2 minute read
Licuricii din New-York 108. Un baron de contrabandă
^w^mvwwwv-w^vwwvww^wv <W>^W(VW\
SARAH BERNHARDT
Advertisement
La 27 Martie 1923 a încetat din viaţă la Paris cea mai mare tragediană a timpului şi poate a tuturor timpurilor: Sarah Bernhardt, care a stăpânit scena lumii timp de 60 de ani.
Născută la Paris la 22 Oct. 1846, dintr'un tată protestant şi mamă evreică, Sarah a fost botezată în religia creştină, cu numele de Rosina, şi educaţia ei primă a fost încredinţată unei mănăstiri de călugăriţe, unde se împărtăşi de o severă creştere religioasă. Când tatăl ei muri, fu cuprinsă de o adâncă melancolie şi manifesta intenţiunea să rămână pentru totdeauna la mănăstire. Eră cuprinsă de un fel de misticism, alimentat de solemnitatea slujbelor religioase.
Dar fa o serbare, ţinută în faţa arhiepiscopului Parisului şi a părinţilor elevelor, Sarah Bernhardt jucând într'o piesă ocazională scrisă de una din maici, uimi prin talentul ei pe toţi spectatorii şi chiar pe arhiepiscop care, un spirit liber de orice bigotizm, o sfătui să părăsească mănăstirea şi să se înscrie la conservator.
Sfatul fu ascultat. Tânăra Sarah, foarte timidă pe atunci, fu eleva maestrului Prevost şi după terminarea conservatorului, recunoscându-i-se marele talent, fu angajată la Comedia Franceză. — Aci debuta în piesa lui Moliere, «Les femmes savantes», — dar primul mare triumf l-a repurtai j ia teatrul Odeon în actul «Le passant», al Iui Fr. Coppee, pe atunci şi el la începuturile carierei sale literare. Acest debut ■ al Sarei în travesti (Zanetto) avu | un astfel de răsunet, încât toată lumea teatrală a Parisului şi critica în unanimitate a recunoscut | că se ivise în teatru o vrednică urmaşă a marei tragediane Racliel. Apoi a obţinut acelaş succes în rolul reginei din «Ruy-Blas» şi în altele, până ce răsboiul din 1870—71 îi întrerupse pentru un scurt timp activitatea artistică. In acest timp, Sarah Bernhardt se distinse îngrijind pe răniţi. După răsboi se reîntoarse la Teatrul Francez, şi de atunci începu cea mai strălucită serie de triumfuri pe cari le-a repurtat vre-odată o artistă.
Ea a dat viaţă eroinelor pieselor celor mai mari autori dramatici francezi: Dumas, Legouve, j Sardou şi mai pe urmă Rostand. Creaţiunile ei în Adrienne Lecouvreur, Fedora, Tosca, Cleopatra, Frou-Frou, Teodora, Dama cu Camelii, — apoi L'Aiglon, şi atâ- : tea altele, au fost capo d'opere de arta neîntrecută. In jurul Sarei Bernhardt se formase un cenaclu I
