ESANTIONUL STUDIAT
1056 persoane 33 sate (grupate in 18 comune) o 30 de sate in judetul Bacau (90% din populatia de ceangài) o Un sat in judetul Neamt o Un sat in judetul Iasi o Un sat in judetul Vrancea Marja de eroare maxima + 3% Nivel de incredere 95%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Reprezentarea cartografică a eşantionului Comune cu ceangăi din regiunea Moldova: - 90% în judeţul Bacău - 10% în judeţele Iaşi, Neamţ şi Vrancea
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
ASPECTE INVESTIGATE
autoevaluarea etnică („cine sunt eu din punct de vedere etnic?”); percepţia situaţiei de „ceangău” (se consideră şi/sau este considerat „ceangău”); cunoaşterea vorbirii „ceangăieşti”; vorbirea folosită de obicei în familie; autoidentificarea prioritară (gradul de etno-centrare).
Analiza: socio-demografica etno-religioasa etno-lingvistica
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Care este naţionalitatea dvs.? % din total eşantion
Român 93.0%
Maghiar 5.5%
Altă naţionalitate 1.5% (0.5% ceangăi)
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Din punct de vedere al naţionalităţii, dvs. ce vă consideraţi a fi? % din total eşantion
Român
92.8%
Maghiar În primul rând
5.0%
Rrom
0.2%
German
0.4%
Ceangău
0.4%
NS/NR
1.1% 0%
20%
Ceangău
60%
80%
100%
5.1%
Român În al doilea rând
40%
2.0%
Maghiar
1.2%
Rrom
0.1%
German
0.2% 91.4%
NS/NR 0%
20%
40%
60%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
Dvs. vă consideraţi ceangău sau alţii vă numesc aşa? % din total eşantion
Eu mă consider ceangău
9%
autoidentificare Eu mă consider ceangău şi alţii mă numesc aşa
heteroidentificare
Alţii mă numesc aşa
4%
13%
Nu mă consider ceangău 0%
74% 20%
40%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
60%
80%
24 martie – 3 aprilie 2002
Distribuţia populaţiei de “ceangăi” pe comunele investigate. % din total ceangăi Judeţul Iaşi
Legendă: 0% - 1%
MIRCESTI
Judeţul Neamţ SCORTENI
2% - 10%
SABAOANI
11% - 20%
GIRLENI
GHIMES-FAGET
PIRJOL LUIZI-CALUGARA NICOLAE BALCESCU TAMASI SANDULENI PARINCEA FARAOANI
CLEJA
GAICEANA
AGAS RACACIUNI TIRGU TROTUS
Judeţul Bacău
VIZANTEA-LIVEZI
Judeţul Vrancea Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Ceangăii români şi maghiari pe comune % în cadrul comunelor cu ceangăi
Legendă: ceangăi români ceangăi maghiari
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Dvs. vă consideraţi ceangău sau alţii vă numesc aşa? % din total eşantion
Eu mă consider ceangău
9%
autoidentificare Eu mă consider ceangău şi alţii mă numesc aşa
heteroidentificare
Alţii mă numesc aşa
4%
13%
Nu mă consider ceangău 0%
74% 20%
40%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
60%
80%
24 martie – 3 aprilie 2002
Dvs. cunoaşteţi vorbirea ceangăiască? % din total ceangăi
Da 90%
Nu 10%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Ce vorbire folosiţi de obicei în familie? % din total ceangăi
Ceangăiască 62%
Maghiară 7%
Română 31% Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Structura eşantionului
% din totalul celor consideraţi ceangăi
Religie
Număr membri în gospodărie 45% 40%
Romanocatolică 96%
39.6%
35% 30% 25% 20% 15% 10%
Ortodoxă 4%
5% 0%
20.7%
20.4% 14.5% 4.7%
1 persoană
2 persoane
3 persoane
4 persoane
5 persoane şi peste
Venit / persoană
Etnie
sub 500.000 lei
Român 89.8%
58.4%
500.001-1.000.000 lei
32.9%
1.000.0011.500.000 lei
Maghiar 8.4% Alta 1.8%
1.500.0012.000.000 lei peste 2.000.000 lei 0%
3.9%
2.7%
2.0% 10%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
20%
30%
40%
50%
60%
24 martie – 3 aprilie 2002
Ce înseamnă pentru dvs. să fiţi considerat ceangău din punct de vedere al naţionalităţii? % din total celor consideraţi ceangăi
90% 80%
78%
70% 60% 50% 40% 30% 20%
15% 7%
10% 0% Că sunt român chiar dacă sunt numit "ceangău"
Că sunt maghiar chiar dacă sunt numit "ceangău"
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
NS/NR
24 martie – 3 aprilie 2002
Ce înseamnă pentru dvs. să fiţi considerat ceangău din punct de vedere al religiei? % din total celor consideraţi ceangăi
90% 80%
80%
70% 60% 50% 40% 30% 20% 8%
10%
12%
0% Sunt român de religie catolică
Sunt maghiar de religie catolică
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
NS/NR
24 martie – 3 aprilie 2002
Din punct de vedere al naţionalităţii, dvs. ce vă consideraţi a fi? % din total ceangăi
Român
88.7%
Maghiar În primul rând
6.5%
German
0.4%
Ceangău
1.5% 2.9%
NS/NR 0%
Român
40%
60%
80%
100%
4.4%
Maghiar În al doilea rând
20%
2.9%
Ceangău
18.9% 73.8%
NS/NR 0%
20%
40%
60%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
Dvs. cunoaşteţi vorbirea ceangăiască? % din total români
Nu 51%
Da 49%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Ce vorbire folosiţi de obicei în familie? % din total români
Maghiară 0,4%
Română 72,2% Ceangăiască 27,4%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Din punct de vedere al naţionalităţii, dvs. ce vă consideraţi a fi? % din total români
Român
98.7%
Maghiar
0.1%
Ceangău
0.4%
NS/NR
0.8%
În primul rând
0%
Român
40%
60%
80%
100%
0.4%
Maghiar În al doilea rând
20%
1.1%
German
0.1%
Ceangău
5.4% 93.0%
NS/NR 0%
20%
40%
60%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
Dvs. cunoaşteţi vorbirea ceangăiască? % din total maghiari
Nu 67%
Da 33%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Ce vorbire folosiţi de obicei în familie? % din total maghiari
Maghiară 86.0%
Ceangăiască 12.0% Altă vorbire 2.0%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002
Din punct de vedere al naţionalităţii, dvs. ce vă consideraţi a fi? % din total maghiari
Român În primul rând
8.6%
Maghiar
87.9% 3.4%
NS/NR 0%
20%
Român
60%
80%
100%
24.1%
Maghiar În al doilea rând
40%
3.4%
German
1.7% 70.7%
NS/NR 0%
20%
40%
60%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
În ce limbă aţi dori să se desfăşoare învăţământul pentru copiii dvs.? % din total celor care declară că folosesc în familie vorbirea ceangăiască
Română
97%
Maghiară
NS/NR
2%
1%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
90%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
În ce limbă aţi dori să fie oficiată slujba religioasă?
% din total celor care declară că folosesc în familie vorbirea ceangăiască
Română
96%
Maghiară
Altă limbă
3%
1%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
80%
90%
100%
24 martie – 3 aprilie 2002
DISTANŢA SOCIALĂ DINTRE POPULAŢIA CARE SE CONSIDERĂ „CEANGĂIASCĂ‟ ŞI ROMÂNI ŞI MAGHIARI
Ceangăi
Maghiari 0,61
Români 0.09
Universitatea din Bucuresti; Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
24 martie – 3 aprilie 2002