Noile minoritati. Ghidul profesorului by Asociatia MAIE

Noile minorități din București

Ghidul profesorului

Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană NOILE MINORITĂȚI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Acest îndrumar a fost realizat în cadrul proiectului Noile minorități din municipiul București, implementat de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Institutul de Cercetare Telemark și finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Lienchestein și Guvernul României.

Proiectul se derulează în cadrul programului PA17/Ro13 “Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”. Program implementat de: Ministerul Culturii din România, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) În parteneriat cu: Consiliul Artelor Norvegia (Arts Council Norway)

Coordonator proiect: Bianca-Maria BĂLȘAN Autori ghid: Alina CONSTANTINESCU Cătălina MURARIU

Toate drepturile de autor apartin Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană

Noile minorități din București

Ghidul profesorului

Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE

ÎNTÂLNIREA 1: Cetățenie

ÎNTÂLNIREA 2: Etnie

ÎNTÂLNIREA 3: Emigrant și imigrant

ÎNTÂLNIREA 4: Străinii din România

ÎNTÂLNIREA 5: Străinii din București

ÎNTÂLNIREA 6: Multiculturalism înseamnă și diversitate religioasă

ÎNTÂLNIREA 7: Diversitate de gusturi, culori, simboluri

DESPRE PROIECT DESPRE ASOCIAȚIA MAIE

20 21

Cuvânt înainte

După 1990, peisajul socio-cultural bucureștean s-a schimbat. Tot mai mulți cetațeni străini aleg să se stabilească aici, aspect ce influențează viața culturală a orașului. Din păcate, sistemul educațional nu abordează suficient această problematică, ce a devenit cu atât mai pregnantă în noul context european. Tinerii sunt cei care au un rol deosebit de important în definirea orașelor de mâine. În acest context este important ca ei să fie educați în spiritul diversității culturale, să descopere alte culturi, să recunoască aportul fiecărui individ la definirea orașului și să sprijine integrarea celor care au ales să se stabilească aici. “Noile minorități. Ghidul profesorului” face parte din misiunea Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană de sprijinire a dezvoltării tinerilor și copiilor români prin oferirea unor instrumente de educație adaptate nevoilor lor. Îndrumarul propus se bazează pe activitățile desfășurate în cadrul proiectului “Noile minorități din municipiul București”, mai precis atelierele creative și filmul documentar. Utilizând metode nonformale, creative și inovative “Noile minorități. Ghidul profesorului” urmărește creșterea gradului de toleranță, înlăturarea stereotipuri și încurajarea dialogului intercultural. - Bianca-Maria Bălșan Suita de întâlniri pe tema noilor minorități din București își propune să pună reflectorul pe diversitatea orașului în care trăim și să deschidă apetitul elevilor pentru aprecierea și explorarea acestei diversități. Tematica noilor minorități, tratată în școală, este remarcabilă atât prin actualitate, cât și prin multitudinea de subiecte care pot fi dezvoltate plecând de aici. Astfel, pe principiul efectului de undă, tema noilor minorități și filmul documentar au generat subiectele dezvoltate în cele 7 întâlniri propuse. Pentru pregătirea terenului, elevii reiau elemente ce țin de definirea cadrului de discuție - etnie, imigrație, multiculturalism etc - apoi, în urma vizionării documentarului, întâlnirile sunt dedicate prelucrării și integrării noilor concepte și opinii. - Cătălina Murariu O parte din activitățile propuse în acest îndrumar au fost deja experimentate în cadrul unor ateliere cu elevi de liceu. Am observant că unii elevi aveau stereotipuri negative despre străini, în mare parte bazate pe lucruri auzite în media sau acasa, și nu dobandite în urma unor interacțiuni directe cu aceștia. În urma activităților, elevii au recunoscut aceste stereotipuri ca fiind percepții bazate pe informație superficială și au avut ocazia să reflecteze asupra veridicității lor, unii dintre ei modificând-și modul de a privi grupurile de imigranți din București. - Alina Constantinescu

ÎNTÂLNIREA 1

CETĂȚENIE Obiectivele întâlnirii:

Înțelegerea conceptelor de cetățean, cetățenie, cetățenie multiplă; conștientizarea drepturilor și responsabilităților cetățenești; înțelegerea modurilor de obținere a cetățeniei române.

Materiale necesare:

Foi de flipchart și markere (opțional)

5’ Bun venit la întâlnirile „Noile minorități din București” Prelegere. Crearea cadrului

Pe parcursul următoarelor 7 întâlniri, profesorul și elevii vor explora diversitatea propriului oraș, într-o manieră interactivă și centrată pe elevi.

Discuție de grup. Reguli de grup

Deoarece aceste întâlniri au ca bază învățarea împreună și dialogul, este importantă definirea unor reguli de grup. Recomandarea este ca acestea să fie identificate împreună cu clasa, notate pe flipchart și păstrate pe toată durata întâlnirilor. Profesorul poate începe prin a oferi câteva exemple: • • • • •

ne exprimăm liber ascultăm când un coleg vorbește, fără să îl întrerupem nu există idei greșite, dacă avem contra‑argumente, combatem ideea, nu persoana dăm și primim feedback lucrăm în echipă, păstrăm mobilele pe silent etc

20’ Cetățean Discuție de grup

Profesorul adresează clasei întrebarea: Ce înseamnă cetățean?

Cetățean = Persoană aparțând unui stat, care are drepturi și libertăți, dar și obligatii și responsabilități față de acel stat. Lucru în echipe

Profesorul împarte elevii în două echipe (sau mai multe, dar în număr par) – o echipă are misiunea de a identifica și nota exemple de drepturi și libertăți pe care le avem ca cetățeni români, cealaltă echipă se va concentra pe obligațiile cetățenilor. Fiecare echipă primește o coală de flipchart și markere (sau pot scrie pe o foaie și apoi copia pe tabla).

În calitate de cetățeni români, avem o serie de drepturi și libertăți, cum ar fi: dreptul la viaţă, dreptul la apărare, libertatea de exprimare, dreptul la învăţătură, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la vot dupa 18 ani, dreptul la muncă şi protecţie socială etc. De asemenea, avem și o serie de obligații și responsabilități față de stat, cum ar fi:

respectarea Constituţiei şi a legilor, contribuţia, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice, neîncălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi, etc.

10’ Cetățenie Discuție de grup

Profesorul adresează clasei întrebarea: După clarificarea conceptului de cetățean, cum ați defini cetățenia?

Cetățenia = Calitatea de a fi cetățean al unei țări. Ca urmare, cetățenia îți dă drepturi și responsabilități față de țara respectivă. Cetățenia este înscrisă mai întâi în certificatul de naștere, apoi în buletin și în pașaport. Dacă un stat este membru al Uniunii Europene, calitatea de a fi cetățean al statului respectiv, îți dă drepturi și obligații nu doar în țara ta, ci și în toată Uniunea Europeană. Profesorul roagă elevii să dea exemple de drepturi pe care le au ca cetățeni membru al Uniunii Europene. Profesorul (sau un elev voluntar) notează pe un flipchart propunerile grupului. Coala de flipchart va fi păstrată și pentru întâlnirile următoare, urmând să fie completată dacă apar noi idei. Exemple de drepturi: Dreptul de liberă circulație în alte țări UE (doar cu buletinul, fără să fie nevoie de pașaport sau viză); dreptul de ședere pe teritoriul statelor membre; dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European; drept de muncă în UE etc

10’ Obținerea cetățeniei române Discuție de grup. Metoda popcorn.

Profesorul adresează clasei întrebarea: Cum ați primit voi cetățenia română?

Dacă unul dintre părinții noștri este cetățean român, atunci când ne naștem primim și noi cetățenie română. Unul dintre cele mai frecvente moduri de a dobândi cetățenia este “prin naștere”. Profesorul adresează clasei întrebarea: Care ar putea fi alt mod de a obține cetățenia română? Ce condiții credeți că trebuie să îndeplinească un străin pentru a primi noua cetățenie? Un alt mod de obținere a cetățeniei unei țări este “la cerere”: o persoană care are deja cetățenia altui stat, poate face cerere pentru a primi o nouă cetățenie. Exemple de condiții necesare obținerii cetățeniei române, la cerere: • • • • • •

Este căsătorit cu un cetățean român de cel puțin 5 ani Nu este căsătorit cu un cetățean român, dar locuiește în România de cel puțin 8 ani Are deja 18 ani Are mijloace de a se întreține în România Dovedește loialitate față de statul român, respectă legile țării, nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care ii face nedemn de a fi cetăţean român Trece un test pentru a demonstra că știe limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional

5’ Reguli și excepții privind cetățenia Mini prelegere.

Profesorul adresează clasei întrebarea: Cum ați primit voi cetățenia română?

Nu toti străinii care stau în România fac cerere pentru a dobândi cetățenia română. Unii stau temporar, vin cu serviciul sau la studii și nu își propun să se stabilească în România. Alții și-ar putea pierde cetățenia originară dacă aplică pentru cetățenia română. Există state care accepta ca cetățenii lor să aibă și alte cetățenii = cetățenie multiplă, cetățenie dublă. Însa există și state care îți retrag cetățenia dacă soliciți cetățenie și în altă țară, de exemplu Austria, Japonia Fixare. Încheiere

Profesorul concluzionează: Azi aprofundat ce înseamnă cetățean și cetățenie, ce drepturi și ce responsabilități avem ca cetățeni români și ca cetățeni ai Uniunii Europene, am învățat că putem dobândi cetățenia unui stat „prin naștere” și „la cerere”, am aflat ce condiții trebuie să îndeplinească un cetățean străin care solicita cetățenia română.

ÎNTÂLNIREA 2

ETNIE

Obiectivele întâlnirii:

Fixarea conceptelor de etnie, minoritate etnică, multiculturalism; cunoașterea minorităților etnice oficial recunoscute în România și a celor mai numeroase minorități.

Materiale necesare:

Foi de flipchart și markere, foarfeci, lipici, reviste sau ziare

10’ Etnie și minoritate Discuție de grup

Profesorul se adresează clasei: Am înțeles că toți cei din clasă avem cetățenie română. Daca sunt și elevi care au (și) alte cetățenii, se vor enumera. Însă cetățenia și etnia sunt diferite. Ce etnie aveți? Ce caracteristici are etnia română? Profesorul scrie pe flipchart/tablă definiția etniei.

Etnie = Grup uman cu aceeași origine, limbă și tradiții culturale. Se mai numește și comunitate etnică. Profesorul adresează clasei întrebarea: Ce credeți că înseamnă minoritate națională? Minoritate națională înseamnă un grup bine definit de persoane care: • • • • •

au cetăţenia statului în care locuiesc, sunt în inferioritate numerică în raport cu populaţia care constituie majoritatea, întreţin legături vechi, trainice şi durabile cu acest stat, prezintă caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte, sunt animate de voinţa de a păstra identitatea comună a membrilor săi, cu deosebire cultura, tradiţiile şi limba.

Găsim termenul de minoritate etnică și sub denumirea de minoritate istorică (pentru că e vorba de comunități stabilite de foarte mult timp în România, secole chiar) sau minoritate națională. Toate înseamnă același lucru.

10’ Minority BINGO Lucru individual. Discuție de grup

rofesorul explică faptul că există în jur de 20 minorități etnice P recunoscute în România. Provocarea pentru elevi este să încerce să numească 10 dintre acestea. Atunci când primul a terminat de notat – strigă BINGO! Profesorul verifică corectitudinea răspunsurilor și le notează pe tablă. Apoi întreabă colegii dacă au notat și alte minorități. La final, dacă lista de 20 nu este completă, le adaugă și pe ultimele.

Minoritățile etnice recunoscute în România sunt: Albanezi, Armeni, Bulgari, Cehi, Croaţi, Eleni (greci), Evrei, Germani, Italieni, Macedoneni, Maghiari, Polonezi, Romi, Ruşi‑Lipoveni, Ruteni, Sârbi, Slovaci, Tătari, Turci, Ucrainen.

10’ Câți cetățeni de alte etnii? Mini prelegere.

Profesorul se adresează clasei: Ce procent credeți că reprezintă minoritățile din populația României?

Cifrele oficiale (recensământul din 2011) indică faptul că România are o populație de peste 20 de milioane de locuitori. Dintre aceștia, 89% sunt etnici români, iar 11% sunt cetățeni români de alte etnii. Din cei 11%, care credeți că sunt cele mai numeroase două grupuri etnice? Cele două cele mai numeroase grupuri etnice sunt: •

Maghiari (6,5%) - Maghiarii sunt cea mai numeroasă minoritate etnică din România, cu un număr de aproximativ 1.300.000 de cetățeni, localizați mai ales în județele Mureș, Harghita și Covasna.

•

Romi - După datele oficiale, în România trăiesc 665.000 de romi. Însă numărul lor este mai mare, întrucât mulți nu s-au declarat romi la recensământ, de teama discriminării. Comisia Europeană estimează că în România locuiesc 1,5 milioane de romi. Posibile subiecte de discuție ulterioară: Vă așteptați să fie mai multe sau mai puțin? De ce? Cât sunt de vizibile minoritățile? De unde aveți informații despre acestea? Ce gânduri, sentimente vă trezește conștientizarea faptului că în România există atâtea minorități?

20’ Multiculturalism (partea I) Profesorul împarte elevii în patru echipe ce au ca misiune să realizeze câte un poster cu tema Multiculturalism, prin tehnica colaj. Echipele primesc câte o coală de flipchart, lipici și acces la ziare și reviste. Timp de lucru – 15’ Profesorul colectează posterele pentru a fi discutate la ora următoare. Fixarea conceptelor zilei și concluzie

ÎNTÂLNIREA 3

EMIGRANT ȘI IMIGRANT Obiectivele întâlnirii:

Înțelegerea termenilor emigrație, emigrant, expatriere, expat, imigrație, imigrant; cunoașterea unor aspecte despre emigrarea românilor în alte țări (cifre, țări de destinație); cunoașterea proporției emigrație vs. imigrație în România, , cultivarea unei atitudini deschise față de imigranții din România, prin analogie cu românii imigranți în alte țări, ce sunt adesea confruntați cu situații discriminatorii.

Materiale necesare:

Foi de flipchart și markere sau tabla si creta

10’ Multiculturalism (partea II) Prezentări. Discuție de grup

Echipele, cu ajutorul unuia sau mai mulți reprezentanți, prezintă posterele realizate în ora anterioară. Timp disponibil- maxim 2 minute/ echipă. Pe parcursul prezentărilor, profesorul notează pe flipchart/ tablă cuvinte, concepte, elemente pe care fiecare echipă le-a asociat cu multiculturalismul. După incheierea prezentărilor, profesorul citește cuvintele notate cu voce tare și ii invită pe elevi să formuleze o definiție a multiculturalismului.

Multiculturalism = Coexistență armonioasă a mai multor culturi diferite într-o societate.

10’ Emigrant – imigrant Prezentări. Discuție de grup

Profesorul crează cadrul: În afară de minoritățile etnice care conviețuiesc de foarte mult timp (secole chiar) cu românii, pe teritoriul țării noastre trăiesc și cetățeni străini. Apoi adresează următoarele întrebări: emigrant?

Ce înseamnă a emigra? Dar

A emigra înseamnă a-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. •

Emigrant este persoana care emigrează.

•

Expat este prescurtarea de la expatriat. Apoi adresează următoarele întrebări: Câți români credeți ca au emigrat din România în ultimii 25 de ani? Care credeți că sunt statele unde au emigrat cei mai mulți români?

Peste 2,3 milioane de români au emigrat în ultimii 25 de ani. Țările de destinație ale emigranților români sunt: Spania (46%), Italia (34%), Germania (7%), Marea Britanie (4%), Ungaria (3%), alte țări (6%).

Profesorul întreabă: Ce înseamnă a imigra? Dar imigrant? A imigra înseamnă a veni într-o țară străină pentru a te stabili în ea (temporar sau definitiv). Imigrant este persoana care imigrează. Daca esti român și pleci să te stabilești în SUA, pentru prietenul tău Ionuț, din România vei fi emigrant, iar pentru noul tău prieten american Steve, vei fi imigrant. Profesorul întreabă: Românii emigrează din România, iar străinii imigrează în România. După părerea voastră, care număr este mai mare: al emigrărilor sau al imigrărilor? In România, numărul plecărilor (emigrărilor) îl depășește pe cel al sosirilor (imigrărilor). Mai mulți sunt românii care pleacă să locuiască în alte țări decât străinii care vin să locuiască în România. Profesorul face un sondaj în clasă: Să ridice mâna aceia dintre voi care și-ar dori să meargă să facă studii sau să lucreze și să locuiască definitiv sau pentru o perioadă în altă țară. Apoi profesorul concluzionează: E important să avem o atitudine prietenoasă și deschisă față de imigranți. Motivele sunt multiple. Unul dintre ele este reciprocitatea: și noi suntem imigranți în alte țări, fie că ne ducem pentru studii, pentru un loc de muncă mai bine plătit, pentru căsătorie cu un străin etc. Tratează străinii din România așa cum vrei să fii tratat și tu când ești în altă țară.

30’ Stereotipuri și discriminare Joc de rol, lucru în echipe

Atenție! Poate fi destul de puternic emoțional. Asigurați-vă că definiți clar limitele activității și că explicați că e doar un exercițiu

5’ Elevii sunt împărțiti în două echipe. Unii sunt cetățeni ai unui stat mai dezvoltat economic/mai rezervat față de străini și realizează o campanie ANTI–IMIGRAȚIE (de exemplu, adresată românilor care imigrează în țara lor). Se vor folosi stereotipuri negative despre străini (de exemplu, români). Cealaltă echipa este formată din (români) imigranți în țara respectivă, aflați în diferite ipostaze: studenți, angajați în diferite domenii, persoane căsătorite cu localnici etc. 5’ Pregătirea mesajelor ambelor echipe. Echipa de localnici definește mesajele anti-imigrație. Echipa de imigranți definește viziunea sa față de localnici și așteptările. 5’ Mai întâi echipa Anti-imigrație își prezintă mesajele. 5’ Echipa de (români) imigranți prezintă poziția lor inițială, apoi povestesc cum s-au simțit ascultând mesajele campaniei. Pentru evitarea generalizărilor, recomandăm formularea reacțiilor pe modelul de feedback descriptiv-comportamental: “Atunci când ai spus ... eu am simțit ...” 10’ În ultima parte a orei, profesorul are grijă să ajute elevii să “ventileze” eventualele reacții emoționale și îi ghidează în transferul învățării către situația imigranților din România: Auzim stereotipuri negative despre români, asistăm la campanii împotriva imigranților români și toate acestea ne dau un sentiment de umilință și de rușine. Mulți dintre noi dorim să emigrăm, alții avem rude care deja locuiesc în alte țări și am vrea ca românii să se bucure de o primire respectuoasă acolo. Să ne amintim mereu acest lucru atunci când interacționăm cu străinii care imigrează în România. Chiar dacă e vorba doar despre gesturi mici, acestea contează.

ÎNTÂLNIREA 4

STRĂINII DIN ROMÂNIA Obiectivele întâlnirii:

Înțelegerea circumstanțelor în care se poate afla un străin (nou) venit în România, date demografice despre străinii din România( număr, state de proveniență), înțelegerea statutului juridic diferit al străinilor din România, în funcție de apartenențala UE a statelor de proveniență, cunoașterea a opt naționalități semnificative numeric.

Materiale necesare:

Foi de flipchart și markere (opțional), mingiuță, post-it-uri (opțional), calculator, proiector, boxe, fotocopii fișe de observație

5’ Recapitularea cunoștinţelor din orele precedente și introducerea temei zilei Cartoful fierbinte

Profesorul întreabă clasa ce termeni și ce teme au abordat în cele trei întâlniri anterioare. Elevii pot sta în picioare, în cerc, sau pot rămâne la băncile lor. Aruncă o mingiuță sau alt obiect ușor de prins către elevi și aceștia pasează mingiuța de la unii la alții. Cel ce prinde mingiuța spune un termen-cheie din orele anterioare. Profesorul poate completa cu informații pentru a re-crea ideile principale Termeni și idei urmărite: •

În prima întâlnire - cetățean si cetățenie, drepturi și responsabilități cetățenești, ca români și ca cetățeni ai Uniunii Europene, moduri de primire a cetățeniei „prin naștere” și „la cerere”, condiții de primire a cetățeniei română, cetățenie multiplă.

•

În a doua întâlnire - cetățenii români pot fi de etnie română sau de alte etnii; minorități etnice; minoritățile recunoscute oficial și procentul de 11% din populația României; cele mai numeroase sunt etniile maghiară și romă.

•

A treia întâlnire s-a concentrat pe multiculturalism, emigranți și imigranți, numărul de imigranți români în alte țări ( 2,3 milioane în ultimii 25 de ani) și principalele destinații (Spania și Italia), stereotipuri negative. Am re‑creat o situație de respingere a unui grup de imigranți și sentimentele pe care le trezește respingerea în ei, astfel putând defini, prin analogie, un comportament recomandat să-l manifestăm și noi față de străinii veniți în România.

Profesorul anunță tema zilei – străinii veniți recent în România (ultimii 25 de ani), cine sunt și de unde vin.

25’ Străinii din România - în trecere sau cu drept de ședere Brainstorming

Profesorul împarte tabla sau flipchart-ul în două secțiuni: Ședere scurtă și Ședere medie/lungă.

Apoi întreabă elevii: Să ne imaginăm că întâlnim un străin în București. Din ce motiv ar putea el să se afle aici? Atunci când dați motivul, spuneți și în care dintre cele două categorii de pe tablă se încadrează. Modalități de răspuns: 1.

Fiecare elev notează pe un post-it unul sau două motive și apoi le lipește pe flipchart în categoria pe care o consideră potrivită. După ce au fost colectate răspunsurile, profesorul citește bilețelele și împreună cu clasa decide dacă sunt amplasate corespunzător. De asemenea, pot completa lista de motive.

Brainstorming clasic, în cadrul căruia un elev voluntar notează răspunsurile colegilor pe care le și discută în grup.

Exemple de Ședere scurtă: turism, afaceri, vizita la un cunoscut român, tranzit spre altă destinație, participare la evenimente sportive, culturale, științifice etc Exemple de Ședere medie/lungă: transfer cu serviciul, deschiderea unei afaceri în România, locuire cu un partener român, efectuarea de studii în România etc Profesorul explică faptul că în continuare se vor referi la acei străini care stau pe o perioada mai lungă în România. Prelegere. Dreptul de ședere Cetățenii din state non-UE au, în majoritatea cazurilor, nevoie de viză ca să intre pe teritoriul României. Viza este autorizația de a intra pe teritoriul României și de a sta aici o perioadă scurtă de timp. Aceasta este materializată prin aplicarea unui colant pe pașaport. Viza poate fi pentru vizită, turism, afaceri, activități culturale, sportive și permite o ședere scurtă în România. Cum se obține viza de intrare în România? În primul rând cetățeanul străin trebuie să fie invitat de o persoană fizică sau juridică din România. Cetățeanul român care îl invită completează un formular de invitație prin care dovedește faptul că îi poate asigura cazarea și că îl poate întreține pe perioada șederii (30 Euro pentru fiecare zi de ședere). Acest formular trebuie depus de către cetățeanul român la lnspectoratul Român pentru Imigrări, care în termen de maxim două luni trebuie să aprobe sau să respingă invitația. Daca invitația este aprobată, ea este trimisă cetățeanului străin, care o prezintă la Ambasada României din țara sa de origine. Pe baza ei, primește sau nu viza pentru România. Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vizei, străinii care doresc să stea mai mult în România trebuie să obțina de la Inspectoratul general pentru Imigrări un permis de ședere. Acesta nu se obține foarte ușor, străinul trebuind să demonstreze că exercită o activitate profesională, de studii etc, că are mijloace financiare de a se întreține, să facă dovada că locuiește legal undeva, că are asigurare medicală etc. Pentru un cetățean străin dintr-un stat non-UE este dificil să obțină drept de muncă în România: trebuie să se demonstreze că locul de muncă pe care îl dorește nu a fost vrut de niciun cetățean român și nici de vreun alt cetățean al unui stat UE. Cetățenii din state UE pot intra și rămâne pe teritoriul României, beneficiind de condiții mai simple, potrivit dreptului la liberă circulație și rezidență acordat de legislația UE. Nu au nevoie de viză și nici măcar de pașaport, ci doar de un document de identitate (buletin) pe care să îl arate la frontieră. Pot sta trei luni în România fără a fi nevoiți să se înregistreze nicăieri. Dacă vor sa stea mai mult de trei luni, trebuie să meargă la Inspectoratul Român pentru Imigrări să își înregistreze rezidența, primind un certificat de înregistrare, valabil pentru o perioadă de până la 5 ani.

Daca un străin din UE a avut o ședere continua în România de cel puțin 5 ani, poate solicita acordarea rezidenței permanente. Valabilitatea cărții de rezidență permanentă este de 10 ani. Întrebări pentru discuție cu clasa: Ce informații noi ați aflat? Care sunt reacțiile voastre referitor la aceste reguli de intrare în România? Credeți că e un proces similar cu cel prin care trec și romînii când călătoresc? Cum apreciați diferențele dintre cetățenii UE și cei non UE? De ce credeți că există diferențe? Câți străini credeți că sunt în România? Dar în București? Din ce țări credeți că provin – UE sau non UE - și câți? Cu ce puteți compara cifrele aflate? (ex. 100 000 persoane este populația unui oraș mare precum Baia Mare sau Botoșani, 30 000 persoane este populația unui oraș mic). În România sunt peste 100.000 de străini cu drept de şedere. •

40% din ei vin din țări din UE

•

60% din ei vin din țări care nu sunt membre UE

În București trăiesc aproximativ 30.000 de cetățeni străini. •

10.000 provin din state UE

•

20.000 provin din state non-UE

20’ Filmul despre străinii din București Indicații despre modul de lucru

Profesorul crează cadrul: În continuare, îi vom cunoaște mai bine pe străinii care locuiesc chiar în orașul nostru, prin intermediul unui film documentar realizat în cadrul proiectului Noile minorități din București. Vom urmări 12 minute de film în care apar 8 personaje. Veți lucra în 4 echipe. Fiecare echipă primește două fișe de observație, pe care trebuie să le completeze pe parcursul filmului, fiind atentă la personajele care apar în film. Pe baze observațiilor din fișe vom putea discuta mai mult despre străinii din București. Echipa 1 – se va concentra pe personajele 1 și 8 din film, Echipa 2 – personajele 2 și 7 din film, Echipa 3 – personajele 3 și 6 din film, Echipa 4 – personajele 4 și 5 din film Profesorul are cele 8 fișe de observație pregătite și le împarte elevilor înainte de a rula filmul.

Proiectarea filmului

Filmul este rulat de la inceput pana la minutul 12, cand reapare primul personaj.

Încheierea activității

Echipele termină de completat fișele și le predau profesorului pentru a le discuta ora viitoare. În timpul rămas, profesorul culege primele reacții legate de film: Cum vi s-a părut? Ce ați aflat nou? Ce v-a surprins? Cu ce gând sau sentiment plecați acasă? E ceva ce vă va folosi în viitor?

FIȘA DE OBSERVAȚIE

Numele personajului: Țara de proveniență: Gen: Vârsta aproximativă: De câți ani se află în România: Motivul pentru care a venit în România:

Meseria: Locul unde muncește: Cât de bine știe limba română:

Impresia voastră generală despre personaj: ex. cât de diferit vi s-a părut față de români; vi s-a părut prietenos sau nu; alte observații și impresii

Ce a adus în plus acest personaj orașului București?

ÎNTÂLNIREA 5

STRĂINII DIN BUCUREȘTI Obiectivele întâlnirii:

Analiza și compararea unor portrete de străini din cele 8 naționalități cele mai semificative numeric în București (turci, libanezi, englezi, italieni, chinezi, indieni, francezi, moldoveni), exersarea gândirii critice referitor la stereotipurile legate de profesiile străinilor.

Materiale necesare:

Foi de flipchart și markere (opțional), calculator, proiector, boxe

20’ Portrete de străini din București Prezentare

Profesorul le dă elevilor fișele de observație completate la ora precedentă și invită fiecare echipă să își desemneze reprezentantul/ reprezentanții care să prezinte personajele în fața clasei. Timp pentru fiecare prezentare - 1’

Discuție de grup

Personajele din film oferă multe subiecte de discuție. Se pot analiza perioadele în care au venit în România, motivațiile (diverse), modul de integrare în societatea românească, impresia generală pe care o lasă privitorului etc Alte subiecte de discuție și întrebări pot fi: Î: Dintre meseriile personajelor, care v-au surprins cel mai tare și care vi s-au părut previzibile? R: Un englez care predă engleză, o franțuzoaică traducătoare sau o profesoară din India care predă dans indian - sunt ocupații mai previzibile. Însa un tenor chinez la Opera Comică pentru Copii din România sau un italian care are o firmă de mașini de curse te surprind mai tare.

Există stereotipuri, cum ar fi faptul că străinii din anumite țări au doar un anumit tip de ocupații. Aceste stereotipuri nu reflectă realitatea, ci doar o tendință sau o percepție a populației majoritare (mai ales atunci când nu cunosc direct străinii respectivi).. Există turci care au restaurante cu mâncare turcească, însă și turci profesori de chimie. Există chinezi care au activități comerciale la Dragonul Roșu, dar și chinezi care au alte ocupații, unele foarte surprinzătoare, ca personajul din film. 2. Cum comentați remarca lui Vlad, din Republica Moldova: ”am venit în cel mai mare oraș în care puteam să îmi păstrez identitatea”? 3. Cum comentați, din perspectiva cunoștințelor despre multiculturalism, observația Fionei, profesoara de engleză: ”am creat în această grădiniță o familie internațională, luând ce e mai bun din educația din România și ce e mai bun din cea din Marea Britanie”?

30’ Filmul despre străinii din București Vizionare film (minutul 13 – minutul 30)

Profesorul va încuraja o vizionare atentă. În timpul filmului, elevii vor nota elemente ce țin de relaționarea personajelor cu orașul: ce spun străinii despre experiențele lor cu românii, dacă au prieteni români, cum li se pare Bucureștiul, ce le place aici, ce le lipsește din țara lor, ce li s-a părut dificil în România.

Discuție de grup. Reflecții despre București. Concluzii

Discuția de după film va fi concentrată asupra percepțiilor asupra orașului. Unele întrebări pot fi: • Cum vi se par majoritatea impresiilor despre români și despre București ale celor 8 personaje? • De ce credeți că mulți români au tendința de a descrie Bucureștiul folosind termeni negativi, însă impresiile acestor străini sunt în mare parte pozitive?

ÎNTÂLNIREA 6

MULTICULTURALISM ÎNSEAMNĂ ȘI DIVERSITATE RELIGIOASĂ Obiectivele întâlnirii:

Cunoașterea religiilor străinilor din București, elemente caracteristice, spații de rugăciune unde merg străinii din București, combaterea stereotipurilor legate de religii și dezvoltarea toleranței.

Materiale necesare:

fișe de comunitate, materiale utile pentru eventuale postere – coli de flipchart, foi colorate, markere, foarfeci, lipici etc

15’ Recapitulare și introducerea temei zilei Discuție de grup. Mini-prelegere

Profesorul îi roagă pe elevi să își amintească numărul de străini care locuiesc în București și câți sunt din state UE și non-UE. Răspuns: În București traiesc 30.000 de străini, dintre care 10.000 vin din state din Uniunea Europeana si 20.000 din state din afara Uniunii Europene. De asemenea, îi roagă să enumere cele mai numeroase 8 naționalități ale străinilor din București, fiecare prezentată printr-un personaj din filmul documentar urmărit. Răspuns: turci, libanezi, englezi, italieni, chinezi, indieni, francezi, moldoveni. Profesorul anunță că astăzi vor afla mai multe despre religiile străinilor din București. Ce religii credeți că sunt dominante în țările de unde vin cei opt străini din film?

Turcia – 99,8 % religie musulmană Liban – 54% religie musulmană, 40% religie creștină India – hinduism 80%, religie musulmană 14% China – fără religie 87% (practică taoism, confucianism, care sunt filosofii, nu religii), 6% budism Franța – creștinism catolic 45% , 35% fără religie, 3% musulmani UK – creștinism 42%, fără religie 49%, musulmani 5 % Italia – 91,6% catolici Republica Moldova – 95% creștini ortodocși Profesorul întreabă elevii cum ar comenta următorul citat: „Oamenii nu au doar libertăţi şi drepturi, au şi obligaţia de a spune ce gândesc, pentru binele comun. Utilizarea libertăţii de exprimare este legitimă, dar fără a ofensa. (…) Nu poţi provoca, nu poţi insulta credinţa altora, nu o poţi lua în derâdere. (…) Există foarte mulţi oameni care vorbesc de rău alte religii, le iau în derâdere; aceşti oameni sunt provocatori”. (Papa Francis)

40’ Comunitatea mea spirituală Lucru în echipe. Documentare și pregătire prezentări

Profesorul anunță că pentru următoarea activitate scopul va fi să prezinte comunitatea spirituală de care aparțin (în joc) la „Festivalul multiculturalismului/ecumenismului”. Vor lucra în patru echipe și vor putea face o prezentare în orice formă doresc – poster, doar prezentare orală, proiecție etc – adresată unor vizitatori la acest festival. Echipele extrag câte un bilețel pe care sunt notate comunitățile: comunitatea musulmană din București, comunitatea hindusă din București, comunitatea budistă din București și comunitatea creștină din București. Fiecare echipă primește o fișă de comunitate cu informații utile pentru realizarea sarcinii. Pentru documentare, elevii pot folosi și internetul sau alte surse. Timpul de lucru este 15 de minute, după care fiecare echipă va avea 3 minute pentru a prezenta comunitatea în fața clasei.

Discuție de grup. Concluzii

După finalizarea prezentărilor, profesorul inițiază o discuție de reflecție cu clasa. Cum a fost să pregătiți prezentările? Greu, ușor? Ați aflat lucruri noi? A fost ceva ce v-a surprins? Ați făcut anumite conexiuni? Cum vedeți Bucureștiul acum? Cum credeți că lucrurile noi aflate vă vor influența percepțiile sau comportamentele de acum încolo?

FIȘE DE COMUNITATE Comunitatea musulmană din București Religia musulmană are 5 aspecte de bază, care se numesc „cei cinci stâlpi ai Islamului”: 1.

Mărturisirea de credință constă în a afirma: „Nu există altă divinitate decât Dumnezeu, Mohamed este Profetul lui Dumnezeu”.

Rugăciunea de cinci ori pe zi: rugăciunea de dimineață, rugăciunea de amiază, rugăciunea de după amiază, rugăciunea de seară și rugăciunea de noapte. Înainte de rugăciune fiecare musulman se spală pe mâini, față, picioare, într-un ritual de purificare. Spațiul în care se face rugăciunea este delimitat cu ajutorul covorului de rugăciune, iar rugăciunea se face cu fața către Mecca. Mecca este considerată de musulmani locul de naștere al profetului Mohamed.

Orice musulman care are posibilitate financiară și o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viață un pelerinaj la Mecca.

Să țină postul Ramadan-ului. Ramadan-ul, a noua lună din calendarul islamic, celebrează perioada în care profetul Mohamed a primit de la Dumnezeu Coranul. Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii adulți postesc până după apusul soarelui (fără mâncare și fără băutură). Dacă vreți să fiți politicoși cu cineva care postește de Ramadan, îi puteti ura “Ramadan Mubarak!” care înseamnă “Să ai un Ramadan binecuvântat!”

Să dea ca milostenie anual 2,5% din valoarea câștigurilor sale la săraci.

Lăcașele de cult pentru musulmani sunt moscheile sau geamiile. Un element comun al moscheilor sunt minaretele (acele turnuri înalte). Când vine vremea rugăciunii, un muezin urcă în minaret și strigă chemarea la rugăciune. Fiecare moschee are un Imam care conduce rugăciunile. El nu este preot, ci doar recită rugăciunea. Musulmanii pot face rugăciunea oriunde, nu doar în moschee. Conform tradiției, musulmanii nu au acces în moschee decât după spălarea rituală și își lasă încălțămintea la intrare. Rugăciunile se țin în sala de rugăciuni a moscheii unde există locuri separate de rugăciune pentru femei și bărbați.

Halal și Haram în Islam Halal

“permis” din punct de vedere religios.

Haram

“interzis” din punct de vedere religios. Carnea de porc nu este halal. Restul cărnii, în afară de cea de porc, este halal doar dacă provine de la un animal sacrificat după regulile musulmane (în București musulmanii își cumpără carne halal de la măcelării speciale - Măcelaria Orient, Măcelaria Teba, Măcelaria Beirut etc). În București sunt peste 10 Măcelarii cu carne halal.

Femeia musulmană trebuie să poarte hijab (vălul islamic) când este în afara casei sale sau când se află în preajma unor bărbaţii care nu îi sunt rude apropiate femeii, inclusiv fratele soţului. Există diferite tipuri de văl, de la cele mai puțin conservatoare, care acoperă ca o eșarfă lejeră capul, până la burka, ce acoperă tot corpul. Un bărbat musulman se poate căsători cu o femeie nemusulmană, cu condiția ca ea să fie creștină sau evreică. Unde se roagă musulmanii în București? Prima moschee din București a fost construită de regele Carol I în 1910. Era în parcul Carol, însă a fost demolată de comuniști. A fost reconstruită în zona Eroii Revoluției și se află acolo și acum, fiind cunoscută sub numele de “Geamia de la Eroii Revoluției”. Până în 1989, musulmanii din București au avut doar acest lăcaș de cult. După Revoluție s-au construit mai multe moschei în București: ex Moscheea Ar Rahman din Crângași unde Imam este un medic chirurg cardiolog. Slujba este în limba arabă, limba în care a fost scris Coranul, însă predicile pot fi în arabă, turcă sau română. La finalul slujbei, lumea se adună în fața moscheei și este invitată la o masă gratuită. Moscheile din București pot fi vizitate și de persoane care nu fac parte din religia musulmană.

Comunitatea hindusă din București Hinduismul este reprezentat de credința în Brahman, ființă absolută, creatoare a Universului. Brahmanul este Sinele suprem. Conform Vedelor, Brahman există dintotdeauna și va exista în veci. El este sursa divină a întregii Vieți. Vedele sunt o culegere de texte originare din Vechea Indie. Sunt cele mai vechi scripturi ale hinduismului. Toți zeii religiei hinduse nu sunt decât fațete și încarnări ale lui Brahman. Animale sacre la hinduși •

Vaca este considerată un animal sfânt în India și uciderea ei este interzisă. Este unul dintre cele mai venerate animale și e tratată ca o zeitate în formă de animal.

•

Maimuța se crede că e forma animală a zeului care întruchipează puterea și forța. Există temple care găzduiesc mii de maimuțe.

•

Zeul Ganesh, zeul succesului și educației, are cap de elefant și trup omenesc. Elefantul e un element foarte important în cultura indiană, prezent în multe procesiuni religioase.

•

Tigrul bengalez, unul dintre simbolurile naționale ale Indiei, este de asemenea venerat ca animal sacru.

În București nu există un loc de rugăciune pentru practicanții hinduismului. Hindușii din România își practică religia în altarele pe care le organizează și le întocmesc în casele lor, pornind de la fotografiile părinților.

Comunitatea budistă din București În București exista un Templu ZEN în Dristor și un Templu budist în Colentina. Templul din Colentina promovează în România mișcarea Marea Cale Maitreya, o formă simplificată și modernă a budismului zen. Ea funcționează global ca o mișcare ecologică. Promovează vegetarianismul, militează pentru sănătatea planetei, îmbunătățirea oamenilor fizic și spiritual, prin dans, mișcare. Adepții mișcării cred că întreaga planetă e o singură familie, așa că nu fac diferența între naționalități. Templul este frecventat în cea mai mare parte de cetățenii chinezi din București care vin să se roage pentru prosperitatea familiei, pace și sănătate. Templul are o preoteasă budistă, pe Hsu Chin-huan, despre care puteți citi în acest interviu: www.newminorities.com/femeia-care-ii-aduna-pe-chinezi-la-templul-budist-din-colentina/

Comunitatea creștină din București În București există și o diversă comunitate creștină, ce include: creștini libanezi maroniți, catolici în general din Europa occidentală, anglicani etc. Comunitatea maronită de creștini libanezi a construit un punct de întâlnire: Biserica Charbel din Dimieni, la 20 km de București. Acolo se reunesc în fiecare duminică pentru slujbă. După aceea rămân la discuții amicale la o cafea, narghilea, prăjituri. Înainte de postul Paștelui sau Crăciunului organizează mese mari pentru întreaga comunitate, obicei care există și în Liban. Biserica Charbel este loc de întâlnire pentru toti creștinii orientali, vin acolo irakieni, sirieni, chiar și români catolici. Există peste 15 biserici catolice în București. Comunitatea de italieni merge mai mult la Biserica Italiană, aflată între Piața Romană și Universitate, care a fost construită între anii 1915-1916, după planurile unor arhitecți italieni. Biserica Anglicană de lângă parcul Gradina Icoanei este singurul lăcaș de cult anglican din București, destinat comunității britanice.

ÎNTÂLNIREA 7

DIVERSITATE DE GUSTURI, CULORI, SIMBOLURI Obiectivele întâlnirii:

Conștientizarea diversității culturale exemplificată prin diversitatea culinară pe care au adus-o străinii în București, cunoașterea câtorva simboluri specifice fiecarei culturi discutate, aprecierea diversității ca o plusvaloare adusă orașului

Materiale necesare:

Materiale utile pentru activitate – coli de flipchart, foi colorate, markere, foarfeci, lipici etc Profesorul poate aduce și elemente de recuzită, precum fețe de masă sau simboluri din culturile reprezentate, și chiar condimente. Internet, boxe.

35’ Bine ați venit la noi! Joc de rol. Turul galeriei

În ultima întâlnire a acestui modul despre multiculturalism, elevii vor schimba perspectiva printr-un joc de rol în care se pun în pielea străinilor din București care devin gazde pentru români: vor lua locul unor proprietari de restaurante etnice. Scopul este să se familiarizeze cu acele culturi, dar și să conștientizeze aportul lor la cultura comună a orașului. Restaurantele sunt una dintre interfețele cele mai vizibile ale noilor minorități din București cu populația locală, dar și locuri de întâlnire pentru comunitate. În restaurante, toți sunt egali, culturile se amestecă, comunică și experimentează mirosuri, gusturi, simboluri, obiceiuri locale din țările de origine. Elevii vor lucra din nou în patru echipe și vor juca rolurile proprietarilor și angajaților a patru restaurante: chinezesc, indian, turcesc și italian. Misiunea lor este să recreeze un restaurant cu simbolurile specifice și alte decorațiuni, muzica locală (de pe internet) și să pregătească un meniu cu cinci preparate culinare, două băuturi specifice și un condiment specific. Echipele amenajează restaurantele în diferite locuri din clasă și pregătesc un mic scenariu de întâmpinare a oaspeților. Apoi, pe rând, colegii vor merge în vizită la fiecare dintre cele 4 restaurante. Timp de pregătire: 15’ Turul galeriei: 20’

15’ O privire înapoi și o privire înainte Ultima sesiune din acest modul este dedicată reflecțiilor și concluziilor. Deja elevii au o privire mai amplă asupra noilor minorități din municipiul București și pot compara ceea ce știau și credeau înainte de aceste întâlniri cu felul în care li s-a modificat, dacă s-a modificat, percepția. Vor pleca în discuțiile finale de la experiența recentă a jocului de rol cu restaurantele, își vor reaminti de personajele din film și apoi vor trage concluziile finale. În încheiere profesorul va împărți clasa în două și va ruga fiecare elev din prima jumătate să gândească și să noteze un mesaj pentru străinii din București și fiecare elev din a doua jumătate să noteze un mesaj pentru prietenii săi, despre străinii din București – plecând de la noile cunoștințe și percepții. Apoi elevii vor spune pe rând mesajele și cu acestea se va încheia seria de întâlniri.

Despre proiect

Proiectul “Noile minorități din municipiul București” face parte din misiunea Asociației Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană de a descoperi Bucureștiul așa cum este el astăzi, așa cum l-au modelat toți oamenii care i-au trecut pragul. Impactul noilor minorități se vede la fiecare pas, iar noi am pornit în căutarea celor care, de drag sau de nevoie, au ales Bucureștiul să le fie casă. Demersul nostru a pornit în aprilie 2015, când am adunat echipa de cercetare formată din masteranzii în antropologie de la SNSPA coordonați de antropologii Monica Stroe, Bogdan Iancu și Vintilă Mihăilescu. Ei au petrecut câteva săptămâni pe teren, în căutarea oamenilor și locurilor care îmbogățesc diversitatea culturală a Bucureștiului. Din Pantelimon în Piața Gemeni și din Centrul Vechi în Colentina, ei au întâlnit oameni care au ales Bucureștiul și care au împărtășit cu noi povestea stabilirii lor aici. Rezultatele cercetării lor se regăsesc pe site-ul dedicat proiectului – newminorities.com – în cadrul rubricilor “Povești” și “Jurnal de teren”. De asemenea, secțiunea “Comunități” reunește fișele pentru fiecare comunitate cercetată – chinezi, turci, libanezi, indieni, moldoveni, britanici, francezi și italieni. Tot pe site-ul proiectului, la secțiunea “Cercetări MAIE” sunt reunite patru rapoarte ce prezintă impactul cetățenilor străini asupra Bucureștiului. Aceste rapoarte ilustrează diversitatea culturală a orașului și atitudinea bucureștenilor față de

noile schimbări culturale și demografice din București. În același timp, mergând pe urmele, dar mai ales pe sunetele celor opt comunități, regizorul Mihai Grecea a construit “simfonia” diversității culturale a Bucureștiului în filmul Sunetele Bucureștiului/ Sunetele Bucureștiului. Pe parcursul a cinci luni, 176 de elevi au participat la opt ateliere educative pentru elevii de liceu din București. Toleranța și solidaritatea sunt valori pe care am dorim să le cultivăm și în rândul celor mai tineri, de aceea prin intermediul fotografiei, filmului, teatrului și artelor vizuale am urmărit să încurajăm liceenii să aprecieze diversitatea culturală a orașului.

Proiectul “Noile minorități din municipiul București” se bucură de sprijinul a numeroase organizații nonprofit, instituții și canale media, cărora le mulțumim pentru ajutorul în promovarea diversității culturale a orașului Valoarea totala a proiectului este de 846.149,36 lei, din care 760.519,04 reprezintă finanțarea nerambursabilă

Despre MAIE

Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană (M.A.I.E) este o organizaţie non-guvernamentală creată în anul 2012 cu scopul de a contribui la dezvoltarea armonioasă a României într-o societate bazată pe cunoaştere, creativitate, inovaţie şi respect pentru diversitate. Prin implementarea de programe şi proiecte sustenabile în domeniile cultural, educaţional, social şi al participării civice, echipa M.A.I.E. creează cadre ce susţin manifestarea principiilor şi valorilor europene şi promovează participarea activă la dezvoltarea societăţii civile. Conştientizarea şi promovarea diversităţii, precum şi întărirea dialogului intercultural reprezintă obiectivele asociaţiei care au dat naştere proiectului “Noile minorităţi din municipiul Bucureşti”. Până în prezent,

asociația M.A.I.E. a derulat proiecte culturale îndreptate spre sprijinirea educaţiei culturale, promovarea şi protejarea patrimoniului cultural şi susţinerea creaţiei contemporane. Printre proiectele implementate de asociația MAIE amintim: O oră pentru Democraţie, Case Vii, Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi, Campus Creativ.