Istorie sociala nov2015 maturitatea politica prin spatiu stilistic

SCOPUL ISTORIEI Are istoria un scop?

Scopurile istoriei ◦ Maturizarea clasei politice ◦ Securitatea societală

Când atingem maturitatea politică? ◦ Când guvernarea se află în acord cu, produce spațiu stilistic ◦ ULTIMUL MOMENT CÂND GUVERNAREA A GENERAT SPAȚIU STILISTIC a fost în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. ◦ România a mai generat spațiu stilistic în perioada interbelică, dar aria politică a fost relativ detașată de spațiul stilistic al societății (politicianism).

Repere brâncovenești: cultură și geopolitică 1. Brâncoveanu a fost ultimul mare domnitor care face politică orientală, folosind Carpații ca placă turnantă.

2. Este ultimul domnitor pământean care face geopolitică, și încă una mare, primind recunoaștere atât de la Imperiul habsburgic – Illustrissimus al Imperiului și al Ungariei din 1695, cât și de la cel Țarist – 300 de pungi cu aur, iar prin moartea sa martirică, de la Imperiul Otoman.

3. marele domnitor deschide calea întemeierii moderne a culturii române așezând-o pe cartea în limba română și pe instituția Academiei. Domnitorul tipărește cea mai importantă carte a culturii române în limba română, Biblia– „Biblia de la București” (1688), inițiată de Cantacuzino dar apărută în timpul domniei sale și ridică Academia domnească de la București – Sf. Sava (1694).

4. Prin gruparea la București a ultimilor mari învățați de tip bizantin, Bizanț după Bizanț devine Bizanț către Occident prin intermediul Țării Românești. Brâncoveanu este ultimul mare exponent al fenomenului Bizanț după Bizanț. ◦ Înțelegem că nu se poate politică fără cultură.

Stilul ◦ Forță de vectorizare ordonatoare. ◦ Există forțe de vectorizare ale dezordinii? ◦ DA! – de pildă terorismul

◦ Care sunt sursele stilului? ◦ Cultura populară ◦ Cunoașterea asumată, cultura creatoare, cultura competenței. ◦ Convergența dintre „sufletul popular” și păturile dominante.

Stilul este câmp de forță

Harta intereselor geopolitice în spaţiul românesc în secolele XVIII-XIX. Pe teritoriul românesc s-au desfăşurat (ca teatru principal sau secundar) nu mai puţin de nouă războaie ruso-austro-turce în perioada 1710-1877 (între 1710-1712, 1716-1718, 1736-1738, 1768-1774, 1787-1791, 1806-1812, 18281829, 1853-1856, 1877-1878). (C) Radu Baltasiu

Stilul – responsabilitatea implementării ◦ Ce este stilul (Blaga)? ◦ Elementele care compun spaţiul stilistic „stau la rădăcina tuturor plăsmuirilor umane de natură culturală …, la temelia însăşi a stilurilor de viaţă şi de cultură. … Categoriile abisale, stilistice, îşi pun pecetea pe ceva, mai mai înainte ca ele să joace un rol în cunoaşterea umană [în procesul de cunoaştere propriu-zis], sau indiferent că vor juca vreodată acest rol. … Dacă există bunăoară câte o categorie a spaţialităţii şi a temporalităţii în lumea conştientă a receptivităţii noastre cognitive, vom admite că există undeva în inconştient şi nişte dublete orizontice ale lor, adică nişte funcţii, care se exprimă prin viziuni spaţiale şi temporale de altă structură decât cele conştiente. Acele orizonturi inconştiente (spaţial şi temporal) se imprimă într-un fel tuturor plăsmuirilor noastre spirituale.” (Blaga, Opere, 9, Trilogia culturii, Minerva,1985, p.409) ◦ Stilul ESTE. El nu trebuie decât descoperit. Pe cât de scufundat este el reprezintă actualitatea.

Motru l-a denumit „actualitate sufletească”. Tot ceea ce este astilistic, este risipă. ◦ Criteriul coerenței acțiunii politice nu poate fi, deci, imitația, prezentul pur și simplu.