Sorin Grecu

într-o îmbrăţişare stângace că a fi nu înseamnă întotdeauna a face ci uneori doar a zâmbi de acum ştiu scara care o să-mi coboare cerul atunci când vreau să-l urc nu e eternitatea ci clipa

UIM IRI ŞI SUFLETE

Ai urcat dealul pe brânci şi încâlcite cărări ajungând la un vers încheiat în coadă de peşte: te extinzi din ce în ce mai m ult în limitări - dar oare asta nu cumva extindere se numeşte?

tu - un personaj aflat mereu cu juvăţul la gât julit pe la genunchi şi coate continui să călătoreşti prin peisajul urât maratonist al eternei tale naţii de primate

te-ai întors pân' la urm ă la un alt gând răvăşitor: după atâţia ani de zbenguială a cărnii acum la venirea iernii cuprinsă de remuşcări ea se cere singură la abator

iar despre suflet - cântărit înainte de urcare şi trecut prin tot felul de talgere omeneşti - pare imposibil de cuprins în cătare dar’mite să ajungi cumva să-l ceteşti!

aici nu poate fi vorba decât de o evoluţie în natură: după ce s-au înţeles perfect între ele deopotrivă borţoase şi rele trecutul şi viitorul te pleznesc simultan peste gură! (2021)

MU-TAŢIE

S-a întors lumea cu susu-n jos: te esenţializezi pe zi ce trece devii din ce în ce mai caricatural transform at în idiotul satului

te mişti asemeni florii-soarelui după cei dimprejur ca urmare ţi-ai simplificat viaţa: renum itul vocabular cu milioane de sinonime l-ai redus între timp la unitate

guriştii au căpătat deja niscaiva apertură fineţe în idei şi-n expunere givenchy peste cămeşoiul transpirat

în lumina reflectoarelor ca-n filmele porno mimează şi ei coregrafic zilele de clacă şi iubire pură

(2022)

LOVE STORY

“Nu se ezită” trebuie să zacă în tine ceva substanţă de uriaş altminteri n-ai fi fost mereu sufocat de mai mult sau mai puţin toxice iubiri

fiindcă obişnuieşti şi tu să chemi de la distanţă prădătorii cum atrăgeau masculii feromonii renumitei maimuţici de pe Feleac

aceasta l-a zăpăcit practic pe singurul mascul din specia sa aflat pe o rază de sute de kilometri femela fusese procurată din Orient de-un clujean cu vila pe deal după cum gibonul fusese adus în urbe de-un militar proaspăt returnat din Afganistan

aşa că după ce a simţit mirosul iubirii masculul a şi luat-o razna a evadat din apartament printre blocuri a parcurs drum ul până la mireasă cu-un purcoi de copii poliţişti şi pompieri pe urmele lui

ajuns la liman lovit de sindromul Pygmalion o noapte întreagă a tot încercat să-i sfarme cuşca miresei s-o elibereze dimineaţă stăpânul maimuţicii l-a găsit extenuat şi distrus plângând cu lacrimi chiar umane

până la urm ă stăpânul său militarul a înţeles că nu se poate opune iubirii şi-a dat consimţământul pentru acuplare aceasta s-a petrecut în m od festiv oficiată de prim arul cu tricolor cu televiziuni lăutari chefuială la birtul sătesc şi scriitorul pe post de naş mare

din păcate pentru băiat povestea s-a term inat urât iubita l-a extenuat după o lună inim a i-a plesnit iar ea - a rămas subjugată eternului destin femeiesc: bătrâneţe decentă grefată pe sălbatice amintiri

aşa şi tu asemenea gibonului-mascul Gulliver cu încheieturile prinse în nevăzute liane edecar de pe Volga al lui Repin tragi la greu caravele direct pe asfaltul proaspăt turnat al autostrăzii

(2020)

TRUPURI DE FOLOSINŢĂ

Încă de la naştere o m âna nevăzută te-a obligat să te arunci foarte de sus şi orbeşte prin toate gropile - să glisezi printre vicii şi amărâtele pământeştile munci

dar totuşi să sfidezi la nesfârşit clipele maştere desemnate de Iisus

după o lege nu prea cumsecade până la urm ă cuţitul ţi-a ajuns şi ţie la os îm bătrânit şi lepros nici măcar în ultimul leat n-ai realizat că după filmul turnat cu propriul sânge - la ras n-ai putut să înveţi realmente cum se cade

practic - un blestem omeneasca fiinţă o um bră peste care oricât doreşti n-ai cum să sari

carcasa trupului recent de folosinţă e doar repetitiva brazdă a unui anotimp ce te-nvaţă cu nerăbdare s-o uiţi s-o tot iei de la-nceput - şi s-o ari!

(2022)

PRIMUL MORT DE DUPĂ MOLIMĂ

Te simţi oarecum privilegiat să ţâşneşti şi tu măcar acum când lumea sărbătoreşte cu artificii şi confeti încheierea unei suferinţe exterioare - a carcasei şi să fii declarat primul m ort de după molimă

fiindcă de o sărbătoare interioară nu poate fi vorba pe întreg parcursul dezastrului ţi-a plăcut la nebunie să stai mai m ult pe tuşă to cm a' ca să prinzi acum defilarea eroilor autoproclamaţi iar la finalul de operetă să râzi asemenea frizerului ce-a rezolvat rapid rebusul propus încă de la început de trişori cu imensă preocupare şi emfază neştiind că şi tu la viaţa ta ai văzut ceva eroi

nu ca astăzi când istoria şi-a făcut din nou seppuku iar restul mulţimii a luat-o dimpotrivă ca pe o uşurare

nu i-a putut distinge pe autentici tu îi simţi de la distanţă prin aparent diletantismul