Groaznicele crime din Baltimore

ine, este de sigur, o operă binefăcătoare, o operă de ridicare.

Chiar şi în alte ţări, unde analfabetismul nu e aşa de întristător, ţări cu o tradiţie seculară de cultură ca Franţa, Germania, Italia, Anglia, America se simte încă nevoie de serviciile romanului popular pentru prima trezirea interesului cerebral al maselor. Şi acest gen de roman, prin felul lui de construcţie totdeauna sentimental şi melodramatic, îşi are şi el valorile lui. Cititorul se entuziasmează pentru acţiune şi eroism, urmăreşte cu inima strânsă prigonirea şi suferinţele celorbuni şi drepţi, cu revoltă uneltirile intrigei şi a infamiei şi are, la sfârşit, lacrimi în ochi pentru triumful virtuţii. E o puternică scuturare a apatiei morale, o stimulare a simţului solidarităţii celor buni. Câţi din noi nu-şi daţoresc iniţierea de şcolari, în lumea vrăjită a operelor fantaziei, acestor broşuri palpitante ale lui Ig. Hertz.

Cei ce vor să facă dela'nceput, numai editură înaltă, seamănă, în anumite timpuri şi locuri, cu nişte cultivatori de flori fără rădăcini, osândite a se vesteji după o lucire de o zi. E nevoie mai întâi degrădinari sârguincioşi cari să prepare cu răbdare pământul sterp şi să arunce sămânţa în acest pământ.

Când primii colţi de verdeaţă vor fi bucurat întinderile şi vor fi dovedit rodnicia ogorului, vor puteâ şi cultivatorii de orchidee să se dedea la experienţele lor interesante de altoire şi de mobilare a speciilor de flori.

Un asemenea grădinar modest şi practic, venit la timpul când trebuia — şi cine ar zice că nu ne mai trebuie încă ? — a fost răposatul Ig. Hertz.

Născut în anul 1850, a venit în România la 1881. Şi-adatnumai decât seama că aici era încă un teren puţin cultivat până atunci, acela al răspândirii produselor tiparului. S'a pus îndată pe lucru fiind, după cum a rămas până la vârsta de 73 de ani, un muncitor ager şi neobosit. Dintr'o mica prăvălioară, a ştiut să facă cu încetul o întreprindere serioasă care activează astăzi sute de conlucrători.

In scurta reprivire pe care am făcut-o, cu prilejul aniversării de 40 de ani a întemeierii casei de librărie şi editură Ig. Hertz, am arătat cum această casă nu s'a mărginit numai la editurile populare şi de popularizări utile, cum sunt cărţile de gospodărie, de sfaturi pentru sănătatea copiilor, cura de apă a preotului Kneipp, etc. — ci a năzuit şi a răuşit să se ridice mai sus, făcând o apropiere mai directă cu sufletul naţional şi întemeiând «Lumea Ilustrată» la care a ştiut să câştigecolaborarea celormai de frunte literaţi ai noştri. Şi am citat numele: Caragiale, Vlăhuţă, Coşbuc, Slavici, Gorun, apoi: A. D. Xenopol, Gr. G. Tocilescu, V. A. Urechiă.A. Naum, N. Beldiceanu (senior), Gheorghe din Moldova, Traian Demetrescu, Anton Bacalbaşa, Ion Neniţescu, Mircea Demetriad, Haralamb Lecca, Steuermann-Rodion, I. Rusu-Sirianu, Teleor, Constanţa Iiodoş; pe urmă în altă serie: O. Carp, G. Murnu, (noul academician) Th. D. Speranţia, D. Nanu, A. Toma, I. N. Roman, Radu D. Rosetti, Rădulescu-Niger, Ludovic Dauş, Al. Obedenaru, şi alţii. Am mai amintit că în «Lumea Ilustrată» marele istoric N. Iorga şi-a publicat primul studiu asupra lui Mihai-Yiteazul, iar D-l Sextil Puşcariu, marele nostru învăţat,