Atentatul de la velodromul -din Ij 111. Pentru cinci milioane de dolari ? 112. înviată din moarte aparentă

^ —+ v

«\AA''/l<V'Ai'AA\VWV^-AAAAAWAWA^VVWvAAAAAAAAMAMMVlAMAMMM^VSA^WiAMAAAiVVWMMMM^VWkV\l

00000000000 H2B H H

/^^^^^^^^~^^^^^^"A'wvYwwwwW"AWmW^^^^'VVVVVVW^WmWVVVVW^A^W^lVVVWVWWWWVV^

v^^v^^aaaaaaaaaaa^aaaaa.na^vw>^^^vw«^aX^XXXXXXXXXXXXXîCCCCCCCCCCCCCOO^^

Centenarul lui Pasteur

«Dacă Pasteur n'ar fi creat de- Pasteur a alinat suferinţele şi ducat microbiologia această ştiinţă admirabilă (care se ocupă de microbi), — el ar figura cu cinste în Panteonul geniilor, ca: Newton, Galileu, Descartes, Lavoisier, Cuvier etc.», — scrie marele nostru învăţat G. Marinescu, în cartea ce a publicat cu prilejul aniversării de o sută de ani a naşterii acestui fenomenal om de ştiinţă, sub titlul: «Viaţa, sufletul şi opera lui Pasteur»; — «dar, adaogă el, prin binefacerile pe cari le-a revărsat asupra întregei omeniri, şi chiar asupra animalelor domestice, el este rerea, şi e ceva divin ca să alini şi unele şi alta. El a zmuls dela moarte multe lăuze, a redat maun suprageniu, e geniul*protector al omenirii. Sărbătorirea lui Pasteur e victoria, e triumful ştiinţei asupra unei lumi nouă, necunoscută până la el, lumea invizibilă a celor infinit de

Louis Pasteur melor pe copiii lor ameninţaţi, mici, cari au făcut să sufere ome- a scăpat dela peire atâţia bravi nirea chiar dela zămislirea ei. soldaţi, atât în timp de pace cât

şi în timp de răsboi, asigurând omenirii un trai mai demn, mai fericit».

Louis Pasteur s'a născut dintr'un tată fost tăbăcar, apoi caporal în armata lui Napoleon, unde săvârşi multe acte de vitejie; ca sergent-major a fost decorat de împărat cu Legiunea de onoare. In şcoala primară, viitorul savant nu prea era sârguitor. Ii plăcea să umble hoinar şi să pescuiască. Dar în acelaş timp dădea dovezi de multă voinţă' şi de o tenacitate de fier.

Casa în care s’a născut Pasteur.

renta autorităţilor, cu ignoranta opiniei publice... Dar şi ace5 lucru e de admirat la Pasteurpe el nu l'a descurajat nimicardoarea lui ştiinţifică treceâ peste orişice, şi nu se opriâ la nici un fel de piedică. EI avea un suport puternic şi în viaţa Iui sentimentală şi afectivă: în afară de iubirea ’de ştiinţă, era însufleţit de iubirea ’de familie şi de patrie. Religiozitatea lui era discretă; ea n'a venit nici odată în conflict cu cercetările lui ştiinţifice. E de notat că Pasteur era predispus Ia apoplexie; mama lui a murit de un astfel de atac la 28 Mai 1848 ; el însuşi a fost lovit de un atac de emiplegie (paralizia corpului pe jumătate) la 19 Octombrie 1868, ceeace însă nu Ta oprit să mai trăiască, vindecat, până Ia 28 Decembrie 1895, când muri, tot de un atac de paralizie. In tot acest timp, activitatea învăţatului fu prodigioasă. Nu vom putea să ilustrăm mai bine pagina ce înfăţişază chipul acestui mare om, decât reproducând cele spuse despre el de alţi mari învăţaţi, al căror renume e mondial. La serbarea din 1892, la Sorbona, fiind de faţă şi Pasteur, celebrul hirurg englez Lister, — (numele lui străluLa nu cu notat 1842 trecu bacalaureatul, prea multă strălucire; de este că tocmai la chimie a ceşte printre medicală) — următoare: cele a dintâi rostit în ştiinţa cuvintele avut nota cea mai slabă. La 1843 — Cu adevărat, domnul meu a intrat în şcoala Normală, unde (se adresa lui^Pasteur) nu exista spiritul lui inventiv se desvoltă astazi în toată lumea, un altul subt egida unor profesori ca căruia ştiinţele medicale să-i daDumas, Ballard, In cariera lui Delagosse, Biot. ştiinţifică, lungă, torească mai mult Cercetările voastre decât asupra vouă. ferPasteur a avut de luptat mult, mentaţiunilor au aruncat o raza în afară de greutăţile inerente puternică, ce a luminat întunecercetărilor ştiinţifice, cu indife- cimile funeste ale chirurgiei.