinți. Zona acaparează cotidianul noilor bucureșteni, mai ales în primul an de studenție. Perioada de acomodare și de descoperire a Regiei durează cam un an, curiozitatea de a descoperi și alte cartiere ale Bucureștiului apărând mai degrabă din al doilea an de facultate. Acapararea spațiilor publice ale campusului de cluburi, baruri sau terase este percepută și în comportamentul de consum din interiorul Regiei precum și în ceea ce privește percepțiile legate de Acest raport de cercetare a fost realizat în cadrul proiectului Campus Creativ, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană și finanțat prin Granturile SEE, în cadrul Fondului ONG din România. Toate drepturile de autor asupra publicației aparțin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană. Acest raport sau fragmente din el nu pot fi reproduse fără acordul Asociației.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

posibilitatea petrecerii timpului liber. Regia este un loc aglomerat, foarte dezvoltat în ceea ce privește consumul și distracția în cluburi. În general, timpul petrecut în afara căminelor este asociat consumului datorită lipsei unor spații destinate studenților care să fie deschise și celor care nu vor să comande mâncare sau băutură. Infrastructura publică de petrecere a timpului liber este deficitară în ciuda nevoilor locuitorilor campusului. Cele câteva foișoare și bănci care au fost amplasate în trecut sunt într-o stare proastă și sunt prea puține pentru numărul mare de studenți. De aceea, malul Dâmboviței, amenajat recent cu bănci, este foarte popular în lunile calde, la fel ca și spațiile menționate anterior. Infrastructura sportivă publică este minimală, terenul de baschet și mesele de tenis fiind greu sau imposibil de utilizat; din acest motiv locuitorii campusului sunt obligați să folosească infrastructura privată din jurul Regiei. Intervențiile care au apărut cel mai des în discuțiile cu rezidenții și în chestionarele aplicate se concentrează pe puținele spații publice existente și pe reamenajarea lor; identificarea unor spații noi a fost problematică datorită înghesuielii de terase, mașini și clădiri caracteristică Regiei. Totuși, toți respondenții spun că și-ar dori să apară locuri în care să poată lucra sau socializa, să poată facă sport, fără să fie obligați să consume produsele agenților economici din zonă. Atunci când vremea nu permite activitățile outdoor, studenții aleg să socializeze în spațiile comune din interiorul căminelor. Aici holurile sunt cele mai populare pentru activități începând de la discuții și până la vizionarea de filme sau jucat board-games. Camerele de lectură existente în fiecare clădire au apărut și ele recurent în discuțiile purtate; problema acestora este că multe dintre ele sunt neutilizabile sau amenajate deficitar lucru care îngreunează folosirea lor de către rezidenții căminelor respective. Amenajarea lor ar putea fi benefică pentru creșterea calității locuirii, a petrecerii timpului liber, dar și a condițiilor de lucru pentru locuitori, în contextul în care spațiile pentru învățat sau muncit sunt cvasi inexistente în afara camerei. Calitatea locuirii este scăzută și din cauza igienei spațiilor publice. Majoritatea celor cu care am vorbit s-au plâns de șobolanii care apar constat pe aleile campusului sau de gândacii cu care trebuie să se lupte în camere. În ciuda amenajărilor și igienei din interiorul spațiului locuit, igiena zonelor publice nu poate fi asigurată doar de către locatari, fără intervenția administratorilor campusului. Problema este asemănătoare și în ceea ce privește instalațiile sanitare care, în lipsa personalului de curățenie din week-end, ajung să devină neigienice în cazul băilor și grupurilor sanitare comune.

STR. POPA LAZĂR, NR.10, AP.M17, SECTOR 2 BUCUREŞTI, ROMÂNIA + 0747.388.426 office@maieuropean.ro www.maieuropean.ro

O altă problemă cu care se confruntă rezidenții Regiei din punct de vedere al vieții cotidiene este lipsa unui spațiu în care să își poată prepara mâncarea. Astfel, în lipsa cantinelor, singurele locuri unde poți mânca sunt terasele și restaurantele private. Pentru locuitorii căminelor devine astfel foarte greu să aibă acces zilnic la o mâncare preparată pe care să și-o permită. Discuțiile cu rezidenții au variat din punct de vedere al soluțiilor identificate; unii dintre ei au dat exemplul unor alte cămine pe care le vizitaseră în care erau amenajate bucătării comune pe care locatarii le puteau folosi pentru prepararea mâncării, alții spunând că în lipsa timpului și a dorinței de a găti, preferă amenajarea unor cantine cu mâncare de calitate la prețuri accesibile. În acest context, există o nevoie foarte mare în interiorul Regiei de amenajarea unor spații publice, accesibile tuturor, care să răspundă nevoilor de socializare, recreere și muncă pentru rezidenții căminelor. Aceste amenajări trebuie să aibă ca punct de pornire cercetarea nevoilor reale ale rezidenților și implicarea lor pentru a îmbunătăți experiența locuirii în Regie.