Concursul de Fizică si inventică Irenaeus 2013

Károly Bogdan

Sergiu Berian

CONCURSUL DE FIZICĂ ŞI INVENTICĂ „KÁROLY-JÓZSEF IRENAEUS” Ediţia a III-a adăugită

Editura Aureo 2013

Referent ştiinţific: Prof.Dr.Ing.Dr.H.C.mult. Vistrian Mătieş, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

CUPRINS

ISTORIA CONCURSULUI ŞI OBIECTIVELE LUI .............................. 5 KÁROLY-JÓZSEF IRENAEUS .............................................................. 6 REGULAMENTUL CONCURSULUI .................................................... 8 DESPRE PROBELE CONCURSULUI ...................................................10 AUTORII SUBIECTELOR ......................................................................11 FOTOGRAFII REALIZATE ÎN TIMPUL CONCURSULUI ................ 12 PROBA TEORETICĂ – SUBIECTE ..................................................... 18 PROBA TEORETICĂ – SOLUŢII ......................................................... 40 PROBA EXPERIMENTALĂ ................................................................ 68 PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET – ÎNTREBĂRI ...................... 97 PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET – SOLUŢII ......................... 108 PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ – ÎNTREBĂRI .........................113 PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ – SOLUŢII ...............................161 CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI .......................................................165

ISTORIA CONCURSULUI ŞI OBIECTIVELE LUI În urma unei discuţii purtate, în toamna anului 2004, cu doamna profesoară Fleisz Judit, directoare adjunctă a Liceului Teoretic „Ady Endre” din Oradea, care organiza la acea vreme un concurs anual dedicat vieţii şi activităţii fostului ilustru profesor orădean Irenaeus, s-a născut ideea de a adăuga şi întrebări de fizică la cele de istorie, în cadrul concursului. Aceasta a fost scânteia din care s-a născut Concursul de Fizică şi Inventică „Irenaeus”, ajuns în 2013 la a noua ediţie şi care, începând cu 2006, este inclus în Calendarul Competiţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Finanţarea concursului a fost asigurată, în primii ani, de către Liceul Teoretic „Ady Endre” şi prin diverse sponsorizări, iar, din 2007, prin proiecte înaintate Consiliului Judeţean Bihor, Consiliului Municipal Oradea şi Fundaţiei Eurotrans. Mulţumim şi pe această cale doamnei Tóth Márta, directoarea Liceului Teoretic „Ady Endre” din Oradea, pentru sprijinul constant acordat în derularea concursului. De-a lungul anilor, s-au alăturat proiectului nostru parteneri precum Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Fundaţia Alma Mater, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea și Liceul Teologic Baptist „Emanuel” Oradea. Obiectivele pe care le-am fixat la început au rămas valabile până în prezent. Intenţionăm prin acest concurs: • să apropiem ceva mai mult elevii de această disciplină, considerată prin tradiţie ca fiind dificilă; • să îi atragem şi pe acei elevi cărora nu le place în mod deosebit să calculeze, dar sunt inventivi şi creativi; • să arătăm elevilor că, odată cu dezvoltarea informaticii, au apărut metode noi de cercetare şi în fizică; • să dezvoltăm spiritul de echipă şi cel competiţional al elevilor; • să realizăm o punte între generaţiile de simpatizanţi ai fizicii, pentru a asigura o continuitate în performanţele elevilor din judeţul Bihor; • să stabilim relaţii cu cei de peste hotare, pentru că ştiinţa nu se simte bine între graniţe; • să popularizăm numele şi personalitatea omului de ştiinţă orădean Károly-József Iraeneus. În urma ediţiilor desfăşurate până în prezent, putem trage concluzia că acest concurs a trezit interesul elevilor, dovadă fiind numărul concurenţilor care se reîntorc la concursul din anul următor. Expoziţia de inventică a devenit un eveniment în sine, aşteptat cu mult interes atât de participanţi, cât şi de mass-media, elevii prezentându-se cu lucrări din ce în ce mai valoroase.

Unul dintre câştigătorii concursului a participat şi la Salonul Naţional de Inventică, de unde a fost selectat pentru a participa la o expoziţie similară din Franţa.

5

KÁROLY JÓZSEF IRENAEUS s-a născut la 6 martie 1854, în comuna Gönc, din nordul Ungariei. Pasionat de fizică încă de la o vârstă fragedă, petrecea mult timp în bibliotecă, sub îndrumarea unor profesori de prestigiu ai vremii. O scurtă perioadă a predat fizica la câteva şcoli din Ungaria, apoi s-a înscris la Universitatea din Innsbruck (Austria), unde a urmat Teologia. După depunerea jurământului în Ordinul Premontre, s-a angajat, în 1880, ca profesor la Gimnaziul Premonstratens din Oradea (actualul Colegiu Naţional „Mihai Eminescu”) pentru ca, în anul următor, să se înscrie ca student al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii „Ferenc József” din Cluj. În iunie 1882, a fost hirotonisit preot, iar 4 ani mai târziu şi-a luat doctoratul la Cluj, unde a şi predat, la Catedra de Radiaţii Aplicate. Cea mai mare parte a activităţii sale s-a desfăşurat în Oradea, ca profesor la Academia de Drept şi la Gimnaziul Premonstratens unde, graţie culturii sale vaste, a predat aritmetică, fizică, religie, limba latină, limba maghiară, geografie, bazele şi istoria filozofiei, psihologie, contabilitate şi etică.

Dezamăgit de faptul că, pentru aproape toţi orădenii, Ireneaus este un necunoscut, în ciuda personalităţii marcante a acestuia, Pásztai Otto, preşedintele Asociaţiei Elevilor de Odinioară ai Liceului Premonstratens Oradea, a publicat o lucrare cu caracter monografic în care descrie viaţa savantului. Potrivit cărţii lui Pásztai, Irenaeus a reuşit, în anul 1893, în curtea Gimnaziului de la Oradea, să facă prima transmisie radio, la 20 de metri distanţă. Experimentele profesorului au continuat, drept pentru care, în primăvara lui 1895, a reuşit să transmită semnale sonore, în codul Morse, până la o distanţă de 10 kilometri. Există, în acest sens, într-o carte publicată în 1985 de către fizicianul maghiar Heinrich Lászlo, o mărturie a unui fost elev de-al lui Irenaeus: „Noi, elevii, am fost martori oculari şi auditivi la transmisia semnalelor Morse, fără fir, din laboratorul de fizică al Colegiului, la mănăstirea Premonstratens din Sânmartin, aflată la 10 kilometri de oraş”.

Cum o bună parte din notiţele lui Irenaeus s-au pierdut, nu există prea multe dovezi care să ateste descoperirea acestuia. Totuşi, la 10 ani după moartea fizicianului, un prieten al său, dr. Balyi Ferenc Károly, a găsit câteva caiete din care lipseau unele notiţe, printre care acesta crede că se aflau şi referiri la invenţie. Balyi afirmă că, în 9 mai 1928, a primit de la Irenaeus o scrisoare în care călugărul îi relata cum, în ziua de 24 aprilie 1895, i-a descris ambasadorului Vaticanului, pe nume Agliardi, cu prilejul unei vizite a acestuia la Oradea, experimentul care permitea transmiterea la distanţă, fără fir, a semnalelor telegrafice. Mai mult, după cum afirmă Pásztai, „când reprezentantul Vaticanului l-a întrebat de cât timp se ocupă cu 6

experimentul, Irenaeus i-a răspuns că de 2 ani, încrezător fiind că nimeni nu a mai făcut aşa ceva şi că nici Marconi şi nici Popov nu vor putea ajunge până acolo”.

Odată cu sfârşitul anului şcolar, în vara lui 1896, Irenaeus şi-a împachetat aparatele de transmisie, le-a închis în laborator şi a plecat în vacanţă. Între timp, Marconi, în urma experimentelor de la vila părinţilor săi din Bologna, din primăvara anului 1895, a reuşit, potrivit datelor istorice, prima transmisie la distanţă, deşi între emiţător şi receptor se afla un deal. În consecinţă, în anul 1896, Marconi şi-a brevetat invenţia. În ciuda fragilităţii dovezilor care să ateste faptul că Irenaeus a descoperit primul telegraful fără fir, abatele Premonstratens de Oradea, Fejes Rudolf Anzelm susţine că invenţia lui Irenaeus este amintită în scrierile fizicienilor vremii: „În fiecare an apărea un almanah editat de Ordinul Premonstratens. În caietul din 1907-1908 se pomeneşte, în treacăt, de o expoziţie la Londra, unde o firmă, Calderoni & Co, a expus aparatul lui Irenaeus, iar pe coperta unui catalog care aparţinea aceleiaşi firme era fotografiat telegraful său fără fir. Însă, din păcate, nicăieri nu este menţionată o dată exactă a experimentului şi nici o descriere completă a lui”.

Károly József Irenaeus a rămas în istoria Oradiei prin importantele sale contribuţii aduse modernizării oraşului. De pildă, în 1896, Irenaeus a asamblat, în urma achiziţionării pieselor din Europa, un aparat Röntgen extrem de performant la acea vreme, aparat folosit ulterior pentru investigaţia gratuită a peste 2000 de orădeni. După ce, în 1901, a fost ales consilier municipal, a reuşit, în decembrie 1903, să pună în funcţiune prima uzină electrică din oraş, iar în aprilie 1905, prima reţea de transport în comun care cuprindea cinci linii de tramvai, cu o lungime totală de 13 kilometri. A făcut cercetări legate de nivelul radioactivităţii solului, apei şi aerului oraşului. Ca urmare a unui proiect înaintat de savant Consiliului Local, în anul 1912, sumele plătite de orădeni pentru energia electrică s-au redus considerabil. În ce priveşte promovarea fizicii, în 1916 a înfiinţat o fundaţie care să sprijine organizarea concursurilor de fizică, a organizat prima olimpiadă şi a editat prima culegere, ce cuprindea 400 de probleme. La iniţiativa lui a luat naştere primul cerc de fizică pentru elevii din Ungaria din acea vreme.

Activitatea sa ştiinţifică a fost vastă, cuprinzând experimente care au evidenţiat existenţa undelor electromagnetice cu ajutorul coerorului, influenţa umidităţii şi a temperaturii asupra coerorului, precum şi experimente legate de producerea şi propagarea undelor electromagnetice, comportarea lor în apă şi trecerea undelor hertziene prin electroliţi. Coerorul cu tantal realizat de către Irenaeus a fost prezentat, în anul 1908, la expoziţia 7

de materiale didactice din Londra. Datorită meritelor sale, Irenaeus a fost ales în conducerea a peste 14 asociaţii şi fundaţii Dr. Károly József Irenaeus a decedat la 13 martie 1929, în Oradea. Pe traseul parcurs de procesiunea funerară, au fost aprinse toate luminile, în semn de recunoştinţă pentru contribuţia savantului la introducerea electricităţii în oraş. În aprilie 2004, Primăria i-a acordat, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa şi a 75 de la moarte, titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Oradea”.

REGULAMENTUL CONCURSULUI Data desfăşurării: De regulă, concursul are loc în prima sâmbătă de după 1 mai, dar, în cazul unor motive întemeiate, se poate amâna sau devansa cu 1-2 săptămâni.

Locul de desfăşurare: Concursul se desfăşoară la Liceul Teoretic "Ady Endre" din Oradea.

Condiţii de participare: 1. Concursul se adresează elevilor din clasele 6-11, fiind, în acelaşi timp, o competiţie individuală şi de echipă.

2. Echipele vor fi alcătuite din cel mult 3 elevi, indiferent de clasă, dar fără a combina elevii de liceu cu cei de gimnaziu.

3. Fiecare echipă va prezenta în, faţa publicului şi a juriului, un experiment (interesant), la alegere.

4. Fiecare şcoală are dreptul să participe cu cel mult 12 elevi.

5. Înscrierea se poate face pe baza fişei de înscriere unice pe şcoală, care va fi comunicată organizatorilor prin e-mail, prin fax sau chiar prin telefon.

6. Termenul limită stabilit pentru înscriere este cu o săptămână înaintea datei concursului.

7. Din motive care ţin de organizare, numărul maxim al participanţilor este limitat la 160.

8. Taxa de participare este de 2 lei /elev.

Cazare şi masă: Cazarea participanţilor din alte judeţe este asigurată la internatul şcolii.

Organizatorii asigură masa de prânz gratuit pentru toţi participanţii la concurs.

Probele de concurs: Proba 1: Căutarea pe Internet a unor informaţii legate de fizică (individual 30 min) Proba 2: Rezolvarea unei probleme (individual - 30 min) Proba 3: Proba experimentală (individual - 30 min) Proba 4: Proba de cultură generală (individual - 30 min) Proba 5: Prezentarea lucrării experimentale aduse (pe grupe) 8

Programul concursului: 09.00-10.00 Deschidere festivă şi organizare 10.00-13.00 Probele individuale 13.00-14.00 Pauză de masă 14.00-15.00 Pregătirea lucrărilor 15.00-17.00 Prezentarea lucrărilor 17.00-18.30 Discutarea rezultatelor la probele individuale 18.30-19.00 Festivitatea de premiere Evaluarea probelor: Se acordă maxim 10 puncte pentru fiecare elev la fiecare din probele 1-4.

Pentru lucrarea experimentală prezentată se acordă maxim 20 de puncte.

Se cumulează punctajul individual (maxim 60 de puncte).

Premiile se acordă astfel: 1. Câte un premiu individual I, II, III pentru fiecare clasă şi menţiuni pentru aprox. 30% din participanţi (în cazul în care numărul de participanţi pe clasă este mai mic de 20, se vor comasa mai multe clase).

2. Câte un premiu pentru grupele de gimnaziu, respectiv unul pentru grupele de liceu pentru cea mai bună lucrare experimentală prezentată (total: 2 premii).

3. Fiecare participant va primi o diplomă de participare cu rezultatul obţinut.

4. Premiile în bani sau obiecte vor fi acordate individual, în funcţie de punctajul total acumulat.

Programa de concurs pentru proba experimentală şi problema teoretică coincide cu programa şcolară, deci se modifică de la un an la altul. La concursul din 2013 s-au cerut toate capitolele studiate în anul respectiv până la (inclusiv): Clasa a VI-a: Gruparea becurilor Clasa a VII-a: Instrumente optice Clasa a VIII-a: Efectele curentului electric Clasa a IX-a: Legea conservării energiei Clasa a X-a: Energia şi puterea electrică Clasa a XI-a: Curentul alternativ

9

DESPRE PROBELE CONCURSULUI La proba teoretică se primește spre rezolvare o problemă cu trei cerinţe de nivele de dificultate diferite (a-uşor, b-mediu, c-dificil). Se acordă pentru fiecare cerinţă câte 3 puncte şi 1 punct din oficiu.

La proba experimentală fiecare concurent va avea pregătite aparatele şi materialele necesare pentru realizarea experimentului. Numărul şi gradul de dificultate al întrebărilor vor corespunde anului de studiu şi timpului acordat pentru rezolvare (30 min). În acordarea punctajului, prioritate va avea corectitudinea rezultatelor şi mai puţin forma de redactare.

La proba de cultură generală elevii primesc un test grilă cu 5 variante de răspuns, conţinând 15-25 de întrebări, în funcţie de clasă. Întrebările vor acoperi următoarele domenii: fizică, tehnică, istoria fizicii şi biografia profesorului Károly-József Irenaeus, fără a depăşi nivelul cunoştinţelor prevăzute a fi însuşite până în clasa respectivă. Alegerea răspunsului corect nu necesită calcule, ci doar perspicacitate şi cunoştinţe generale în domeniul fizicii. Nu se cere justificarea răspunsului, ci doar selectarea variantei corecte, fiecare întrebare având aceeaşi pondere în nota finală.

La proba de căutare pe internet fiecare concurent primeşte 5 întrebări dificile, al căror răspuns poate fi găsit pe Internet. Diferenţa între clase este dată doar de gradul de dificultate al întrebărilor. La întrebările mai dificile, răspunsurile pot fi date doar corelând mai multe surse şi necesită, în plus, mici calcule în care se folosesc informaţiile acumulate. Fiecare răspuns corect se notează cu 2 puncte. Nu se cere justificarea răspunsurilor.

La concursul de inventică grupele de elevi vor prezenta, în stare de funcţionare, aparatele şi experimentele pe care le-au realizat. Juriul va urmări şi va puncta trei aspecte: originalitatea, gradul de dificultate şi prezentarea, acordând maxim 15 puncte pe lucrare. Fiecare dintre concurenţi are dreptul să voteze, la rândul său, pentru o grupă de liceu şi pentru una de gimnaziu. Grupa care obţine cel mai mare număr de voturi va mai primi 5 puncte, iar celelalte grupe, mai puţin, proporţional cu voturile acumulate.

Punctajul total obţinut la această probă se adaugă la punctajul obţinut la probele individuale de către fiecare membru al grupei.

10

AUTORII SUBIECTELOR:

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Problemă BK+CV BK+BS BK+BS+MG BK+BS+MG BS IC+BK+BS BK+BS BK+BS BK+BS

Experiment BK BK+HC BK+HC BK+HC BK+VS+HC BK+BS BK+BS BK+BS BK+BS

Cult. Gen. TA+NE TA TA TA+TP TA+NE+TP TA+NE+TP TA+NE+TP TA+HC+TP TA+NE

Internet BK BK BK BK+TB BK BK BK BK BK

În tabelul de mai sus, prescurtările au următoarele semnificaţii: BK = prof. Bogdan Károly-József, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea BS = prof. Berian Sergiu, Liceul Teologic Baptist „Emanuel”, Oradea HC = prof. Hărduţ Carmen, Liceul “Don Orione”, Oradea TA = prof. Tunyogi Adalbert, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea CV = prof. Cucer Valentin, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Oradea NE = prof. Năndrean Enikő, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea TP = prof. Takács Péter, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea IC = prof. Ignat Cristina, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Oradea VS = prof. Vîrva Sanda, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea MG = drd. Mile George-Sergiu, Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

11

FOTOGRAFII REALIZATE ÎN TIMPUL CONCURSULUI Proba teoretică

Proba de căutare pe internet

Proba experimentală

12

Proba de inventică

13

14

Prezentare National Instruments

15

Juriul

16

Festivitatea de premiere

17

PROBA TEORETICĂ - SUBIECTE Clasa a VI-a P.6.2005. Un melc se deplasează cu viteza constantă de 1 m / h pe un cablu elastic orizontal, fixat de perete la un capăt. Lungimea iniţială a cablului este de 2 m . La sfârşitul fiecărei ore, celălalt capăt al cablului este deplasat orizontal, astfel încât cablul se întinde, instantaneu, cu câte 1 m . Neglijând greutatea cablului şi considerând că melcul porneşte din capătul fixat de perete, calculaţi : a. la ce distanţă de perete va fi melcul după 40 min ; b. la ce distanţă de perete va fi melcul după 1 h , imediat după ce cablul a fost întins prima dată cu 1 m ; c. după cât timp de la pornire va ajunge melcul la celălalt capăt.

P.6.2006. Într-un cilindru gradat se toarnă trei lichide nemiscibile, după cum urmează: 100 g de apă, având densitatea ρ a = 1000 kg / m 3 , 50cm 3 de mercur, de densitate ρ m = 14000 kg / m 3 şi 200 g de ulei, cu densitatea

ρ u = 0,8 g / cm 3 . a. Precizaţi ordinea, pornind de jos în sus, în care se aşază lichidele în cilindru. Justificaţi răspunsul. b. Determinaţi volumul total al lichidelor din cilindru; c. Aflaţi densitatea medie a lichidelor din cilindru.

P.6.2007. Un autoturism merge spre vest, timp de 20 min , cu viteza constantă de 36 km / h , apoi spre nord, timp de 40 min , cu viteza constantă de 45 km / h , iar în final spre est, timp de o jumătate de oră, cu viteza constantă de 24km / h . a. Cât a durat mişcarea autoturismului? b. Ce distanţă a parcurs autoturismul în total? c. În ce direcţie şi cu ce viteză constantă ar trebui să meargă un al doilea autoturism pentru a ajunge deodată cu primul la capătul drumului parcurs de acesta?

P.6.2008. Din două localităţi A şi B, aflate la distanţa D = 81 km , pornesc, unul spre celălalt, două autoturisme. Primul autoturism porneşte din A şi se deplasează cu viteza v1 = 20 m / s , iar al doilea, care are viteza v 2 = 900 m / min , porneşte după ∆t = 15 minute de la plecarea primului. a. Transformaţi vitezele celor două autoturisme în km / h .

18

b. Determinaţi intervalul de timp (măsurat de la momentul pornirii primului autoturism) după care se întâlnesc cele două autoturisme, precum şi distanţa faţă de punctul A la care are loc întâlnirea. c. Considerând originea axei în punctul A, reprezentaţi grafic variaţia coordonatelor celor două autoturisme în funcţie de timp.

P.6.2009. O sticlă goală de parfum, ∆l(cm) având masa m = 100 g , este suspendată (km) 3 de un resort. Modul în care depinde 2 deformarea resortului de forţa 1 deformatoare este reprezentat în 0 0,25 0,5 0,75 F(N) graficul alăturat.

Se consideră g = 10 N / kg . a. Calculaţi greutatea corpului. b. Determinaţi alungirea resortului. c. Sticla suspendată de resort se umple cu apă ( ρ a = 1000 kg / m 3 ) până la refuz. În consecinţă, alungirea resortului devine ∆l 1 = 6 cm . După ce se goleşte sticla, acesta se umple până la refuz cu parfum şi se suspendă din nou de acelaşi resort. Resortul se alungeşte cu ∆l 2 = 5,4 cm . Să se determine volumul şi densitatea parfumului introdus în sticlă.

P.6.2010. În interiorul unui cub cu latura l = 5 cm , confecţionat din sticlă de densitate

sticlă

ρ1 = 2500 kg / m , se află un corp de volum 3

V2 = 5 cm 3 . Dacă întreg sistemul este suspendat de un resort având constanta elastică k = 113 N / m , resortul se alungeşte cu 3 cm . Se consideră g = 10 N / kg .

Determinaţi: a. volumul cubului, exprimat în m 3 ; b. masa sistemului suspendat de resort; c. densitatea corpului din interiorul cubului.

corp de densitate necunoscută

P.6.2011. Din cele două capete ale unui bazin de înot având lungimea L = 50 m B pornesc, simultan, în sensuri opuse, pe A culoare paralele, doi înotători (vezi figura). Înotătorul care pleacă din punctul A se L= 50 m deplasează cu viteza constantă v1 = 2m / s . După ce ajunge la capătul din 19

dreapta al bazinului el se întoarce şi înoată cu aceeaşi viteză în sens invers până când ajunge din nou în punctul A. Înotătorul care porneşte din punctul B de deplasează cu viteza v 2 = 0,8 m / s până când ajunge în capătul din stânga al bazinului. a. Determinaţi timpul necesar primului înotător pentru a se întoarce în punctul A. b. Calculaţi distanţa dintre cei doi înotători după 45 de secunde de la plecarea înotătorilor. c. Considerând punctul A ca origine a axei coordonatelor, reprezentaţi grafic, pe acelaşi sistem de axe, coordonatele celor doi înotători în funcţie de timp.

Precizaţi în câte puncte se întâlnesc graficele şi care e semnificaţia fizică a acestor puncte.

P.6.2012. Aveţi la dispoziţie un număr suficient de mare de cuburi identice.

Latura fiecărui cub este l=3,5cm, iar densitatea materialului din care este confecţionat acesta are valoarea ρ=2000 kg/m3. Determinaţi: a. volumul unui cub, precum şi aria totală a feţelor acestuia; b. masa unui cub; c. greutatea unei piramide cu trei nivele care poate fi construită cu numărul cel mai mic posibil de cuburi.

Observaţie: baza piramidei trebuie să fie un pătrat.

P.6.2013. Aveţi la dispoziţie o scândură de lungime L = 2,1 m și lățime l = 40 cm . Din această scândură se confecționează o cutie de forma unui paralelipiped, fără capac, având înălțimea de 45 cm și dimensiunile bazei de 50 cm, respectiv 40 cm. Masa scândurii este M = 33,6 kg , iar materialul din care este confecționată aceasta are densitatea ρ = 800 kg / m 3 . a. Precizați care este numărul minim de bucăți de scândură necesare confecționării cutiei. b. Determinați grosimea scândurii. c. Calculați dimensiunile (lungimea și lățimea) fiecărei bucăți utilizate, precum și numărul tăieturi care trebuie efectuate în scândură pentru confecționarea cutiei. Se consideră că nu se pierde material prin tăiere.

Clasa a VII-a P.7.2005. Un corp este tras, simultan, de 6 forţe ale căror valori sunt: F1 = 1 N , F2 = 2 N , F3 = 3 N , F4 = 4 N , F5 = 5 N , respectiv F6 = 6 N .

Forţele se află în acelaşi plan.

1. Forţele vecine formează între ele câte un unghi de 60 0 . Calculează: r r a. valoarea rezultantei forţelor F1 şi F4 ; 20

b. valoarea rezultantei tuturor forţelor. r 2. Determină valoarea pe care ar trebui să o aibă forţa F2 pentru a asigura echilibrul corpului.

P.7.2006. Se dau sistemele din figurile alăturate, în care corpurile sunt identice. Având la dispoziţie un număr nelimitat de greutăţi identice cu cele ale corpurilor, să se echilibreze fiecare sistem, fără a lua vreunul dintre corpurile existente iniţial. Se vor neglija greutăţile scripeţilor şi ale firelor, precum şi forţele de frecare.

P.7.2007. a. Două raze laser sunt trimise spre o oglindă plană (AB), aşa cum se vede în figură. Desenaţi drumul razelor laser după reflexie.

axa optică principală

b. Înlocuim oglinda cu o lentilă convergentă, având distanţa focală de 2 cm (un pătrăţel de pe figură reprezintă 1 cm ). Desenaţi drumul razelor laser după refracţia prin lentilă.

21

axa optică principală

c. Aceeaşi întrebare dacă înlocuim lentila convergentă cu una divergentă, având aceeaşi distanţă focală.

axa optică principală

P.7.2008. Se consideră sistemul (O2) B optic din figura alăturată, în care sursa punctiformă de lumină, S, se (O1) află pe axa optică principală a O unei lentilei de convergenţă A S C = 2 δ . Oglinda plană (O1) este perpendiculară pe axa optică principală a lentilei, iar oglinda plană (O2) este paralelă cu această axă.

Se cunosc distanţele: AB = 40 cm , AS = 25 cm , respectiv AO = 125 cm . a. Calculaţi la ce distanţă de axa optică principală se află imaginea sursei S în oglinda (O2). b. Reprezentaţi pe un desen toate imaginile sursei S formate de sistemul celor două oglinzi. c. Se notează cu S 3 acea imagine a lui S în sistemul de oglinzi care, dintre toate imaginile, se află la cea mai mare distanţă de S. Determinaţi la ce distanţă de axa optică principală se formează imaginea lui S 3 în lentilă.

22

P.7.2009. Se consideră sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată, compus dintr-un plan înclinat de lungime m2 m1 l l = 1m şi înălţime h h = 0,6 m , doi scripeţi ideali şi două corpuri de α mase m1 = 0,5 kg şi m 2 = 0,4 kg , legate printr-un fir inextensibil, de masă neglijabilă. Sistemul celor două corpuri se mişcă uniform astfel încât corpul de masă m2 coboară.

Planul înclinat este în repaus. Se consideră g = 10 N / kg . a. Calculaţi valoarea componentei tangenţiale a greutăţii corpului de masă m1 (componenta greutăţii a cărei direcţie e paralelă cu direcţia planului înclinat). b. Determinaţi valoarea forţei de frecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţa planului înclinat. c. Masa planului înclinat este M = 1,5 kg . Determinaţi valoarea minimă a coeficientului de frecare dintre planul orizontal şi planul înclinat pentru ca planul înclinat să rămână nemişcat. m2 P.7.2010. Se consideră sistemul mecanic m1 reprezentat în figura alăturată, în care m1 = 500 g . Scripeţii sunt ideali, iar firul este inextensibil, de masă neglijabilă.

Mişcarea fiecăruia dintre cele trei corpuri este rectilinie uniformă, iar firul se m3 consideră suficient de lung astfel încât, pe perioada studiată, această mişcare să se păstreze. Corpurile de mase m1 şi m 2 se deplasează orizontal, iar corpul de masă m3 , vertical. Coeficienţii de frecare dintre corpurile de masă m1 , respectiv m2 şi suprafeţele orizontale pe care se deplasează sunt µ1 = 0,6 , respectiv µ 2 = 0,4 . Se consideră g = 10 N / kg . Determinaţi: a. greutatea corpului de masă m1 ; b. forţa de frecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţa pe care se mişcă; c. valorile maselor m 2 şi m3 .

23

P.7.2011. O sursă luminoasă punctiformă se află la distanţa S d1 = 6 cm de o lentilă convergentă, de convergenţă y0 C = 25 dioptrii. Distanţa dintre S şi axa optică principală d1 lentilei este y 0 = 1cm (vezi figura). a. Construiţi, la scară, imaginea sursei S în lentilă. b. Sursa luminoasă începe să se deplaseze vertical în jos, cu viteza constantă v = 0,5 cm / s . Determinaţi distanţa dintre obiect şi imagine după două secunde de la momentul pornirii sursei. c. Calculaţi după cât timp de la pornirea sursei distanţa dintre obiect şi imagine devine d = 30 cm .

P.7.2012. Fie sistemul reprezentat în figura alăturată. Se cunosc: masa corpului de pe planul înclinat, M=1kg, înălţimea planului înclinat h=20cm, M m h l respectiv lungimea acestuia, l=50cm. a. Determinaţi componenta orientată α paralel cu planul înclinat a greutăţii (Gt) a corpului de masă M. b. Neglijând frecările, calculaţi masa m astfel încât corpul de pe planul înclinat să urce. c. Se fixează înălţimea planului înclinat la o altă valoare şi se înlocuieşte corpul de masă M cu altul, de masă M1, necunoscută. Se constată că sistemul celor două corpuri se mişcă uniform pentru două valori diferite ale masei m: m1=0,5kg, m2=0,2kg. Determinaţi valoarea forţei de frecare dintre corpul de masă M1 şi planul înclinat.

P.7.2013. Fie sistemul reprezentat în figura alăturată. Firele, considerate m1 inextensibile, de mase neglijabile și suficient de lungi, sunt înfășurate în jurul a doi scripeți coaxiali, lipiți unul de altul, având raportul razelor R / r = 3 . Se m2 cunosc: m1 = 600 g și coeficientul de frecare dintre corpul de masă m1 și planul orizontal, µ = 0,3 . Corpul de masă m 2 coboară uniform. Frecările dintre fire și scripeți, precum și cele dintre scripeți și lagărele lor se consideră neglijabile. Determinați: a. forța de frecare dintre corpul de masă m1 și planul orizontal; b. valoarea masei m 2 ; c. forța de reacțiune din axul care susține sistemul celor doi scripeți.

24

Clasa a VIII-a P.8.2006. Într-un vas cilindric cu aria bazei S 0 = 0,05 m 2 se toarnă 10 cm de mercur cu densitatea ρ1 = 14000 kg / m 3 şi 20 cm de apă cu densitatea ρ 2 = 1000 kg / m 3 . Se consideră presiunea atmosferică p 0 = 10 5 Pa . a. Calculaţi presiunea hidrostatică care se exercită asupra bazei cilindrului. b. Determinaţi forţa de apăsare exercitată asupra bazei cilindrului. c. Se mai introduce în cilindru un cub de fontă, de masă m = 5 kg şi densitate ρ 3 = 8000 kg / m 3 . Determinaţi cât la sută din volumul cubului este scufundat în mercur.

P.8.2007. a. Determinaţi rezistenţa echivalentă a grupării de mai jos:

b. Calculaţi intensitatea curentului măsurat de ampermetrul din figura de mai jos:

c. Care ar trebui să fie valoarea rezistenţei R x pentru ca montajul de mai jos să aibă rezistenţa echivalentă de 200 Ω , indiferent de valoarea rezistenţei R5 ?

25

P.8.2008. Un cub având latura l = 20 cm , confecţionat dintr-un material cu densitatea ρ = 750 kg / m 3 , este lăsat să plutească liber pe suprafaţa apei dintr-un vas. Vasul are secţiunea transversală de forma unui pătrat cu latura L = 25 cm . Cubul este suspendat de tavan prin intermediul unui resort nedeformat, de constantă elastică k = 500 N / m , ca în figura alăturată. Se cunoaşte densitatea

k

apei, ρ 0 = 1000 kg / m 3 . Se consideră g = 10 N / kg .

L a. Calculaţi masa cubului. b. Determinaţi înălţimea x0 a volumului părţii din cub situate deasupra suprafeţei libere a apei . r c. Se acţionează asupra cubului cu o forţă F , orientată vertical în jos, astfel încât cubul se scufundă complet în apă, suprafaţa superioară a acestuia situându-se exact la nivelul suprafeţei libere a apei. Determinaţi valoarea r forţei F .

P.8.2009. În două vase comunicante, de secţiuni S1 = 50 cm 2 , respectiv S 2 = 125 cm 2 ,

se

află

apă

x0

( ρ a = 1000 kg / m ).

Un cub omogen, confecţionat din lemn de densitate ρ l = 600 kg / m 3 , cu latura l = 10 cm , este legat de fundul celui S1 de-al doilea vas prin intermediul S2 unui fir inextensibil, de masă neglijabilă, astfel încât cubul este scufundat în apă pe distanţa x 0 = 7,5 cm (vezi figura alăturată). a. Calculaţi greutatea cubului. Se consideră g = 10 N / kg . b. Determinaţi valoarea tensiunii din fir. c. Deasupra apei din primul vas (cel din stânga) se toarnă o coloană de ulei ( ρ u = 800 kg / m 3 ) de înălţime h = 3 cm . Determinaţi valoarea tensiunii din fir după restabilirea echilibrului.

3

P.8.2010. Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: R1 = 240 Ω , R2 = 360 Ω , şi rezistenţa internă a generatorului, r = 5 Ω . Când întrerupătorul K este închis, valoarea tensiunii indicate de voltmetrul ideal este U V = 30 V , iar intensitatea indicată de 26

ampermetrul ideal are valoarea V I A = 60 mA . Rezistenţa electrică a E,r conductoarelor de legătură se neglijează.

K Determinaţi: a. rezistenţa echivalentă a grupării R1 R3 formate din rezistoarele R1 şi R2 ; A b. intensitatea curentului care trece prin R2 rezistorul R3 , când întrerupătorul K este închis; c. valoarea tensiunii indicate de voltmetru când întrupătorul K este deschis.

P.8.2011. Volumul total al unei mingi de cauciuc, de masă M = 600 g , are valoarea

V = 8 dm 3 .

Volumul

aerului

din

interiorul

mingii

este

Vaer = 7,5 dm . Masa de aer se consideră neglijabilă. a. Calculaţi densitatea cauciucului din care este confecţionată mingea. b. Determinaţi forţa verticală cu care trebuie să impingem mingea pentru ca aceasta să se scufunde în apă cu jumătate din volumul său total. c. Mingea este lăsată să plutească liber pe suprafaţa apei. În urma unei înţepături, în suprafaţa mingii apare un mic orificiu, prin care aerul iese cu debitul de 2 cm 3 pe secundă. Determinaţi intervalul de timp, începând din momentul în care a apărut orificiul, după care mingea se scufundă complet în apă. Se cunoaşte densitatea apei, ρ 0 = 1000 kg / m 3 . Se consideră g = 10 N/kg.

3

P.8.2012. Se măsoară tensiunea la bornele unei baterii şi intensitatea corespunzătoare a curentului U(V) 10 electric din circuit, pentru diferite valori R ale rezistenţei consumatorului (de la R=0 până la valori foarte mari). Pe baza acestor valori se trasează graficul din figura alăturată. a. Care este valoarea intensităţii curentului pentru 0 5 I(A) U1=5V, respectiv U2=2V? b. Determinaţi tensiunea electromotoare şi rezistenţa internă a bateriei. c. Două baterii identice cu cea de mai sus se grupează în serie, apoi în paralel. Pentru fiecare situaţie, reprezentaţi grafic tensiunea la bornele grupării în funcţie de intensitatea curentului electric din circuit, pentru diferite valori R ale rezistenţei consumatorului.

27

P.8.2013. Un cub omogen, de latură l = 10 cm , confecționat dintr-un material de densitate ρ = 750 kg / m 3 , este așezat pe k fundul orizontal și neted al unui vas de formă L cubică, având latura L = 20 cm . Cubul este legat la un capăt al unui resort ideal, de l constantă elastică k = 50 N / m . Celălalt capăt al resortului este legat de peretele superior al vasului. Inițial, resortul este nedeformat, iar între cub și fundul vasului există un strat de apă de grosime neglijabilă (vezi figura alăturată).

La un moment dat, în vas începe să curgă apă de la un robinet cu debit constant. Densitatea apei are valoarea ρ 0 = 1000 kg / m 3 . a. Calculați valoarea forței arhimedice în momentul în care cubul începe să urce. b. Cubul începe să urce după ∆t = 7,5 minute din momentul în care apa a început să curgă. Determinați debitul volumic al apei (volumul de apă care curge într-o secundă în vas). c. Determinați intervalul de timp (măsurat de la momentul în care începe să curgă apă în vas) după care cubul este acoperit complet cu apă.

Clasa a IX-a P.9.2005. Un corp mic şi greu cade vertical, fără viteză iniţială, de la înălţimea h = 1,8 m , paralel cu o oglindă plană, casantă, care se deplasează orizontal către corp, cu viteza v = 10 m / s . Se va

r v

h

considera g = 10 m / s 2 . Calculează: d a. durata căderii corpului; b. distanţa minimă la care se poate afla oglinda în momentul lansării corpului pentru ca aceasta să nu se spargă; c. viteza, faţă de pamânt, a imaginii corpului în oglindă în momentul în care acesta ajunge la nivelul solului.

P.9.2006. Pe axa optică principală a unei lentile convergente se află un punct luminos, la distanţa d1 de aceasta.

Imaginea punctului se formează la distanţa d 2 de centrul lentilei (vezi figura alăturată). a. Determinaţi distanţa focală a lentilei.

28

d1

d2

b. Se deplasează lentila pe verticală (perpendicular pe axa optică principală) cu distanţa y 0 . Cu ce distanţă se va deplasa imaginea şi în ce direcţie? c. Se roteşte lentila cu unghiul α faţă de poziţia iniţială. Cu ce distanţă se va deplasa acum imaginea şi în ce direcţie?

P.9.2007. Pe o lentilă plan-convexă, având distanţa focală f = 12,8 cm , aşezată cu faţa plană în sus pe o suprafaţă orizontală, cade o bilă mică de cauciuc, aflată iniţial la înălţimea h0 = 64 cm . După fiecare ciocnire bila pierde p = 25 % din energie. Determinaţi: a. distanţa iniţială dintre bilă şi imaginea ei în lentilă; b. distanţa parcursă de bilă din momentul iniţial până imediat înaintea celei de-a patra ciocniri cu lentila; c. ce rază minimă ar trebui să aibă lentila astfel încât, după a doua ciocnire, imaginea bilei să nu mai fie reală. Indicele de refracţie al materialului lentilei este n = 1,5 .

P.9.2008. În faţa unei lentile de P2 P1 convergenţă C = 5 δ se găseşte un obiect luminos punctiform, aflat iniţial P O într-un punct P, situat pe axa optică P4 P3 principală a lentilei. Distanţa dintre punctul P şi lentilă este PO = 60 cm .

1. Calculaţi distanţa dintre obiect şi imaginea acestuia în lentilă.

2. Obiectul este deplasat, pornind din punctul P, ca în figura alăturată, de-a lungul unei traiectorii având forma unui dreptunghi astfel încât, trecând prin punctele P1 , P2 , P3 şi P4 obiectul se întoarce în punctul P. Se cunosc distanţele PP1 = PP4 = 11 cm , P1 P2 = 15 cm , precum şi faptul că P1 P2 este paralelă cu axa optică principală a lentilei. a. Determinaţi distanţa dintre obiect şi imaginea lui în lentilă în momentul în care obiectul se află în punctul P1 . b. Determinaţi aria figurii cuprinse în interiorul traiectoriei descrise de imaginea obiectului în lentilă.

P.9.2009. Se consideră sistemul optic reprezentat în figura alăturată, format 450 dintr-o lentilă de convergenţă C = 20 δ V A S şi o oglindă plană, care formează un unghi de 45 0 cu axa optică principală a lentilei. Pe axa optică principală este situată o sursă punctiformă de lumină, S, astfel încât SA = 8 cm şi SV = 30 cm .

29

A. Determinaţi: 1. distanţa dintre sursa S şi imaginea acesteia în lentilă; 2. distanţa dintre imaginea sursei S în lentilă şi imaginea sursei S în oglindă.

B. Sursa S începe să se deplaseze în jos, perpendicular pe axa optică principală a lentilei, cu viteza v = 1 cm / s . Determinaţi viteza relativă a imaginii sursei în lentilă faţă de imaginea sursei în oglindă, precum şi unghiul dintre această viteză şi axa optică principală.

P.9.2010. Se consideră un plan A înclinat, de lungime l = 70 cm şi B unghi α (sin α ≅ 0,6 ) . Paralel cu l laturile AD şi CD ale planului înclinat, se plasează două oglinzi plane: AB, respectiv BC (vezi α figura alăturată). Din punctul A al C D planului înclinat se lasă liber, fără viteză iniţială, un corp de dimensiuni neglijabile. Dacă mişcarea corpului pe suprafaţa planului înclinat are loc fără frecări şi acceleraţia gravitaţională o considerăm g = 10 m / s 2 determinaţi: a. acceleraţia corpului în timpul mişcării sale; b. distanţa dintre corp şi imaginea sa în oglinda orizontală AB în momentul în care viteza lui este v = 2 m / s ; c. viteza corpului în momentul în care distanţa dintre acesta şi oglinda BC este egală cu distanţa dintre el şi oglinda AB. P.9.2011. Un mic dispozitiv laser, A având masa m = 48 g , este legat, prin intermediul unui fir inextensibil, de masă neglijabilă, de un corp de masă 300 M M = 52 g . Sistemul astfel format este trecut peste un scripete fix, de masă neglijabilă (vezi figura). Mişcarea Fascicul LASER sistemului are loc fără frecări, iar m B C dimensiunile celor două corpuri se consideră neglijabile. Fasciculul laser, care are tot timpul direcţia orizontală, cade pe faţa AB a unei prisme optice, a cărei secţiune este un triunghi dreptunghic ABC, măsura unghiului A fiind de 300, iar a lui B de 900. Indicele de refracţie al materialului din care e confecţionată prisma este n = 1,73 ≅ 3 . Întreg sistemul este plasat în aer

(

)

30

( n aer ≅ 1 ). Iniţial sistemul format din cele două corpuri este ţinut în repaus, după care se lasă liber. a. Calculaţi acceleraţia sistemului format din cele două corpuri după ce acesta a fost lăsat liber; b. Deteminaţi tensiunea din firul care susţine scripetele, după ce sistemul a fost lăsat liber; c. Fasciculul laser care iese din prismă prin faţa AC întâlneşte suprafaţa orizontală într-un punct. Determinaţi viteza acestui punct luminos la momentul t = 1 s după ce sistemul a fost lăsat liber. Firul este considerat suficient de lung, astfel încât niciunul dintre corpuri să nu atingă podeaua sau scripetele până la momentul t . Se consideră g = 10 m/s2.

P.9.2012. O rază de lumină cade, sub unghiul de n incidenţă i1=600, la mijlocul feţei verticale a unui cub transparent, confecţionat dintr-un material având indicele de refracţie n=1,5. Cubul, situat în aer i (naer=1), are latura l=10 cm (vezi figura alăturată). 1 Determinaţi: a. unghiul limită al materialului prismei; b. unghiul format de raza emergentă cu suprafaţa prin care aceasta părăseşte cubul c. distanţa pe care trebuie coborât punctul de incidenţă pentru ca direcţia razei emergente să se modifice.

B P.9.2013. Se consideră sistemul reprezentat în figura alăturată. Corpurile A și B au mase egale: m A = m B = m = 200 g . Corpul C, de masă inițială mC = 1,5m = 300 g , este un recipient în care se C găsește apă. În partea inferioară a recipientului există un mic orificiu, prin care apa se poate scurge lent, cu debit considerat constant. Inițial, orificiul A este închis etanș. La un moment dat orificiul este deschis și, simultan, sistemul este lăsat liber.

Scripeții sunt ideali, iar firele sunt inextensibile și suficient de lungi astfel încât niciun corp să nu atingă vreun scripete sau pământul în timpul mișcării sistemului. a. Calculați valoarea maximă pe care o poate avea coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și planul orizontal, pentru ca sistemul să pornească. b. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și planul orizontal este µ = 0,45 . Determinați accelerația sistemului în momentul pornirii acestuia.

31

c. Determinați masa de apă care s-a scurs din recipient până în momentul în care sistemul se deplasează în sens invers decât sensul în care a pornit, cu o accelerație egală ca valoare cu cea calculată la punctul c.

Clasa a X-a P.10.2005. Două sarcini punctiforme Q1 = 4 µC , respectiv Q2 = 3 µC (vezi figura de mai jos), fixate pe un plan orizontal izolator, la distanţa a = 10 cm una de alta, menţin în echilibru o a treia sarcină punctiformă, Q3 = 5 nC , aflată la

Q3 b Q1

c a

Q2

distanţa b de Q1 , respectiv c de Q2 . Planul determinat de cele trei sarcini 1 este vertical. Întreg sistemul se află în vid ≅ 9 ⋅ 10 9 N / C 2 . Calculează: 4πε 0 a. forţa de interacţiune dintre sarcinile Q1 şi Q2 ; b. distanţele b şi , c ştiind că triunghiul format de cele trei sarcini este dreptunghic în Q3 ; c. masa corpului care are sarcina Q3 .

P.10.2006. O găleată cilindrică, de lungime l şi masă m , se introduce cu gura în jos în apă, aşa încât aerul din interior să nu scape, până când apa acoperă în întregime găleata. Găleata se fixează în această poziţie cu ajutorul unui fir inextensibil, aşa cum indică figura alăturată. Se consideră cunoscute: densitatea apei, ρ ,presiunea atmosferică, p 0 și aria secțiunii transversale a găleții, S. a. Determinaţi înălţimea coloanei de aer din interiorul găleţii (firul este tensionat). b. Descrieţi calitativ ce se întâmplă dacă turnăm lent apă în cilindrul exterior. c. Cu cât trebuie să modificăm înălţimea apei pentru ca firul să se detensioneze?

P.10.2007. O bilă de masă m închide etanş, întrun cilindru termoizolat având secţiunea 2p0 m p0 transversală S, o cantitate mică (în comparaţie cu V1 masa bilei) de gaz ideal biatomic ( CV = 5 R / 2 ).

Se comprimă gazul până la presiunea 2 p 0 şi volumul V1 , după care se eliberează, brusc, sistemul.

32

a. Determinaţi volumul gazului în momentul în care presiunea devine egală cu cea atmosferică, p 0 . b. Care va fi viteza maximă a bilei? c. Scrieţi ecuaţia din care se poate calcula ce lungime minimă ar trebui să aibă cilindrul pentru ca bila să nu îl părăsească?

P.10.2008. Într-un vas cilindric, prevăzut în partea superioară cu un piston mobil de masă neglijabilă, se află închis un gaz ideal. Spaţiul de deasupra pistonului se umple până la refuz cu un lichid de densitate ρ , astfel încât înălţimea coloanei de gaz este l 0 , iar a coloanei de lichid e h = 2l 0 (vezi figura alăturată). Temperatura gazului pentru situaţia ilustrată în figură are valoarea T1 . Se consideră cunoscute: presiunea p0 atmosferică p0 , precum şi l 0 , ρ şi T1 . a. Aflaţi presiunea gazului pentru situaţia reprezentată în figura alăturată. b. Determinaţi temperatura la care trebuie adus gazul h = 2l 0 pentru ca înălţimea coloanei de lichid să devină h' = l 0 . c. Pornind din situaţia reprezentată în figură, se încălzeşte gazul până când lichidul se scurge în T1 l0 întregime din vas. Determinaţi temperatura maximă atinsă de gaz în cursul acestui proces, ştiind că este îndeplinită condiţia: l 0 > 2 p 0 / ρg .

P.10.2009. Un gaz ideal biatomic se află închis, la temperatura iniţială T = 320 K , într-un vas cilindric p0 prevăzut cu un piston mobil, termoizolant, care se poate k l mişca fără frecări. Pistonul, de suprafaţă S = 6 cm 2 , se află iniţial în echilibru, fiind legat de peretele din stânga al cilindrului prin intermediul unui resort ideal de constantă elastică k = 300 N / m , iniţial nedeformat, de lungime l 0 = 10 cm (vezi figura alăturată). Se consideră g = 10 m / s 2 .

1. Gazul din cilindru se răceşte până când resortul se comprimă cu ∆l = 2 cm . Determinaţi: a. presiunea gazului în starea finală; b. variaţia temperaturii gazului între poziţia iniţială şi cea finală.

2. Întreg sistemul este izolat termic de exterior şi se acţionează cu o forţă asupra pistonului până când acesta revine în poziţia iniţială (în care resortul 33

era nedeformat). Determinaţi lucrul mecanic efectuat de forţa care acţionează asupra pistonului în cursul acestui proces.

P.10.2010. Tubul din figură conţine în partea inferioară mercur ( ρ = 13600 kg / m 3 ) şi este fixat pe un perete vertical. Se consideră neglijabilă lungimea porţiunii orizontale a tubului, în comparaţie cu lungimea coloanei de mercur. În ambele ramuri ale tubului, deasupra mercurului, se află aer, la temperatura iniţială t1 = 27 0 C .

l/2 mercur l/2

Presiunea atmosferică este p 0 = 10 5 N / m 2 , aria secţiunii transversale a tubului este S = 6 cm 2 , iar lungimea porţiunii închise a tubului este l = 50 cm . Se consideră g = 10 m / s 2 şi R = 8,31 J / mol ⋅ K . a. Iniţial nivelul mercurului este acelaşi în ambele ramuri, iar aerul de deasupra mercurului din ramura închisă ocupă jumătate din această ramură, ca în figură. Calculaţi numărul de moli de aer din ramura închisă a tubului. b. Aerul din ramura închisă este încălzit lent până la temperatura T2, la care tot mercurul trece în ramura deschisă. Calculaţi T2. c. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de aerul din ramura închisă în procesul descris la punctul b.

P.10.2011. Se consideră circuitul a cărui schemă E electrică este reprezentată în figura alăturată. Sursa K este ideală ( r ≅ 0 ) şi are tensiunea electromotoare E = 9 V . La bornele sursei se conectează în paralel R un rezistor ohmic de rezistenţă electrică R = 60 Ω şi un element neliniar de circuit. În serie cu rezistorul se leagă un întrerupător K. Relaţia dintre tensiunea la bornele elementului neliniar şi intensitatea care trece prin el este: U = a ⋅ I 2 , în care a = 100 V/A 2 . a. Calculaţi intensitatea curentului care străbate elementul neliniar când întrerupătorul K este deschis. b. Determinaţi energia consumată de circuitul exterior în intervalul de timp ∆t = 1 minut, când întrerupătorul K este închis. c. Rezistorul şi elementul neliniar se deconectează şi apoi se cuplează în serie la bornele unei alte surse ideale de tensiune. Determinaţi valoarea tensiunii electromotoare a acestei surse, ştiind că puterea disipată pe rezistor reprezintă 75% din puterea totală furnizată de sursă circuitului.

34

P.10.2012. Un sistem format din două corpuri identice, de dimensiuni neglijabile, A şi B (de masă m fiecare), un cilindru cu piston mobil (de grosime neglijabilă) în interiorul căruia se găseşte un gaz ideal, scripeţi ideali şi fire inextensibile, se află în S echilibru mecanic şi termodinamic, aşa cum se vede A 2m în figura alăturată. Vasul se consideră suficient de m lung astfel încât pistonul să nu iasă din cilindru. Se h B cunosc: masa m, secţiunea transversală a cilindrului S, m înălţimea h, presiunea atmosferică p0, temperatura h absolută a gazului T, accelaraţia gravitaţională g şi constanta universală a gazelor, R. Masa pistonului este 2 m. Se cunoaşte, de mg asemenea, faptul că p0 = 4 ⋅ .

S a. Determinaţi numărul de moli de gaz din cilindru. b. Se încălzeşte foarte lent gazul din cilindru. La ce temperatură ambele fire ajung să fie detensionate? c. Temperatura gazului din cilindru devine, prin modificare lentă, T’=2T. Determinaţi la ce distanţă, faţă de poziţia reprezentată în figură, se va opri corpul A. P.10.2013. Se consideră un cilindru cu piston mobil, așezat vertical, de înălțime l . În interiorul compartimentului închis al cilindrului se găseşte un gaz ideal. Inițial, pistonul se află la jumătatea înălțimii cilindrului. Masa și grosimea pistonului sunt neglijabile, iar secțiunea acestuia este S. Aerul din exterior se află la presiunea atmosferică normală p 0 . La un moment dat, în compartimentul deschis de deasupra pistonului începe să curgă, foarte lent, apă (de densitate ρ 0 ), de la un robinet cu debitul masic (masa care

l 2

p0

l 2

curge în unitatea de timp din robinet) constant q m (vezi figura alăturată). Temperatura rămâne constantă tot timpul. Se cunosc: l , S, p0 , ρ 0 , q m . a. Calculați presiunea gazului din compartimentul închis după ce a trecut timpul ∆t din momentul în care a început să curgă apa. Se va considera că apa nu ajunge, în această perioadă, să curgă în afara cilindrului. b. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul din momentul în care apa începe să curgă până în momentul în care înălțimea coloanei de apă de deasupra pistonului este h = l / 2 .

35

c. Determinaţi înălțimea coloanei de gaz din compartimentul închis în momentul în care apa începe să curgă în afara cilindrului.

Clasa a XI-a P.11.2005. Un inventator propune dispozitivul pentru termostatarea apei dintr-un acvariu, reprezentat în figura de mai jos. S-au folosit următoarele notaţii: G = ghidaj vertical, T1 = tijă verticală, P = pahar cu gura în jos; T2 = tijă orizontală, O1 = articulaţie mobilă, O2 = articulaţie electrice.

Se cunosc: densitatea apei fixă; A, B = contacte

ρ = 1000 kg / m 3 (considerată constantă în timpul fenomenului), lungimea tijei orizontale T2, l = 60 cm , lungimea segmentului O1O2 , a = 50 cm , precum şi distanţa AB dintre contactele A şi B, x = 1cm . Se consideră că, tot timpul, presiunea atmosferică este normală, p0 ≅ 10 5 Pa . a. Unde trebuie conectat conductorul C pentru o funcţionare corectă (în A sau în B )? Justifică răspunsul. b. La temperatura t 0 = 20 0 C bara este orizontală, fără să atingă contactele A şi B. Paharul, care are masa m = 100 g şi secţiunea transversală S = 10 cm 2 este în echilibru, cufundat în apa din acvariu la adâncimea h0 = 50 cm .

Calculează lungimea coloanei de aer din pahar. Se vor neglija masele tijelor şi masa aerului din pahar. c. Determină între ce limite va fi stabilizată temperatura apei cu acest termostat.

P.11.2006. O găleată cilindrică întoarsă, având lungimea l si masa m , și aria secțiunii transversale S, este legată de fundul unui vas (iniţial gol), prin intermediul unui resort de constantă elastică k . Se toarnă, încet, apă în vas până când sistemul ajunge la echilibru, făra ca resortul să fie tensionat (vezi figura). a. Determinaţi înălţimea coloanei de aer din interiorul găleţii. b. Se toarnă apă în continuare până când aceasta acoperă, la 36

limită, găleata în întregime . Calculaţi alungirea resortului. c. Pornind de la situaţia descrisă la punctul a., se toarnă doar puţină apă, astfel încât înălţimea coloanei acesteia să crească cu ∆x . Scrieţi sistemul de ecuaţii din care se poate calcula alungirea resortului în acest caz (nu se cere rezolvarea sistemului).

P.11.2007. O bobină reală se leagă la tensiunea de 100 V . Dacă sursa este de curent continuu circuitul este străbătut de un curent de 1 A , iar dacă este alternativă, cu frecvenţa de 50 Hz curentul măsurat este de 0,8 A . a. Determinaţi rezistenţa bobinei. b. Determinaţi inductanţa bobinei. c. Ce fracţiune dintr-o perioadă bobina alimentează cu energie generatorul de curent alternativ?

P.11.2008. Se consideră circuitul a cărui schemă u (t) electrică este reprezentată în figura alăturată.

Bobina este reală, având inductanţa L = 50 mH C K R = 12 Ω .

Capacitatea şi rezistenţa condensatorului are valoarea C = 31,25 µF , iar L,R tensiunea alternativă a sursei variază în timp conform expresiei: u (t ) = 30 2 sin 320t (V).

Determinaţi: a. valoarea reactanţei inductive a bobinei şi valoarea reactanţei capacitive a condensatorului; b. expresia care descrie variaţia în timp a intensităţii prin ramura principală, când comutatorul K este deschis; c. expresia care descrie variaţia în timp a intensităţii prin ramura principală, când comutatorul K este închis.

P.11.2009. La distanţa d = 5 cm de capătul liber al unui resort ideal, suspendat vertical, se află un perete orizontal neted, ca în figura alăturată.

Constanta elastică a resortului este k = 200 N / m . Se suspendă de resort un corp de masă m = 500 g . Se consideră g = 10m / s 2 .

A. Determinaţi alungirea resortului când corpul de masă m se află în echilibru.

B. Din poziţia de echilibru (de la punctul A), corpul e ridicat vertical pe distanţa d 1 = 5 cm , apoi este lăsat liber.

Determinaţi: 1. viteza maximă atinsă de corp în timpul mişcării sale; 37

k

d

2. perioada mişcării corpului. Ciocnirile dintre corp şi perete sunt considerate perfect elastice, iar durata ciocnirilor se neglijează.

P.11.2010. O frânghie flexibilă cu masa m = 10 kg este trecută peste un scripete fix ideal, fiind menţinută în echilibru, ca în figură, cu ajutorul unui resort care are constanta de elasticitate k = 500 N / m . În momentul legării frânghiei de resort, resortul l2 este nedeformat, iar lungimile porţiunilor de frânghie aflate de o parte şi de alta a scripetelui sunt l 1 = 1,5 m respectiv l1 k l 2 = 0,5 m . Se va considera g = 10m / s 2 . a. Determinaţi greutatea porţiunii de frânghie de lungime l 1 . b. Calculaţi alungirea resortului, atunci când sistemul descris mai sus se află în poziţia de echilibru. c. Sistemul descris la punctul b. este scos din poziţia de echilibru, trăgând pe verticală în jos de capătul liber al frânghiei. Considerând că acest capăt al frânghiei se mişcă doar pe direcţie verticală, determinaţi perioada oscilaţiilor sistemului.

P.11.2011.

O scândură l v0 omogenă de lungime l = 50 cm A B şi masă m = 400 g se a deplasează uniform, cu viteza v0 , pe o suprafaţă foarte netedă, orizontală. La un moment dat, scândura pătrunde pe o suprafaţă aspră, AB, de lungime a = 25 cm (vezi figura).

Coeficientul de frecare dintre scândură şi suprafaţa AB este µ = 0,2 . Pe toată suprafaţa orizontală, în afara porţiunii AB, frecările se consideră neglijabile. Din momentul în care scândura pătrunde pe suprafaţa AB, aceasta parcurge distanţa d = 30 cm până la oprire. Determinaţi: a. valoarea maximă a forţei de frecare dintre scândură şi suprafaţa orizontală; b. valoarea vitezei v 0 ; c. intervalul de timp de-a lungul căruia forţa de frecare este variabilă în timp.

P.11.2012. Membranele a două difuzoare oscilează după aceeaşi lege de mişcare, u=Asin(ωt). Membranele difuzoarelor se îndepărtează şi se apropie de magnet concomitent. Difuzoarele se plasează în punctele A, respectiv B, fiind orientate ca în figura alăturată.

38

A

M

B D2

D1

C

Se cunosc distanţele: MA=4λ, MB=MC=3λ, λ fiind lungimea de undă a sunetului în aer. Undele emise de difuzoare se consideră plane. a. Scrieţi ecuaţia de oscilaţie a punctului M, în ipoteza că ar funcţiona numai difuzorul D1. b. Scrieţi ecuaţia de oscilaţie a punctului M sub acţiunea ambelor difuzoare. c. Se deplaseză difuzorul D2 în punctul C (vezi figura). Determinaţi amplitudinea oscilaţiei punctului M sub acţiunea ambelor difuzoare.

P.11.2013. La bornele unei surse de curent u(t) alternativ se cuplează în serie, ca în figura alăturată, o bobină reală și un condensator de L,R C capacitate electrică  2  C = 0,64 ⋅ 10 − 4  ≅ ⋅ 10 − 4  ⋅ µF . Tensiunea  π  V2 V1 alternativă a sursei variază în timp conform expresiei: u (t ) = 318,2 sin 314t u (t ) ≅ 225 2 sin 100 π t (V). Valorile tensiunilor indicate de voltmetrele V1 și V2 sunt U 1 = 375V , respectiv U 2 = 300V . a. Calculați valoarea efectivă a intensității curentului din circuit. b. Reprezentați diagrama fazorială a circuitului și determinați valoarea inductanței bobinei, precum și a rezistenței electrice R a firului din care e confecționată aceasta. c. Scrieți expresia valorii instantanee a tensiunii de la bornele condensatorului.

(

)

39

PROBA TEORETICĂ - SOLUŢII Soluţie P.6.2005

a.

v = d 1 / ∆t 1 v= m / min 60 Rezultat final: d1 ≅ 0,66 m

b.

Distanţa parcursă de melc după o oră: d 2 = 1 m Deplasarea datorată întinderii firului: d 2 = 0,5 m Rezultat final: d = d1 + d 2 = 1,5 m

c.

Distanţa parcursă de melc după 2 ore: d 3 = 2,5 m 2,5 m Deplasarea datorată întinderii firului: d 4 = 3 2 Melcul trebuie să mai parcurgă distanţa d 5 = m 3 Rezultat final: ∆t = 160 min

Soluţie P.6.2006 a.

Ordinea lichidelor: mercur, apă, ulei Va = m a / ρ a = 100 cm 3

b.

Vu = mu / ρ u = 250 cm 3 Rezultat final: Vtot = V m + Va + Vu = 400 cm 3

c.

ρ = mtot / Vtot m m = V m ⋅ ρ m = 700 g Rezultat final: ρ = 2,5 g / cm 3

Soluţie P.6.2007 a.

t = t1 + t 2 + t 3 Rezultat final: t = 90 min

b.

d 1 = v1t1 = 12 km ; d 2 = v 2 t 2 = 30 km ; d 3 = v3 t 3 = 12 km Rezultat final; d = d 1 + d 2 + d 3 = 54km 40

c.

d ' = 30km Autoturismul trebuie să meargă spre nord Rezultat final: v' = d ' / t = 20 km / h

Soluţie P.6.2008 a.

v1 = 72 km / h , v 2 = 54 km / h

b.

x1 = v1t x 2 = D − v 2 (t − ∆t ) x1 = x2 Rezultat final: t înt = 0,75h = 2700 s ; x1 = x 2 = 54km x (km)

c.

8 5 1 0

0,2

0,7 t (h)

Soluţie P.6.2009 a.

G = mg = 1 N

b.

k = 25 N / m mg = k∆l Rezultat final: ∆l = 4 cm

c.

k∆l 1 = mg + Vρ a k∆l 2 = mg + Vρ p Rezultat final: V = 50 ml , ρ p = 700 kg / m 3

Soluţie P.6.2010 a.

V = l 3 = 0,000125 m 3

b.

Fe = k∆l mg = Fe Rezultat final: m = 0,339 kg 41

m = m st + mcorp

c.

(

)

m st = ρ1 ⋅ l 3 − V2 = 0,3 kg mcorp = ρ 2 ⋅ V 2 Rezultat final: ρ 2 = 7800 kg / m 3

Soluţie P.6.2011 a.

b.

Distanţa parcursă de primul înotător este 2 L = 100 m 2L v1 = ∆t1 Rezultat final: ∆t1 = 50 s Distanţa parcursă de primul înotător d 1 = 90 m Distanţa parcursă de al doilea înotător d 2 = 36 m Distanţa dintre cei doi înotători d = d1 − L − d 2 = 4 m x(m)

c.

50

0

25

50

62,5 t(s)

Există două puncte de intersecţie a graficelor - momentele la care cei doi înotători se află la aceeaşi distanţă faţă de punctul A

Soluţie P.6.2012 a.

V = l3 V = 42,875 cm 3

Atot = 6l 2 Rezultat final: Atot = 73,5 cm 2

b. c.

m =V ⋅ρ Rezultat final: m = 85,75 g Piramida este formată din 14 cuburi G = 14 ⋅ mg Rezultat final: G ≅ 12 N

42

Soluţie P.6.2013 a.

Numărul minim de bucăți necesare confecționării cutiei este 5 Volumul scândurii este: V =

b.

c.

M

ρ

= 0,042 m 3

V = L⋅l⋅h Rezultat final: h = 5 cm Există mai multe variante corecte. De exemplu: 1. Dimensiunile bucății de la baza cutiei sunt 50 cm/40 cm; fețele laterale ale cutiei sunt identice, de dimensiuni 40 cm/40 cm.

2. Dimensiunile bucății de la baza cutiei sunt 50 cm/40 cm; 2 dintre fețele laterale au 50 cm/40 cm iar celelalte 2 au 30cm/40cm 3. Dimensiunile bucății de la baza cutiei sunt 50 cm/40 cm; 2 dintre fețele laterale au 45 cm/40 cm iar celelalte 2 au 35cm/40cm 4.Dimensiunile bucății de la baza cutiei sunt 50 cm/40 cm; 2 dintre fețele laterale au 45 cm/40 cm iar celelalte 2 au 40cm/40cm, respectiv 30cm/40cm 5. Dimensiunile bucății de la baza cutiei sunt 50 cm/40 cm; 2 dintre fețele laterale au 35 cm/40 cm iar celelalte 2 au 40cm/40cm, respectiv 50cm/40cm etc.

Pentru confecționarea cutiei sunt necesare 5 bucăți Numărul de tăieturi este 4

Soluţie P.7.2005 r r Forţele F1 şi F4 sunt opuse ca sens 1a.

Rezultat final: R14 = 3 N 1b.

R25 = R36 = 3 N Rezultat final: R = 6 N

r' r R25 e egală ca valoare cu R25 şi de sens opus acesteia 2.

' R25 = F2' − F5

Rezultat final: F2' = 8 N

Soluţie P.7.2006 Există mai multe soluţii posibile. Mai jos, propunem o soluţie pentru fiecare caz (masele adăugate sunt colorate în negru).Fiecare soluţie corectă va fi punctată cu 1,8 p. Se acordă un punct din oficiu pentru întregul subiect.

43

Soluţie P.7.2007 Figurile cerute sunt reprezentate mai jos. Fiecare desen corect va fi punctat cu 3 p. Se acordă un punct din oficiu pentru întregul subiect.

a.

b.

c.

Soluţie P.7.2008 a.

SS1 = 80 cm (vezi figura de la punctul b.)

44

S1

S3 B

b.

S2 A

c.

S

Distanţa focală: f = 50 cm S 2 O = − x1 = 150 cm S 2 S 3 = y1 = 80 cm fx1 x 2 = OS 3'' = = 75 cm f + x1 Rezultat final: S 3' S 3'' = y 2 = y1 x 2 / x1 = 40 cm

S3 F S ’’ 3 S2 S

0 S3’

Soluţie P.7.2009

a.

Gt = mg sin α h sin α = l Rezultat final: Gt = 3 N

b.

m2 g − T = 0 T − Gt − Fc = 0 Rezultat final: Fc = m 2 g − Gt = 1 N Considerăm un singur sistem format din corpul m1 şi planul înclinat T = F fst

c.

N = (M + m1 )g Condiţia ca planul înclinat să fie în repaus: F fst ≤ µN Rezultat final: µ1 =

m2 = 0,2 M + m1

Soluţie P.7.2010 a.

G = m1 g

45

m1 = 0,5 kg Rezultat final: G = 5 N F f 1 = µN

b.

c.

N = m1 g Rezultat final: F f 1 = 3 N T − µ1 m1 g = 0 T − µ 2 m2 g = 0 µm m 2 = 1 1 = 0,75 kg µ2 Tensiunea din firul care susţine corpul m3 este T ' = 2T m3 g − T ' = 0 Rezultat final: m3 = 0,6 kg

Soluţie P.7.2011 S F

a.

0

S’

După ∆t =

b.

y1 = 2 s de la pornire, sursa luminoasă ajunge pe axa optică v

principală fd 1 x2 = = 12 cm d1 − f Rezultat final: d = d1 + x 2 = 18 cm

1p

SO d 1 1 = = S ' O x2 2

c.

20 cm

0,5p

A 6 cm

SO = 10 cm

0

8 cm

0,5p

S

46

10 cm

12 cm

S’

SA = SO 2 − d 12 = 8 cm ∆t =

y1 + SA = 18 s v

Soluţie P.7.2012

a.

Gt = Mg sin α h sin α = l Rezultat final: Gt = 4 N

b.

Pentru deplasare uniformă: mg = T T = Gt Rezultat final: m ≥ 0,4 kg La urcarea corpului de masă M1: m1 g = F f + G1t

c.

La coborârea corpului de masă M1: G1t = F f + m2 g Rezultat final: F f = 1,5 N

Soluţie P.7.2013 F f = µN

a.

b.

N = m1 g Rezultat final: F f = 1,8 N Pentru deplasare uniformă: m 2 g ⋅ R = µm1 g ⋅ r Rezultat final: m1 = 60 g R = F f2 + (m2 g )

2

c.

Rezultat final: R ≅ 1,89 N

Soluţie P.8.2006 a.

p tot = p 0 + ρ1 gh1 + ρ 2 gh2 = 1,16 ⋅ 10 5 Pa

47

b.

mg S Rezultat final F = pS = 5850 N p = p tot +

Notăm cu x1 înălţimea porţiunii de cub aflată în mercur.

c.

mg = [ρ1 gx1 + ρ 2 g (l − x1 )] ⋅ l 2 ρ − ρ2 x1 = 3 ⋅l ρ1 − ρ 2 V x ρ − ρ2 7 Rezultat final: m = 1 = 3 = ≅ 0,54 V l ρ1 − ρ 2 13

Soluţie P.8.2007

a.

R12 = R1 + R2 ; R34 = R3 + R4 R ⋅R Rezultat final: Re = 12 34 = 200 Ω R12 + R34

b.

I = I1 + I 2 U = I 1 (R1 + R5 ) = I 2 R3 Rezultat final: I = 250 mA

c.

Se poate lua R5 = 0 RR R2 R x Re = 1 3 + R1 + R3 R 2 + R x Rezultat final: R x = 240Ω

Soluţie P.8.2008 a.

m = ρ ⋅ l 3 = 6 kg mg = ρ 0 (l − x 0 )l 2

b.

c.

Rezultat final: x0 = l ⋅

ρ0 − ρ = 5 cm ρ0

După scufundarea cubului, nivelul lichidului creşte cu x = Forţa elastică : Fe = k ( x0 − x) 48

x0 l 2 L2

= 3,2 cm

Forţa arhimedică: FA' = ρ 0 l 3 g Condiţia de echilibru : F + mg = FA' + Fe Rezultat final: F = 29 N

Soluţie P.8.2009 G = mg

a.

m = ρl l3 Rezultat final: G = 6 N T + G = FA

b.

FA = ρ a l 2 x 0 g Rezultat final: T = l 2 g (ρ a x 0 − ρ l l ) = 1,5 N Notăm cu x distanţa cu care coboară nivelul lichidului din primul vas şi cu y distanţa cu care urcă nivelul lichidului din vasul al doilea.

S1 x = S 2 − l 2 y ρ u gh = ρ a ( x + y ) ρ u S1 y= ⋅ h = 1,6 cm ρ a S1 + S 2 − l 2

(

c.

)

(

)

G + T = ρ a l 2 ( x 0 + y )g

Rezultat final: T = l 2 g [ρ a (x 0 + y ) − ρ l l] = 3,1 N

Soluţie P.8.2010

a.

1 1 1 = + R12 R1 R2 Rezultat final: R12 = 144 Ω

b.

R1 I A = R2 I 2 I A + I 2 = I3 Rezultat final: I 3 = 100 mA Tensiunea indicată de voltmetru este U V' = E

c.

Rext =

UV I3 49

I3 =

E Rext + r

Rezultat final: U V' = 30,5V

Soluţie P.8.2011

a.

Vc = V − Vaer = 500 cm 3 M ρc = V − Vaer Rezultat final: ρ c = 1200 kg / m 3

b.

F + Mg = FA V FA = ρ 0 ⋅ ⋅ g 2 V   Rezultat final: F =  ρ 0 ⋅ − M  ⋅ g = 34 N 2   Mg = (V − V ') ⋅ ρ 0 ⋅ g

c.

V ' = D ⋅ ∆t , unde D = 2cm 3 / s  M 1  ⋅ = 3700 s Rezultat final: ∆t = V − ρ 0   D

Soluţie P.8.2012 a.

I 1 = 2,5 A Rezultat final: I1 = 4 A

b.

Din grafic: E = 10V E I sc = = 5 A r Rezultat final: r = 2 Ω Pentru gruparea serie: E s = 20 V , rs = 4 Ω

c.

U(V)

Pentru gruparea paralel: E p = 10 V , rs = 1 Ω

20

Grafic realizat corect:

10 0

50

5

1

I(A)

Soluţie P.8.2013 În momentul în care cubul începe să urce FA0 = mg

a.

b.

mg = ρl 3 g Rezultat final: FA0 = 7,5 N Înălțimea apei din vas în momentul în care cubul începe să urce este: FA 0 h0 = = 7,5 cm ρ0l2 g Volumul de apă scurs până în acest moment este: ∆V = L2 − l 2 ⋅ h0 = 2250 cm 3 ∆V Rezultat final: q = = 5cm 3 / s ∆t

(

)

În momentul în care cubul este acoperit complet: mg + kx = ρ 0 l 3 g , x fiind deformarea resortului x=

c.

ρl 3 g  ρ 0  ⋅ − 1 = 5 cm k  ρ 

Volumul de apă scurs până în acest moment este: ∆V1 = L2 − l 2 ⋅ l + L2 ⋅ x = 5000 cm 3 ∆V1 Rezultat final: ∆t1 = = 1000 s q

(

)

Soluţie P.9.2005 a.

t c = 2h / g = 0,6 s

b.

d min = v ⋅ t c Rezultat final: d min = 6 m

c.

v1 = 2 gh ; v2 = 2v Rezultat final: vi = v12 + v 22 ≅ 20,88 m / s

Soluţie P.9.2006 a.

1 1 1 − = d 2 − d1 f 51

Rezultat final: f =

d1 d 2 d1 + d 2

y2 d 2 = y 0 d1 Deplasarea are loc în aceeaşi direcţie cu deplasarea lentilei:

β =

d1

b.

d2

axa veche axa nouă

y0

y2

 d  Rezultat final: y = y 0 + y 2 = y 0 1 + 2  d1  

α

x1 = −d 1 cos α ; − fd 1 cos α x2 = f − d1 cos α

c.

x2 d1

x 2 = d 2' cos α

Rezultat final: ∆d = d 2' − d 2 =

-x1

d 2 ⋅ (d1 + d 2 )(1 − cos α ) ( d1 + d 2 ) cos α − d 2

Soluţie P.9.2007 d ob−im =

a.

x1 f − x1 x1 + f

Rezultat final: d ob −im =

b.

h02 = 80 cm h0 − f

hn = h0 (1 − p ) n , cu n = 1,2,3 Rezultat final: D = h0 + 2h1 + 2h2 + 2h3 = 286 cm 52

d2 d2’

∆d

R n −1 2 Rezultat final: Rmin = h0 (1 − p ) (n − 1) = 18 cm h0 (1 − p ) < 2

c.

Soluţie P.9.2008

1.

2a.

f = 20 cm ; PO = − x1 = 60 cm fx1 Rezultat final: d = − x1 + = 90 cm f + x1 y 2 = y1 x 2 / x1 = −5,5 cm Rezultat final: D = ( − x1 ) 2 + y12 + ( x 2 ) 2 + ( − y 2 ) 2 = 91,5 cm P2' P3' = 2 y1 = 11 cm P1

P2

P 4’

P 3’

P 1’

P 2’

F 0

S P4

2b.

P3

P2 se găseşte la distanţa − x1' = 45 cm de lentilă; imaginea lui P2 se află la distanţa x 2' = 36 cm de lentilă; înălţimea trapezului este h = x 2' − x 2 y 2' = y1

x 2' = −8,8 cm ; P1' P4' = 2 y 2' = 17,6 cm ' x1

Rezultat final: σ =

( P1' P4' + P2' P3' ) ⋅ h = 85,8 cm 2 2

Soluţie P.9.2009

1a.

f = 5 cm fx1 x2 = = 6 cm f + x1 Rezultat final: d = − x1 + x 2 = 36 cm

1b. Notăm cu S1 imaginea lui S în lentilă iar cu S 2 imaginea lui S în oglindă 53

D = AS12 + AS 22 Rezultat final: D = 20 5 ≅ 44,72 cm

2.

y 2 v L x2 = = y1 v x1 v L = v1 / 5 vO = v1 Reprezentare grafică:

r vL

v x = vO2 + v L2 ≅ 1,02 cm / s Rezultat final: tgα =

vL 1 = vO 5

Soluţie P.9.2010 Gt m Gt = mg sin α a=

a.

Rezultat final: a = 6 m / s 2

b.

mv 2 = mgh 2 d = 2h Rezultat final: d = tgα =

c.

v2 = 0,4 m g

h1 l cos α − h1

v1 = 2gh1 v1 = 2 g

l sin α 1 + tgα

Rezultat final: v1 = 4,8 ≅ 2,19 m / s

Soluţie P.9.2011 a.

Mg − mg = (M + m ) ⋅ a 54

r vx

r − vO

Rezultat final: a = 0,4 m / s 2

b.

Mg − T = Ma Ts = 2T Rezultat final: Ts = 2M (g − a ) ≅ 1 N

c.

Unghiul de incidenţă al fasciculului pe faţa AC a prismei: i = 30 0 Unghiul de emergenţă al fasciculului: sin r = n sin i ⇒ r = 60 0 Considerăm o mică deplasare, ∆y , a corpului de masă m (laserul).

Relaţia dintre deplasarea, ∆x , a punctului luminos de pe suprafaţa 2 orizontală şi ∆y este: ∆x = ⋅ ∆y 3 Viteza corpului de masă m la momentul t : v1 = a ⋅ t = 0,4 m / s 2 Viteza punctului luminos: v 2 = ⋅ v1 ≅ 0,46 m / s 3

Soluţie P.9.2012 a.

1 n Rezultat final: l ≅ 41,8 0 sau 410 48 sin l =

(

)

sin i1 = n sin r1

b.

90 0 − r1 > l , deci are loc reflexia totală pe faţa superioară n sin r1 = sin i2 ; i1 = i2 Unghiul cerut are valoarea α = 90 0 − i2 = 30 0

c.

Direcţia razei emergente se modifică atunci când nu mai are loc reflexia totală (vezi figura de mai jos) 30 0 sin i1 1 sin r1 = = l n 3 y y tg r1 = 30 0 l r1 l i1 ∆y = y − 2 Rezultat final: ∆y ≅ 2 cm 55

Soluţie P.9.2013

a.

1,5mg − T1 = 0 T1 − µmg − T2 = 0 T2 − mg = 0 Rezultat final: µ = 0,5

b.

1,5mg − T1 = 1,5ma T1 − µmg − T2 = ma T2 − mg = ma 1 − 2µ ⋅ g ≅ 0,14m / s 2 Rezultat final: a = 7 mg − T2' = ma T2' − µmg − T1' = ma

c.

T1' − m x ⋅ g = m x ⋅ a 5 − 3µ mx = ⋅m 8 − 2µ m x = 1,5m − ∆mC Rezultat final: ∆mC =

7 ⋅ m ≅ 197,2 g 8 − 2µ

Soluţie P.10.2005

a.

F12 =

Q1Q2 4πε 0 a 2

Rezultat final: F12 = 10,8 N

Q3 e în echilibru, deci: b.

c.

F13 F23 = c b

3b = 4c a2 = b2 + c2 Rezultat final: a = 6 cm b = 8 cm mg = F132 + F232 Rezultat final: m ≅ 4,7 g

56

Soluţie P.10.2006

a.

Notăm cu x0 înălţimea coloanei de apă. p 0 l = ( p 0 + ρgx 0 ) ⋅ x 0 Rezultat final: x 0 =

b.

p 02 + 4 p 0 ρgl − p 0 2 ρg

Dacă se adaugă apă în vas: - presiunea aerului creşte; înălţimea coloanei de aer scade; - forţa arhimedică scade; tensiunea în fir scade.

Dacă nivelul apei creşte cu ∆x , lungimea coloanei de aer devine x. mg = ρgxS p0 l = [ p0 + ρg ( x + ∆x)]⋅ x

c.

 Sl 1  m  − Rezultat final: ∆x = p 0  −  mg ρg  ρS Dacă nivelul apei scade cu ∆x : mg = ρg ( x − ∆x) S p0 l = [ p0 + ρg ( x − ∆x)]⋅ x p 0 Sl m Rezultat final: ∆x = − mg + p 0 S ρS

Soluţie P.10.2007 a.

2 p 0V1γ = p 0V2γ de unde: V2 = V1 ⋅ 21 / γ , cu γ = 7 / 5 Viteza bilei creşte până când presiunea gazului devine p 0 mv M2 + p 0 ∆V 2 1  p 0V1  γ T2 − T1 = 2 − 2  νR   

∆E c = L gaz + Lext ⇒ νC v T1 = νC v T2 +

b.

T1V1

γ −1

= T2V 2

γ −1

;

Rezultat final: v M

c.

2 p 0V1 = m

1 γ +1 γ γ  − ⋅2  γ −1 γ −1 

Bila se opreşte exact în capătul liber al tubului.

57

   

νCv T1 = νC v T3 + p 0 ∆V ' ; ∆V ' = Sl − V1 T3 − T1 =

2 p 0V1 νR

Rezultat final:

 V  γ −1   1  − 1  Sl  

γ − 1  Sl

 V   − 1 = 1 −  1  2  V1  Sl  

γ

Soluţie P.10.2008 a.

p1 = p 0 + 2 ρgl 0

b.

2l 0 ( p 0 + ρgl 0 ) l 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 ) p + ρgl 0 ⇒ T2 = 2 0 = T0 T2 T1 p 0 + 2 ρgl 0 Când înălţimea coloanei de gaz este l 0 + x , iar temperatura gazului este

Tx , putem scrie: c.

Tx =

(l 0 + x) ⋅ [ p0 + ρg (l 0 − x)] l 0 ( p0 + 2 ρgl 0 ) = .

Tx T1

− ρgx 2 + ( p 0 + ρgl 0 ) x + 2 ρgl 20 + p 0 l 0 ⋅ T1 l 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 )

Rezultat final: Tx MAX =

( p 0 + 3ρgl 0 ) 2 ⋅ T1 4 ρgl 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 )

Soluţie P.10.2009 p1 = p 0 −

1a.

Fe S

Fe = k∆l Rezultat final: p1 = 0,9 ⋅ 10 5 Pa p1 (l 0 − ∆l ) p 0 l 0 = T1 T

1b.

k∆l    p0 − (l 0 − ∆l ) S   T1 = ⋅ T = 230,4 K p0 l 0 Rezultat final: ∆T = −89,6 K

58

k∆l 2 + L = p 0 S∆l 2 γ −1 T1 ⋅ (l 0 − ∆l ) = T2 ⋅ l0γ −1 L gaz = −∆U = −νCV ∆T L gaz +

2.

L gaz = −

p1 S (l 0 − ∆l ) R ⋅ ⋅ (T2 − T1 ) RT1 γ −1

γ −1  p1 S (l 0 − ∆l )  ∆l  1 −  − 1 = 0,922 J L gaz = − γ −1  l 0   Rezultat final: L = 1,2 J − 0,06 J − 0,922 J = 0,218 J

Soluţie P.10.2010

a.

p1 = p 0 V1 = Sl / 2 Rezultat final: ν =

b.

p 2 = p 0 + ρgl V2 = Sl = 2V1 p1V1 p 2V2 = T1 T2 Rezultat final: T2 =

c.

p1V1 = 0,006 moli RT1

2T1 ( p 0 + ρgl ) = 1008 K p0

Presiunea variază liniar în funcţie de volum ( p + p 2 )(V 2 − V1 ) (2 p 0 + ρgl ) Sl L = aria (...) = 1 = 2 4 Rezultat final: L = 20,1J

Soluţie P.10.2011 E = a ⋅ I 02

a.

Rezultat final: I 0 =

E = 0,3 A a

59

b.

E2 R P2 = E ⋅ I 0 Rezultat final: W = (P1 + P2 ) ⋅ ∆t = 243 J

c.

RI 2 = 3 ⋅ U ⋅ I = 3 ⋅ a ⋅ I 3 E = RI + U 4R 2 Rezultat final: E = = 16V 9a

P1 =

Soluţie P.10.2012

a.

Presiunea gazului este p1 = p 0 Volumul gazului este V = 2 Sh p ⋅ 2 Sh  8mgh  Rezultat final: ν = 0  sau  RT  RT 

b.

2mg 3 = ⋅ p0 S 2 p 0 ⋅ 2 Sh p1 ⋅ 4 Sh = T T2 Rezultat final: T2 = 3T

c.

Dacă se detensionează un fir, presiunea gazului este: mg 5 p = p0 + = ⋅ p0 S 4 În cazul în care, după detensionarea firului, corpul A ar atinge pământul, gazul ar trebui să ajungă la temperatura: 5 ⋅ p 0 ⋅ 4 Sh 5 TM = 4 = ⋅ T > 2T p 0 ⋅ 2 Sh 2 În cazul în care, după detensionarea firului, corpul A se opreşte la înălţimea h, temperatura gazului ar fi: 5 ⋅ p 0 ⋅ 3Sh 15 4 Tm = = ⋅ T < 2T p0 ⋅ 2Sh 8 În realitate, după detensionarea firului, corpul A se află, faţă de poziţia iniţială, la distanţa x, care respectă relaţia:

p2 = p0 +

60

5 ⋅ p 0 ⋅ (2h + x ) p ⋅ 2 Sh 4 = 0 2T T 6h Rezultat final: x = 5

Soluţie P.10.2013 p = p0 +

a.

m apă

mapă

S = q m ⋅ ∆t

Rezultat final: p = p 0 +

q m ⋅ ∆t S

p0 ⋅ Vi = p ⋅ V f p = p0 + ρg

b.

L = νRT ln

l 2

Vf Vi

Rezultat final: L = p0

p0 ⋅

l S ⋅ ln 2

p0 + ρg

l 2

l = [ p 0 + ρg (l − y )] ⋅ y 2

ρgy 2 − ( p 0 + ρgl ) ⋅ y + p 0 c.

p0

y1, 2 =

p0 + ρgl ±

l =0 2

p 02 + ρ 2 g 2 l 2 2 ρg 2

p  p  l l Rezultat final: y = + 0 −  0  +   2 2 ρg 2  2 ρg 

Soluţie P.11.2005 a.

Conductorul C trebuie conectat în punctul A.

b.

[ p0 + ρ g (h0 − x0 )] ⋅ S + mg = ( p0 + ρ gh0 ) ⋅ S 61

2

mg = ρ x0 S Rezultat final: x0 = 10 cm

c.

Deplasarea maximă a paharului într-unul dintre sensuri este: xa xm = = 2,5 cm 2( l − a ) ( p 0 + ρgh0 ) ⋅ l 0 [ p 0 + ρg (h0 + x m )] ⋅ l 0 = T T + ∆Tm Rezultat final: ∆T = 2∆Tm ≅ 1,4 K

Soluţie P.11.2006

a.

p 0 l = px 0 , unde x0 este înălţimea coloanei de aer mg = ( p − p 0 ) S p0 S Rezultat final: x 0 = ⋅l p 0 S + mg mg + k∆l = ( p ' − p 0 ) S , unde x este înălţimea coloanei de aer p0 l = p ' x

b.

p ' = p 0 + ρgh Rezultat final: ∆l =

2 ρgS  p 0 + 4 p 0 ρgl − p 0  mg  − k k  2 ρg





∆l’ ∆x h’

x0

x’

h

c.

p 0 l = ( p 0 + ρgh ' ) x ' mg + k∆l ' = ρgh ' S mg = ρghS x 0 + ∆l / + h ' = x ' + ∆x + h Sistemul e format din 4 ecuaţii şi conţine 4 necunoscute: ∆l ' , x ' , h ' , h

62

Soluţie P.11.2007 a.

R=

U = 100Ω I1

ω 2 L2 + R 2 = b.

U I2

Rezultat final: L = p(t ) =

U

ω

1 1 0,75 − 2 = H 2 π I2 I2

UI UI sin (ωt )sin (ωt + ϕ ) = [cos(ϕ ) − cos(2ωt + ϕ )] 2 4

p UI (cos ϕ + 1) 4 UI cos ϕ 4 UI (cos ϕ − 1) 4

ωt1

+ ωt 2

- ωt 3

+

2π

c.

Dacă p (t ) < 0 ⇒ bobina alimentează generatorul. ω∆t = 2(ωt 3 − ωt 2 ) ∆t ωt 3 − ωt 2 = T π Ecuaţia p (t ) = 0 are soluţiile: ωt = kπ şi ωt = kπ − ϕ ,  ωL  cu ϕ = arctg   =≈ 0,64 rad .  R  ωt1 = 0, ωt 2 = π − ϕ , ωt 3 = π , ωt 4 = 2π − ϕ Rezultat final: ∆t π − (π − ϕ ) ϕ = = ≈ 0,2 T π π

63

ωt 4

-

ωt

Soluţie P.11.2008 a.

X L = ωL = 16 Ω 1 XC = = 100 Ω ωC U

I=

b.

R 2 + X L2

tgϕ =

= 1,5 A

XL 4 = R 3

4 Rezultat final: i = 1,5 2 sin(320t − arctg ) ( A) 3

Ib

Unghiul dintre Ib şi U: RI θ = arccos b = arccos(0,6) U I cos ϕ = I b cos θ I sin ϕ = I b sin θ − I C I = 0,9 2 V

ϕ=

π 4

rad

Rezultat final: i = 1,8 sin(320t −

π 4

) ( A)

Soluţie P.11.2009 1.

mg = kx0 Rezultat final: x0 = 2,5 cm

2a.

Amplitudinea mişcării este d 1

I Ic

RIb=18

c.

U=30V

ϕ

I b = 1,5 A U IC = = 0,3 A XC

64

XLIb=24 V

mv02 kd12 = 2 2 Rezultat final: v0 = d1 A sin ωt =

k = 1m / s m

A 2

π 5π ; t2 = 6ω 6ω 2b. m T = 2π − (t 2 − t1 ) k 4π m Rezultat final: T = ≅ 0,21 s 3 k t1 =

Soluţie P.11.2010

a.

b.

mgl 1 l1 + l 2 Rezultat final: G1 = 75 N G1 =

Din poziţia iniţială până în PE, capătul din stânga coboară cu y, iar capătul din dreapta urcă cu y mg (l 1 + y ) mg (l 2 − y ) , G2' = G1' = l1 + l 2 l1 + l 2 G1' = G 2' + ky Rezultat final: y =

mg (l 1 − l 2 ) = 0,125m k (l 1 + l 2 ) − 2mg

Proiecţia forţei rezultante, în poziţia în care capătul din stânga a coborât cu x, iar capătul din dreapta a urcat cu x, faţă de PE este:

F = G1" − G 2" − Fe" c.

G1" =

mg (l 1 + y + x) mg (l 2 − y − x) , G2" = l1 + l 2 l1 + l 2

Fe" = k ( y + x)

65

F = −( k −

2mg )x l1 + l 2 m π = s ≅ 1s 2mg 10 k− l1 + l 2

Rezultat final: T = 2π

Soluţie P.11.2011 Ff =

a.

µmg l

⋅x

Rezultat final: F f max =

b.

mv02 = Lf 2 µmga  a Lf = d −  l 2  Rezultat final: v 0 =

µmg l

⋅ a = 0,4 N

µga (2d − a ) l

≅ 0,6 m / s

&x& + ω 2 x = 0 x = A sin (ωt + ϕ 0 ), unde ω =

µg l

Considerând x0 = 0 ⇒ ϕ 0 = 0

c.

Viteza la t = 0 este v0 ⇒ A = v0 ⋅

l = a(2d − a ) µg

A sin ω t = a Rezultat final: t =

 l a  ⋅ arcsin  ≅ 0,5 s µg  2d − a 

Soluţie P.11.2012

a.

2π   u1 = A sin  ωt − ⋅r λ   r = 4λ Rezultat final: u1 = A sin (ωt − 8π ) = A sin (ωt )

66

b.

c.

Membranele difuzoarelor oscilează în opoziţie de fază (defazate cu π) u 2 = A sin (ωt − 5π ) = − A sin (ωt ) u = u1 + u 2 Rezultat final: u = 0 Se compun două oscilaţii perpendiculare, de ecuaţii u1 = u 2 = A sin (ωt ) Amplitudinea oscilaţiei rezultante este A12 = A 2

Soluţie P.11.2013 I=

a.

U1 XC

XC =

1

= 50 Ω 2πνC Rezultat final: I = 7,5 A

U2=300V XLI

U1=375 V

RI I U=225V

b.

ϕ1

(U 1 − 2πν LI )2 + R 2 I 2 = U 2 U L2 + R 2 I 2 = U 22 Rezultat final: R = 24 Ω ; L =

c.

0,32

π

H ≅ 0,1 H

RI = 0,8 U u1 (t ) ≅ 528,75 sin (314 t − arcsin 0,8) (V)

sin ϕ1 =

67

PROBA EXPERIMENTALĂ Clasa a VI-a E.6.2005 Determină cât mai exact aria figurii de mai jos:

Soluţie: S = 2430mm2 (se acceptă între 2308,5 mm2 şi 2551,5 mm2)

E.6.2006 Deplasaţi creionul cu viteza constantă de 1cm/s din punctul A în B (fixe amândouă şi situate pe aceeaşi verticală). În acelaşi timp deplasaţi şi hârtia cu viteza orizontală constantă de 2cm/s.

Desenaţi traiectoria creionului fată de hârtie. a) Determinaţi viteza creionului faţă de hârtie. b) Desenaţi cât mai exact traiectoria creionului faţa de hârtie, dacă aceasta se roteşte uniform cu 22,5˚ în fiecare secundă.

Soluţie:

a)

b) v=2,23 cm/s

c)

68

E.6.2007 Picuraţi încet apa din seringă, apăsând pe pistonul acesteia.

Folosind inscripţiile de pe seringă, determinaţi cât mai exact volumul şi masa unei picături.

Soluţie: Se numără câte picături se formează din 5-10cm3 de apă.

La 5cm3 se formează 90 de picături.

Volumul unei picături este de 0,055cm3.

Masa unei picături este de 0,055g.

E.6.2008 Pe masă aveţi două corpuri diferite. a) Măsuraţi volumele celor două corpuri. b) Calculaţi densităţile corpurilor.

Soluţie: ρpiatră=2,41g/cm3, ρcorp=14,21g/cm3

E.6.2009 1. Folosind materialele şi instrumentele primite, determinaţi volumul bucăţii de plastilină şi treceţi-l în tabelul de mai jos.

2. Introduceţi în pahar un volum de apă, egal cu de trei ori volumul corpului.

Volumul apei din pahar va fi măsurat de un membru al juriului, la predarea lucrării şi trecut în tabel.

Soluţie: Vcorp = 10 − 12 cm 3 , Vapă = 30 − 36 cm 3

E.6.2010 Consideraţi că figura de pe hârtia milimetrică (vezi figura alăturată) reprezintă, la scară, planul podelei unei garsoniere (1 cm pe figură corespunde la 0,25 m în realitate).

4 cm Podeaua trebuie acoperită în totalitate cu gresie. O bucată de gresie este de forma unui dreptunghi 8 cm cu laturile de 25 cm, respectiv 20 4 cm cm. Gresiile se livrează în baxuri 16 cm 8 cm care conţin 14 bucăţi. Masa unui bax este de 11 kg. Determinaţi: a) aria totală a podelei care trebuie 12 cm acoperită cu gresie; b) numărul bucăţilor de gresie folosite; c) greutatea întregii cantităţi de gresie.

Observaţie: se neglijează spaţiile dintre plăcile de gresie.

69

Soluţie:

a)

2

Aria totală: 17 m

b) Numărul bucăţilor de gresie: 340 c)

Greutatea cantităţii de gresie: 2671,4 N

E.6.2011 a) Măsuraţi cu liniarul, cât mai exact, dimensiunile cretei şi determinaţi volumul cretei. b) Determinaţi prin cântărire masa cretei. Introduceţi creta în apă, aşteptaţi până când iese tot aerul şi cântăriţi din nou creta. Determinaţi volumul golurilor de aer din interiorul cretei înainte de introducerea acesteia în apă.

Densitatea apei este ρa=1g/cm3. c) Determinaţi densitatea materialului cretei (fără golurile de aer din interiorul ei).

Soluţie: a)

Vcreta = 2,2 cm3.

mcreta uscata = 1,9 g b) mcreta uda = 3,2 g Vgoluri = 1,3 cm3

c)

ρmaterial = 2,1 g/cm3.

Observație: Se admite o eroare de +/- 20%.

E.6.2012 Aveţi la dispoziţie un cilindru gradat în care se găseşte apă, 10 bile colorate identice şi o balanţă. Determinaţi: a) volumul total al celor 10 bile; b) masa unei bile; c) densitatea materialului din care sunt confecţionate bilele.

Soluţie: a) V=18 cm3 ± 10% b) m=5g ± 10% c)

ρ=2,84g/cm3 ± 10%

d)

70

E.6.2013 Aveţi la dispoziţie o tijă-suport - de care este atârnat un fir extensibil -, o riglă gradată şi un suport cu discuri marcate. Atât masa suportului cât şi a fiecărui disc este de 10 g. a) Determinaţi masa corpului care trebuie agăţat de capătul liber al firului, pentru ca acesta să se alungească cu 5cm. b) Agăţaţi de capătul liber al firului mase marcate ale căror valori apar în tabelul de mai jos. Pentru fiecare valoare a masei, măsuraţi alungirea corespunzătoare a resortului. Completaţi tabelul şi reprezentaţi grafic alungirea firului în funcţie de masa corpului agăţat. c) Precizaţi intervalele pe care graficul de la punctul b) este liniar (drept), respectiv neliniar (curbat) Soluţie: a)

m=50g

b)

m (g) 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300

∆l (mm) 2 4 6 12 21 32 53 71 86 98 108 115 120 126 130

Porţiunile liniare: 0 - 60g, 120g - 180g, 220g - 300g Porţiunile neliniare: 60g - 120g,180g - 220g

c) a)

Clasa a VII-a E.7.2005 Determină distanţa focală a lentilei primite.

Soluţie: f = 120 mm

71

E.7.2006 a) Analizaţi din toate unghiurile prismele primite şi desenaţi în chenarele de mai jos figurile de pe hârtiile lipite pe cele două prisme. b) Ce fenomene suferă raza de lumină în drumul ei de la hârtie la ochiul vostru?

Soluţie: a)

b) Fenomenele care apar sunt: - Dacă privim perpendicular: refracţie, reflexie totală, refracţie - Dacă privim tangenţial: refracţie, refracţie E.7.2007 Aşezaţi oglinzile lipite de-a lungul liniilor din figura de mai jos, cu faţa spre interiorul unghiului drept. a) Câte imagini ale cercului cu litera R se pot observa?

R b) Desenaţi cât mai exact aceste imagini acolo unde ele se formează. c) Câte imagini diferite ale cercului cu litera R se pot observa dacă micşorăm unghiul dintre cele două oglinzi la 15 grade?

Soluţie: a)

3 imagini

b)

c)

360/15-1=23 imagini

72

E.7.2008 Realizaţi sistemul din figură. Potriviţi masa m2 la valoarea de 40g.

m1

m2

Echilibraţi sistemul. Care este valoarea masei m1?

Soluţie: m1=180g (se acceptă orice rezultat între 170g şi 190g)

E.7.2009 Aveţi la dispoziţie: două dinamometre fixate de o placă de lemn, un inel, un fir şi o foaie de hârtie. Ataşaţi capetele libere ale dinamometrelor şi firul de inel. Trăgând de fir, încercaţi să realizaţi situaţia în care dinamometrul D1, indică 2,5 N, iar dinamometrul D2 este perpendicular pe marginea mesei.

1. Cât indică în acest caz dinamometrul D2 ?

2. Reprezentând la scară forţele care acţionează asupra inelului, determinaţi tensiunea din fir .

Frecările se consideră neglijabile.

Soluţie: 1.

2.

Forţa indicată de dinamometru: F = 1,5 − 1,7 N Tensiunea din fir: T = 1,1 − 1,5 N

E.7.2010 Aveţi la dispoziţie următoarele: un dinamometru şi un corp (corpul este format prin suprapunerea a două corpuri identice pe care vă rugăm să nu le dezlipiţi).

73

a) Agăţaţi dinamometrul de corp. Trageţi de dinamometru, astfel încât corpul să se deplaseze rectiliniu uniform pe suprafaţa orizontală. Determinaţi valoarea forţei de frecare care acţionează asupra corpului în timpul mişcării acestuia. b) Trageţi, cu o forţă din ce în ce mai mare, prin intermediul dinamometrului, de corpul aflat în repaus, până ce acesta porneşte.

Determinaţi forţa minimă necesară pornirii corpului. Precizaţi dacă aceasta este mai mare sau mai mică decât cea măsurată la punctul a. şi explicaţi din ce cauză apare diferenţa. c) Reprezentaţi grafic dependenţa forţei de frecare de forţa de tracţiune.

Soluţie: Forţa de frecare: Ff ≅1N

a)

Ff (N)

b)

Forţa minimă necesară pornirii: F f 1 ≅ 1,5 N

c)

Reprezentarea grafică: vezi figura alăturată

1,5 N 1N

1,5 N

F (N)

E.7.2011 Alungiţi sistemul format din cele două fire elastice, acţionând cu o forţă de 1N. a) Măsuraţi alungirea sistemului. b) Determinaţi constanta elastică a sistemului. c) Determinaţi constanta elastică a fiecăruia dintre cele două fire.

Soluţie: ∆l = 5 cm

a)

b) ksitem=0,2 N/cm kalbastru = 1 N/cm kgalben= 0,28 N/cm

c) a)

Observație: Se admite o eroare de +/- 20%.

74

E.7.2012 Aveţi la dispoziţie doi scripeţi consideraţi ideali, trei suporţi pentru discuri crestate, discuri crestate cu masă cunoscută A B (inscripţionată pe fiecare disc), α tije-suport, elemente de legătură (1) (2) C pentru scripeţi, un fir cu trei bucle şi un raportor.

Realizaţi montajul din figură astfel m3 m1 m2 încât masele celor trei corpuri să fie egale cu câte 100g fiecare.

Pentru a diminua efectul frecărilor, loviţi de mai multe ori tijele verticale până când corpurile ajung în poziţia de echilibru. a) Determinaţi unghiul α format de cele două jumătăţi ale firului la echilibru. b) Ridicaţi puţin scripetele A şi modificaţi masa m1 astfel încât, la echilibru, firul (2) să fie orizontal. Determinaţi masa m1 în acest caz. c) Ridicaţi vertical scripetele A, fără a mai schimba masele corpurilor. În ce direcţie şi în ce sens se deplasează nodul C? Soluţie: a) α=120° ± 5% b) m=140g ± 10% c)

Orizontal spre dreapta.

E.7.2013 Aveţi la dispoziţie un suport vertical de lemn cu hârtie milimetrică, pe care este întins orizontal un fir extensibil de 30cm, prevăzut cu 5 cârlige fixate la distanţe egale, de câte 5 cm fiecare. x y

E D

A C B

a) Agăţaţi corpul cu masa de 50g în punctul B şi măsuraţi coordonatele x şi y ale punctului B (în care este prins cârligul de fir).

75

b) Determinaţi sinusul unghiului format cu orizontala de una dintre cele două părţi ale firului, atunci când corpul este agăţat în punctul C. c) Determinaţi constanta elastică a firului.

Soluţie:

a)

x=9,8 cm ± 10%, y=4 cm ± 10%;

b) sin a=0,275 ± 10% c)

k=0,5 N/cm-1 N/cm

Clasa a VIII-a E.8.2006 Folosind ohmmetrul din dotare, determinaţi valorile celor trei rezistenţe din montajul „stea” primit. Se va considera că R1 este rezistenţa verde şi R2 cea gri.

Soluţie: R1 = 102 Ω (verde);

R2 = 612 Ω (gri);

R3 = 265 Ω (cu linii)

E.8.2007 a) Deşurubaţi becurile 4 şi 5. Stabiliţi cum sunt legate celelalte 3 becuri. b) Înşurubaţi becul 4 şi stabiliţi cum sunt legate cele 4 becuri. c) Aceeaşi cerinţă, dar cu becul 1 înşurubat.

ATENŢIE !!! Dacă tensiunea de alimentare depăşeşte 8,5V , becurile se pot arde. În acest caz nu vom schimba becul ars !!!

Pentru a face determinările necesare, puteţi deşuruba şi înşuruba oricare bec.

Soluţie: a)

1

3

2

3

2 1

b)

4

2

c)

5

3

1

4

76

E.8.2008 În fiecare cilindru este o baterie şi un rezistor. a) Măsuraţi tensiunea electromotoare a rezistorului şi determinaţi valoarea rezistenţei rezistorului. b) Legaţi cele două baterii în serie şi închideţi circuitul. Măsuraţi tensiunea la bornele bateriei. Explicaţi valoarea obţinută.

Soluţie: a)

E=1,61V;

R=715Ω;

b) U=0 deoarece bateriile sunt în scurtcircuit E.8.2009 Având la dispoziţie un şubler şi un fir conductor cu rezistivitatea de 8,5 ·10-7 Ω·m, determinaţi : a) dimensiunile conductorului. b) rezistenţa electrică a acestuia.

Soluţie: a)

Lungimea firului: l ≅ 265 mm Lăţimea firului L = 0,5 ÷ 0,6 mm Grosimea firului d = 0,1 ÷ 0,2 mm

b) Rezistenţa firului R = 1,8 ÷ 4,6Ω E.8.2010 Aveţi la dispoziţie următoarele: un cub de lemn (masa acestuia este marcată pe una dintre feţele cubului), un cilindru gradat, o bucată de plastilină, un vas paralelipipedic umplut parţial cu apă şi un liniar. a) Măsuraţi volumul plastilinei. b) Lipiţi plastilina de cub (cu ajutorul cârligului ataşat cubului). Introduceţi sistemul în apă şi modificaţi forma plastilinei până când cubul pluteşte orizontal. Măsuraţi înălţimea părţii de cub scufundată în apă. c) Determinaţi densitatea plastilinei.

Soluţie: a)

Volumul plastilinei: V ≅ 12 cm 3

b) Înălţimea părţii scufundate în apă: h ≅ 23 mm c)

Densitatea plastilinei ρ ≅ 1,7 g / cm 3

77

E.8.2011 Realizaţi montajul din figura alăturată şi măsuraţi intensitatea curentului electric din circuit. Introduceţi cu seringa cantităţi de câte A 1cm3 de soluţie sărată. După introducerea fiecărui 3 cm de soluţie, măsuraţi intensitatea curentului electric. Înainte de a măsura, asteptaţi puţin pentru ca amestecul să se omogenizeze. a) Reprezentaţi grafic intensitatea curentului electric în funcţie de volumul de soluţie introdus. b) Explicaţi de ce se modifică intensitatea curentului dacă mărim concentraţia de sare în lichidul din vas. c) Determinaţi tangenta unghiului format de grafic cu axa orizontală. Cum credeţi că ar evolua acest unghi dacă, în locul soluţiei din seringă, am introduce cantităţi din ce în ce mai mari de sare, până la saturarea soluţiei?

Soluţie: a)

Grafic corect: o dreaptă.

Pe măsură ce creştere concentraţia de sare din lichid, acesta conduce b) mai bine curentul electric deoarece creşte numărul purtătorilor de sarcină electrică.

c)

tgα = 0.06 A/cm3. Unghiul scade odată cu creşterea concentraţiei de sare.

Observație: Se admite o eroare de +/- 20%.

E.8.2012 Aveţi la dispoziţie o cuvă cu apă, un pahar de sticlă, o riglă şi discuri crestate cu masă cunoscută (inscripţionată pe fiecare disc). h1 Introduceţi oblic paharul în apă, apoi h3 poziţionaţi-l aşa cum se vede în figură, astfel încât apa să pătrundă în pahar exact până la h2 semn. În această stare gura paharul trebuie să atingă fundul vasului. Dacă nu reuşiţi de prima dată repetaţi procedeul.

Pentru stabilizarea paharului în această poziţie, aşezaţi suficiente discuri crestate pe pahar. a) Măsuraţi distanţele h1, h2, h3 reprezentate în figură. b) Determinaţi presiunea aerului din pahar, considerând cunoscute: presiunea atmosferică p0=105 Pa şi densitatea apei ρ=103 kg/m3. c) Folosind doar materialele puse la dispoziţie, propuneţi o metodă de determinare a masei paharului. Determinaţi masa paharului prin metoda propusă.

78

Soluţie:

a) h1= 5.8cm ± 5% ; h2=3cm ± 5% ; h3=7cm ± 5% b) p=p0+ρg(h3-h2)=100400Pa ± 1%

c)

Se măsoară diametrul paharului şi se calculează aria bazei Diferenţa dintre presiunea aerului din pahar şi presiunea atmosferică, înmulţită cu aria bazei, este greutatea paharului şi a discurilor aşezate deasupra mp=(p - p0) S / g - mx mp=48g ± 50%

E.8.2013 Aveţi la dispoziţie o cutiuţă ce conţine montajul circuitului din figură şi un ohmmetru, care va fi folosit pe scara de 2 kΩ. Rezistorii R0 sunt identici, iar rezistorul variabil poate fi reglat (rotind cheiţa), astfel încât rezistenţa lui să varieze între 0 şi R (vezi fotografia). Conectaţi ohmmetrul între punctele A şi B şi determinaţi: a) valorile maximă şi minimă ale rezistenţei echivalente a circuitului, măsurată între punctele A şi B; b) valoarea rezistenţei R0; c) valoarea rezistenţei R. R R0 A

R0

Soluţie:

a)

Rmin= 1,73 kΩ ± 10%, Rmax= 3,02 kΩ ± 10%,

b) R0=1,73 ± 10% c)

R=4,8 ± 15% 79

B

Clasa a IX-a E.9.2005 Determinaţi distanţele focale ale lentilelor primite.

Soluţie: f1 = 12 cm f2 = -20 cm f = 30 cm

E.9.2006 Aveţi o bilă de cauciuc şi o riglă gradată. Daţi drumul bilei de la o anumită înălţime (h1) şi observaţi înălţimea (h2) la care se ridică bila după ciocnirea cu masa. a) Efectuaţi cel puţin 4 măsurători şi calculaţi raportul k = h2 / h1 . Treceţi-le în tabelul de mai jos. b) Reprezentaţi grafic înălţimea h2 în funcţie de h1. c) La ce înălţime s-ar ridica bila dacă ar fi lăsată să cadă liber de la o înălţime de 10 m ?

Soluţie: h2 (cm) 14 21 28 32

k=h2/h1 0.7 0.7 0.7 0.64

kmed 0.685

a)

h1 (m) 20 30 40 50

b)

c)

h2 = k·.h1 = 0,685·10 = 6,85 m.

Observație: Se va accepta orice valoare a lui k între 0,65 şi 0,75.

80

E.9.2007 Realizaţi montajul din figură.

x

y

a) Măsuraţi distanţa y pentru cel puţin 10 valori diferite ale distanţei x. b) Reprezentaţi grafic funcţia y = y(x) pe hârtia milimetrică primită.

Soluţie: x (cm) 2 4 6

a)

10

y (cm) 133 132 128 124 120

x 12 14 16 18 20

y 115 109 00 90 80

x 22 24 26 28 30

y 67 57 48 43 41

x 32 34 3 38 40

y 37 35 4 33 30

Graficul y=y(x) 140 120 100 80

b)

60 40 20 0 0

10

20

30

81

40

50

E.9.2008 Aveţi pe masă două lentile convergente iniţial identice, dar una dintre ele a fost alăturată unui lichid necunoscut. a) Determinaţi distanţa focală a lentilei fără lichid şi a sistemului lentilălichid. b) Calculaţi indicele de refracţie al lichidului.

Soluţie: a)

flentila=8,4cm;

fsistem=20,29cm

b) nlichid=1,32 E.9.2009 m2 m3 m1 1. Realizaţi montajul din figura alăturată şi potriviţi masa corpului m4 astfel încât sistemul să se mişte uniform. Corpurile semne au masele: m1=m3=179 g, m2= m4 126 g (împreună cu masa marcată din interior), iar discurile şi suportul câte 10 g. a) Determinaţi coeficientul de frecare dintre corpurile m1, m3 (aşezate cu suprafaţa albă în sus) şi suprafaţa orizontală.

2. Aşezaţi corpurile m1 şi m3 în contact, cu partea stângă a corpului m1 în dreptul semnului de pe planul orizontal (firul fiind netensionat). Potriviţi masa corpului m4 astfel încât, după ce eliberaţi brusc sistemul, corpul m3 să se oprească cât mai aproape de cel de-al doilea semn. a) Măsuraţi distanţele x1, x2, x3, x4 parcurse de corpurile m1, m2, m3 şi respectiv m4. b) Calculaţi cantitatea totală de căldură degajată în timpul mişcării.

Soluţie: m4 µ m4 x1 x2 x3 x4 Q Caz 1 Caz 2 (cm) (cm) (cm) (cm) (J) 95-105g 0.18-0.22 90-100g 17-20 17-20 52-61 52-61 0.54 E.9.2010 Se consideră sistemul format din: două fire elastice fixate pe suport de lemn în punctele A şi C (vezi figura alăturată) şi un corp de masă m=100 g. În starea iniţială, firele elastice se consideră nedeformate. a) Agăţaţi corpul de masă m în punctul B şi măsuraţi alungirile celor două fire elastice.

82

A

C

B β

B’

α

b) Determinaţi sinusurile, respectiv cosinusurile unghiurilor formate, în starea finală, de cele două fire cu verticala (α şi β) c) Folosind rezultatele măsurate la punctele a şi b, determinaţi constantele elastice ale celor două fire.

Soluţie:

a)

∆l 1 ≅ 5,5 cm , ∆l 2 ≅ 3 cm

b)

sin α ≅ 0,73 , cos α ≅ 0,66 , sin β ≅ 0,89 , cos β ≅ 0,49

c)

k1 = 17 N / m , k 2 = 25 N / m

E.9.2011 a) Întindeţi firul cu ajutorul unui creion (notat cu C în figura de mai jos) şi trasaţi un contur închis, având grijă ca firul să rămână tot timpul întins. b) Determinaţi distanţa maximă şi cea minimă dintre mijlocul segmentului AB şi conturul închis desenat. c) Determinaţi experimental aria suprafeţei din interiorul conturului desenat şi calculaţi raportul dintre această arie şi produsul celor două distanţe măsurate la punctul b.

Soluţie:

a)

Desen corect: o elipsă

b) Dmin = 6,50 cm; Dmax = 9,85 cm (se admite o eroare de +/- 5 %) c)

Aria elipsei: S = 201 cm2 (se admite o eroare de +/- 5 %) Raportul cerut: π = 3,14 (se admite o eroare de +/- 2 %) 83

E.9.2012 Aveţi la dispoziţie un plan orizontal cu scripete ataşat, tijă-suport, două corpuri legate la capetele unui fir şi hârtie milimetrică.

A

S y

B x Realizaţi dispozitivul din figură astfel încât firul SB să fie vertical (situaţie reprezentată cu linie continuă pe figură). Notaţi aceste poziţii ale corpurilor şi consideraţi-le ca fiind origini ale axelor de coordonate orizontale O1X pentru corpul B şi O2Y pentru corpul A. Deplasaţi corpul B spre dreapta cu câte 4cm şi măsuraţi, de fiecare dată, coordonata x a corpului B (raportată la poziţia sa iniţială) respectiv coordonata corespunzătoare y a corpului A (raportată la poziţia sa iniţială). În timpul măsurătorilor firul trebuie să fie întins, iar deplasarea maximă a corpului B să fie de 40cm. a) Reprezentaţi grafic coordonata y în funcţie de x. b) Considerând că fiecare deplasare de 4cm se realizează în ∆t=1s, determinaţi viteza corpului A, respectiv a corpului B, atunci când coordonata x=16cm. c) Determinaţi acceleraţia medie a corpului A pe intervalul studiat.

Soluţie:

a)

X (cm) 0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40

b)

la x=16cm la x=20cm

Y(cm) 0 0 1.1 1.8 3.2 5.1 7.1 9.4 11.4 14.7 17.8

y=3,2cm y=5,1cm 84

Dy=1,9; Dt=1s vA=1,9cm/s ± 10%, vB=4cm/s ± 0%

c)

la t=0 v=0 la t=10s, v=3,1cm/s a=3,1/10=0,31cm/s2 ± 20%

E.9.2013 Aveţi la dispoziţie un cilindru un pointer laser, o riglă gradată şi un cilindru de sticlă umplut cu ulei, prevăzut în partea laterală cu o foaie de hârtie pe care se poate observa poziţia razei emergente din cilindru. Orientaţi raza laser astfel încât să intre în cilindru printr-un punct de incidenţă aflat pe linia verticală marcată pe cilindru. a) Determinaţi lungimea circumferinţei cilindrului. b) Marcaţi pe hârtie poziţiile extreme ale punctului de emergenţă a razei laser din cilindru. Desprinzând hârtia de pe cilindru, măsuraţi lungimea segmentului cuprins între cele două puncte marcate. c) Determinaţi indicele de refracţie al uleiului din cilindru, neglijând grosimea peretelui cilindrului.

Soluţie:

a)

L= cm± 10%,

b) l= cm ± 10% c)

n=1,33 ± 10%

Clasa a X-a E.10.2005 Determină conţinutul cutiei negre primite şi parametrii elementelor identificate.

Soluţie: R1 =619Ω R2 = 270Ω E = 1,3 -1,9V

R1

85

E

R2

E.10.2006 Cu ajutorul ohmmetrului şi al termometrului determinaţi rezistenţa termistorului pentru două temperaturi diferite (temperatura laboratorului şi temperatura uleiului fierbinte). Ştiind că termistorul are o B

de forma R (T ) = A ⋅ e T , determinaţi constantele

B

3520 K

T2(ºC) A 44 90 96 100 105 110 116 120 130 135 140

0.0005Ω

23

74,8

caracteristică exponenţială A şi B. Soluţie: R1(Ω) T1(ºC) R1(Ω) 38,0 8,4 7,5 6,6 5,6 4,4 4,2 3,7 3,0 2,7 2,5

E.10.2007 Introduceţi puţină apă în doză şi puneţi-o la fiert. Cu puţin timp înainte de a se vaporiza toată apa, prindeţi doza cu cleştele de pe masă, întoarceţi-o brusc şi introduceţi-o în vasul cu apă (cu deschiderea în jos).

Descrieţi şi explicaţi cele observate.

Soluţie: Doza suferă o implozie, deoarece, în momentul răcirii bruşte, vaporii de apă se condensează, reducându-şi volumul de aprox. 500 de ori, ceea ce duce la o scădere de acelaşi număr de ori a presiunii. Diferenţa dintre presiunea atmosferică şi cea din interior produce implozia.

E.10.2008 Cubul este format din rezistenţe identice. a) Măsuraţi cu ohmmetrul rezistenţa echivalentă a cubului între toate nodurile accesibile, fără a desface lipiturile. b) Scrieţi ce valori diferite aţi măsurat. Determinaţi valoarea unei rezistenţe.

Soluţie: a)

Rlinie=412 Ω;

RdigMic=530 Ω; RdigMare=589 Ω;

b) R=715 Ω 86

E.10.2009 Realizaţi montajul din figură. Potriviţi V voltmetrul pe scala de 20 V, ampermetrul pe scala de 20 A şi tensiunea de alimentare la 0. După ce aţi verificat montajul, porniţi instrumentele de măsură.

Măsuraţi intensitatea curentului pentru 10 valori ale A tensiunii cuprinse între 0 şi 6 V (ATENŢIE: NU DEPĂŞIŢI TENSIUNEA DE 6V). Determinaţi rezistenţa filamentului becului pentru fiecare tensiune măsurată. a) Completaţi tabelul de mai jos cu rezultatele măsurate şi calculate. b) Determinaţi temperatura filamentului becului la tensiunea de 6 V cunoscând dependenţa rezistenţei de temperatură R=R0(1+α·∆t), unde α=4,5·10-3 K-1.

Soluţie: U (V) I (A) R (Ω) t (ºC)

1 0 0

2 0.3 0.1 3

3 0.5 0.12 4.16

4 1 0.17 5.88

5 1.5 0.2 7.5

6 2 0.24 8.3

20

7 3 0.3 10

8 4 0.35 11.4

9 5 0.4 12.5

10 6 0.44 13.6 2100

E.10.2010 Aveţi la dispoziţie următoarele: o bobină, un corp cilindric din fier (de care este legat un fir inextensibil), un dinamometru, o sursă de c.c., suport. a) Conectaţi bobina la sursă şi reglaţi tensiunea la valoarea de 15 V. Suspendaţi corpul de dinamometru (prin intermediul firului legat de corp) şi aşezaţi (cu mâna) bobina astfel încât corpul să ajungă, pe verticală, cât mai exact, în mijlocul bobinei (faptul că poate exista contact între corp şi peretele interior al bobinei nu reprezintă o problemă). Măsuraţi valoarea forţei indicate de dinamometru şi precizaţi care este valoarea forţei cu care bobina acţionează asupra corpului în această situaţie. b) Deplasând foarte lent bobina, pe direcţie verticală, determinaţi forţa maximă cu care acţionează bobina asupra corpului. c) Deplasaţi lent bobina pe verticală şi observaţi (doar calitativ, fără măsurători) modificarea forţei cu care bobina acţionează asupra corpului.

Trasaţi (tot calitativ, fără valori concrete) un grafic din care să reiasă dependenţa acestei forţe de distanţa dintre centrele bobinei, respectiv corpului.

Soluţie: a)

Forţa indicată de dinamometru: F ≅ 0,3 N

87

b) Forţa de atracţie a bobinei: Fb ≅ 0 N Graficul forţei:

F

c)

d

E.10.2011 Circuitul de pe masa de lucru este format din 3 rezistoare, dintre care două sunt identice. a) Măsuraţi rezistenţa echivalentă a grupării între punctele A şi B (RAB), A şi C (RAC), respectiv B şi C (RBC). b) Desenaţi schema grupării de rezistori şi precizaţi care sunt rezistenţele identice. c) Calculaţi valorile rezistenţelor R1, R2, şi R3.

Soluţie: a)

RBC = 225 Ω, RAB = RAC = 410 Ω. Se admite o eroare de +/- 5% A R1

R3

b) B

c)

R2

C

R1 = R3 = 715 Ω, R2 = 270 Ω. Se admite o eroare de +/- 5%

E.10.2012 Aveţi la dispoziţie două „cutii negre” notate cu A, respectiv B, un multimetru, o rezistenţă necunoscută, şi conductoare de legătură. În fiecare „cutie neagră” se găsesc două baterii identice, într-una dintre cutii bateriile sunt legate în paralel, iar în cealaltă în serie. a) Determinaţi în care „cutie neagră” bateriile sunt legate în paralel? b) Legaţi cutiile (pe rând) la rezistenţa necunoscută şi măsuraţi tensiunile la borne (U1, U2) şi intensităţile curenţilor din circuit (I1, I2) în fiecare dintre cele două situaţii. c) Determinaţi tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r a unei surse, precum şi valoarea rezistenţei R. Soluţie:

a) Cutia B 88

b) UA= 1,8V ± 5%; UB= 1,14 V ± 5%; IA= 2,5mA ± 5%; IB=1,59mA ± 5% c)

E=1,58V ± 5%; r=270Ω ± 10%; R=751Ω ± 10%

E.10.2013 Aveţi la dispoziţie un fir conductor rezistiv, întins sub forma unui triunghi dreptunghic isoscel ABC, o riglă gradată şi un ohmmetru analogic.

Ohmetrul va fi folosit pe scara de 1Ω. a) Măsuraţi rezistenţa electrică echivalentă a triunghiului între punctele A şi B. b) Se notează cu M mijlocul catetei AB, cu N mijlocul ipotenuzei BC şi cu P mijlocul catetei AC. Măsuraţi rezistenţele RAM, RAB, RAN, RAC, RAP. Scrieţi pe foaia de răspuns valoarea cea mai mică, respectiv cea mai mare dintre cele măsurate. c) Determinaţi rezistenţa pe unitatea de lungime a firului.

Soluţie: a)

Deoarece rezistenta este mica se măsoară cu o eroare destul de mare (± 30%), RAB= 3,5 Ω ± 30%

b)

Rmin= 2,1Ω ± 30% Rmax= 4,2 Ω ± 30%

c)

Lungimea firului l=1m ± 10%.Eroarea maximă admisă la acest punct este de ± 10% faţă de valoarea calculată cu formula R/l=5,3 Rmax , folosind valoarea maximă măsurată la punctul b. De exemplu, dacă Rmax= 4,2 Ω => R/l=22.4 Ω± 10%.

Clasa a XI-a E.11.2005 Desenează cât mai multe figuri diferite ce se realizează din pelicula superficială.

Soluţie: Pt. punctaj maxim, cel puţin 10 figuri corecte 89

E.11.2006 Presupunem că pendulul roşu bate secunda (perioada este de o secundă). Având la dispoziţie şi o clepsidră, determinaţi lungimea firului alb (Atenţie! Lungimea nu va fi nici măcar aproape de cea reală).

Soluţie: Notăm cu 1 indicele corespunzător pendulului lung, iar cu 2 indicele pendulului scurt. În timpul t măsurat de clepsidră cele două pendule efectuează n1=30 osc., respectiv n2=39 osc. Deoarece pendulul 2 bate secunda, lungimea lui este l2=0,25m, iar lungimea pendulului 1 se

n 22 calculează din: l1 = l 2 2 = 0,4225m = 42,25cm n1 E.11.2007 a) Determinaţi perioada micilor oscilaţii ale pendulului de torsiune (T), pentru diferite alungiri (x) ale resortului.

Corpurile vor rămâne tot timpul la extremităţile diametrului desenat pe cilindrul de lemn. b) Reprezentaţi grafic funcţiile T=f(x) şi

1 = f ( x) .

T2

c) Determinaţi prin extrapolare perioada pendulului în cazul în care alungirea resortului ar fi de 20cm. De ce nu trece graficul prin origine?

Soluţie:

a)

l (cm) 8.20

x (cm) 0.00

t (s) 22.00

T (s) 1.10

T2 (s2) 1.21

9.00

0.80

20.00

1.00

1.00

1.00

9.80

1.60

18.00

0.90

0.81

1.23

11.20

3.00

15.00

0.75

0.56

1.78

12.20

4.00

14.00

0.70

0.49

2.04

13.60

5.40

13.00

0.65

0.42

2.37

b) Graficul T=f(x)

90

1/T2 (s-2) 0.83

1.20 1.00 0.80 0.60 0.40 0.20 0.00 0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

Graficul 1/T2=f(x) 3.00 2.50 2.00 1.50 1.00 0.50 0.00 0.00

c)

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

Ecuaţia dreptei care interpolează punctele este: 1/T2 = 0.2995x + 0.8024.

Pentru x=20cm, 1/T2 = 6.8s-2 Deci T=0.38s. Graficul nu trece prin origine, deoarece firul este tensionat de greutăţile corpurilor, chiar dacă forţa elastică este nulă deci perioada nu este infinită (1/T2<>0)

E.11.2008 Umpleţi cilindrul gradat cu apă până la un anumit nivel. Loviţi diapazonul şi aşezaţi cilindrul sub braţul acestuia (la 4-5mm) fără să îl atingeţi. Repetaţi experienţa pentru diferite înălţimi ale nivelului apei. a) Notaţi înălţimea coloanei de aer din cilindru în cazul când sunetul are intensitatea maximă. b) Determinaţi frecvenţa sunetului emis de diapazon.

Soluţie: a)

h=21cm

91

b) f=401Hz E.11.2009 Montajul primit este alimentat de la o sursă de tensiune alternativă. a) Desenaţi schema electrică a circuitului. b) Măsuraţi tensiunile UAB, UAC şi UBC fără miez de fier în bobină. c) Introduceţi încet miezul de fier şi urmăriţi indicaţiile voltmetrului conectat între punctele A şi B. Identificaţi fenomenul. d) Reprezentaţi (la scară) fazorii corespunzători celor trei tensiuni măsurate în cazul bobinei fără miez. Măsuraţi cu raportorul defazajul dintre tensiunea totală şi intensitatea curentului.

Soluţie: Schema electrică a circuitului:

L

C

R B

a) A

Montajul 1 2 3 4

UAB (U) 4.05 V 4,08 V 4,03 V 3.81 V

b) c) d) Diagrama fazorială:

UAC (UL+R) 4,25 V 3,1 V 4,52 V 4V

UBC (Uc) 7,06 V 6,41 V 7,45 V 6.97 V

C

Fenomenul

φ

Rezonanţa

57 º 67 º 59 º 62 º

φ U U

I

U

E.11.2010 Aveţi la dispoziţie următoarele: banc optic, sursă de lumină cu alimentator, element fotosensibil, două filtre de polarizare, ohmmetru. a) Aliniaţi pe bancul optic (în această ordine): sursa de lumină, filtrele de polarizare, elementul fotosensibil, astfel încât distanţa dintre cele două filtre, precum şi distanţa dintre filtru şi elementul fotosensibil să fie cât mai mici.

Reglaţi filtrele astfel încât rezistenţa elementului fotosensibil să fie minimă.

Măsuraţi valoarea acestei rezistenţe.

92

b) Din această poziţie, rotiţi unul dintre filtre din 10 în 10 grade (între 0 şi 180 grade) şi măsuraţi, de fiecare dată, valoarea rezistenţei elementului fotosensibil. Reprezentaţi grafic rezistenţa elementului fotosensibil în funcţie de unghi. c) Presupuneţi că intensitatea luminii care iese din perechea de filtre depinde de unghi conform formulei I = A ⋅ cos 2 α , în care A este o constantă a cărei valoare este numeric egală cu valoarea maximă a rezistenţei elementului fotosensibil măsurată la punctul b. Reprezentaţi grafic dependenţa rezistenţei elementului fotosensibil de intensitatea luminii la care este expus acesta.

Soluţie:

a)

Rezistenţa minimă: R ≅ 0,93 kΩ

R (kΩ) 10 9 8 7 6

b)

5 4 3 2

I

1 0 0

50

100

150

200

R (kΩ) 10

9 8 7 6

c)

5 4 3 2

I

1 0 0

0.2

0.4

0.6

93

0.8

1

1.2

E.11.2011 a) Fără a utiliza placa de aluminiu, determinaţi perioada micilor oscilaţii ale pendulului format prin suspendarea magnetului (foarte puternic) de firul agăţat de suport. b) Aşezaţi placa de aluminiu pe masă astfel încât mijlocul acesteia să fie situat pe aceeaşi verticală cu punctul de suspensie al pendulului. Reglaţi înălţimea punctului de suspensie astfel încât distanţa dintre faţa inferioară a magnetului şi placa de aluminiu să fie de 5 cm. Scoateţi pendulul din poziţia de echilibru până când centrul magnetului ajunge în dreptul conturului cercului mai mare al plăcii de aluminiu. Determinaţi numărul de oscilaţii pe care le efectuează pendulul din această poziţie până când centrul magnetului ajunge în dreptul conturului cercului mic trasat pe placă. Repetaţi experimentul pentru următoarele distanţe: 4,5cm; 4cm; 3,5cm; 3cm; 2,5cm; 2cm; 1,5cm; 1cm. Reprezentaţi grafic numărul de oscilaţii ale pendulului în funcţie de distanţa dintre magnet şi placă. c) Explicaţi calitativ din ce cauză depinde numărul de oscilaţii de distanţa dintre magnet şi placă.

Soluţie: a)

T = 1,8s 40 35 30 25

b)

20 15 10 5 0 0

c)

1

2

3

4

5

6

Cauza atenuării oscilaţiilor este fenomenul de inducţie electromagnetică, în urma căruia se produc curenţi turbionari prin care se disipă energie in placă.

94

E.11.2012 Aveţi la dispoziţie un plan înclinat, un disc neomogen, un fir cu plumb, o riglă, un raportor şi un cronometru. Aşezaţi discul pe planul înclinat astfel încât să fie în echilibru stabil. a) Determinaţi perioada micilor oscilaţii ale discului; b) Determinaţi unghiul format cu verticala de raza discului dusă prin punctul de contact cu planul înclinat; c) Propuneţi o metodă pentru determinarea distanţei dintre centrul de greutate al discului şi centrul de simetrie al acestuia. Determinaţi această distanţă.

Soluţie: a) T=1,368s ± 10% b)

α=5° ± 20% acelaşi cu unghiul planului înclinat, fiind unghiuri cu laturi perpendiculare.

c)

Se trasează două verticale prin punctele de contact cu suprafaţa orizontală, respectiv înclinată şi se determină CG, la intersecţia lor. Se determină asemănător centrul de simetrie şi se măsoară distanţa cerută d=4mm ± 25%

E.11.2013 Aveţi la dispoziţie două resorturi identice, 3 perechi de corpuri cu mase cunoscute (două de 50g, două de 100g şi două de 200g), un cronometru şi un suport. Realizaţi k montajul din figură cu perechea de corpuri de 100g. Lăsaţi sistemul să se oprească în poziţia de echilibru, după care mx întindeţi resorturile, trăgând puţin de corpul de jos. a) Măsuraţi perioada de oscilaţie a sistemului. k b) Determinaţi constanta elastică a unui resort. c) Notăm cu T2 perioada de oscilaţie a sistemului reprezentat mx în figura alăturată, iar cu T1 perioada unui sistem format doar dintr-un singur resort şi corpul de masă mx. Măsuraţi perioada T2 a sistemului pentru mx=100g, mx=150g şi mx=200g. Calculaţi perioada T1 pentru fiecare dintre cele trei mase (100g, 150g şi 200g). Completaţi tabelul de mai jos. Determinaţi perioada de oscilaţie T2 a sistemului pentru două mase identice de masă 15g fiecare.

Soluţie: a)

T= 0,558 s ± 10%

b) k= 32,5 N/m ± 10% 95

c)

mx (g)

T2 (s)

T1 (s)

T T1

T     T1  mediu

100 150 200

0,558 0,686 0,775

0,35 0,434 0,492

,6 1,58 1,57

1,583

Pentru mx=15 g: T2=0, 2 s ± 10%

96

PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET - ÎNTREBĂRI Clasa a VI-a I.6.1.

I.6.2.

I.6.3.

I.6.4.

În ce localitate s-a născut fizicianul Isaac Newton?

Cine a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1921?

Transformă în grade Celsius temperatura de 60 grade Fahrenheit.

Câte zile mai sunt până la punctul culminant al misiunii spaţiale „Deep Impact” (7 mai 2005)?

I.6.5. Care este cel mai lung pod suspendat din lume? (7 mai 2005) I.6.6. În ce an a fost descoperită Nebuloasa Crabului?

I.6.7. Câţi sateliţi are planeta Jupiter ?

I.6.8. Cât a durat prima plimbare a unui om pe Lună?

I.6.9. Ce diametru are cel mai mare telescop optic din lume? (6 mai 2006) I.6.10. Care este durata unui an astronomic?

I.6.11. De la ce vine prescurtarea LHC în fizică?

I.6.12. În ce an a fost primul american in spaţiu?

I.6.13. Transformă 55 grade Fahrenheit în grade Celsius.

I.6.14. Care este cel mai mare submarin construit vreodată? (2 iunie 2007) I.6.15. Ce vor studia sateliţii SWARM? I.6.16. Care este densitatea nichelului?

I.6.17. Care este valoarea a vitezei luminii în vid (cu eroare de ±1km/s )?

I.6.18. Care este cel mai sensibil radiotelescop din lume? (17 mai 2008) I.6.19. Câţi laureaţi cu Premiul Nobel pentru Fizică au numele de familie începând cu litera „A”. (17 mai 2008) I.6.20. Care este prenumele fizicianul Joule?

I.6.21. În ce zi s-a defectat acceleratorul LHC de la CERN ?

I.6.22. În ce ordine au fost descoperiţi protonul, neutronul şi electronul ?

I.6.23. Care este numele navetei spaţiale aflată în misiune pentru a repara telescopul Hubble ?

I.6.24. Cu câţi ani a trăit mai mult Isaac Newton decât André-Marie Ampère ?

I.6.25. Câţi bytes conţine un megabyte ?

I.6.26. Câţi astronauţi se aflau în misiune pe staţia spaţială internaţională la 13 mai 2010 ?

I.6.27. În ce an a fost descoperit neutronul ?

I.6.28. Cine este fizicianul care s-a născut în ziua de 15 mai, cu mai bine de un secol în urmă ?

I.6.29. Care este eroarea relativă (cu cât la sută greşim) dacă aproximăm viteza luminii în vid cu 300000 km/s ?

I.6.30. Cum se numeşte ştiinţa care se ocupă cu studiul legilor de mişcare ale fluidelor?

97

I.6.31. Care este numele fizicianului care a murit în urmă cu 175 de ani şi are legătură cu concursul Irenaeus?

I.6.32. Pentru ce an este proiectată lansarea telescopului spaţial James Webb?

I.6.33. Ce doză de radiaţie primeşte un om în timpul unei radiografii dentare?

I.6.34. Care a fost momentul exploziei de la centrala atomică din Cernobâl (an, lună, zi, oră, minut)?

I.6.35. Pentru ce descoperire a fost acordat premiul Nobel pentru fizică în 1913?

I.6.36. Cine a primit premiul Nobel pentru fizică în urmă cu 100 de ani?

I.6.37. Când a avut loc accidentul nuclear de la Fukushima?

I.6.38. Câte etaje are cea mai înaltă clădire din lume?

I.6.39. Câţi oameni au călcat pe Lună?

I.6.40. În ce ţară se construieşte, în cadrul proiectului ITER, prima centrală nucleară bazată pe fuziune?

I.6.41. Cum se mai numeşte "particula lui Dumnezeu"?

I.6.42. Cine a primit premiul Nobel pentru fizică în urmă cu 100 de ani?

I.6.43. De la ce înălţime (exprimată în km) a sărit Felix Baumgartner cu parașuta?

I.6.44. La ce distanţă minimă de Pământ (exprimată în km) a trecut asteroidul DA14?

I.6.45. În care localitate din România se construieşte cel mai mare laser din lume?

Clasa a VII-a I.7.1.

I.7.2.

I.7.3.

I.7.4.

În ce an a publicat James Prescott Joule legea care îi poartă numele?

Cu cât scade durata unei zile din cauza influenţei Lunii? În ce an a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea razelor X? La ce interval de timp după Voyager 1, a fost lansată nava spaţială Voyager 2?

I.7.5. Exprimă temperatura de topire a sodiului în grade Fahrenheit.

I.7.6. De câte ori va fi vizibilă Staţia Spaţială Internaţională în cursul zilei de astăzi (6 mai 2006) din Oradea?

I.7.7. Câte oglinzi vor alcătui marele telescop Magelan ?

I.7.8. Cu ce viteză se extinde Nebuloasa Crabului?

I.7.9. În ce an a fost elaborat calendarul gregorian?

I.7.10. În secolul XX a avut loc un cutremur cu magnitudinea 9,5 pe scara Richter. Unde ?

I.7.11. Care este a zecea zecimală a numărului PI? 98

I.7.12. În ce zi va fi următoarea lansare a unei navete spaţiale americane?

(2 iunie 2006) I.7.13. Transformă 100 ţoli (inch) pătraţi în cm pătraţi.

I.7.14. Care este raza Pământului la poli?

I.7.15. În ce ţară este cea mai veche universitate din Europa?

I.7.16. De câte ori este mai mare densitatea platinei decât a diamantului?

I.7.17. Care este indicele de refracţie al diamantului?

I.7.18. Care este cea mai mare centrală nucleară din SUA? (17 mai 2008) I.7.19. În ce an a fost aprobat în Consiliul Director al CERN construcţia acceleratorului LHC (Large Hadron Collider)?

I.7.20. La ce vârstă a murit fizicianul Heinrich Hertz?

I.7.21. Cine este savantul care s-a născut în urmă cu 200 de ani şi şi-a publicat cea mai importantă lucrare în urmă cu 150 de ani? (23 mai 2009) I.7.22. Câţi membri are echipajul misiunii STS-125 al navetei spaţiale americane ?

I.7.23. În ce an a fost descoperit pozitronul ?

I.7.24. În ce zi a parcurs fasciculul de protoni de la CERN pentru prima dată circumferinţa acceleratorului LHC ?

I.7.25. Câţi biţi conţine un kilobyte ?

I.7.26. Cu cât este mai mare masa neutronului decât a protonului (în kg) ?

I.7.27. Câţi ani au trăit, însumat, Newton, Celsius, Ampere şi Einstein ?

I.7.28. Care este eroarea relativă (cu cât la sută greşim) dacă aproximăm acceleraţia gravitaţională standard cu 10 N/kg ?

I.7.29. Cum se numeşte ştiinţa care studiază razele X şi aplicaţiile lor ?

I.7.30. Câte rotaţii complete a efectuat naveta spaţială Discovery în jurul Pământului, în ultima sa misiune ? (15 mai 2010) I.7.31. Dacă adăugăm numele unui fizician după cifra 100, obţinem temperatura unui om care are febră moderată. Cu câţi ani în urmă a murit acest fizician?

I.7.32. Cum se numeşte urmaşul telescopului spaţial Hubble?

I.7.33. Ce doză de radiaţie primeşte un om în timpul unei examinări computer-tomograf pe creier?

I.7.34. Care este centrala nucleară, situată în afara Uniunii Sovietice, la care au fost detectate, pentru prima dată, substanţe radioactive provenite în urma exploziei de la Cernobâl?

I.7.35. Care este universitatea unde a fost descoperit fenomenul de supraconductibilitate?

I.7.36. De câte ori au fost decernate premii Nobel pentru fizică?

I.7.37. Câţi oameni şi-au pierdut viaţa din cauza radiaţiilor emise de centrala nucleară de la Fukushima?

99

I.7.38. În care oraş se găseşte cea mai înaltă clădire locuită din Europa?

I.7.39. Care este distanţa maximă de la Pământ la Lună?

I.7.40. Ce putere are motorul electric care pune în mişcare roţile volante în care se înmagazinează energia necesară generatorului de plasmă din cadrul proiectului JET?.

I.7.41. În ce an a fost descoperit bosonul Higgs?

I.7.42. Când s-a născut fizicianul care a primit premiul Nobel în urmă cu 100 de ani?

I.7.43. Cum se numește singurul om care a depăşit viteza sunetului în cădere liberă?

I.7.44. În ce zi din acest an a trecut cel mai aproape de Pământ un asteroid cu diametrul de 45 m?

I.7.45. Ce semnificaţie au literele din prescurtarea ELI-NP?

Clasa a VIII-a I.8.1.

I.8.2.

I.8.3.

I.8.4.

I.8.5.

I.8.6.

I.8.7.

I.8.8.

I.8.9.

I.8.10.

I.8.11.

I.8.12.

I.8.13.

I.8.14.

I.8.15.

I.8.16.

I.8.17.

I.8.18.

I.8.19.

Cât timp a rămas pe Lună primul echipaj uman?

Câte zile terestre durează o zi pe Venus? În ce an a avut loc explozia Supernovei care a dat naştere la Nebuloasa Crabului?

Ce masă are Staţia Spaţială Internaţională? (8 mai 2006) Cum se va numi cel mai mare telescop, cu diametrul de 25 m, ce va fi dat în folosinţă în 2016?

La ce oră va fi următoarea lansare a unei navete americane? (2 iunie 2007) Care este temperatura de fierbere a heliului lichid?

Când va funcţiona pentru prima dată acceleratorul de particule LHC? Care este raza Pământului la ecuator? În ce an a primit Premiul Nobel fizicianul care a descoperit razele X? De câte ori este mai mare densitatea tungstenului decât a uraniului?

De câte ori este mai mare indicele de refracţie al apei decât al gheţii? Între ce ani s-a desfăşurat programul Phoenix al Institutului SETI? Care este circumferinţa exactă a acceleratorului LHC? În ce localitate s-a născut James Watt?

Pe un rezistor apar în ordine următoarele benzi colorate: gri, roşu, negru şi auriu. Ce valoare are rezistenţa acestuia ?

Care va fi viteza protonilor (în m/s) din acceleratorul LHC? Cine este comandantul misiunii STS-125 a navetei spaţiale americane?

Câţi bytes conţine un gigabyte ?

100

I.8.20. Cine a sugerat introducerea particulei neutrino pentru explicarea dezintegrării beta?

I.8.21. Câte premii Nobel a primit familia Curie?

I.8.22. Care este eroarea relativă (cu cât la sută greşim) dacă aproximăm numărul pi cu 3,14?

I.8.23. Cum se numeşte ştiinţa care se ocupă cu studiul problemelor de frecare şi uzare a mecanismelor?

I.8.24. Cum se numeşte femeia cosmonaut care se afla în misiune pe staţia spaţială internaţională, la data de 13 mai 2010?

I.8.25. Ce înseamnă cuvântul grecesc de la care provine denumirea protonului?

I.8.26. Cu câţi ani în urmă s-a născut fizicianul al cărui nume este Amper·secundă?

I.8.27. Care va fi diametrul oglinzii mari a telescopului spaţial James Webb?

I.8.28. Ce doză de radiaţie primeşte un om în timpul unei examinări computer-tomograf abdominal?

I.8.29. Câte persoane au fost strămutate din zona Cernobâl în perioada 1986-2000?

I.8.30. Care este substanţa în care a fost observat prima dată fenomenul de supraconductibilitate?

I.8.31. Câte premii Nobel pentru fizică au fost acordate unui singur fizician?

I.8.32. Ce substanţă a fost injectată în reactoarele avariate de la Fukushima pentru a evita viitoarele explozii?

I.8.33. De câte ori este mai mare cea mai în altă clădire din lume faţă de cea mai înaltă clădire din Europa?

I.8.34. Cu ce viteză medie se mişcă Luna în jurul Pământului?

I.8.35. Centrala nucleară experimentală care se construieşte în cadrul proiectului ITER va utiliza pentru iniţierea reacţiei de fuziune putera de 50MW. Care va fi puterea corespunzătoare furnizată?

I.8.36. Unde a fost descoperit bosonul Higgs?

I.8.37. Cine a primit premiul Nobel pentru fizică în urmă cu 110 de ani şi încă un premiu Nobel în urmă cu 102 ani?

I.8.38. Ce viteză maximă (exprimată în km/h) a fost atinsă în cea mai rapidă cădere liberă a unui om?

I.8.39. Cu ce viteză relativă (exprimată în km/s) a trecut asteroidul DA14 pe lângă Pământ?

I.8.40. Câţi angajaţi vor lucra în 2018 la cel mai mare laser ce se construieşte în România?

101

Clasa a IX-a I.9.1.

I.9.2.

I.9.3.

I.9.4.

I.9.5.

I.9.6.

I.9.7.

I.9.8.

I.9.9.

I.9.10.

I.9.11.

I.9.12.

I.9.13.

I.9.14.

I.9.15.

I.9.16.

I.9.17.

I.9.18.

I.9.19.

I.9.20.

I.9.21.

I.9.22.

I.9.23.

I.9.24.

I.9.25.

I.9.26.

Unde a murit inventatorul al cărui nume îl poartă, în Sistemul Internaţional, unitatea de măsură pentru inducţia câmpului magnetic?

Care este indicele de refracţie al cristalului tridimensional de carbon?

Care este forţa medie de atracţie dintre Lună şi Pământ? În ce an a fost acordat Premiul Nobel pentru descoperirea efectului tranzistor?

Care este consumul la 100 km/pasager al celui mai mare avion de pasageri din lume? (7 mai 2005) Câţi dintre anii divizibili cu 4 nu sunt ani bisecţi între 1650 şi 2250 ?

Când a avut loc cel mai mare cutremur din secolul XX? Care este data şi ora exactă a primului pas făcut de om pe Lună?

Care este acceleraţia gravitaţională pe Marte?

Ce frecvenţă are pulsarul din centrul Nebuloasei Crabului?

La ce oră (ora României) va fi lansată naveta spaţială în următoarea ei misiune? (2 iunie 2007) În ce an vor fi lansaţi sateliţii SWARM? În ce zi a fost primul american în spaţiu?

Ce diferenţă este între raza Pământului la ecuator şi la poli?

Care este densitatea apei de mare la 20˚C şi 1 atm?

Care este indicele de refracţie al plasticului din care se fac flacoanele băuturilor răcoritoare? În ce bandă de frecvenţă s-au făcut observaţii în cadrul programului Phoenix al Institutului SETI? Din 1970, de câte ori a crescut numărul tranzistorilor integraţi în circuitele integrate? (17 mai 2008) Care fizician s-a născut la 20 ianuarie 1775?

Pentru câte zile este programată misiunea STS-125 a navetei spaţiale americane?

Care va fi frecvenţa de rotaţie a protonilor în acceleratorul LHC ?

Câţi biţi conţine un gigabyte?

Ce legătură este între premiul Nobel pentru fizică acordat în urmă cu 100 ani şi Károly-József Irenaeus?

Pe un rezistor apar în ordine următoarele benzi colorate: portocaliu, portocaliu, galben, argintiu. Ce valoare are rezistenţa acestuia ?

Care este eroarea relativă (cu cat la sută greşim) dacă aproximăm un inch cu 2,5 cm?

Cum se numeşte acea ramură a mecanicii care studiază deformarea şi curgerea unor materiale sub acţiunea forţelor aplicate asupra lor ?

102

I.9.27. Câţi astronauţi americani se aflau în misiune pe staţia spaţială internaţională la data de 13 mai 2010?

I.9.28. Cine a dat denumirea de „quark” particulelor constituente ale hadronilor?

I.9.29. Câţi ani ar împlini fizicianul care, dacă ar mai trăi, şi-ar serba astăzi ziua de naştere? (15 mai 2010) I.9.30. Unul dintre părinţii mecanicii analitice s-a născut în urmă cu 275 de ani. Cu câţi ani în urmă a murit?

I.9.31. Care va fi masa oglinzii mari a telescopului spaţial James Webb?

I.9.32. Care este doza mortală de radiaţie nucleară?

I.9.33. Care a fost nivelul maxim al radiaţiei (în Sv/h) înregistrate în camera de control, în timpul accidentului nuclear de la Cernobâl?

I.9.34. La care accelerator de particule au fost utilizaţi pentru prima dată magneţi supraconductori?

I.9.35. Câţi ani a avut cel mai tânăr premiat Nobel pentru fizică?

I.9.36. Incidentele nucleare sunt clasificate conform scării INES. Care este semnificaţia acestor iniţiale?

I.9.37. Câte dintre primele zece cele mai înalte clădiri din lume nu sunt în Asia?

I.9.38. Cât la sută din suprafaţa Lunii este vizibilă de pe Pământ?

I.9.39. Care este recordul mondial de putere obţinută prin reacţie de fuziune nucleară?

I.9.40. În ce zi a fost anunţată posibila descoperirea a particulei Higgs?

I.9.41. Când a primit premiul Nobel pentru fizică tatăl chimistei Irène Joliot-Curie?

I.9.42. Ce distanta (exprimată în km) a parcurs Felix Baumgartner în cădere liberă în timpul saltului efectuat la 14 octombrie 2012?

I.9.43. În ce ţară a fost observat cu ochiul liber un alt fenomen astronomic, în ziua în care asteroidul DA14 a trecut pe lângă Pământ?

I.9.44. . Ce semnificaţie au literele din prescurtarea ELI-ALPS?

Clasa a X-a I.10.1. În cât timp ar parcurge un avion Boeing 747 distanţa de la Pământ la Lună (dacă ar fi aer)?

I.10.2. Ce element comun întâlnim în biografiile următorilor oameni de ştiinţă: James Watt, Charles Augustin Coulomb şi Joseph Louis Lagrange?

I.10.3. Exprimaţi diametrul Soarelui în unităţi astronomice.

I.10.4. Câţi fizicieni au primit Premiul Nobel până în 2004 (inclusiv)?

I.10.5. De unde vine denumirea unităţii de măsură a capacităţii condensatoarelor?

103

I.10.6. Cât timp va fi vizibilă Staţia Spaţială Internaţională în cursul zilei de astăzi (6mai 2006) din Oradea?

I.10.7. Câte segmente alcătuiesc oglinda celui mai mare telescop din Hawai? (6 mai 2006) I.10.8. Câţi ani bisecţi sunt în 400 de ani, conform calendarului gregorian?

I.10.9. Câte din primele 10 cutremure din 1900 încoace au avut loc în Alaska? (6 mai 2006) I.10.10. Cum se numeşte nava care a recuperat, după amerizare, astronauţii misiunii Apollo 11 ?

I.10.11. Cu cât este decalată ora între Oradea şi Centrul Spaţial Kenedy?

I.10.12. Unde vor fi studiaţi neutrinii lansaţi din acceleratorul LHC? I.10.13. Ce suprafaţă are Pământul?

I.10.14. În ce an a fost întemeiată cea mai veche universitate din Europa?

I.10.15. Ce rază are traiectoria sateliţilor geostaţionari?

I.10.16. La ce presiune densitatea apei de 20˚C este aceeaşi cu cea a apei la 4˚C şi 1atm?

I.10.17. În cât timp parcurge lumina distanţa Soare–Jupiter?

I.10.18. Care este diametrul discului parabolic mare al radiotelescopului de la Arecibo? (17 mai 2008) I.10.19. Care este rezistivitatea electrică a grafinului (graphen în engleză) I.10.20. Care fizician a murit la 10 iunie 1836?

I.10.21. Pe un rezistor apar în ordine următoarele benzi colorate: maro, alb, albastru, maro, maro. Cu ce toleranţă este garantată rezistenţa acestuia ?

I.10.22. Care va fi energia (în Jouli) unui fascicul de protoni accelerat în acceleratorul LHC de la CERN ?

I.10.23. Câţi quarci are la bază modelul standard al particulelor elementare ?

I.10.24. Ca urmare a reparaţiilor şi modernizărilor care se efectuează în aceste zile, până în ce an va fi prelungită perioada de operare a telescopului Hubble ?

I.10.25. Câţi bytes conţine un terrabyte ?

I.10.26. Cum se numeşte acea ramură a meteorologie care studiază metodele de determinarea a umidităţii aerului atmosferic ?

I.10.27. Din câte ţări erau astronauţii de pe staţia spaţială internaţională la data de 13 mai 2010 ?

I.10.28. Cate tipuri de neutrino (fără antiparticule) se cunosc cu certitudine ?

I.10.29. Ce legătură are unul dintre fizicienii care au primit premiul Nobel în 1903 cu Concursul Irenaeus din acest an? (15 mai 2010) I.10.30. Care este eroarea relativă (cu cât la sută greşim) dacă aproximăm atmosfera fizică (atm) cu 100000 Pa ?

104

I.10.31. În acest an se împlineşte un număr rotund de ani de la moarte unui laureat al premiului Nobel pentru fizică. Cine este acest fizician?

I.10.32. Din ce material va fi confecţionată oglinda mare a telescopului spaţial James Webb?

I.10.33. Care a fost nivelul maxim de radiaţie înregistrat în timpul accidentului nuclear de la Fukushima?

I.10.34. Cum se numeşte substanţa, asemănătoare cu lava, ce rezultă în urma topirii accidentale a unui reactor nuclear?

I.10.35. Ce reprezintă prima literă din prescurtarea teoriei care explică fenomenul de supraconductibilitate?

I.10.36. Câte premii Nobel pentru fizică au fost decernate post-mortem?

I.10.37. Până la ce nivel trebuie să scadă doza anuală de radiaţie într-o anumită zonă afectată de accidentul nuclear de la Fukushima pentru ca locuitorii să se poată întoarce la casele lor?

I.10.38. Câte etaje ar mai avea de urcat un om aflat la ultimul etaj al celei mai înalte clădiri din Europa pentru a ajunge la ultimul etaj al celei mai înalte clădiri din lume?

I.10.39. Cu cât se modifică anual şi în ce sens, distanţa medie de la Pământ la Lună?

I.10.40. În ce an se preconizează punerea în exploatare a primei centrale comerciale care se bazează pe reacţia de fuziune nucleară?

I.10.41. Cum se numeşte acceleratorul de particule cu care s-a încercat pentru prima data (fără succes) punerea în evidenţă a bosonului Higgs?

I.10.42. Cu câţi ani în urmă a primit premiul Nobel soţul primei femei recompensate cu acest premiu?

I.10.43. Ce distanţă (exprimată în km) a parcurs Felix Baumgartner cu paraşuta deschisă, în timpul saltului efectuat la 14 octombrie 2012?

I.10.44. Care este numele de cod al asteroidului descoperit la Observatorul Astronomic din Mallorca în 2012?

I.10.45. Ce intensitate (exprimată în W/m2) va avea fasciculul celui mai puternic LASER din lume ce se construieste în România?

Clasa a XI-a I.11.1. De unde vine denumirea unităţii de măsură a lungimii în SI? I.11.2. Care este presiunea atmosferică normală pe Vf. Omu (atunci când la nivelul mării este 760mmHg)?

I.11.3. Ce element comun întâlnim în biografiile a trei dintre cei cinci premiaţi Nobel din 1905, 1963 şi 1971?

I.11.4. Unde se studiază fascicolul de neutrini emis la CERN? (7 mai 2005) I.11.5. Când va fi următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România?

105

(7 mai 2005) I.11.6. Care este densitatea medie a planetei Jupiter?

I.11.7. La ce distanţă de noi se află centrul Nebuloasei Crabului?

I.11.8. La ce distanţă minimă de Oradea va trece Staţia Spaţială Internaţională în cursul zilei de astăzi (6mai 2006)?

I.11.9. La ce altitudine se află cel mai mare telescop din lume ? (2006) I.11.10. Care este eroarea calendarului gregorian ?

I.11.11. Care punct de pe suprafaţa Pământului este cel mai îndepărtat de centrul acestuia?

I.11.12. La ce înălţime orbitează sateliţii geostaţionari?

I.11.13. Care este structura cristalină a heliului?

I.11.14. În câţi ani nu s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică? (până azi 2 iunie 2007) I.11.15. Care este a patruzecea zecimală a numărului PI? I.11.16. De câte ori este mai mare densitatea miezului Pământului decât a scoarţei?

I.11.17. Care este viteza de propagare a luminii în sticla flint pură?

I.11.18. Ce reprezintă 臺北101? (În setul de caractere unicod, caracterul 臺 are codul hexazecimal 0x91fa, iar caracterul 北 are codul 0x5317)?"

I.11.19. Unde este cel mai înaintat vid în Sistemul Solar? (17 mai 2008) I.11.20. Care fizician s-a născut la 22 februarie 1857?

I.11.21. Câţi biţi conţine un terrabyte ?

I.11.22. Pe un rezistor apar, în ordine, următoarele benzi colorate: galben, violet, portocaliu. Cu ce toleranţă este garantată rezistenţa acestuia ?

I.11.23. După câte ture efectuate în acceleratorul LHC fasciculul de protoni s-ar lovi de peretele tubului din cauza greutăţii dacă nu s-ar face corecţii ?

I.11.24. Ce masă are gluonul (particula asociată interacţiunii tari)?

I.11.25. Ce lungime are pendul Foucault aflat la Pantheonul din Paris ?

I.11.26. Când a fost lansată ultima navetă spaţială americană ?

I.11.27. În ce an a fost dovedită experimental existenţa bozonilor Higgs ?

I.11.28. Cine a condus expediţia în Laponia pentru a verifica teoria lui Newton, conform căreia Pământul este turtit la poli ?

I.11.29. Cât de mare trebuie să fie amplitudinea unghiulară a unui pendul gravitaţional pentru ca perioada acestuia, calculată cu formula l T = 2⋅π⋅ , să dea o valoare cu 1% mai mică decât valoarea g corectă ?

I.11.30. Cum se numeşte ştiinţa care se ocupă cu studiul general al semnelor şi al sistemelor de semne ?

106

I.11.31. Doi fizicieni născuţi în aceeaşi ţară, în acelaşi an, au aceleaşi nume de familie şi au fost amândoi laureaţi ai premiului Nobel pentru fizică, în a doua jumătate a secolului XX. Cu câţi ani în urmă s-au născut?

I.11.32. Ce legătură este între Lagrange şi telescopul spaţial James Webb?

I.11.33. Care este doza maximă de radiaţie admisă de Comisia Internaţională de Radioprotecţie, pentru voluntarii care intervin în cazul unor accidente nucleare majore?

I.11.34. În urma topirii rectorului de la Cernobâl a luat naştere un nou mineral. Care este numele acestuia?

I.11.35. Care este temperatura maximă la care a fost pus în evidenţă fenomenul de supraconductibilitate în anul 2011?

I.11.36. Doar două femei au primit până acum premiul Nobel pentru fizică, una dintre ele fiind Marie-Curie. Care este numele celei de-a doua laureate?

I.11.37. Câţi dintre muncitorii care au acţionat în timpul accidentului reactoarelor de la Fukushima au primit o doză de radiaţie mai mare decât 250mSV, doza maximă admisă în situaţii de urgenţă?

I.11.38. În ce oraş va fi terminată (probabil în acest an) construcţia celei mai înalte clădiri locuite din Europa?

I.11.39. Cum se numeşte acel parametru al Lunii care are valoarea 0,12?

I.11.40. Unde se înmagazinează energia necesară generatorului de plasmă din cadrul proiectului JET? I.11.41. Ce masă (exprimată în kg) are particula Higgs?

I.11.42. În ce an a primit premiu Nobel fizicianul care a descoperit fenomenul de supraconductibilitate?

I.11.43. În ce an a fost stabilit recordul mondial de înălţime pentru saltul cu paraşuta, valabil în septembrie 2012?

I.11.44. La ce distanţă (exprimată în km) de Pământ a fost descoperit asteroidul DA14?

I.11.45. În ce ţară, pe lângă România şi Ungaria, se mai construieşte cel mai puternic laser din lume?

107

PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET - SOLUŢII Clasa a VI-a I.6.1: I.6.2: I.6.3: I.6.4: I.6.5: I.6.6: I.6.7: I.6.8: I.6.9: I.6.10: I.6.11: I.6.12: I.6.13: I.6.14: I.6.15: I.6.16: I.6.17: I.6.18: I.6.19: I.6.20: I.6.21: I.6.22: I.6.23: I.6.24: I.6.25: I.6.26: I.6.27: I.6.28: I.6.29: I.6.30: I.6.31: I.6.32: I.6.33: I.6.34:

Woolsthorpe Einstein 16 ºC 57 zile la 7 mai 2005 podul Akashi Kaikyo din Japonia (3880 m) 1844 16 2 h 31 min 10 m 365,2414 zile Large Hadron Collider 1962 12 ºC Mk 941-U "Typhoon" evoluţia câmpului magnetic terestru 8800 kg/m3 299.792 km/s Arecibo 6 James Prescott 19 sept. 2008 electron, proton, neutron Atlantis 23 1.048.576 bytes 6 1931 sau 1932 Pierre Curie 0,000692=0.0692% hidrodinamica André-Marie Ampère 2014 0.005 mSv 26 aprilie 1986, ora 1:23 noaptea

I.6.35: pentru descoperirea fenomenului de supraconductibilitate I.6.36: Nils Gustaf Dalén I.6.37: 11 martie 2011 I.6.38: 163 I.6.39: 12 I.6.40: Franţa I.6.41: bosonul Higgs I.6.42: Heike Kamerlingh Onnes I.6.43: 38,97 km (+/-0.1 km) I.6.44: 27.700 km (+-700km) I.6.45: Măgurele

Clasa a VII-a I.7.1: I.7.2: I.7.3: I.7.4: I.7.5: I.7.6: I.7.7: I.7.8: I.7.9: I.7.10: I.7.11: I.7.12: I.7.13: I.7.14: I.7.15: I.7.16: I.7.17: I.7.18: I.7.19: I.7.20: I.7.21: 108

1840 0,0015 s - 0,02 s/secol 1901 Voyager 1 a fost lansat la 16 zile după Voyager 2 208 °F o dată 7 1000 km/s 1582 Chile 5 6 aug 2007 645.16 6356,75 km Italia 21500 / 3300 = 6.51 2,418 Palo Verde 2 Arizona 1335 MW 1994 36 ani Charles Darwin

I.7.22: I.7.23: I.7.24: I.7.25: I.7.26: I.7.27: I.7.28: I.7.29: I.7.30: I.7.31: I.7.32: I.7.33: I.7.34: I.7.35: I.7.36: I.7.37: I.7.38: I.7.39: I.7.40: I.7.41: I.7.42: I.7.43: I.7.44: I.7.45:

7 1931 10 sept. 2008 8.192 biţi cu 2,3·10-30 kg 264 0,019716 = 1.9716% radiologie 238 275 James Webb 0.8–5 mSv Centrala nucleară Forsmark, Suedia Universitate Leiden, Olanda 105 0 Moscova 405.696 km (0.0027 UA) 8,8MW 2012 1 septembrie 1853 Felix Baumgartner 15 februarie Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physic

Clasa a VIII-a I.8.1: I.8.2: I.8.3: I.8.4: I.8.5: I.8.6:

21h 38 min 243 1054 90t Magelan 2007-jun-8, 7:38 p.m EDT I.8.7: -268.934 °C I.8.8: începutul anului 2008 I.8.9: 6378,14 km I.8.10: 1901

I.8.11: I.8.12: I.8.13: I.8.14: I.8.15: I.8.16: I.8.17: I.8.18: I.8.19: I.8.20: I.8.21: I.8.22: I.8.23: I.8.24: I.8.25: I.8.26: I.8.27: I.8.28: I.8.29: I.8.30: I.8.31: I.8.32: I.8.33: I.8.34: I.8.35: I.8.36: I.8.37: I.8.38: I.8.39: I.8.40:

19300 / 18700 = 1.032 1.33 / 1.31 = 1.015 1995-2004 26659 m Greenock, Firth of Clyde, Scotland 82 Ω 299.792.455 m/s (se acceptă ±10 m/s) Scott Altmann 1.073.741.824 bytes Wolfgang Pauli 5 - 0,000507 = - 0.0507% tribologie Tracy Caldwell Dyson primul 275 6.5m 6–18 mSv 350.400 mercur 47 azot 2.74 1.022 km/s 500MW CERN Marie Curie 1.350 km/h (+/- 10 km/h) 7,82 km/s (+/-0.02 km/s) 250

Clasa a IX-a I.9.1: I.9.2: I.9.3:

109

Nicola Tesla, New-York 1943 diamant n=2,41 2.1020 N

I.9.4:

I.9.5: I.9.6: I.9.7: I.9.8: I.9.9: I.9.10: I.9.11: I.9.12: I.9.13:

I.9.14: I.9.15: I.9.16: I.9.17: I.9.18: I.9.19: I.9.20: I.9.21: I.9.22: I.9.23: I.9.24: I.9.25: I.9.26: I.9.27: I.9.28: I.9.29: I.9.30: I.9.31: I.9.32: I.9.33: I.9.34: I.9.35:

William Shokley, John Bardeen şi Walter Houser Brattain 1956 A380 < 3 l / 100km/pasager 5 22 mai 1960 21 iul 1969 2:56:15 UT 3,72 m/s2 33 Hz 1007-jun-9 1:38 p.m EET 2010 primul salt 5 mai 1961, prima navă spaţială 20 Feb 1962 21.39 km 1024 Este vorba despre PET, iar indicele este 1.57 1200-3000 MHz 225-227 (33-135 milioane) ori Andre-Marie Ampere 11 11,245 KHz (se acceptă ±0,001 KHz) 8.589.934.592 biţi telegraful fără fir 330 KΩ - 0,015748= - 1,5748% reologie 2 Gell-Mann 151 198 705kg 6-10 Sv 0.3-0.5 Sv/h Tevatron la Fermilab 25

I.9.36: International Nuclear and Radiological Event Scale I.9.37: 1 I.9.38: 59% I.9.39: 16MW I.9.40: 4 iulie 2012 I.9.41: 1903 I.9.42: 36,4 km (+/-0,2 km) I.9.43: Rusia I.9.44: Extreme Light Infrastructure - Attosecond Light Pulse Sourc

Clasa a X-a I.10.1: 384000 km / 900 km/h = =727 h = 17,7 zile I.10.2: s-au născut în 1736 I.10.3: 1390000 km = 0,00929 UA I.10.4: 174 premii, 173 fizicieni I.10.5: Michael Faraday I.10.6: 8 min I.10.7: 36 I.10.8: 97 I.10.9: 3 I.10.10: USS Hornet I.10.11: 6 h I.10.12: Gran Sasso, Italia I.10.13: 510,07 mil km2 I.10.14: 1088 I.10.15: 42.164 km I.10.16: 50 atm I.10.17: ((741+817)/2)*1.000.000 km /300.000 km/s = 2596 s = 43 min 17 s I.10.18: 305 m I.10.19: 10-8 Ω·m I.10.20: Andre-Marie Ampere I.10.21: 1% I.10.22: 1,29·105 J (se acceptă ±0,01·105 J) 110

I.10.23: 6 I.10.24: 2013 I.10.25: 109.951.162.7776 bytes I.10.26: higrometrie I.10.27: 3 I.10.28: 3 I.10.29: Pierre Curie s-a născut pe 15 mai, ziua concursului I.10.30: - 0,013077 = - 1.3077% I.10.31: Erwin Schrödinger I.10.32: beriliu I.10.33: 1Sv/h I.10.34: corium I.10.35: Bardeen I.10.36: 0 I.10.37: 20 mSv/an I.10.38: 87 I.10.39: Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,78 cm/an I.10.40: 2050 I.10.41: LEP-CERN I.10.42: 110 I.10.43: 2,57 km (+/-0,03 km) I.10.44: 2012 DA14 I.10.45: 1027 - 1028 W/m2

Clasa a XI-a I.11.1: lat. metrum, grk. metron=a măsura I.11.2: 560 mmHg I.11.3: au trăit o perioadă în Ungaria I.11.4: Gran Sasso lângă Roma la 730km de CERN (CNGS = CERN Neutrino beam to Gran Sasso) I.11.5: 3 oct 2005 12h26m.

Eclipsa inelară vizibilă parţial din România,

acoperire 45% la Sighet, vizibilă total în Spania.

I.11.6: 1265 kg/m3 I.11.7: 6500 ani-lumină I.11.8: 352 km I.11.9: 4123 m I.11.10: 24 ore / 400 ani I.11.11: Chimborazo I.11.12: 35.786 km I.11.13: hexagonală I.11.14: 5 I.11.15: 1 I.11.16: 9500 / 2800 = 3.39 I.11.17: 300000 / 1.524 = 196850 km/s I.11.18: Turnul Taipei 101 (având 101 etaje).

I.11.19: CERN tubul acceleratorului LHC I.11.20: Heinrich Hertz I.11.21: 8.796.093.022.208 biţi I.11.22: 20% I.11.23: 850 (se acceptă ±1) I.11.24: 0 I.11.25: 67 m I.11.26: 14 mai 2010 I.11.27: nu a fost încă dovedită I.11.28: Maupertuis I.11.29: 23º I.11.30: semiotica I.11.31: 75 I.11.32: Va fi plasat pe orbită în punctul de echilibru Lagrange 2 (L2).

I.11.33: 1Sv I.11.34: Chernobylite I.11.35: 18,5ºC I.11.36: Maria Goeppert-Mayer I.11.37: 6 sau 8 I.11.38: Londra 111

I.7.39: Albedo I.11.40: În două roţi volante de câte 775t care se rotesc cu 225rot/min I.11.41: 2,234 10−25 kg (+-0.014 10−25 kg)

I.11.42: 1913 I.11.43: 1960 I.11.44: 4.300.000 km (+/- 50.000 km) I.11.45: Cehia

112

PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ - ÎNTREBĂRI Clasa a VI-a C.6.1. Pater Irenaeus a depus jurământul în ordinul Premontre în anul: a. 1890 b. 1880 c. 1896 d. 1901 e. 1925 C.6.2. De câte ori ar putea lumina să înconjoare Pământul într-o secundă? a. 2 b. 5 c. 7 d. 10 e. 4 C.6.3. Dacă au volume egale, masa cea mai mare o are bila confecţionată din: a. fier b. aluminiu c. plumb d. cupru e. gheaţă C.6.4. Care viteză este mai mare: 1 km/h sau 1 m/s? a. 1 km/h b. 1 m/s c. sunt egale d. nu se pot compara e. depinde de direcţia mişcării C.6.5. De câte ori este mai mare o lungime de 10km, decât una de 5000 mm? a. 200 de ori b. 10 ori c. sunt egale d. 2 ori e. 2000 de ori C.6.6. Cine a determinat temperatura de fierbere a apei? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Faraday C.6.7. Cu ce aparat se măsoară forţa? a. Termometru b. Dinamometru c.Voltmetru d. Ampermetru e. Micrometru C.6.8. De la Soare numărând, Pământul este planeta: a. a 2-a b. a 3-a c. a 4-a d. a 5-a e. a 6-a C.6.9. Cine a fost primul fizician care a primit premiul Nobel? a. Einstein b. Rutherford c. Niels Bohr d. Röntgen e. Chadwick C.6.10. Ne putem aştepta la grindină dacă: a. afară e foarte cald b. afară se răceşte brusc c. plouă d. se apropie o cometă e. se apropie solstiţiul de iarnă C.6.11. De câte ori este mai mare o suprafaţă de 10 cm2 decât una de 100 mm2? a. 100 de ori b. 10 ori c. sunt egale d. 2 ori e. 1000 de ori C.6.12. 20 K este echivalent cu: a. 253 ºC b. 293 ºC c. 273 ºC d. –293 ºC e. -253 ºC C.6.13. Cine este părintele teoriei relativităţii? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Faraday C.6.14. Cu ce aparat se măsoară tensiunea electrică? a. Termometru b. Dinamometru c.

Voltmetru d. Ampermetru e. Şubler C.6.15. Ce materie nu a predat Irenaeus Károly József? a. Fizică b. Aritmetică c. Biologie d. Etică e. Latină C.6.16. Viteza, faţă de centrul Pământului, a unui om care se află la Ecuator este de aproximativ: 113

a. 670 km/h b. 1670 km/h c. 2670 km/h d. 3670 km/h e. * C.6.17. Viteza, faţă de centrul Pământului, a unui om care se află în Oradea este de aproximativ: a. 4140 km/h b. 2140 km/h c. 3140 km/h d. 1140 km/h e. * C.6.18. Timpul în care lumina ajunge de la Soare la Pământ este de: a. 8 s b. 66 min c. 8,5 min d. 1800 s e. * C.6.19. Distanţa medie de la Soare la Pământ este: a. 200 000 km b. 100 000 km c. 150 000 000 km d. 200 000 000 km e. * C.6.20. Temperatura maximă pe suprafaţa Lunii poate avea valoarea: a. 120°C b. 200°C c. 300°C d. 6°C e. * C.6.21. Câţi meteoriţi intră în atmosfera Pământului în 24 de ore? a. 240 000 000 b. 24 000 000 c. 24 000 d. 24 e. * C.6.22. Volumul aerului inspirat de un om în decursul unei zile este: a. 250 l b. 500 l c. 1300 l d. 13 000 l e. * C.6.23. Viteza aerului care-ţi părăseşte nasul în timpul strănutului este de: a. 10 m/s b. 160 m/s c. 10 km/h d. 160 km/h e. * C.6.24. Într-o tornadă, viteza vântului poate atinge valoarea de: a. 1800 km/h b. 180 km/h c. 1800 m/s d. 200 m/s e. * C.6.25. Anul în care a fost definit metrul ca unitate de măsură este: a. 1793 b. 1520 c. 1890 d. 1962 e. * C.6.26. Durata unei zile este de: a. 900 min b. 11200 s c. 86400 s d. 640 min e. * C.6.27. Dintre vitezele următoare, cea mai mare este: a. 0,6 dm/s b. 3000 cm/min c. 72 km/h d. 16 m/s e. * C.6.28. Care dintre metalele următoare are densitatea cea mai mare? a. aurul b. platina c. argintul d. mercurul e. * C.6.29. Zahărul se topeşte dacă: a. este încălzit b. se introduce în apă c. este pisat d. se pune peste zăpadă e. * C.6.30. Lumina ajunge de la Lună la Pământ în 1,35s. Care este distanţa parcursă? a. 40500 km b. 45000 km c. 405000 km d. 4050000 km e. * C.6.31. Pater Irenaeus a avut o contribuţie importantă în realizarea căii ferate electrice din Oradea. Din ce an circulă tramvaiele în Oradea? a. 1953 b. 1920 c. 1882 d. 1906 e. * C.6.32. 0,5 m³ este egal cu: a. 0,0005 dm³ b. 5 dm³ c. 50 dm³ d. 500 dm³ C.6.33. Alege ce nu se potriveşte! a. topire b. mişcare c. temperatura 114

d. interacţiune e. * C.6.34. Câţi ani a trăit Károly József Irenaeus, până la moartea sa, survenită la Oradea în 1929? a. 85 b. 65 c. 75 d. 55 e. * C.6.35. Ce se întâmplă cu volumul apei dintr-o vană, atunci când intri în apă? a. creşte b. depinde de masa ta corporală c. nimic d. scade e. * C.6.36. De care dintre următoarele ramuri ale ştiinţelor nu s-a ocupat Károly József Irenaeus? a. fizică b. zoologie c. filozofie d. geografie e. * C.6.37. Frecarea este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.38. Grosimea unui cuţit bine ascuţit este de aproximativ: a. 0,002 mm b. 0,2 m c. 15 mm d. 0,2 cm e. * C.6.39. Litrul este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.40. Ordinea crescătoare a temperaturilor probabile ale următoarelor corpuri/substanţe: A. corpul uman, B. oxigenul lichid, C. gheaţa, este a. CBA b. BCA c. CAB d. ABC e. * C.6.41. Ordinea descrescătoare a densităţii următoarelor substanţe: A. aer B. plumb C. aluminiu D. lemn de brad, este a. B C D A b. C D B A c. A D C B d. C B D A e. * C.6.42. Ordinea descrescătoare a vitezelor probabile ale următoarelor corpuri: A. rândunică B. om C. lumină D. tren accelerat , este a. A B D C b. B D A C c. B D A C d. B A D C e. * C.6.43. Pe timpul caniculei, liniile ferate se pot strâmba din cauză că e prea mare: a. umiditatea aerului b. vântul c. temperatura d. viteza trenurilor e. * C.6.44. Şublerul este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.45. Temperatura este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.46. Umbra unui om la soare, la amiază, este cea mai lungă: a. iarna b. primavara c. vara d. toamna e. * 115

C.6.47. Ce greutate are un corp cu volumul de 5 l şi cu densitatea de 3 ori mai mare ca a apei? a. 15 kg b. 15 N c. 150 kg d. 150 N e. * C.6.48. Calul-putere este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.49. Încălzirea corpurilor este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.50. Ampermetrul este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.51. Dilatarea termică este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură e. * C.6.52. Ordinea descrescătoare a vitezelor probabile ale următoarelor corpuri: A. luna în jurul Pământului, B. maşina de formula 1, C. lumina în aer, D. sunetul în aer, este a. C B A D b. B D A C c. C A D B d. B A D C e. * C.6.53. Ordinea descrescătoare a densităţii următoarelor substanţe: A. apă, B. fier, C. mercur, D. oxigen, este a. D A B C b. B C A D c. A D C B d. C B A D e. * C.6.54. Diferenţa de temperatură dintre - 20 °C şi 373 K are valoarea de: a. 120 K b. 80 K c. 100 K d. 140 K e. * C.6.55. Care fizician a realizat primul termometru cu gaz, în anul 1592? a. Celsius b. Fahrenheit c. Newton d. Galilei e. * C.6.56. Ce densitate are un corp cubic cu latura de 20 cm şi masa de 1600 g? a. 2000 kg/m³ b. 400 kg/m³ c. 200 kg/m³ d. 20 kg/m³ e. * C.6.57. Alege ce nu se potriveşte! a. litru b. secunda c. Kelvin d. metru e. * C.6.58. 25 m³ este egal cu: a. 25 dm³ b. 25000 dm³ c. 0,025 dm³ d. 25000000 dm³ e. * C.6.59. Alege ce nu se potriveşte! a. termometru b. voltmetru c. gravitaţie d. balanţa e. * C.6.60. Din ce an circulă tramvaiele la Oradea? a. 1891 b. 1906 c. 1920 d. 1932 e. * C.6.61. Din ce an se folosesc becurile electrice pentru iluminarea străzilor Oradiei?

a. 1881

b. 1903

c. 1912 116

d. 1920

e. *

C.6.62. Care dintre următoarele nu este formată din materie? a. Luna b. norul c. timpul d. azotul C.6.63. Care dintre următoarele nu este unitate de măsură? a. litru b. densitate c. oră d. tonă C.6.64. Temperatura este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură C.6.65. Galvanometrul este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură C.6.66. Inerţia este: a. mărime fizică b. instrument de măsură c. fenomen d. unitate de măsură C.6.67. Care este suprafaţa cea mai mare? b. 850 cm2 c. 350 dm2 d. 468200 mm2 a. 0,5m2 C.6.68. Ordinea descrescătoare a densităţii următoarelor substanţe A.apa B.fier C.mercur D.oxigen, este: a. D A B C b. B C A D c. A D C B d. C B A D C.6.69. Instrumentul cu care se poate pune în evidenţă variaţia temperaturii se numeşte: a. periscop b. microscop c. stetoscop d. termoscop C.6.70. Unitatea de măsură a temperaturii în S.I. Poartă numele lui: a. Celsius b. Fahrenheit c. Reaumur d. Kelvin C.6.71. În câte zile ajunge un melc cu viteza de 4m/zi de la sol pe acoperişul unei clădiri cu cinci etaje, dacă înălţimea unui nivel este de 3m? a. 4.5 b. 4 c. 3.75 d. 3.25 C.6.72. Alege ce nu se potriveşte! a. secundă b. minut c. Kelvin d. metru C.6.73. Alege ce nu se potriveşte! a. temperatura b. elasticitatea c. gravitaţia d. frecarea C.6.74. Cine a spus: „Toate corpurile îşi păstrează starea de repaus, sau de mişcare rectilinie uniformă, dacă nu interacţionează cu niciun alt corp”? a. Galilei b. Einstein c. Descartes d. Newton C.6.75. Din ce an circulă tramvaie în Oradea? a. 1880 b. 1906 c. 1922 d. 1950 C.6.76. Câţi ani a fost Pater Irenaeus profesor de matematică şi fizică al Colegiului Premonstratens? a. 13 b. 23 c. 33 d. 43 C.6.77. Cu dinamometrul măsurăm: 117

a. densitatea b. volumul c. distanţa d. viteza e. forţa C.6.78. Cu hârtia milimetrică putem determina : a. intervalul de timp b. volumul c. aria d. viteza e. acceleraţia C.6.79. Temperatura corpurilor se măsoară cu : a. rigla b. termistorul c. dinamometrul d. termometrul e. ceasul C.6.80. Lungimea corpurilor se măsoară cu : a. ochiul b. balanţa c. rigla d. mensura e. cronometrul C.6.81. Curcubeul apare întotdeauna după: a. ploaie b. masă c. ninsoare d. caniculă e. ger C.6.82. Roua se formează întotdeauna: a. seara b. dimineaţa c. primăvara d. iarna e. la prânz C.6.83. Dacă tăiem un magnet în două obţinem: a. doi poli b. două bare nemagnetizate c. doi magneţi d. un magnet e. depinde C.6.84. Soarele are o vechime de aproximativ: a. 3 mld de ani b. 1.000 ani c. 200.000 ani d. 4 milioane de ani e. 580.000 ani C.6.85. Planeta cea mai apropiată de Soare este: a. Marte b. Venus c. Mercur d. Pluto e. Jupiter C.6.86. Cea mai mare planetă ca volum este: a. Venus b. Pământ c. Jupiter d. Saturn e. Pluto C.6.87. Rotaţia Pământului în jurul propriei axe determină: a. eclipsa b. starea vremii c. orele astronomice d. anotimpurile e. ziua şi noaptea C.6.88. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? (2012) a. 168 b. 158 c. 148 d. 188 e. 178 C.6.89. În ce oraş universitar şi-a susţinut teza de doctorat Pater Irenaeus? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.6.90. Care naţiune are cei mai mulţi premiaţi Nobel? a. Franţa b. Marea Britanie c. Germania d. Statele Unite e. Suedia C.6.91. Care este durata unui an astronomic? a. 365 zile b. 366 zile c. 365,24 zile d. 366,25 zile e. 365,12 zile C.6.92. De câte ori este mai mare o lungime de 10 km, decât una de 5000 mm? a. 2 ori b. 200 de ori c. 50 de ori d. 2000 de ori e. 0,2 de ori C.6.93. Câţi sateliţi are planeta Saturn? a. 18 b. 62 c. 98 d. 15 e. 2 118

C.6.94. Care dintre metalele următoare are densitatea cea mai mică? a. aurul b. argintul c. mercurul d. platina e. cupru C.6.95. În ce an a fost lansat telescopul Hubble pe orbită? a. 1984 b. 1986 c. 1990 d. 1995 e. 2000 C.6.96. La ce tensiune electrică se alimentează tramvaiele în Oradea? a. 220 V b. 380 V c. 6000 V d. 27000 V e. 100.000 V C.6.97. Dintre vitezele următoare, cea mai mică este: a. 21000 mm/min b. 1500 cm/s c. 12 m/s d. 36 km/h e. 20.000 km/h C.6.98. În ce an s-a pus în funcţiune accelerator de particule LHC-ul de la CERN ? a. 1999 b. 2006 c. 2008 d. 2009 e. 2010 C.6.99. Un magnet se taie în două. Pentru fiecare bucată este adevărat că: a. va fi nemagnetică b. va avea 1 pol c. va avea 2 poli d. va avea 4 poli e. va fi electrizată C.6.100. Când se sărbătoreşte ziua Pământului? a. 22 aprilie b. 10 mai c. 10 octombrie d. 14 ianuarie e. 14 aprilie C.6.101. La ce valoare a vitezei apare fenomenul numit "boom sonic"? a. 1224 km/h b. 340 km/h c. 2500 km/h d. 7,9 km/s e. la nicio viteză C.6.102. Câţi ani ar avea, dacă ar mai trăi, "părintele" gravitaţiei? (2013) a. 371 b. 469 c. 300 d. 250 e. 400 C.6.103. Câte probleme erau în culegerea de probleme de fizică alcătuită de Pater Irenaeus? a. 100 b. 200 c. 300 d. 400 e. 500 C.6.104. În ce an s-a redus considerabil preţul energiei electrice în Oradea, în urma unei propuneri înaintate de Pater Irenaeus? a. 1905 b. 1912 c. 1918 d. 1929 e. 1938 Clasa a VII-a C.7.1. Anul în care a avut loc ultima eclipsă de Soare este: a. 1999 b. 2002 c. 2004 d. 2005 e. 2006 C.7.2. La Uzinele Electrice din Oradea, Károly József Irenaeus a ocupat funcţia de: a. director b. consilier c. preşedinte d. vicepreşedinte e. secretar C.7.3. Imaginea formată în oglinda convexă este: a. mărită b. reală c. răsturnată d. micşorată e. la infinit C.7.4. Care din următoarele nu este unitate fundamentală în SI? a. N b. m c. s d. K e. kg C.7.5. Alfred Nobel a inventat: 119

a. locomotiva electrică b. praful de puşcă c. dinamita d. dinamul e. patinele C.7.6. Cine a inventat telefonul? a. Edison b. Newton c. Bell d. Einstein e. Franklin C.7.7. Aproximativ când s-a fabricat primul vas cu suprapresiune (kukta)? a. 1200 b. 320 î.e c. 1680 d. 1950 e. 1998 C.7.8. Pentru a mişca Pământul din loc, Arhimede ar fi avut nevoie de: a. un scripete b. o bară fixă c. un punct fix d. un plan înclinat e. un şurub C.7.9. La ce temperatură are apa densitatea maximă? a. 100 ºC b. 10 ºC c. 5 ºC d. 4 ºC e. 0 ºC C.7.10. Solul umed pare mai închis la culoare întrucât are loc fenomenul de: a. refracţie b. reflexie totală c. reflexie d. oglindire e. dispersie C.7.11. Poţi aprinde focul cu gheaţă? a. nu, fiindcă e prea rece b. nu, fiindcă e din apă c. da, dacă o frecăm cu putere d. depinde de forma gheţii e. depinde de temperatura aerului C.7.12. În ce an a achiziţionat, pentru Oradea, Károly József Irenaeus un aparat Röntgen pentru scopuri medicale? a. 1890 b. 1866 c. 1896 d. 1901 e. 1925 C.7.13. Unde s-a aflat primul reactor nuclear în care s-a produs reacţie în lanţ? a. Chicago b. Londra c. New York d. Geneva e. Los Alamos C.7.14. Inelele planetei Saturn sunt formate din: a. praf b. vapori de apă c. blocuri de gheaţă d. plasmă e. blocuri de piatră C.7.15. De ce apa lacurilor sărate pare mai închisă la culoare? a. Pentru că sunt mai tulburi b. Pentru că nu intră lumina c. Pentru că nu iese lumina d. Pentru că densitatea apei sărate este mai mare e. Pentru că în general sunt mai adânci C.7.16. –10K este echivalent cu: a. 283 ºC b. 263 ºC c. 273 ºC d. –283 ºC e. întrebarea nu are sens C.7.17. În ce ţară se află cele mai multe centrale nucleare în funcţiune? a. Canada b. Japonia c. Franţa d. România e. SUA

120

C.7.18. Cum se vede o piatră care se găseşte pe fundul unui pârâu? a. mai aproape b. mai departe c. în acelaşi loc d. micşorată e. * C.7.19. Într-o situaţie reală, energia unui om care urcă scările: a. dispare b. nu se schimbă c. scade d. creşte e. * C.7.20. Locul de naştere a lui Arhimede este: a. Alexandria b. Atena c. Ilion d. Syracusa e. * C.7.21. Pater Irenaeus a fost profesor la Oradea din anul: a. 1780 b. 1880 c. 1860 d. 1890 e. * C.7.22. Realizatorul primei locomotive cu aburi este: a. Watt b. Joule c. Stevenson d. Faraday e. * C.7.23. Temperatura minimă pe suprafaţa Lunii poate fi de: a. -180°C b. 0°C c. -300°C d. 0,6°C e. * C.7.24. Viteza de propagare a luminii este cea mai mare în: a. apă b. vid c. sticlă d. dioxid de carbon e. * C.7.25. Viteza de propagare a sunetului este cea mai mare în: a. aer b. ulei c. cupru d. oţel e. * C.7.26. Pe timpul caniculei, liniile ferate se pot strâmba din cauză că e prea mare: a. umiditatea aerului b. vântul c. temperatura d. viteza trenurilor e. intensitatea luminii C.7.27. Tensiunea fulgerului este de mai multe milioane de volţi. Ce valoare poate atinge intensitatea curentului? a. 0 b. 200 A c. 2000 A d. 20.000 A e. infinită C.7.28. Umbra unui om la soare, la amiază, este cea mai lungă: a. iarna b. primăvara c. vara d. nu depinde de anotimp e. toamna C.7.29. Alege ce nu se potriveşte: a. topire b. mişcare c. intensitatea curentului d. interacţiunea e. refracţia luminii C.7.30. Ordinea cronologică a naşterii fizicienilor: A. Newton, B. Einstein, C. Arhimede, D. Galilei, E. Joule, este: a. AEDCB b. CDEAB c. CEADB d. CDEAB e. CDAEB C.7.31. Grosimea unui cuţit bine ascuţit este de aproximativ: a. 0.002 mm b. 0.2 mm c. 15 mm d. 0.2 cm e. 0,02 cm C.7.32. Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ: a. 600 K b. 9000 K c. 6000 K d. 100.000 K e. 1.000.000 K C.7.33. Care dintre următoarele corpuri se află în echilibru instabil: a. barca pe fundul lacului b. sania pe vârful dealului c. pucul pe gheaţă d. copacul în adâncul prăpăstiei 121

e. niciunul C.7.34. Dacă asupra unei suprafeţe de 2,5 mm² acţionează o forţă perpendiculară de 500 N, care va fi presiunea exercitată de aceasta? a. 200.000 kPa b. 20.000 kPa c. 200 kPa d. 5000 kPa e. 2.000 kPa C.7.35. Ce valoare are acceleraţia gravitaţională la Polul Nord? a. 9,83 m/s² b. 9,81 m/s² c. 9,78 m/s² d. 9,5 m/s² e. 10 m/s² C.7.36. Odinea crescătoare a puterilor: A. centrală electrică B. locomotivă electrică C. maşină de curse D. avion cu reacţie E. aspirator, este: a. ECDBA b. ACBDE c. EDBCA d. EDBCA e. ECBDA C.7.37. Ce valoare are un cal-putere, exprimat în watt? a. 637 b. 736 c. 763 d. 1000 e. 76 C.7.38. Dacă o forţă dată acţionează pe o suprafaţă mai mare, presiunea exercitată de forţă: a. nu se modifică b. creşte c. scade d. depinde de temperatura aerului e. nu depinde de forţă C.7.39. În ce oraş şi-a susţinut Károly József Irenaeus lucrarea de doctorat în fizică? a. Innsbruck b. Cluj c. Budapesta d. are doctorat în filozofie, nu în fizică e. Debreţin C.7.40. În ce an i-a acordat Primăria oraşului Oradea lui Károly József Irenaeus titlul de „cetăţean de onoare”? a. 2004 b. 2009 c. 1989 d. 1956 e. 1929 C.7.41. Viteza sunetului în vid este: a. 340 m/s b. 300 000 km/s c. 0 d. 300 000 m/s e. 340 km/h C.7.42. Ce greutate are un corp cu volumul de 5 l şi cu densitatea de 4 ori mai mare ca a apei? a. 20 kg b. 20 N c. 200 kg d. 200 N e. infinită C.7.43. Se umple cu nisip o cutie goală din lemn. Valoarea forţei de frecare (cinetică) dintre cutie şi sol: a. devine nulă b. scade c. nu se modifică d. depinde de rezistenţa aerului e. creşte C.7.44. Alege ce nu se potriveşte: a. termometru b. voltmetru c. magnet d. balanţa e. cilindru gradat C.7.45. Ordinea cronologică a naşterii fizicienilor: A. Ampere, B. Newton, C. Joule, D. Watt, este: a. BCAD b. DACB c. DBAC d. BDCA e. BDAC 122

C.7.46. Ordinea descrescătoare a vitezelor probabile ale următoarelor corpuri: A. luna în jurul Pământului, B. maşina de formula 1, C. lumina în aer, D. sunetul în aer, este: a. C B A D b. B D A C c. C A D B d. B A D C e. A B D C C.7.47. Pe un plan înclinat înalt de 2 m şi lung de 4 m, un corp poate fi ridicat cu o forţă a cărei valoare este, faţă de greutatea corpului: a. jumatate b. un sfert c. dublă d. de patru ori mai mare e. o treime C.7.48. Care fizician a realizat primul termometru cu gaz, în anul 1592? a. Celsius b. Fahrenheit c. Newton d. Galilei e. Kelvin C.7.49. Diferenţa de temperatură dintre - 20 °C şi 383 K are valoarea de: a. 120 K b. 90 K c. 100 K d. 140 K e. 130 K C.7.50. Balanţa este, de fapt: a. o pârghie de tipul întâi b. o pârghie de tipul trei c. o pârghie de tipul doi d. un sistem de scripeţi e. un plan înclinat C.7.51. Dacă pe o suprafaţă de 3 dm² acţionează, perpendicular, o forţă de 9 kN, care va fi presiunea exercitată de aceasta? a. 30 000 kPa b. 3 000 kPa c. 300 kPa d. 30 kPa e. 3 kPa C.7.52. Imaginea unui obiect formată de o lentilă divergentă, este întotdeauna: a. virtuală, micşorată b. virtuală, mărită c. virtuală, răsturnată d. reală, micşorată e. reală, mărită C.7.53. Dacă un corp se deplasează uniform spre vest, forţa de frecare este orientată: a. spre vest b. spre est c. spre nord d. spre centrul Pământului e. spre sud C.7.54. Din ce an circulă tramvaiele la Oradea? a. 1891 b. 1906 c. 1920 d. 1932 e. 1944 C.7.55. Din ce an se folosesc becurile electrice pentru iluminarea străzilor Oradiei? a. 1881 b. 1903 c. 1912 d. 1920 e. 1931 C.7.56. Care din următoarele mărimi fizice este vectorială? a. greutate b. masă c. timpul d. energia cinetică e. puterea C.7.57. Care din următoarele nu este unitate de măsură? a. litru b. randament c. decibell d. Kelvin e. Joule C.7.58. Viteza sunetului în vid faţă de viteza lui în aer este: a. mai mare b. mai mică c. infinit mai mare 123

d. infinit mai mică e. egală C.7.59. Viteza luminii în vid faţă de viteza ei în aer este: a. considerabil mai mare b. considerabil mai mică c. infinit mai mare d. infinit mai mică e. aproape egală C.7.60. Un balon, care se ridică uniform, efectuează o mişcare: a. circulară b. de translaţie c. oscilatorie d. de rotaţie e. accelerată C.7.61. Mediul prin care se poate propaga un fascicul de lumină paralel este: a. translucid b. opac c. transparent d. curat e. difuz C.7.62. Imaginea unui obiect, aşezat la 4cm de o lentilă cu convergenţa C=20 dioptrii, este: a. reală, mărită b. virtuală,micşorată c.mărită, dreaptă d. reală,dreaptă e. virtuală, răsturnată C.7.63. Energia mecanică a unui corp, care alunecă pe un plan înclinat: a. creşte b. se pierde c. scade d. se disipă e. nu creşte C.7.64. Valoarea cea mai apropiată a intervalului de timp în care lumina ar putea înconjura Pământul, este: a. 0,01s b. 0,1s c. 1s d. 10s e. 100s C.7.65. Mărimea fizică care nu are unitate de măsură este: a. nu există b. puterea c. cantitatea de căldura d. randamentul e. forţa C.7.66. Dacă împărţim temperatura de 273K la temperatura de 273 °C obţinem a. aprox.1 b. 1 c. aprox.2 d. 2 e. aprox.0,5 C.7.67. Primul, care a folosit luneta pentru observaţii astronomice, a fost: a. Nostradamus b. Newton c. Bolyai d. Galilei e. Keppler C.7.68. Cantitatea de căldură necesară creştrii temperaurii unei cantităţi de un litru de apă cu 1°C este : a. 1J b. 1cal c. 1C.P. d. 1kcal e. 1J/s C.7.69. Imaginea unui obiect, formată printr-o lentilă divergentă este totdeauna: a. virtuală, micşorată b. virtuală, mărită c. virtuală, răsturnată d. reală, micşorată e. reală, mărită C.7.70. Din ce an circulă tramvaiele în Oradea? a. 1880 b. 1886 c. 1906 d. 1922 e. 1950 C.7.71. Curcubeul a fost menţionat prima dată în Vechiul Testament în vremea lui: a. Adam b. Noe c. Moise d. Abraham e. Cain 124

C.7.72. Aureolele boreale sunt determinate de: a. frigul polar b. apariţia serii c. lumină d. neutroni e. câmpul magnetic terestru C.7.73. În ce proporţie se găseşte oxigenul pe Pământ? a. 40,5 % b. 12,5 % c. 60% d. 21% e.28,5 % C.7.74. Dinamometrul pe care se agaţă un corp, se află pe Lună şi arată valoarea de 500 N. Masa corpului suspendat este: a. 50 kg b. 30,8 kg c. 308kg d. 5 kg e. 1000 kg C.7.75. La ce distanţă minimă trebuie să se afle un perete pentru a produce ecou? a. 7 m b. 34 m c. 340 m d. 17 m e. 20 m C.7.76. La ce oră a răsărit azi Soarele? (11 mai 2012) a. 4h 35min b. 6h 01min c. 5h 45min d. 6h 18min e. 7 h C.7.77. Valoarea de 1 kWh este egală cu: a. 3,6MJ b. 36000 J c. 360000 J d. 360 J e. 1000 J C.7.78. Instrumentul de măsură al greutăţii este: a. dinamometrul b. kg c. N d. cântarul e. cilindrul gradat C.7.79. La gleznă este o pârghie de ordinul: a. II b. I c. III d. IV e. nicio pârghie C.7.80. Cu ajutorul mecanismelor simple nu putem câştiga: a. forţă b. lucru mecanic c. deplasare d. viteză e. nimic C.7.81. A şaptea planetă de la Soare descoperită în 1781 este: a. Marte b. Pământ c. Uranus d. Pluto e. Saturn C.7.82. Conjuncţia dintre Soare şi Lună determină: a. noaptea b. Luna Plină c. ziua d. Luna Nouă e. anotimpurile C.7.83. Eclipsele de Soare într-un an sunt: a. cel mult 4-5 b. 0 c. 9-10 d. cel puţin 1-2 e. 17 C.7.84. Diametrul Soarelui faţă de Pământ este de: a.1.300.000 ori mai mare b.10.000 ori mai mic c.egal d. 100 de ori mai mare e. mai mic de 2 ori C.7.85. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? (2012) a. 168 b. 158 c. 148 d. 188 e. 178 C.7.86. În ce oraş universitar şi-a susţinut teza de doctorat Pater Irenaeus ? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.7.87. Găseşte ce nu se potriveşte! a. Newton b. Einstein c. Galilei d. Berzelius e. Pascal C.7.88. Temperatura de 20 ºC este echivalentă cu: 125

a. 20 K b. 253 K c. 273 K d. 293 K e. niciuna C.7.89. Care este durata unui an astronomic? a. 365 zile b. 366 zile c. 365,24 zile d. 366,25 zile e. 365,12 zile C.7.90. De câte ori este mai mare valoarea de 5 km decât 500 mm? a. 10 ori b. 100 de ori c. 50 de ori d. 10000 de ori e. 0,1 de ori C.7.91. În ce concentraţie volumică se găseşte oxigenul în atmosfera Pământului? a. 40,5 % b. 12,5 % c. 60% d. 21% e. 28,5 % C.7.92. Dinamometrul pe care se agaţă un corp se află pe Lună şi arată valoarea de 500 N. Aproximaţi masa corpului suspendat. a. 50 kg b. 30,8 kg c. 308kg d. 5 kg e. 1000 kg C.7.93. Din punctul de vedere al auzului, care dintre următoarele animale este diferit de celelalte? a. liliac b. câine c. maimuţă d. pisică e. şoricel C.7.94. La ce distanţă minimă trebuie să se afle un om faţă de un perete, pentru a-şi auzi ecoul? a. 7 m b. 34 m c. 340 m d. 17 m e. 20 m C.7.95. Ce putere dezvoltă un om care ridică un corp cu masa de 20 kg în 5 s la 2m înălţime? a. 5 W b. 200 W c. 80 W d. 0,8 kW e. 100 W C.7.96. La ce oră a răsărit azi Soarele ? a. 4h 35min b. 6h 18min c. 5h 45min d. 6h 02min e. 7 h C.7.97. Pe Lună, variaţia maximă a temperaturii este de aproximativ: a. 50 ºC b. 100 ºC c. 280 ºC d. 20 ºC e. 450 ºC C.7.98. Aparatul cu care se evidenţiază sarcinile electrice, se numeşte: a. ecograf b. stetoscop c. microscop d. electroscop e. areometru C.7.99. Ce efect al curentului se foloseşte la funcţionarea soneriei? a. caloric b. magnetic c. biologic d. electrochimic e. mecanic C.7.100. Conform relaţiei dintre căldură şi lucrul mecanic, 3 calorii sunt egale cu: a. 3 J b. 736 J c. 12,54 J d. 300 J e. 1000 J C.7.101. Valoarea de 1 kWh exprimată în Joule este: a. 360 J b. 36000 J c. 360000 J d. 3,6 MJ e. 1000 J C.7.102. Care dintre metalele enumerate are cea mai mare conductivitate electrică ? a. fier b. aur c. cupru d. platina e. aluminiu C.7.103. Ţara în care se află cele mai multe centrale nucleare, este: a. Franţa b. Japonia c. Statele Unite 126

d. Germania e. Italia C.7.104. Cu ce fenomen se explică "fata morgana"? a. dispersie b. reflexie c. refracţie d. reflexie totală e. efectul Laser C.7.105. Câte probleme erau în culegerea de probleme de fizică alcătuită de Pater Irenaeus? a. 100 b. 200 c. 300 d. 400 e. 500 C.7.106. În ce an s-a redus considerabil preţul energiei electrice în Oradea, în urma unei propuneri înaintate de pater Irenaeus ? a. 1905 b. 1912 c. 1918 d. 1929 e. 1938

Clasa a VIII-a C.8.1. La suprafaţa apei dintr-o vană pluteşte un lighean în care se găseşte o cărămidă. Dacă aruncăm cărămida în vană, nivelul apei: a. scade b. creşte c. rămâne neschimbat d. depinde de volumul cărămizii e. depinde de suprafaţa ligheanului C.8.2. De ce experimentele de electrostatică reuşesc mai bine iarna decât vara? a. aerul este mai rece b. aerul este mai umed c. aerul este mai uscat d. moleculele se mişcă mai încet e. nu este adevărat C.8.3. Care din următoarele este unitate fundamentală în SI? a. N b. W c. J d. K e. m/s C.8.4. De unde putem vedea stelele în timpul zilei? a. din fântână b. din pădure c. din adâncul oceanelor d.din laboratorul de fizică e. nu se pot vedea C.8.5. De ce nu este crepuscul pe Lună? a. nu este aer b. temperatura este ridicată c. temperatura este coborâtă d. gravitaţia este mică e. este crepuscul C.8.6. În anul 1877, Thomas Alva Edison a inventat aparatul pentru înregistrarea sunetului. Cum se numea aparatul? a. patefon b. gramofon c. fonograf d. telegraf e. pick-up C.8.7. Primul concurs de fizică organizat de Pater Irenaeus a avut loc în anul: a. 1890 b. 1916 c. 1900 d. 1930 e. * C.8.8. Aparatul de măsură destinat determinării presiunii atmosferice este: a. nanometrul b. barometrul c. manometrul d. tribometrul e. * C.8.9. Inventatorul seringii medicale este: a. Pascal b. Torricelli c. Arhimede d. Galilei e. * 127

C.8.10. Sarcina electronului a fost măsurată de: a. Faraday b. Volta c. Millikan d. Einstein e. * C.8.11. Pentru ce muncă a fost angajat Michael Faraday în laboratorul lui Davy? a. încărcarea acumulatoarelor b. observarea fulgerelor c. plimbat câini d. spălat vase e. * C.8.12. Unde a efectuat Benjamin Franklin celebrele sale experimente? a. Londra b. Philadelphia c. New York d. Atlanta e. * C.8.13. Când a fost realizat primul motor electric de curent continuu? a. 1820 b. 1790 c. 1910 d. 1856 e. * C.8.14. Radiaţia uraniului a fost descoperită de: a. Becquerel b. Curie c. Millikan d. Bohr e. * C.8.15. La ce distanţă minimă de sursă se găseşte acel perete care poate produce un ecou perceptibil? a. 7m b. 17m c. 20m d. 32,5m e. * C.8.16. Care este valoarea intensităţii curentului considerat periculos pentru viaţa unui om? a. 1 A b. 100 mA c. 10 mA d. 10 A e. * C.8.17. Convergenţa ochelarilor se măsoară în dioptrii. Care este relaţia dintre convergenţă şi distanţa focală? a. C = f b. C = 1/f c. C = f² d. C = 1-f e. nu există C.8.18. Ordinea cronologică a naşterii fizicienilor: A. Newton, B. Marie Curie, C. Celsius, D. Galilei, E. Pascal , este: a. AEDCB b. CDEAB c. DAEBC d. EDCAB e. DAECB C.8.19. Temperatura pe suprafaţa Soarelui este de aproximativ: a. 600 K b. 9000 K c. 6000 K d. 100.000 K e. 1.000.000 K C.8.20. Tensiunea fulgerului este de mai multe milioane de volţi. Ce valoare poate atinge intensitatea curentului? a. 0 b. 200 A c. 2.000 A d. 20.000 A e. infinită C.8.21. Ce fenomen este responsabil pentru apariţia fenomenului „fata morgana”? a. refracţia luminii b. reflexia luminii c. absorbţia luminii d. reflexia totală a luminii e. dispersia luminii C.8.22. La apropierea sau depărtarea unei ambulanţe, sunetul emis de sirenă variază. Cum se numeşte efectul? a. efect Joule b. efect Dolby Surround c. efect Stereo d. efect Doppler e. efect Magnus C.8.23. Ce valoare are un cal-putere, exprimat în watt?

128

a. 637 b. 736 c. 763 d. 1000 e. 76 C.8.24. Ordinea crescătoare a puterilor electrice ale: A. centrală electrică B. locomotivă electrică C. bec D. televizor E. reşou electric, este: a. CDBAE b. ABEDC c. CDEAB d. DCEBA e. CDEBA C.8.25. Pe coridorul şcolii luminează un bec pe care scrie: 220V, 60 W. Intensitatea curentului ce trece prin bec, este de aproximativ: a. 0,37 A b. 3,7 A c. 2,7 A d. 0,27 A e. 27 A C.8.26. Ce randament avea primul motor cu aburi, construit de Watt? a. 0.8 b. 0.5 c. 0.1 d. 0.05 e. 0.01 C.8.27. Culoarea luminii reflectate de corpurile roşii este: a. albă b. infraroşie c. roşie d. ultravioletă e. neagră C.8.28. Alege ce nu se potriveşte: a. torr b. Pa c. mmHg d. J e. atm C.8.29. Alege ce nu se potriveşte: a. N b. A c. m d. s e. K C.8.30. În ce an i-a acordat Primăria oraşului Oradea lui Károly József Irenaeus titlul de „cetăţean de onoare”? a. 2004 b. 2009 c. 1989 d. 1956 e. 1929 C.8.31. De care din următoarele ramuri ale ştiinţelor nu s-a ocupat Károly József Irenaeus? a. fizică b. zoologie c. filozofie d. geografie e. contabilitate C.8.32. Care este unitate fundamentală în Sistemul Internaţional? a. J b. W c. kg d. V e. Pa C.8.33. Ordinea cronologică a naşterii fizicienilor: A. Newton, B. Torricelli, C. Joule, D. Galilei, E. Pascal , este: a. BDAEC b. BDEAC c. DBEAC d. ABCDE e. EDCBA C.8.34. Care sunt metalele de care s-a atins pulpa de broască folosită de Galvani? a. zinc şi fier b. platină şi cupru c. cupru şi fier d. plumb şi fier e. plumb şi cupru C.8.35. Prin ce se deosebesc particulele de antiparticule? a. prin masă b. prin toate caracteristicile c. nu există astfel de particule d. prin sarcină e. nu se deosebesc C.8.36. Care dintre următoarele aparate funcţionează pe baza efectului magnetic al curentului? a. electromagnet b. sonerie c. trenul MAGLEV d. microfon e. toate 129

C.8.37. Calculează puterea unei bec, dacă pe acesta este inscripţionat: 6,3V, 0,3A. a. 18,9 W b. 1890 mW c. 2,7 W d. 21 W e. 47,6 mW C.8.38. Cine a construit prima maşină cu aburi? a. Kelvin b. Watt c. Heron d. Stephenson e. Joule C.8.39. Scrie, în ordinea cronologică a inventării, următoarele invenţii: A. sonerie B. motor electric, C. motor de patru timpi cu ardere internă, D. tranzistor, E. telegrafie fără fir a. ABECD b. BAECD c. EABDC d. ABCDE e. EDCBA C.8.40. Care dintre următoarele particule nu se regăseşte în structura atomului? a. electron b. proton c. neutrino d. quarc e. toate sunt C.8.41. Dacă, pe o suprafaţă de 5 mm², acţionează o forţă perpendiculară de1000 mN, care va fi presiunea exercitată de aceasta? a. 50 mPa b. 2000 k Pa c. 2 kPa d. 20 kPa e. 200 kPa C.8.42. Ce valoare are a doua viteză cosmică? a. 8 km/s b. 100 km/s c. 9,8 km/s d. 16 km/s e. 11,2 km/s C.8.43. Alege ce nu se potriveşte: a. V b. Pa c. s d. torr e. A C.8.44. Viteza, în vid, a sunetului soneriei este: a. 340 m/s b. 300 000 km/s c. 300 000 m/s d. 0 e. 340 km/h C.8.45. Ce nume poartă, în zilele noastre, şcoala la care a fost profesor Károly József Irenaeus? a. Emanuil Gojdu b. Partenie Cosma c. Ady Endre d. M. Eminescu e. Iosif Vulcan C.8.46. Din ce an se organizează Concursul de fizică şi inventică Károly József Irenaeus?

a. 2004

b. 2005

c. 2006

d. 2007

e. 2008

C.8.47. Care din următoarele mărimi fizice nu este scalară? a. greutatea b. masa c. densitatea d. puterea e. temperatura C.8.48. Care din următoarele nume nu este unitate de măsură? a. Watt b. Newton c. Amper d. Galilei e. Joule C.8.49. Ochelarii pentru miopi sunt confecţionaţi din lentile : a. biconvexe b. biconcave c. plan-concave d. convex-concave e. plan-convexe C.8.50. Primul om de ştiinţă care a scris despre fenomenele electrice a fost: a. Thales b. Arhimede c. Coulomb d. Oersted e. Faraday C.8.51. Cuvântul electron are origine greacă. Provine de la: 130

a. El Greco b. Elektra c. mărgăritar d. chihlimbar e. mărunţel C.8.52. Pentru demonstrarea legii lui Coulomb s-a folosit o balanţă, a cărei funcţionare se bazează pe fenomenul de: a. magnetism b. gravitaţie c. frecare d. atingere e. torsiune C.8.53. Aurora Borealis este cauzată de particulele emise de Soare.

Fenomenul se numeşte: a. vânt electric b. vânt magnetic c. vânt electromagnetic d. vânt Solar e. vânt Boreal C.8.54. Cum se modifică intensitatea forţei de interacţiune dintre două corpuri sferice, încărcate electric, dacă distanţa dintre ele scade la o cincime? a. creşte de 5 ori b. creşte de 10 ori c. creşte de 25 ori d. scade de 25 ori e. scade de 5 ori C.8.55. Care din următoarele jucării are legătură cu studiul fenomenelor electrice? a. balansoar b. cubul Rubik c. zmeul d. titirezul e. păpuşa C.8.56. Uneori, şoseaua uscată, văzută din maşină, pare umedă. Acest lucru se datorează fenomenului de: a. refracţie b. reflexie c. reflexie totală d. dispersie e. absorbţie C.8.57. Cine a construit un generator electrostatic? a. Van der Graaff b. van Damme c. Galvani d. Volta e. Leclenché C.8.58. Efectul care stă la baza funcţionării contoarelor electrice este: a. termic b. caloric c. Joule d. magnetic e. chimic C.8.59. Care din următoarele expresii nu reprezintă unitatea de măsură a energiei? a. Ws b. J c. kWh d. Js e. Nm C.8.60. Din ce an funcţionează Uzina Eletrică din Oradea? a. 1850 b. 1903 c. 1920 d. 1941 e. 1953 C.8.61. La ce distanţă a reuşit să trimită semnale radio Pater Irenaeus în anul 1895? a. 100 km b. 60 km c. 40 km d. 20 km e. 10 km C.8.62. Condensul se formează în jurul unei picături de praf datorită: a. anotimpurilor b.variaţiei de presiune c. altitudinii d. apei e. variaţiei de temperatură C.8.63. Bronzarea în perioada de vară este datorată: a. radiaţiilor IR b. radiaţiilor UV c. luminii d. căldurii e. norilor C.8.64. Pe litoral nu ne este cald chiar dacă afară sunt 34°C deoarece: 131

a. suflă vântul b. capacitea calorică a aerului e mare c. ne răcorim în apă d. bem apă e. ne mişcăm C.8.65. Deviaţia particulelor încărcate electric în câmp magnetic terestru determină: a. furtunile b. aureolele boreale c. fulgerele d. tunetele e. curcubeul C.8.66. Trăsnetele se produc în apropierea: a. fântânilor b. copacilor c. clădirilor înalte d. podurilor de fier e. autoturismelor C.8.67. Fulgerele apar datorită: a. diferenţei de potenţial b. norilor c. ploilor d. paratrăsnetelor e. ionilor C.8.68. Intensitatea curentului electric se măsoară cu: a. rigla b. ampermetru c. voltmetrul d. cronometru e. balanţa C.8.69. Tensiunea electrică se măsoară cu: a. ceasul b. creion de fază c. ampermetrul d. metru e. voltmetrul C.8.70. Densitatea lichidelor se determină cu: a. densimetrul b.balanţa c. radarul d. rigla e. ceasul C.8.71. Nu există Premiul Nobel pentru: a. fizică b. chimie c. matematică d. literatură e. economie C.8.72. Care este unitate fundamentală de măsură în Sistemul Internaţional? a. N b. W c. J d. K e. m/s C.8.73. Legile reţelelor electrice au fost stabilite de: a. Newton b. Ampere c. Faraday d. Ohm e. Kirchhoff C.8.74. Ce ordin de mărime are frecvenţa telefoanelor mobile? a. GHz b. µHz c. THz d. kHz e. mHz C.8.75. Ce frecvenţe percepe urechea umană? a. 16-25000 Hz b. 6-16000 Hz c. 16-20000 Hz d. 16-26000 Hz e. 20-16000 Hz C.8.76. Balanţa este o: a. planetă b. novă c. constelaţie d. stea e. cometă C.8.77. Universul nostru are o vechime de : a. 13,4 mld. ani b.19,6 mil. ani lumină c.128,9 mld. ani lumină d.10.000 ani e.100 ani C.8.78. Temperatura medie de -250°C o are planeta: a. Saturn b. Jupiter c. Uranus d. Pluto e. Marte 132

C.8.79. Cea mai strălucitoare planetă de pe Pământ este: a. Luna b. Venus c. Neptun d. Jupiter e. Saturn C.8.80. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? a. 168 b. 158 c. 148 d. 188 e. 178 C.8.81. În ce oraş universitar şi-a susţinut teza de doctorat Pater Irenaeus ? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.8.82. Cel mai uşor mol este al următorului gaz: a. oxigenul b. azotul c. monoxidul de carbon d. amoniacul e. dioxidul de carbon C.8.83. La ce înălţime orbitează sateliţii geostaţionari? a. 9000 m b. 1500 km c. 35.700 km d. 150.000 km e. 380.000 km C.8.84. Pentru ce domeniu nu se acordă premiul Nobel? a. fizică b. chimie c. matematică d. literatură e. economie C.8.85. Care unitate de măsură este fundamentală în Sistemul Internaţional? a. N b. W c. J d. K e. m/s C.8.86. Care dintre următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. 101,3 kPa b. 101,3 Pa c. 101300 Pa d. 760 torr e. 1 atm C.8.87. Legile circuitelor electrice au fost stabilite de a. Newton b. Ampere c. Faraday d. Ohm e. Kirchhoff C.8.88. Câţi electroni reprezintă cantitatea de sarcină de 2000 C? a. 150·1019 b. 1250·1019 c. 125·1019 d. 3200·1019 e. 320·1019 C.8.89. Tensiunea industrială are valoarea de: a. 380 V b. 220 V c. 110 V d. 20000 V e. 600 V C.8.90. Care este unitatea de măsură a momentului forţei în Sistemul Internaţional? a. N b. N/m c. N·m d. Pa e. m C.8.91. La ce distanţă de noi se află galaxia Andromeda ? a. 150 milioane ani lumină b. 2,2 milioane ani lumină c. 4,2 ani lumină d. 2012 ani lumină e. 0,2 milioane ani lumină C.8.92. Ce ordin de mărime are frecvenţa telefoanelor mobile? a. GHz b. µHz c. THz d. kHz e. mHz C.8.93. Prima bombă atomică aruncată la Hiroshima, avea puterea de distrugere echivalentă cu: a. 15 000 t TNT b. 200 t TNT c. 35000 t TNT d. 100 kt TNT e. 100 Mt TNT C.8.94. Ce putere dezvoltă un om care ridică un corp cu masa de 25 kg în 5 s la 2m înălţime? a. 50 W b. 100 W c. 10 W d. 250 W e. 1 kW 133

C.8.95. Newtonul se poate exprima cu ajutorul unităţilor fundamentale de măsură astfel: a. kg·m/s b. g·m/s² c. kg·m/·s³ d. kg²·m²/s e. kg·m/s² C.8.96. Care dintre mărimile fizice enumerate mai jos nu are unitate de măsură? a. randament b. forţă c. tensiune d. momentul forţei e. lungime C.8.97. Câţi ani ar avea, dacă ar mai trăi, "părintele" gravitaţiei? a. 371 b. 469 c. 300 d. 250 e. 400 C.8.98. Ce frecvenţe percepe urechea umană? a. 16-25000 Hz b. 6-16000 Hz c. 16-20000 Hz d. 16-26000 Hz e. 20-16000 Hz C.8.99. Prin microscop se obţine o imagine: a. virtuală, dreaptă, micşorată b. reală, dreaptă, mărită c. virtuală, dreaptă, mărită d. virtuală, răsturnată, mărită e. reală, răsturnată,mărită C.8.100. Câte probleme erau în culegerea de probleme de fizică alcătuită de Pater Irenaeus? a. 100 b. 200 c. 300 d. 400 e. 500 C.8.101. În ce an s-a redus considerabil preţul energiei electrice în Oradea, în urma unei propuneri înaintate de pater Irenaeus ? a. 1905 b. 1912 c. 1918 d. 1929 e. 1938 Clasa a IX-a C.9.1. Reflexia totală a unei raze poate avea loc dacă sensul de propagare al luminii este următorul : a. apă—>aer b. aer—>apă c. aer—>aer d. apă—>apă e. întrebarea nu are sens C.9.2. Un rucsac de 20 kg este mai greu de cărat: a. în vârful Everestului b. la Constanţa c. pe Lună d. într-un submarin scufundat la 3 km e. în centrul Pământului C.9.3. Cine a primit Premiul Nobel pentru descoperirea razelor X? a. Einstein b. Rutherford c. Niels Bohr d. Röntgen e. Chadwick C.9.4. Cine a proiectat un ceas cu pendul, în anul 1641? a. Newton b. Galilei c. Huygens d. Kepler e. Savonarola C.9.5. Care viteză este mai mare: 10 km/h sau 10 m/s? a. 10 km/h b. 10 m/s c. sunt egale d. nu se pot compara e. depinde de direcţia mişcării C.9.6. Câte legi de-ale lui Keppler descriu mişcarea planetelor? a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 e. 6 134

C.9.7. Care nu poate fi unitate de măsură pentru lucrul mecanic? e. N/m a. Ws b. kWh c. kg · m2/s2 d. J C.9.8. Autoturismele determină viteza măsurând: a. timpul b. spaţiul c. concomitent timpul şi spaţiul d. turaţia e. viteza unghiulară C.9.9. Pe Lună, corpurile au o mai mică: a. densitate b. greutate c. putere d. masă e. lumină C.9.10. Cauza subţierii unui fir de apă ce iese din robinet este: a. creşterea presiunii b. creşterea vitezei c. scăderea presiunii d. scăderea vitezei e. frecarea cu aerul C.9.11. Cine este părintele mecanicii clasice? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Kelvin C.9.12. O puşcă are recul datorită: a. forţei de frecare b. conservării energiei c. variaţiei energiei cinetice d. conservării impulsului e. variaţiei impulsului C.9.13. Energia potenţială gravitaţională a unui copil în timp ce alunecă pe un tobogan: a. creşte b. scade c. rămâne constantă d. întrebarea nu are sens e. depinde de înălţimea toboganului C.9.14. Punctul în care o lentilă convergentă adună un fascicul paralel incident de raze se numeşte: a. pată galbenă b. focar c. cristalin d. ocular e. obiectiv C.9.15. În cazul unei incidenţe normale pe suprafaţa apei, o rază de lumină: a. se refractă b. se reflectă total c. îşi continuă drumul nedeviată d. este absorbită de suprafaţa de separaţie e. îşi schimbă culoarea C.9.16. Cine a stabilit legea conform căreia viteza unui corp la suprafaţa Pământului nu depinde decât de înălţimea de la care cade liber în vid? a. Newton b. Huygens c. Einstein d. Galilei e. Arhimede C.9.17. Uzina Electrică din Oradea fost dată în folosinţă în anul: a. 1945 b. 1962 c. 1903 d. 1916 e. 1890 C.9.18. Care este temperatura de fierbere a azotului lichid? a. 40°C b. -20°C c. –196°C d. 0°C e. -100°C C.9.19. kWh este o unitate de măsură pentru: a. putere b. energie c. temperatură d. forţă e. tensiune electrică 135

C.9.20. Care teorie a fizicii se leagă de numele lui Huygens? a. teoria electromagnetică a luminii b. principiile mecanicii clasice c. teoria cuantică a luminii d. teoria relativităţii speciale e. teoria relativităţii generale C.9.21. Iluminatul străzilor din Oradea a fost realizat în anul: a. 1881 b. 1903 c. 1916 d. 1933 e. * C.9.22. Care dintre următoarele aparate nu are legătură cu lumina: a. spectroscopul b. stetoscopul c. diascopul d. osciloscopul e. * C.9.23. Valoarea primei viteze cosmice a Pământului este: a. 7,9 km/s b. 11,4 km/s c. 9,81 km/s d. 13 km/s e. * C.9.24. Distanţa de frânare a unui automobil care circulă, pe drum uscat, cu viteza de 100 km/h, este de aproximativ: a. 10 m b. 90 m c. 50 m d. 200 m e. * C.9.25. Ce tip de forţă pune în mişcare un automobil? a. frecare b. elastică c. gravitaţională d. cosmică e. * C.9.26. Expresia Γ = k·M/R2 are ca unitate de măsură: a. kg/m b. m/s2 c. Kg/m2 d. N/s e. * C.9.27. Care dintre următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. microscop b. spectroscop c. stetoscop d. telescop e. endoscop C.9.28. O furnică se deplasează spre o oglindă convexă cu viteza de 30 cm/s.

Dacă, iniţial, furnica se găseşte la distanţa de 0,6 m de oglindă, după cât timp se va întâlni cu imaginea ei? a. 1s b. 2s c. 3s d. 4s e. niciodată C.9.29. Cine a cerut prima dată (2 oct. 1608) brevet pentru lunetă? a. Galilei b. Leonardo da Vinci c. Fresnel d. Lipperhei e. Newton C.9.30. Cine a folosit prima dată luneta în scopuri astronomice? a. Galilei b. Leonardo da Vinci c. Fresnel d. Lipperhei e. Newton C.9.31. Diafragma aparatului de fotografiat influenţează: a. adîncimea de câmp b. sensibilitatea cromatică c. rezoluţia d. deschiderea unghiulară e. saturaţia culorilor C.9.32. Din ce an este posibilă realizarea unei fotografii? a. 1790 b. 1920 c. 1890 d. 1839 e. 2006 C.9.33. Cel mai des utilizat metal în arta fotografică este: a. cromul b. cuprul c. manganul d. staniul e. argintul C.9.34. Ale cui principii au fost acceptate de la începuturi de biserica catolică?

136

a. Aristotel b. Arhimede c. Galilei d. Newton e. Einstein C.9.35. Care este ordinea cronologică, după anul naşterii, a următorilor: A. Newton B. Einstein C. Aristotel D. Thales E. Galilei? a. CBADB b. DCAEB c. CBABD d. DCEAB e. BCABD C.9.36. Ştiinţa care se ocupă de studiul frecării se numeşte: a. spectroscopie b. grafologie c. topologie d. tribometrie e. cinetică C.9.37. Cine este fondatorul teoriei geocentrice? a. Giordano Bruno b. Ptolemeu c. Irenaeus d. Copernic e. Galiei C.9.38. Legile revoluţiei planetelor au fost descrise de: a. Copernic b. Kepler c. Thompson d. Newton e. Aristotel C.9.39. Constanta gravitaţiei universale: a. nu depinde de înălţime b. scade cu înălţimea c. creşte cu înălţimea d. este maximă pe Jupiter e. este minimă pe Lună C.9.40. Lucrul mecanic efectuat de forţa gravitaţională a Pământului asupra Lunii: a. depinde de viteza Lunii b. nu depinde de viteza Lunii c. este infinit d. este zero e. nu se poate estima C.9.41. În cazul unei rachete, care se îndepărtează cu viteză constantă de Pământ, forţa gravitaţională a Pământului: a. efectuează lucru mecanic b. nu efectuează lucru mecanic c. e neglijabilă d. măreşte viteza rachetei e. micşorează viteza rachetei C.9.42. Lăţimea tăişului unui cuţit bine ascuţit este de aproximativ: a. 0.002 mm b. 0.02 mm c. 0.2 mm d. 0.002 cm e. 0.02 cm C.9.43. Cine a formulat principiul de funcţionare al dirijabilului Zeppelin? a. Thales b. Arhimede c. Ohm d. Zeppelin e. Bernoulli C.9.44. Din ce an se folosesc becurile electrice pentru iluminarea străzilor Oradiei? a. 1881 b. 1903 c. 1912 d. 1920 e. 1931 C.9.45. Ce nume poartă în zilele noastre şcoala la care a fost profesor Károly József Irenaeus? a. Emanuil Gojdu b. Partenie Cosma c. Ady Endre d. Mihai Eminescu e. Iosif Vulcan C.9.46. Din ce an se organizează Concursul de fizică şi inventică Károly József Irenaeus? a. 2004 b. 2005 c. 2006 d. 2007 e. 2008 C.9.47. Aproximaţia utilizată în optica geometrică poartă numele lui: 137

a. Newton b. Gauss c. Fresnel d. Galilei e. Descartes C.9.48. Aparatul de fotografiat a fost brevetat în anul: a. 1783 b. 1914 c. 1941 d. 1839 e. 1969 C.9.49. Prima metodă chimică pentru fixarea imaginii fotografice poartă numele lui: a. Talbot b. Zeiss c. Fresnel d. Young e. Daguerre C.9.50. Ocularul lui Kepler este o lentilă: a. convergentă b. divergentă c. compusă d. acromatică e. semitransparentă C.9.51. Diafragma aparatului de fotografiat influenţează: a. adâncimea de câmp b. sensibilitatea cromatică c. rezoluţia d. deschiderea unghiulară e. saturaţia culorilor C.9.52. Cea mai vestită fabrică de sticlă optică a fost construită la: a. Jena b. Halle c. Frankfurt d. Yale e. Toledo C.9.53. Prima fotografie color a fost realizată în anul: a. 1790 b. 1872 c. 1918 d. 1944 e. 1982 C.9.54. Primul aparat de fotografiat complet automatizat a fost construit în anul: a. 1822 b. 1914 c. 1959 d. 1992 e. 2004 C.9.55. Transmiterea unei imagini prin cablu peste Ocean este posibilă din anul: a. 1912 b. 1922 c. 1950 d. 1982 e. 2005 C.9.56. Legile revoluţiei planetelor au fost descrise de: a. Copernic b. Kepler c. Thompson d. Newton e. Aristotel C.9.57. Ştiinţa care se ocupă de studiul frecării se numeşte: a. spectroscopie b. grafologie c. topologie d. tribometrie e. cinetică C.9.58. Cine este fondatorul teoriei heliocentrice? a. Giordano Bruno b. Ptolemeu c. Irenaeus d. Copernic e. Galiei C.9.59. Cel mai de seamă discipol al lui Aristotel a fost: a. Kopernic b. Darius c. Platon d. Alexandru cel Mare e. Galiei C.9.60. Constanta atracţiei universale pe Lună este: a. neglijabilă b. foarte mică c. lipseşte d. variabilă e. egală cu cea de pe Pământ C.9.61. Lucrul mecanic efectuat de forţa centrifugă asupra unui vas ancorat în Oceanul Atlantic: a. depinde de meridian b. nu depinde de meridian c. depinde de viteza d. e funcţie de putere 138

e. este neglijabil C.9.62. O piatră aruncată vertical în sus în cala unui vas ancorat la Ecuator deviază spre: a. Est b. Vest c. Sud d. Nord e. practic nu deviază C.9.63. La ce oră a răsărit azi Soarele? (15 mai 2010) a. 4.11 b. 5 c. 5.49 d. 6.35 e. 7 C.9.64. Din ce an circulă tramvaiele la Oradea? a. 1891 b. 1906 c. 1920 d. 1932 e. 1944 C.9.65. Concepţia heliocentrică este o teorie astronomică, conform căreia se rotește: a. Luna în jurul Pământului b. Soarele în jurul Pământului c. Pământul în jurul Soarelui d. orice corp ceresc în jurul Pământului e. nu există C.9.66. Cum este imaginea reflectată de un glob de sticlă? a. virtuală, răsturnată b. virtuală, micşorată c. virtuală, mărită d. reală, dreaptă e. reală, mărit C.9.67. Forţa cu care putem urca uniform un corp cu greutate de 6 N pe un plan fără frecare, înclinat la 30º, este: a. 6 N b. 10 N c. 3 N d. 12 N e. 2 N C.9.68. Care dintre mărimile fizice enumerate mai jos are unitate de măsură? a. coeficientul de frecare b. indicele de difracţie relativ c. mărirea liniară transversală d. intensitatea câmpului gravitaţional e. randamentul C.9.69. Unitatea de măsură pentru energia mecanică este: a. W b. J c. N d. V e. nu are C.9.70. Ordinea crescătoare a densităţii substanţelor A.apă B.aur C.mercur D.bioxid de carbon, este: a. DABC b. DBAC c. CBAD d. BACD e. ABCD C.9.71. Legile care descriu reţelele electrice poartă numele lui: a. Kirchhoff b. Ohm c. Newton d. Ampére e. Kelvin C.9.72. Sistemul de referinţă faţă de care un corp ce nu interacţionează cu nimic, efectuează mişcare rectilinie şi uniformă, se numeşte: a. sistem inerţial b. centru de greutate c. punct material d. sistem neinerţial e. centru de masă C.9.73. Primul reactor nuclear de la Cernavodă a fost dat în folosinţă în anul: a. 1986 b. 1970 c. 2006 d. 2011 e. 1996 C.9.74. Ştiinţa care se ocupă de studiul frecării se numeşte: 139

a. spectroscopie b. seismologie c. topologie d. tribometrie e. dinamică C.9.75. Ce alimentează cu energie telescopul spaţial Hubble? a. un reactor nuclear b. panouri solare c. un dinam d. un generator eolian e. un termocuplu C.9.76. Wattul se poate exprima cu ajutorul unităţilor de măsură fundamentale astfel: a. kg·m²/s b. kg·m²/s c. kg²·m/s³ d. kg·m/s³ e. kg·m²/s³ C.9.77. Ce este de fapt un LED? a. un fir conductor b. un bec colorat c. un condenzator d. o diodă luminescentă e. o triodă C.9.78. Exprimată în m/s², acceleraţia gravitaţională pe Lună, are valoarea: a. 0.6 b. 22.5 c. 9.8 d. 3.2 e. 1.6 C.9.79. O altă denumire a schimbării stării de agregare este: a. variaţia temperaturii b. transformare de fază c. transfer de căldură d. electrizare e. rezonanţă C.9.80. Ce culoare are raza de lumină care deviază cel mai mult la trecerea printr-o prismă optică? a. roşie b. galbenă c. violetă d. verde e. Albă C.9.81. La ce oră a răsărit azi Soarele ? a. 4h 52min b. 5h 22min c. 5h 52min d. 6h 22min e. 6h 52min C.9.82. Cine a efectuat în urmă cu 50 de ani, la 12 aprilie, primul zbor în cosmos cu naveta spaţială Vostok-1? a. Iuri Gagarin b. Neil Armstrong c. Farkas Bertalan d. Dumitru Prunariu e. Laica Sabaka C.9.83. În anul 2004, Pater Irenaeus a fost desemnat post mortem "Cetăţean de onoare al municipiului Oradea". La câţi ani de la naşterea sa se întâmpla acest lucru? a. 100 b. 90 c. 75 d. 120 e. 150 C.9.84. Câţi ani a predat matematică şi fizică Pater Irenaeus la Oradea? a. 23 b. 33 c. 27 d. 45 e. 10 C.9.85. Mirajul optic apare datorită fenomenului de: a. dispersie b. reflexie totală c. polarizare d. reflexie e. absorbţie C.9.86. Indicele de refracţie al diamantului este de: a. 2,00 b. 1,3 c.1,5 d. 1 e. 2,42 C.9.87. Aparent, stelele au poziţii diferite de cele reale datorită: a. absorbţiei b. reflexiei c. culorii lor d. refracţiei atmosferice e. difracţiei 140

C.9.88. Obiectivele Zoom sunt instrumente optice cu: a. oglinzi b. distanţă focală variabilă c. polarizori optici d. prismă e. reţea de difracţie C.9.89. Viteza luminii în vid este: a.300.000.000 m/s b. 300.000 km/h c.300.000 m/s d. 300 m/s e.20.000 km/min C.9.90. Un obiect situat la o distanţă egală cu dublul distanţei focale a unei lentile convergente va avea imaginea : a. virtuală b. în focarul imagine c. la infinit d. în centrul optic e. la dublul distanţei focale C.9.91. Galilei a observat pentru prima dată Luna printr-un telescop în anul: a.1980 b. 1756 c.1200 d. 1609 e.1530 C.9.92. Pricipiile mecanicii clasice au fost enunţate prima dată de: a. Arhimede b. Copernic c. Galilei d. Einstein e. Newton C.9.93. Acceleraţia în mişcarea în câmp gravitaţional omogen este: a. 9,8 m/s b. dependentă de corp c. constantă d. crescătoare e. 10 km/h C.9.94. Radarul de circulaţie înregistrează întotdeauna: a. viteza momentană b. viteza maximă c. timpul d. viteza medie e. acceleraţia C.9.95. Secundarul unui ceas are o perioadă de: a. 12 s b. 12 h c. 60 min d. 1s e. 60 s C.9.96. Reculul armelor este rezultatul forţei: a. de inerţie b. de reacţiune c. elastice d. de greutate e. centripete C.9.97. Forţa de frecare este datorată: a. masei b. vitezei c. greutăţii d. asperităţilor e. mărimii suprafeţelor C.9.98. Dacă o maşină înaintează spre nord şi frânează, forţa de frecare va fi orientată spre: a. sud b. nord c. est d. nu are orientare e. vest C.9.99. În 1797 cel care a măsurat forţa de atracţie gravitaţională între două sfere a fost: a. Copernic b. Galilei c. Einstein d. Newton e. Cavendish C.9.100. Introducerea heliocentrismului în 1543 se datorează lui: a. Arhimede b. Einstein c. Copernic d. Newton e. Galilei C.9.101. Planeta studiată de Kepler a fost: a. Venus b. Mercur c. Uranus d. Saturn e. Marte 141

C.9.102. Legile valabile şi astăzi pentru studiul mişcării planetelor poartă numele lui: a. Kepler b. Einstein c. Copernic d. Newton e. Galilei C.9.103. Un copil de 42 kg, ţine în braţe câinele cu greutatea de 15 N şi se urcă pe cântar. Acesta va indica: a. 43.5 N b. 43.5 kg c. 40.5 kg d. 40.5 N e. 42 kg C.9.104. Imaginea unui obiect într-o lentilă convergentă nu poate fi niciodată: a. virtuală, mărită b. reală, micşorată c. reală, răsturnată d. virtuală, micşorată e. reală, mărită C.9.105. Se aruncă în sus pe verticală un corp cu viteza v de pe suprafaţa Pământului. Înălţimea maximă atinsă de corp este: a. v/g b. v/2g c. v²/2g d. v²/4g e. v²/8g C.9.106. Dintre mărimile fizice enumerate mai jos, doar aceasta singură nu are unitate de măsură: a. energia mecanică b. densitatea c. convergenţa d. acceleraţia gravitaţională e. randamentul C.9.107. Viteza unui corp cu masa egală cu unitatea în SI, în momentul în care energia sa cinetică este de 50 J, are valoarea: a. 100 m/s b. 2 m/s c. 1 m/s d. 5 m/s e. 10 m/s C.9.108. Unitatea de măsură a modulului de elasticitate Young coincide cu unitatea de măsură pentru: a. presiune b. forţă c. alungire relativă d. constantă elastică e. acceleraţie C.9.109. Singurul botanist al cărui nume îl poartă un fenomen termodinamic pe care chiar el l-a descoperit este: a. Thomson b. Celsius c. Newton d. Brown e. Kelvin C.9.110. Un corp cade liber de la o înălţime H. Se neglijează forţele de rezistenţă. La jumătatea înălţimii H, energia cinetică reprezintă următorul procent din energia iniţială a corpului: a. 20% b. 100% c. 150% d. 50% e. 25% C.9.111. Ce valoare are unghiul format de două forţe egale cu acelaşi punct de aplicaţie, a căror rezultantă are modulul egal cu modulul forţelor date? a. 180° b. 120° c. 90° d. 60° e. 0° C.9.112. Câţi ani ar avea, în 2013, ”părintele” teoriei relativităţii? a. 73 b. 93 c. 153 d. 113 e. 134 C.9.113. Accidentul de la centrala atomică de la Cernobîl a avut loc în 26 aprilie 1986. În ce ţară se află azi Cernobîl? a. Rusia b. Slovacia c. Ucraina d. Estonia e. Lituania 142

C.9.114. Joule-ul se poate exprima cu ajutorul unităţilor de măsură fundamentale astfel: a. kg·m²/s b. kg·m²/s² c. kg²·m/s³ d. kg²·m/s² e. kg·m²/s³ C.9.115. În timpul alunecării în jos pe un plan înclinat fără frecare, viteza unui corp : a. creşte b. scade c. nu se modifică d. îşi modifică doar direcţia e. are valoarea 0 C.9.116. În timpul alunecării în jos pe un plan înclinat fără frecare, acceleraţia unui corp : a. creşte b. scade c. nu se modifică d. îşi modifică doar direcţia e. are valoarea 0 C.9.117. În 1905, Robert Koch a primit premiul Nobel pentru descoperirea bacilului ce provoacă tuberculoza. Această descoperire nu ar fi fost posibilă fără următorul instrument optic: a. binoclu b. aparat fotografic c. lupă d. microscop e. telescop C.9.118. Datorită în primul rând lui Einstein, există în fizică un an aşa numit ”Annus Mirabilis”, adică anul: a. 1944 b. 1879 c. 1921 d. 1900 e. 1905 C.9.119. Dintre planetele următoare ale sistemului nostru solar, aceasta are cei mai mulţi sateliţi : a. Jupiter b. Saturn c. Venus d. Neptun e. Marte C.9.120. Principalul gaz din atmosfera lui Venus şi Marte este: a. monoxid de carbon b. oxigen c. dioxid de carbon d. heliu e. hidrogen C.9.121. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? (2013) a. 168 b. 159 c. 148 d. 188 e. 178 C.9.122. În ce oraş universitar şi-a susţinut lucrarea de doctorat Pater Irenaeus ? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin Clasa a X-a C.10.1. În ce ţară a trăit Ohm? a. Anglia b. Austria c. Olanda d. Germania e. Italia C.10.2. Cea mai importantă invenţie atribuită lui Pater Irenaeus a fost: a. dinamul b. dinamita c. dinamometrul d. telegraful fără fir e. electroscopul C.10.3. Dacă o placă de cupru şi una de zinc sunt înfipte într-o lămâie şi, între ele, un miliampermetru indică existenţa unui curent electric, lămâia are rolul de: a. anod b. catod c. electrolit d. anion e. cation 143

C.10.4. Care dintre următoarele nu este unitate de măsură pentru presiune? a. Pa b. torr c. hPa d. Nm e. Mbar C.10.5. Pe litoral, în timpul zilei, bate mereu vântul. Din ce direcţie? a. dinspre nord b. din direcţia Soarelui c. dinspre mare d. dinspre uscat e. depinde de faza Lunii C.10.6. Ce naţionalitate a avut savantul care a determinat numărul π cu o precizie de 7 zecimale? a. chinez b. egiptean c. arab d. grec e. roman C.10.7. Craterele de pe Lună se văd pentru că pe Lună: a. plouă abundent b. nu este atmosferă c. se găsesc pe partea neluminată d. sunt erupţii vulcanice dese e. gravitaţia este de şase ori mai mică decât pe Pământ C.10.8. Distanţa de la Pământ la centrul galaxiei este de aproximativ: a. 15 ani lumină b. 310 ani lumină c. 1300 ani lumină d. 3200 ani lumină e. 2600 ani lumină C.10.9. Dacă presiunea atmosferică scade brusc, ne putem aştepta la: a. scăderea temperaturii b. creşterea temperaturii c. vreme ploioasă d. vreme senină e. eclipsă de Lună C.10.10. Aparatul care înregistrează semnalele electrice ale inimii este: a. EKG b. EEG c. EEFG d. CT e. * C.10.11. Care este elementul cu proprietăţi semiconductoare? a. S b. Si c. Sn d. Pt e. * C.10.12. În ce an a călcat prima dată omul pe Lună? a. 1992 b. 1982 c. 1969 d. 1998 e. * C.10.13. Unitatea de măsură a inductanţei este : a. Wb b. C c. H d. T e. * C.10.14. Şuntul este: a. unitate de măsură b. dielectric c. rezistor d. inductiv e. * C.10.15. Unitatea de măsură a tensiunii este: a. 1 Ah b. 1 Ws c. 1 J/C d. 1 A/s e. * C.10.16. Scopul unei punţi Wheatstone este: a. economisirea de energie b. echilibrare c. contact cu condensator d. măsurare e. * C.10.17. Care din următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. microscop b. spectroscop c. stetoscop d. telescop e. endoscop C.10.18. Care este ordinea cronologică, după anul naşterii, a următorilor: A. Newton B. Einstein C. Aristotel D. Thales E. Galilei?

144

a. CBADB b. DCAEB c. CBABD d. DCEAB e. BCABD C.10.19. Dintre următoarele, care a fost inventat primul? a. motorul electric b. electromagnetul c. aparatul foto d. motorul Otto e. locomotiva cu aburi C.10.20. Instrumentul de măsură destinat măsurării unghiurilor se numeşte: a. telemetru b. radianmetru c. ionometru d. goniometru e. parametru C.10.21. În ce an s-a fabricat primul circuit integrat? a. 1922 b. 1942 c. 1958 d. 1968 e. 1988 C.10.22. Cuvântul „electron” înseamnă: a. frecare b. chihlimbar c. sarcinǎ d. fulger e. diamant C.10.23. Unitatea de măsură a permitivităţii electrice relative este: a. farad b. Nm/C c. Hz d. C/s e. nu are C.10.24. Acum cîteva zile, Barack Obama a cerut ca, pe 100 km, consumul maxim de combustibil să nu depăşească (15 mai 2010): a. 10 l b. 5 l c. 8,5 l d. 6,5 l e. 12 l C.10.25. Unitatea de măsură a a intensităţii câmpului electric este: a. As b. C/s c. Nm d. nu are e. N/C C.10.26. Câmpul electrostatic este: a. dielectric b. monopolar c. izotrop d. conservativ e. omogen C.10.27. Intensitatea câmpului electric în interiorul unui conductor izolat ideal este: a. infinită b. zero c. nedeterminabilǎ d. maximǎ e. minimǎ C.10.28. Diferenţa de potenţial între două puncte de pe suprafaţa unui conductor în echilibru electrostatic este: a. dependentă de distanţa b. nedeterminabilă c. maximă d. zero e. minimă C.10.29. Efectul de vârf cauzează: a. focul lui Elm b. inducţia electromagnetică c. fata morgana d. capacitate e. trăznetul C.10.30. Un nucleu de He care se mişcă între armăturile unui condensator plan încărcat a. se opreşte b. se descompune c. deviază spre – d. deviază spre + e. nu deviază C.10.31. În cazul unui circuit electric închis poate fi măsurată: a. t.e.m. b. rezistenţa internă c. rezistenţa totală d. tensiunea internă e. tensiunea la borne 145

C.10.32. Cine a formulat principiul de funcţionare al dirijabilului Zeppelin? a. Thales b. Arhimede c. Ohm d. Zeppelin e. Bernoulli C.10.33. Membrana celulei organismului uman funcţionează ca şi: a. conductor b. izolator c. antenă d. electromagnet e. condensator C.10.34. Puterea unei spirtiere este maximă dacă culoarea flăcării este: a. galbenă b. incoloră c. roşie d. albastră e. intensă C.10.35. Din ce an se folosesc becurile electrice pentru iluminarea străzilor Oradiei? a. 1881 b. 1903 c. 1912 d. 1920 e. 1931 C.10.36. Numele cui îl poartă, în zilele noastre, şcoala la care a fost profesor Károly József Irenaeus? a. Emanuil Gojdu b. Partenie Cosma c. Ady Endre d. Mihai Eminescu e. Iosif Vulcan C.10.37. Care dintre următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. Heron b. Watt c. Stephenson d. Diesel e. Fulton C.10.38. Care este ordinea corectă, după anul naşterii, a următorilor: A. Newton B. Einstein C. Aristotel D. Thales E. Galilei? a. CBADB b. DCAEB c. CBABD d. DCEAB e. BCABD C.10.39. Cine nu a fost contemporan cu Pater Irenaeus? a. Einstein b. Edison c. Kelvin d. Ampere e. Marconi C.10.40. Fenomenul care stă la baza încălzirii centrale este: a. conducţia b. convecţia c. radiaţia d. izolaţia e. aberaţia C.10.41. În ce an a fost fabricat primul transformator? a. 1922 b. 1942 c. 1885 d. 1968 e. 1988 C.10.42. Cuvântul „electron” înseamnă: a. particulă b. chihlimbar c. ambră cenuşie d. pietricică e. diamant C.10.43. Unitatea de măsură a permitivităţii electrice relative este: a. farad b. Nm/C c. Hz d. C/s e. nu are C.10.44. Cea mai curată sursă energetică folosită în zilele noastre este: a. celula energetică b. hidrocentrala c. termocentrala d. bateria e. centrala nucleară C.10.45. Unitatea de măsură a intensităţii câmpului electric este: a. As b. C/s c. Nm d. nu are e. N/C C.10.46. Domeniul de activitate preferat al lui Faraday a fost: a. electrocinetica b. electrostatica c. electromagnetismul d. electrodinamica e. electronica C.10.47. Temperatura lavei în timpul unei erupţii este de aproximativ: 146

a. 100ºC b. 300ºC c. 1300ºC d. 3000ºC e. 5000ºC C.10.48. Temperatura în centrul Pământului este de aproximativ: a. 1000ºC b. 2000ºC c. 1300ºC d. 3000ºC e. 6000ºC C.10.49. Fulgerul nu are efect: a. caloric b. magnetic c. biologic d. electrochimic e. mecanic C.10.50. Un rezistor poate fi: a. ohmic b. voltaic c. capacitiv d. inductiv e. feromagnetic C.10.51. Unitatea de măsură A·s se foloseşte pentru: a. t.e.m. b. intensitatea câmpului c. sarcina electrică d. puterea e. tensiunea la borne C.10.52. Transmiterea unei imagini prin cablu peste Ocean este posibilă din anul: a. 1912 b. 1922 c. 1950 d. 1982 e. 2005 C.10.53. Păsările care se aşează pe cablurile electrice nu sunt în pericol, fiindcă picioarele lor sunt: a. lungi b. uscate c. aproape d. izolatoare e. neutre C.10.54. La ce oră a răsărit azi Soarele ? (15 mai 2010) a. 4.11 b. 5 c. 5.49 d. 6.35 e. 7 C.10.55. Care din următoarele nume nu se potriveşte cu celelalte? a. Heron b. Watt c. Stephenson d. Diesel e. Fulton C.10.56. Care este ordinea corectă, după anul naşterii, a următorilor oameni de ştiinţă: A.Newton B.Einstein C.Aristotel D.Thales E.Galilei? a. CBADB b. DCAEB c. CBABD d. DCEAB e. BCABD C.10.57. Care element radioactiv radiază de 3 milioane de ori mai intens, decât uraniul? a. poloniul b. radiul c. radonul d. cesiul e. iodul C.10.58. Parsecul, ca unitate de lungime atronomică, exprimat în ani lumină, are valoarea : a. 10 b. 0.1 c. 100 d. 3.26 e. 4.65 C.10.59. Ce au descoperit Arno Penzias şi Robert Wilson în 1965? a. neutrinii b. fuziunea nucleară c. radiaţia cosmică de fond d. gaura în stratul de ozon e. încălzirea globală C.10.60. Cantitatea de sarcină a 1020 electroni este: a. 1,6 C b. 160 C c. 1 C d. 16 C e. 2011 C C.10.61. La câţi ani lumină distanţă se află sistemul nostru solar de marginea mai apropiată a galaxiei? a. 100000 b. 70000 c. 30000 d. 150 e. 1 147

C.10.62. Ce animale au fost folosite de primarul din Magdeburg în celebra demonstraţie a presiunii atmosferice în anul 1654? a. vaci b. cai c. bivoli d. câini e. găini C.10.63. Ce putere dezvoltă un om care ridică un corp cu masa de 10 kg la înălţimea de 2 m în 4 s? a. 5 W b. 500 W c. 800 W d. 0,5 W e. 50W C.10.64. Randamentul unui circuit simplu în care rezistenţa internă şi cea exterioară sunt egale, este de: a. 0.25 b. 1 c. 0.5 d. 0 e. 0.75 C.10.65. Din ce cantitate de minereu de uraniu au sintetizat soţii Curie 0,1 g clorură de radiu? a. 10 kg b. 100 kg c. 800 kg d. 8 tone e. 10 g C.10.66. Temperatura la suprafaţa Soarelui este: a. 1000 ºC b. 2000 ºC c. 1 000 000 ºC d. 15 000 000 ºC e. 6000 ºC C.10.67. Ce efect al fulgerului influenţează busola? a. caloric b. magnetic c. biologic d. electrochimic e. mecanic C.10.68. O calorie este egală cu: a. 0,2 J b. 4,18 J c. 736 J d. 1 J e. 1000 J C.10.69. Unitatea de măsură Ws se foloseşte pentru măsurarea: a. rezistenţei b. intensităţii câmpului c. energiei electrice d. puterii e. tensiunii la borne C.10.70. Cine a dat definiţia greutăţii specifice? a. Arhimede b. Heron c. al Kazini d. Pascal e. Joule C.10.71. Unde se află în Japonia centrala nucleară ce a suferit cele mai grave avarii în urma cutremului din 11 martie 2011? a. Hiroshima b. Tokio c. Cernobil d. Nagasaki e. Fukushima C.10.72. Legile care descriu reţelele electrice poartă numele lui: a. Kirchhoff b. Ohm c. Newton d. Ampére e. Kelvin C.10.73. În anul 2004, Pater Irenaeus a fost desemnat post mortem "Cetăţean de onoare al municipiului Oradea". La câţi ani de la naşterea sa se întâmpla acest lucru? a. 100 b. 90 c. 75 d. 120 e. 150 C.10.74. Câţi ani a predat matematică şi fizică Pater Irenaeus la Oradea? a. 23 b. 33 c. 27 d. 45 e. 10 C.10.75. Primul generator a fost construit de Robert Van der Graaf în anul: a. 1907 b. 1780 c. 1604 d. 1931 e. 1830 C.10.76. Primul electromagnet a fost construit de: a. Einstein b. Pauli c. Kirchhoff d. Ampere e. Ohm 148

C.10.77. Un bec cu incandescenţă este traversat de un curent de: a. 0,1-0,7A b.2A c. 1-2mA d.10-12A e.0A C.10.78. Într-un circuit simplu, intensitatea curentului de scurtcircuit este: a. descrescătoare b. 0 c. maximă d. minimă e. crescătoare C.10.79. În conductori metalici purtătorii de sarcină liberi sunt: a. cationii b. anionii c. golurile d. ionii e. electronii C.10.80. Bateria de acumulatori a unui automobil are tensiunea apropiată de a. 220 V b. 12 V c. 60 V d. 180 V e.1000 V C.10.81. În anul 1872 a fost publicată “Teoria matematică a circuitului electric ”de către: a. Einstein b. Iraeneus c. Faraday d. Ohm e. Ampere C.10.82. Un rezistor de rezistenţă mică montat în paralel cu un ampermetru se numeşte: a. rezistenţă adiţională b. şunt c. bec d. consumator e. baterie C.10.83. Filamentul de tungsten al becului unei lămpi adus la incandescenţă are temperatura: a. 4600°C b. 5200°C c. 2700°C d. 20°C e.180°C C.10.84. Contorul electric din apartamentele noastre înregistrează: a. energia electrică b. puterea electrică c. tensiunea electrică d. costul e. kW C.10.85. Unitatea de măsură folosită în practică pentru măsurarea energiei electrice este: a. KW b. Kg c. Nm d. J e. kWh C.10.86. La altitudini mari omul rezistă până la o presiune egală cu: a. 0,1atm b. 0,3 atm c. 0,9 atm d.1 torr e.0,03 atm C.10.87. Vaporii de apă sunt concentraţi în: a. troposferă b. stratosferă c. ionosferă d. atmosferă e. oceane C.10.88. Creşterea temperaturii mediului este însoţită de: a. furtună b. descărcări electrice c. vânt d. ploaie e. scăderea presiunii C.10.89. Scara absolută de temperatură este scara: a. Richter b. Fahrenheit c. Celsius d. Kelvin e. Reaumur C.10.90. Când ninge, temperatura mediului: a. scade b.creşte c. rămâne constantă d. variază aleator e. * C.10.91. La ieşirea din apă întotdeauna ne este: a. bine b. cald c. frig d. indiferent e. sete 149

C.10.92. Căderea liberă a corpurilor a fost studiată prima dată de: a. Galilei b. Newton c. Einstein d. Aristotel e. Arhimede C.10.93. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? (2012) a. 168 b. 158 c. 148 d. 188 e. 178 C.10.94. În ce oraş universitar şi-a susţinut lucrarea de doctorat Pater Irenaeus ? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.10.95. Care din următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. lucru mecanic b. căldură c. energie electrică d. energie potenţială e. masă C.10.96. Două corpuri de aceeaşi masă şi din acelaşi material se pun în contact termic. Dacă între temperaturile iniţiale există relaţia T2 = va avea 3·T1, după atingerea echilibrului termic, temperatura T valoarea: a. 2·T1 b. 4·T1 c. 5·T1 d. 1.5·T1 e. 2.5·T1 C.10.97. Unitatea de măsură a presiunii coincide cu unitatea de măsură în S.I. pentru: a. volum b. forţă c. numărul lui Avogadro d. constantă elastică e. modulul lui Young C.10.98. Un sistem termodinamic nu schimbă căldură cu exteriorul, dacă peretele său este: a. metalic b. translucid c. din sticlă d. adiabatic rigid C.10.99. Un quark nu poate avea niciodată a. culoare b. aromă c. paritate d. şarm e. miros C.10.100. În cazul motorului Otto, se efectuează lucru mecanic în următorul timp: a. admisie b. compresie c. aprindere şi detentă d. evacuare e. timpul cinci C.10.101. SpaceShipOne este numele primei navete spaţiale particulare, care a efectuat prima sa călătorie în anul: a. 1990 b. 2004 c. 2011 d. 1999 e. 2009 C.10.102. Randamentul unui circuit simplu este de 50%. Între rezistenţa internă (r) şi cea externă (R) există următoarea relaţie: a. r = 2R b. 2r = R c. 4r = R d. r = R e. r = 4R C.10.103. Descoperirea experimentală a electronului în 1897 se leagă de numele următorului fizician: a. Thomson b. Chadwick c. Einstein d. Röntgen e. Marie Curie C.10.104. Intensitatea curentului de scurtcircuit al unui circuit simplu cu rezistenţa internă de 2Ω, este 50A. Tensiunea electromotoare are valoarea: a. 25 V b. 50 V c. nu se poate calcula d. 0.04 V e. 100 V 150

C.10.105. Dacă pe parcursul unei transformări izoterme a unui gaz ideal, i se dublează presiunea, atunci volumul său: a. nu se schimbă b. creşte de 4 ori c. scade de 4 ori d. se dublează e. Se înjumătăţeşte C.10.106. Dacă un corp aflat la 20°C este încălzit cu 107°C, atunci: temperatura sa (exprimată în unităţi ale S.I.) va fi de: a. 300 ºC b. 400 ºC c. 400 K d. 300 K e. 500 K C.10.107. În 32 kg de oxigen se află următorul număr de moli: a. 0.5 b. 1000 c. 10 d. 500 e. 1 C.10.108. Se leagă în paralel 4 rezistenţe identice, fiecare de 10 Ω.

Rezistenţa echivalentă a acestora este de: a. 10 Ω b. 40 Ω c. 2.5 Ω d. 25 Ω e. 0.4 Ω C.10.109. Singurul botanist al cărui nume îl poartă un fenomen termodinamic pe care chiar el l-a descoperit este: a. Otto b. Mendeleev c. Faraday d. Diesel e. Brown C.10.110. Lupa este o: a. oglindă concavă b. oglindă convexă c. lentilă divergentă d. lentilă convergentă e. prismă optică C.10.111. Imaginea unui obiect într-o oglindă concavă nu poate fi niciodată a. virtuală, mărită b. reală, micşorată c. reală, răsturnată d. reală, mărită e. virtuală, micşorată C.10.112. Numele cărui om de ştiinţă nu îl poartă nici o unitate de măsură a vreunei mărimi fizice? a. Kirchhoff b. Faraday c. Curie d. Ampére e. Volta C.10.113. În anul 2004, Pater Irenaeus a fost desemnat post-mortem "Cetăţean de onoare al municipiului Oradea". La câţi ani de la moartea sa se întâmpla acest lucru? a. 100 b. 90 c. 75 d. 50 e. 60 C.10.114. În ce oraș universitar şi-a susţinut lucrarea de doctorat Pater Irenaeus ? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin Clasa aXI-a C.11.1. Pe vreme toridă ceasornicul cu pendul întârzie datorită: a. dilatării acelor b. scăderii densităţii greutăţilor c. alungirii pendulului d. radiaţiilor ultraviolete e. scăderii umidităţii aerului C.11.2. Condiţia ca fenomenul de interferenţă să aibă loc este: a. diferenţa de fază b. coerenţa c. difracţia d. egalitatea pulsaţiilor e. nu este condiţionat 151

C.11.3. Emisferele din Magdeburg nu se despart datorită diferenţei de: a. temperatură b. masă c. greutate d. presiune e. nivel C.11.4. Cine a determinat, pentru prima dată, viteza de propagare a luminii în 1849, cu metoda roţilor dinţate ce-i poartă numele? a. Lorentz b. Einstein c. Maxwell d. Michelson şi Morley e. Fizeau C.11.5. Caracteristica unui acumulator se poate exprima în A·h. Unitatea de măsură corespunzătoare în S. I. este: a. A/s b. A min c. C d. V e. W C.11.6. Cine a descoperit cauciucul? a. Pirelli b. Goodyear c. Faraday d. Franklin e. Maxwell C.11.7. Temperatura pe suprafaţa Soarelui este de: a. 600°C b. 1200 °C c. 3800 °C d. 5700 °C e. 6800 °C C.11.8. Cuvântul FIZICA este de origine greacă şi înseamnă: a. ştiinţă b. divinitate c. natură d. gândire e. cercetare C.11.9. În cursul fierberii, temperatura unui lichid: a. creşte b. scade c. rămâne constantă d. oscilează e. nu poate fi măsurată C.11.10. Cele mai importante publicaţii ale lui Károly József Irenaeus sunt legate de: a. comportarea atomilor b. propagarea undelor electromagnetice c.magnetismul terestru d. dinamica fluidelor e.optica geometrică C.11.11. Cine a făcut experienţe cu muşchi de broască? a. Galvani b. Volta c. Newton d. Celsius e. Brown C.11.12. În ce constelaţie se găseşte Steaua Polară? a. Ursa Mare b. Orion c. Pegas d. Ursa Mică e. Dragonul C.11.13. Care este cauza tunetelor? a. ciocnirea a doi nori b. dilatarea termică a aerului c. contracţia termică a aerului d. vremea ploioasă e. eclipsa de Lună C.11.14. Găseşte ce nu se potriveşte! a. mmHg b. Pa c. atm d. J e. bar C.11.15. Ce semnificaţie avea termenul flogiston în fizica secolului XIX? a. momentul cinetic b. fluxul magnetic c. fluxul electric d. energia termică e. acceleraţia C.11.16. Motorul Wankel este un motor: a. electric sincron b. electric asincron c. în doi timpi d. termic cu piston rotativ e. eolian 152

C.11.17. Aparatul care foloseşte sunetul este: a. spectroscopul b. stetoscopul c. diascopul d. osciloscopul e. * C.11.18. Dacă lungimea unui pendul gravitaţional creşte de 4 ori, perioada lui creşte de: a. 6 ori b. 2 ori c. 5 ori d. 10 ori e. * C.11.19. Sonarul măsoară: a. intensitatea sunetului b. intensitatea luminii c. distanţa d. câmpul magnetic e. * C.11.20. Particulele unui val de apă în ocean efectuează o mişcare: a. uniformă b. oscilatorie c. circulară d. haotică e. * C.11.21. Magnitudinea, pe scala Mercalli (MKS), a unui cutremur care produce deteriorări în construcţii, este de cel puţin: a. 3 b. 5 c. 7 d. 9 e. * C.11.22. Ce ai de făcut în timpul unui cutremur puternic? a. te aşezi b. rămâi calm c. alergi spre ieşire d. te sprijini de perete e. * C.11.23. Unele corzi de chitară sunt înfăşurate cu o sârmă subţire pentru: a. micşorarea frecvenţei b. mărirea frecvenţei c. scăderea intensităţii d. amplificarea intensităţii e. * C.11.24. Valoarea pragului de durere este de aproximativ: a. 70 dB b. 100 dB c. 130 dB d. 160 dB e. * C.11.25. Înălţimea sunetului emis de un avion care se apropie de noi: a. scade b. e constantă c. vibrează d. creşte e. * C.11.26. Care dintre următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. microscop b. spectroscop c. stetoscop d. telescop e. endoscop C.11.27. O furnică se deplasează spre o oglindă convexă cu viteza de 30 cm/s. Dacă, iniţial, aceasta se găseşte la distanţa de 0,6 m de oglindă, după cât timp se va întâlni cu imaginea ei? a. 1s b. 2s c. 3s d. 4s e. niciodată C.11.28. Ce a demonstrat Foucault prin experienţa efectuată în anul 1851? a. constanta atracţiei universale b. acceleraţia gravitaţională c. rotaţia Pământului d. revoluţia Pământului e. solstiţiul C.11.29. Cine a inventat antena? a. Hertz b. Popov c. Marconi d. Irenaeus e. Faraday C.11.30. Care dintre următoarele nu este caracteristica ultrasunetelor? a. deranjează urechea b. nu sunt dăunătoare c. sfarmă piatra d. se propagă rectiliniu e. se reflectă 153

C.11.31. Cum se numeşte o fotografie tridimensională? a. telegramă b. pictogramă c. spectrogramă d. hologramă e. stereogramă C.11.32. Cui se datorează sistemul de ecuaţii pentru undele electromagnetice? a. Faraday b. Hertz c. Einstein d. Bernoulli e. Maxwell C.11.33. Lungimea de undă pentru care ochiul uman are sensibilitate maximă este: a. 550 nm b. 381 nm c. 612 nm d. 980 nm e. 680 nm C.11.34. Unitatea de măsură a intensităţii luminoase este: a. 1 lx b. 1 sr c. 1 cd*sr d. 1 cd e. 1 lm C.11.35. Cine a reuşit, pentru prima dată, să măsoare viteza luminii cu instrumente terestre? a. Michelson b. Morley c. Fermi d. Fizeau e. Snell C.11.36. Instrumentul de măsură destinat măsurării unghiurilor se numeşte: a. telemetru b. radianmetru c. ionometru d. goniometru e. parametru C.11.37. În cazul unui fascicul de lumină larg, condiţia de stigmatism nu este satisfăcută. Cauza fenomenului este: a. aberaţia sferică b. aberaţia geometrică c. aberaţia cromatică d. coma e. paraxialitatea C.11.38. Diafragma aparatului de fotografiat influenţează: a. adâncimea de câmp b. sensibilitatea cromatică c. rezoluţia d. deschiderea unghiulară e. saturaţia culorilor C.11.39. Difracţia luminii este dovada a. caracterului corpuscular b. caracterului ondulatoriu c. aberaţiei cromatice d. dispersiei e. absorbţiei C.11.40. Ale cui principii au fost acceptate de la începuturi de către biserica catolică? a. Aristotel b. Arhimedes c. Galilei d. Newton e. Einstein C.11.41. În ce an a fost fabricat primul circuit integrat? a. 1922 b. 1942 c. 1958 d. 1968 e. 1988 C.11.42. Cine a fost premiat cu premiul Nobel pentru holografie? a. Chandra Bose b. Enrico Fermi c. Hideki Yukawa d. Gabor Denes e. Werner Heisenberg C.11.43. Din ce an se folosesc becurile electrice pentru iluminarea străzilor Oradiei? a. 1881 b. 1903 c. 1912 d. 1920 e. 1931 154

C.11.44. Din ce an se organizează Concursul de fizică şi inventică Károly József Irenaeus? a. 2004 b. 2005 c. 2006 d. 2007 e. 2008 C.11.45. Ce nume poartă, în zilele noastre, şcoala la care a fost profesor Károly József Irenaeus? a. Emanuil Gojdu b. Partenie Cosma c. Ady Endre d. Mihai Eminescu e. Iosif Vulcan C.11.46. Cine nu a fost contemporan cu Pater Irenaeus? a. Einstein b. Edison c. Kelvin d. Ampere e. Marconi C.11.47. Aproximaţia utilizată în optica geometrică poartă numele lui: a. Newton b. Gauss c. Fresnel d. Galilei e. Descartes C.11.48. Aparatul de fotografiat a fost brevetat în anul: a. 1783 b. 1914 c. 1941 d. 1839 e. 1969 C.11.49. Cine a inventat antena? a. Hertz b. Popov c. Marconi d. Irenaeus e. Faraday C.11.50. Aparatul folosit pe submarine pentru orientare se numeşte: a. Lydar b. Radar c. Sonar d. Interferometru e. Polariscop C.11.51. Condiţia formării undelor staţionare este: a. convergenţa b. coerenţa c. conjuncţia d. coplanaritatea e. concentraţia C.11.52. Radiaţia gamma este formată din: a. electroni b. protoni c. fotoni d. ioni e. neutroni C.11.53. În ce an a facut Charles K. Kao descoperirea pentru care, în 2009, a primit premiul Nobel? a. 1940 b. 1955 c. 1966 d. 1977 e. 1988 C.11.54. Undele seismice au caracter: a. termic b. electric c. electromagnetic d. mecanic e. optic C.11.55. În ce an a fost explorată suprafaţa Lunii cu ajutorul unui aparat radar? a. 1935 b. 1946 c. 1956 d. 1972 e. 1998 C.11.56. Funcţionarea spectroscopului are la bază: a. interferenţa b. difracţia c. dispersia d. polarizarea e. reflexia C.11.57. Fenomenul cel mai des folosit pentru vizionarea filmelor în 3D este: a. interferenţa b. difracţia c. dispersia d. polarizarea e. reflexia C.11.58. Cea mai vestită fabrică de sticlă optică a fost construită la: 155

a. Jena b. Halle c. Frankfurt d. Yale e. Toledo C.11.59. Difracţia luminii este dovada: a. caracterului corpuscular b. caracterului ondulatoriu c. aberaţiei cromatice d. dispersiei e. absorbţiei C.11.60. Prima fotografie color a fost realizată în anul: a. 1790 b. 1872 c. 1918 d. 1944 e. 1982 C.11.61. Primul aparat de fotografiat complet automatizat a fost construit în anul: a. 1822 b. 1914 c. 1959 d. 1992 e. 2004 C.11.62. Transmiterea unei imagini prin cablu peste Ocean este posibilă din anul: a. 1912 b. 1922 c. 1950 d. 1982 e. 2005 C.11.63. Din ce an circulă tramvaiele în Oradea? a. 1891 b. 1906 c. 1920 d. 1932 e. 1944 C.11.64. Un radian este aproximativ: a. 3,14° b. 57,29° c. 180° d. 1,57° e. 45° C.11.65. Principiul de funcţionare al transformatorului se bazează pe: a. inducţie electromagnetică b. efect fotoelectric c. efect Oersted d. interacţiune gravitaţională e. efect Joule C.11.66. Dacă în cazul unei unde se poate evidenţia polarizarea, atunci această undă nu poate fi decât a. longitudinală b. plană c. de torsiune d. transversală e. amortizată C.11.67. Ce fel de sunete folosesc balenele pentru a comunica? a. ultrasunete b. infrasunete c. semisunete joase d. semisunete înalte e. nu există aşa ceva C.11.68. Randamentul unui circuit simplu în care rezistenţa internă şi cea exterioară sunt egale, este de: a. 0.25 b. 1 c. 0.5 d. 0 e. 0.75 C.11.69. Legile electrolizei au fost stabilite de: a. Maxwell b. Ampere c. Faraday d. Ohm e. Kirchhoff C.11.70. Printr-o coardă elastică infinită se propagă o undă. Dacă distanţa dintre un minim şi maximul învecinat este 0,6 m, lungimea de undă are valoarea: a. 30 cm b. 60 cm c. 120 cm d. 15 cm e. 20 cm C.11.71. Tensiunea industrială are valoarea de : a. 380 b. 220 c. 110 d. 20000 e. 600 C.11.72. Într-un circuit simplu la funcţionarea în gol, rezistenţa exterioară: 156

a. este mai mică decât cea internă b. este egală cu cea internă c. →∞ d. nu se poate determina e. devine 0 C.11.73. Fenomenul cel mai des folosit pentru vizionarea filmelor in 3D este: a. interferenţa b. difracţia c. dispersia d. polarizarea e. reflexia C.11.74. Ce ordin de mărime are frecvenţa cuptorului cu microunde? a. MHz b. µHz c. THz d. kHz e. GHz C.11.75. Unde se află, în Japonia, centrala nucleară care a suferit cele mai grave avarii, în urma cutremului din 11 martie 2011? a. Hiroshima b. Tokio c. Cernobâl d. Nagasaki e. Fukushima C.11.76. Nu există astfel de condensator electric: a. plan b. sferic c. linear d. cilindric e. variabil C.11.77. Voltul se poate exprima cu ajutorul unităţilor de măsură fundamentale astfel: a. kg·m²/A·s b. kg·m²/A·s³ c. kg·m²/A·s³ d. kg²·m²/A·s³ e. kg·m²/A·s C.11.78. Care dintre mărimile fizice enumerate mai jos are unitate de măsură? a. permeabilitatea magnetică relativă b. indicele de difracţie relativ c. mărirea liniară d. intensitatea câmpului electric e. randamentul C.11.79. Nu există astfel de motor termic: a. Otto b. Diesel c. Heron d. Watt e. Joule C.11.80. Ce frecvenţă are sunetul la: a. 640 Hz b. 440 Hz c. 340 Hz d. 820 Hz e. 50 Hz C.11.81. Ce literă sau semn nu apare în formula celebră (echivalenţa dintre masă şi energie) a lui Einstein? a. m b. c c. E d. L e. = C.11.82. În anul 2004, Pater Irenaeus a fost desemnat post mortem "Cetăţean de onoare al municipiului Oradea". La câţi ani de la naşterea sa se întâmpla acest lucru? a. 100 b. 90 c. 75 d. 120 e. 150 C.11.83. Câţi ani a predat matematică şi fizică Pater Irenaeus la Oradea? a. 23 b. 33 c. 27 d. 45 e. 10 C.11.84. Ruperea podului de pe Main, ca urmare a traversării în cadenţă a unei trupe, a avut loc în anul: a. 1298 b. 1000 c. 1680 d. 1850 e. 1900 C.11.85. Care este frecvenţa proprie de vibraţie a capului omenesc? a. 180Hz b. 100KHz c. 20 Hz d. 2000Hz e. 1200Hz C.11.86. Care este frecvenţa mersului obişnuit al omului?

157

a. 180KHz b. 1,3Hz c. 2,7 Hz d. 20Hz e. 1860Hz C.11.87. Care este viteza sunetului în aer la temperatura de 20°C şi presiunea de 1atm? a. 2000 m/s b. 110m/s c. 320 m/s d. 340 m/s e. 1000km/s C.11.88. Ce magnitudine, pe scara Richter, corespunde unui cutremur care produce panică şi distrugeri? a. 6-7 b. 1-2 c. 10-11 d. 13-14 e. 3-4 C.11.89. Câte cutremure se produc anual, în medie în România? a. 16 b. 10 c. 500 d. 2000 e. 2 C.11.90. Care este durata minimă a unui sunet care poate fi înregistrat de urechea umană? a. 1 min b. 1 s c. 0,5 s d. 20 s e. 0,05 s C.11.91. Care este mamiferul care percepe sunete cu frecvenţa cuprinsă între 150 şi 150.000 Hz? a. pisică b. delfin c. câine d. porc e. elefant C.11.92. Care este nota muzicală care are frecvenţa de 440 Hz? a. do2 b. la3 c. fa3 d. si2 e. re2 C.11.93. Care este pragul la care intensitatea acustică devine nocivă? a. 200 dB b. 2 dB c. 80 dB d. 18 dB e. 40 dB C.11.94. Prin ce se face comunicarea elefanţilor pe distanţe de ordinul kilometrilor? a. infrasunete b. sunete c. unde electromagnetice d. ultrasunete e. lumină C.11.95. Cu ce funcţionează aparatul medical numit ecograf ? a. infrasunete b. sunete c. unde electromagnetice d. ultrasunete e. lumină C.11.96. Ce ordin de mărime are frecvenţa radiaţiei ultraviolete? a. MHz b. Hz c. THz d. 10³ THz e. GHz C.11.97. Unde şi-a instalat Foucault celebrul pendul cu care a demonstrat rotaţia Pământului? a. Lyon b. Marseille c. New York d. Londra e. Paris C.11.98. Distanţa de oprire a unei mingi pe nisip este d1, iar pe asfalt d2, dacă viteza iniţială este aceeași. Raportul d1/d2: a. depinde de masă b. depinde de timp c. este mai mic decât 1 d. este egal cu 1 e. este mai mare dacât 1 C.11.99. Creşterea vitezei unei sepii pe măsura eliberării jetului de cerneală se datorează: a. conservării energiei cinetice b. conservării impulsului c. salinităţii d. puterii 158

e. formei C.11.100. În ce oraş universitar şi-a susţinut lucrarea de doctorat Pater Irenaeus? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.11.101. Câţi radiani are unghiul de 30°, respectiv unghiul drept? a. π/3, π/2 b. π/2, π/6 c. π/6, π d. π/2, π/4 e. π/6, π/2 C.11.102. Numele cărui om de ştiinţă nu îl poartă nici o unitate de măsură a vreunei mărimi fizice? a. Kirchhoff b. Faraday c. Curie d. Ampére e. Volta C.11.103. SpaceShipOne este numele primei navete spaţiale particulare, care a efectuat prima sa călătorie în anul: a. 1990 b. 2004 c. 2011 d. 1999 e. 2009 C.11.104. Cu ce fel de sunete funcţionează aparatul medical numit ecograf ? a. infrasunete b. ultrasunete c. semitonuri joase d. semitonuri înalte e. nu există aşa ceva C.11.105. Randamentul unui circuit simplu este de 75%. Între rezistenţa internă (r) şi cea externă (R) există relația: a. r = R b. 4r = 3R c. 4r = R d. 3r = R e. r = 3R C.11.106. Legea ce stabileşte sensul curentului indus prin fenomenul de inducţie electromagnetică a fost descoperită de: a. Maxwell b. Laplace c. Faraday d. Ohm e. Lenz C.11.107. Pe o coardă elastică pe care se propagă o undă, distanţa dintre 2 maxime învecinate este 0,84 m. Lungimea de undă are valoarea: a. 42 cm b. 60 cm c. 168 cm d. 84 cm e. 21 cm C.11.108. Se leagă în paralel 4 condensatoare identice, fiecare de 10 µF. Capacitatea echivalentă a acestora are valoarea: a. 10 µF b. 40 µF c. 2.5 µF d. 25 µF e. 0.4 µF C.11.109. Un copil de 38 kg, ţinându-şi în braţe câinele cu greutatea de 25 N, se urcă pe un cântar. Acesta va indica: a. 35.5 N b. 35.5 kg c. 40.5 kg d. 40.5 N e. 38 kg C.11.110. Dintre planetele următoare ale sistemului nostru solar, planeta cu cei mai mulţi sateliţi este: a. Jupiter b. Saturn c. Venus d. Neptun e. Marte C.11.111. Principalul gaz din atmosfera planetelor Venus şi Marte este: a. monoxid de carbon b. oxigen c. dioxid de carbon d. heliu e. hidrogen C.11.112. În ce mare oraş şi-a instalat Foucault celebrul pendul cu care a demonstrat rotaţia Pământului? a. Lion b. Marseille c. New York d. Londra e. Paris 159

C.11.113. Joule-ul se poate exprima cu ajutorul unităţilor de măsură fundamentale astfel: a. kg·m²/s b. kg·m²/s² c. kg²·m/s³ d. kg²·m/s² e. kg·m2/s3 C.11.114. Care din următoarele nu se potriveşte cu celelalte? a. reactanţă inductivă b. impedanţă c. rezistenţă ohmică d. randament e. reactanţă capacitivă C.11.115. Un quark nu poate avea niciodată : a. culoare b. aromă c. paritate d. şarm e. miros C.11.116. Accidentul de la centrala atomică de la Cernobîl a avut loc în 26 aprilie 1986. În ce ţară se află azi Cernobâl? a. Rusia b. Slovacia c. Ucraina d. Estonia e. Lituania C.11.117. Descoperirea experimentală a electronului în 1897 se leagă de numele următorului fizician: a. Thomson b. Chadwick c. Einstein d. Röntgen e. Marie Curie C.11.118. În ce oraş universitar şi-a susţinut lucrarea de doctorat Pater Irenaeus? a. Cluj b. Oradea c. Timişoara d. Budapesta e. Debreţin C.11.119. Câţi ani ar avea Pater Irenaeus dacă ar mai trăi? (2013) a. 168 b. 159 c. 148 d. 188 e. 178

160

PROBĂ DE CULTURĂ GENERALĂ – SOLUŢII Item C.6.1 C.6.2 C.6.3 C.6.4 C.6.5 C.6.6 C.6.7 C.6.8 C.6.9 C.6.10 C.6.11 C.6.12 C.6.13 C.6.14 C.6.15 C.6.16 C.6.17 C.6.18 C.6.19 C.6.20 C.6.21 C.6.22 C.6.23 C.6.24 C.6.25 C.6.26 C.6.27 C.6.28 C.6.29 C.6.30 C.6.31 C.6.32 C.6.33 C.6.34 C.6.35 C.6.36 C.6.37 C.6.38

R b c c b e c b b d a b e a c c b d c c a b d d b a c c b a c d d c c c b c a

Item C.6.39 C.6.40 C.6.41 C.6.42 C.6.43 C.6.44 C.6.45 C.6.46 C.6.47 C.6.48 C.6.49 C.6.50 C.6.51 C.6.52 C.6.53 C.6.54 C.6.55 C.6.56 C.6.57 C.6.58 C.6.59 C.6.60 C.6.61 C.6.62 C.6.63 C.6.64 C.6.65 C.6.66 C.6.67 C.6.68 C.6.69 C.6.70 C.6.71 C.6.72 C.6.73 C.6.74 C.6.75 C.6.76

R d b a e c b a c d d c b c c d a d c a b c b b c B a b c c d d d d b a d b c

Item C.6.77 C.6.78 C.6.79 C.6.80 C.6.81 C.6.82 C.6.83 C.6.84 C.6.85 C.6.86 C.6.87 C.6.88 C.6.89 C.6.90 C.6.91 C.6.92 C.6.93 C.6.94 C.6.95 C.6.96 C.6.97 C.6.98 C.6.99 C.6.100 C.6.101 C.6.102 C.6.103 C.6.104

161

R e c d c a b c a c c e b a d c d b e c c a c c a a a d b

Item C.7.1 C.7.2 C.7.3 C.7.4 C.7.5 C.7.6 C.7.7 C.7.8 C.7.9 C.7.10 C.7.11 C.7.12 C.7.13 C.7.14 C.7.15 C.7.16 C.7.17 C.7.18 C.7.19 C.7.20 C.7.21 C.7.22 C.7.23 C.7.24 C.7.25 C.7.26 C.7.27 C.7.28 C.7.29 C.7.30 C.7.31 C.7.32 C.7.33 C.7.34 C.7.35 C.7.36 C.7.37 C.7.38

R e b d a c c b c d a d c a c c e e a c d b c a b d c d c c e a c b a a e b c

Item C.7.39 C.7.40 C.7.41 C.7.42 C.7.43 C.7.44 C.7.45 C.7.46 C.7.47 C.7.48 C.7.49 C.7.50 C.7.51 C.7.52 C.7.53 C.7.54 C.7.55 C.7.56 C.7.57 C.7.58 C.7.59 C.7.60 C.7.61 C.7.62 C.7.63 C.7.64 C.7.65 C.7.66 C.7.67 C.7.68 C.7.69 C.7.70 C.7.71 C.7.72 C.7.73 C.7.74 C.7.75 C.7.76

R d a c d e c e c a d e a c a b b b a b d e b c c e b d e d d a c b e e c d b

Item C.7.77 C.7.78 C.7.79 C.7.80 C.7.81 C.7.82 C.7.83 C.7.84 C.7.85 C.7.86 C.7.87 C.7.88 C.7.89 C.7.90 C.7.91 C.7.92 C.7.93 C.7.94 C.7.95 C.7.96 C.7.97 C.7.98 C.7.99 C.7.100 C.7.101 C.7.102 C.7.103 C.7.104 C.7.105 C.7.106

R a a b b c d a a b a d d c d d c a d c d c d b c d c c d d b

Item C.8.1 C.8.2 C.8.3 C.8.4 C.8.5 C.8.6 C.8.7 C.8.8 C.8.9 C.8.10 C.8.11 C.8.12 C.8.13 C.8.14 C.8.15 C.8.16 C.8.17 C.8.18 C.8.19 C.8.20 C.8.21 C.8.22 C.8.23 C.8.24 C.8.25 C.8.26 C.8.27 C.8.28 C.8.29 C.8.30 C.8.31 C.8.32 C.8.33 C.8.34 C.8.35 C.8.36 C.8.37 C.8.38

R a c d a a c b b a c d b d a b b b e c d d d b e d e c d a a b c c c d e b c

Item C.8.39 C.8.40 C.8.41 C.8.42 C.8.43 C.8.44 C.8.45 C.8.46 C.8.47 C.8.48 C.8.49 C.8.50 C.8.51 C.8.52 C.8.53 C.8.54 C.8.55 C.8.56 C.8.57 C.8.58 C.8.59 C.8.60 C.8.61 C.8.62 C.8.63 C.8.64 C.8.65 C.8.66 C.8.67 C.8.68 C.8.69 C.8.70 C.8.71 C.8.72 C.8.73 C.8.74 C.8.75 C.8.76

162

R b c e e d c d b a d d a d e d c c c a d d b e e b a b d a b e a c d e a c c

Item C.8.77 C.8.78 C.8.79 C.8.80 C.8.81 C.8.82 C.8.83 C.8.84 C.8.85 C.8.86 C.8.87 C.8.88 C.8.89 C.8.90 C.8.91 C.8.92 C.8.93 C.8.94 C.8.95 C.8.96 C.8.97 C.8.98 C.8.99 C.8.100 C.8.101

R a d b b a d c c d b e b a c b a a b e a a c d d b

Item C.9.1 C.9.2 C.9.3 C.9.4 C.9.5 C.9.6 C.9.7 C.9.8 C.9.9 C.9.10 C.9.11 C.9.12 C.9.13 C.9.14 C.9.15 C.9.16 C.9.17 C.9.18 C.9.19 C.9.20 C.9.21 C.9.22 C.9.23 C.9.24 C.9.25 C.9.26 C.9.27 C.9.28 C.9.29 C.9.30 C.9.31 C.9.32 C.9.33 C.9.34 C.9.35 C.9.36 C.9.37 C.9.38

R a b d b b b e d b b b d b b c d c c b a b b a b a b c b d a a d e a d d b b

Item C.9.39 C.9.40 C.9.41 C.9.42 C.9.43 C.9.44 C.9.45 C.9.46 C.9.47 C.9.48 C.9.49 C.9.50 C.9.51 C.9.52 C.9.53 C.9.54 C.9.55 C.9.56 C.9.57 C.9.58 C.9.59 C.9.60 C.9.61 C.9.62 C.9.63 C.9.64 C.9.65 C.9.66 C.9.67 C.9.68 C.9.69 C.9.70 C.9.71 C.9.72 C.9.73 C.9.74 C.9.75 C.9.76

R a d a a b b d b b d e a a a b c b b d d d e b e c b c b c d b a a a e d b e

Item C.9.77 C.9.78 C.9.79 C.9.80 C.9.81 C.9.82 C.9.83 C.9.84 C.9.85 C.9.86 C.9.87 C.9.88 C.9.89 C.9.90 C.9.91 C.9.92 C.9.93 C.9.94 C.9.95 C.9.96 C.9.97 C.9.98 C.9.99 C.9.100 C.9.101 C.9.102 C.9.103 C.9.104 C.9.105 C.9.106 C.9.107 C.9.108 C.9.109 C.9.110 C.9.111 C.9.112 C.9.113 C.9.114

R d e b c c a e b b e d b a e d e c a e b d a e c e a b d c e e a d d b e c b

Item C.9.115 C.9.116 C.9.117 C.9.118 C.9.119 C.9.120 C.9.121 C.9.122

163

R a c d e a c b a

Item C.10.1 C.10.2 C.10.3 C.10.4 C.10.5 C.10.6 C.10.7 C.10.8 C.10.9 C.10.10 C.10.11 C.10.12 C.10.13 C.10.14 C.10.15 C.10.16 C.10.17 C.10.18 C.10.19 C.10.20 C.10.21 C.10.22 C.10.23 C.10.24 C.10.25 C.10.26 C.10.27 C.10.28 C.10.29 C.10.30 C.10.31 C.10.32 C.10.33 C.10.34 C.10.35 C.10.36 C.10.37 C.10.38

R d d c d d a b e c a b c c c c d c d a d c b e d e d b d a c e b e d b d d b

Item C.10.39 C.10.40 C.10.41 C.10.42 C.10.43 C.10.44 C.10.45 C.10.46 C.10.47 C.10.48 C.10.49 C.10.50 C.10.51 C.10.52 C.10.53 C.10.54 C.10.55 C.10.56 C.10.57 C.10.58 C.10.59 C.10.60 C.10.61 C.10.62 C.10.63 C.10.64 C.10.65 C.10.66 C.10.67 C.10.68 C.10.69 C.10.70 C.10.71 C.10.72 C.10.73 C.10.74 C.10.75 C.10.76

R d b c b e a e c c e d a c b c c b d b d c d c b e b d e b b c a c c e b d d

Item C.10.77 C.10.78 C.10.79 C.10.80 C.10.81 C.10.82 C.10.83 C.10.84 C.10.85 C.10.86 C.10.87 C.10.88 C.10.89 C.10.90 C.10.91 C.10.92 C.10.93 C.10.94 C.10.95 C.10.96 C.10.97 C.10.98 C.10.99 C.10.100 C.10.101 C.10.102 C.10.103 C.10.104 C.10.105 C.10.106 C.10.107 C.10.108 C.10.109 C.10.110 C.10.111 C.10.112 C.10.113 C.10.114

R a c e b d b c a e b a e d b c a b a e a e d e c b d a e e c b c e d e a c a

Item C.11.1 C.11.2 C.11.3 C.11.4 C.11.5 C.11.6 C.11.7 C.11.8 C.11.9 C.11.10 C.11.11 C.11.12 C.11.13 C.11.14 C.11.15 C.11.16 C.11.17 C.11.18 C.11.19 C.11.20 C.11.21 C.11.22 C.11.23 C.11.24 C.11.25 C.11.26 C.11.27 C.11.28 C.11.29 C.11.30 C.11.31 C.11.32 C.11.33 C.11.34 C.11.35 C.11.36 C.11.37 C.11.38

R a e d e c b d c c b a d b d d d b b c c c b a c d c b c b a d e a d d d a a

Item C.11.39 C.11.40 C.11.41 C.11.42 C.11.43 C.11.44 C.11.45 C.11.46 C.11.47 C.11.48 C.11.49 C.11.50 C.11.51 C.11.52 C.11.53 C.11.54 C.11.55 C.11.56 C.11.57 C.11.58 C.11.59 C.11.60 C.11.61 C.11.62 C.11.63 C.11.64 C.11.65 C.11.66 C.11.67 C.11.68 C.11.69 C.11.70 C.11.71 C.11.72 C.11.73 C.11.74 C.11.75 C.11.76

164

R b a c d b b d d b d b c b c c d b c d a b b c b b b a d b c c c a c d e e c

Item C.11.77 C.11.78 C.11.79 C.11.80 C.11.81 C.11.82 C.11.83 C.11.84 C.11.85 C.11.86 C.11.87 C.11.88 C.11.89 C.11.90 C.11.91 C.11.92 C.11.93 C.11.94 C.11.95 C.11.96 C.11.97 C.11.98 C.11.99 C.11.100 C.11.101 C.11.102 C.11.103 C.11.104 C.11.105 C.11.106 C.11.107 C.11.108 C.11.109 C.11.110 C.11.111 C.11.112 C.11.113 C.11.114

R b d e b d e b d c b d a c e b b c a d d e c b a e a b b d e c b c a c e b d

Item C.11.115 C.11.116 C.11.117 C.11.118 C.11.119

R e c a a b

CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI 2005

Cls

Şcoala de provenienţă

Szabo Roland

6

S08 Marghita

Báthori Zsombor

6

L.T. „Ady Endre” Oradea

Săvan Andrei

6

S08 Marghita

Roşu Cristian

7

S08 Marghita

Grec Georgian

7

Benedek Tamás

9

Nagy Zsolt

9

Futó Marcel

9

Krausz Zsolt

10

Tyukodi Botond

10

Dan R. Bogdan

10

Szilágyi László

11

Tóth Norbert

11

Numele elevului

Şc. 1-8 "Dacia" Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea S08 Marghita CN „E. Gojdu” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea

165

Profesor pregătitor Rend E., Dragomir C. Tunyogi Adalbert Dragomir Cristian Rend Erzsebet Bica Marin Bartos-Elekes István Bartos-Elekes István Bartos-Elekes István Bogdan Károly Veres Zoltán Mititean Viorel Bogdan Károly Bogdan Károly

Pr.

Pct.

I

42

II

27

III

26

I

37,5

II

26,33

I

41,5

II

30

III

27,6

I

33,5

II

31

III

28,5

I

33,5

II

28

2006 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienţă L.T. „O. Ghibu” Oradea L. P. „I. Vulcan” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea

Lala Ionuţ

6

Boariu Erik

6

Kurtán Richard

6

Szabo Roland

7

Cavasdan Mihai

7

Avram Bogdan

7

Kubelac M. Paul

10

L.T. Salonta

Tyukodi Botond

11

L. Marghita

Barta Levente

11

L.T. Salonta

S08 Marghita S08 „A. Iancu” Oradea S08 „A. Iancu” Oradea

166

Profesor pregătitor

Pr.

Pct.

Târb Claudia

I

41,5

Vârva Sanda

II

40,5

III

40,5

I

48,5

Szabo Csilla

II

45,5

Szabo Csilla

III

41,5

I

47,5

II

44.8

III

38.5

Bogdan Karoly Rend E., Dragomir C.

Boeriu Romulus Vereş Zoltan Bodi Kalman

2007 Cls

Şcoala de provenienţă

Pernea Marius

6

S08 Marghita

Jurj Bogdan

6

S08 Marghita

Balogh Diana

6

S08 Marghita

Rétfalvi Attila

7

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Aslovici Ştefan

7

S08 Marghita

Kovács Nóra

7

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Szabó Roland

8

S08 Marghita

Bondor Bogdan

9

Roşu Cristian

9

Kovács Levente

9

Biró Norbert

10

Bai Richárd

10

Horváth Evelyn

10

Kubelac M.Paul

11

Nagy Zsolt

11

Numele elevului

CN „E. Gojdu” Oradea CN „E.Gojdu” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea C.N. „M.Eminescu” Oradea CN „A. János” Salonta L.T. „Ady Endre” Oradea

167

Profesor pregătitor Rend Erzsebet Rend Erzsebet Rend Erzsebet Reményi Józsefné Rend Erzsebet Reményi Józsefné Rend E., Dragomir C.

Pr.

Pct.

I

53

II

52,5

III

36

I

44,5

II

41,44

III

40,93

I

49,63

Ignat Cristina

I

42,25

Ignat Cristina

I

42,25

III

33,25

I

39,65

II

34,65

III

31,65

I

40,75

II

38,5

Bogdan Károly Tunyogi Adalbert Tunyogi Adalbert Takács Péter Boeriu Romulus Bartos-Elekes István

2008 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienţă

Todoran Mădălina

6

S08 Marghita

Sarca Alexandru

6

S08 Marghita

Magyar Norbert

6

S08 Marghita

Szabó Lórant

7

Molnar Zsolt

7

Jurj Bogdan

7

S08 Marghita

Kovács Nóra

8

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Voicu Iulia

8

S08 Marghita

Rétfalvi Attila

8

Szabo Roland

9

Todor Andrei

9

Mamenyák András

9

Kovács Levente

10

Nagy Zsolt

10

Brad Miron

10

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda GRI Suplacu de Barcău

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda C.N. „O.Goga” Marghita C.N. „A. János” Salonta L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea

168

Profesor pregătitor Rend E., Dragomir C. Rend Erzsebet Rend Erzsebet

Pr.

Pct.

I

37

II

33,25

III

31,75

I

48,125

II

39,5

III

38,375

Reményi Józsefné

I

37,75

Rend Erzsebet

II

36

Reményi Józsefné

III

34,75

Gherman Sever

I

51,5

Kiss Mária

II

37,5

III

34,5

I

39

II

34,5

III

32

Reményi Józsefné Toth Gyongyi Rend Erzsebet

Bogdan Károly Bogdan Károly Bogdan Károly Ignat Cristina

2009 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienţă CN „E. Gojdu” Oradea C.N. "I.Vulcan" Oradea C.N. "I.Vulcan" Oradea C.N "I. Vulcan" Oradea

Costa Diana

6

Munteanu Ana

6

Barna Alexa

6

Popovici Darius

6

Forgács Ákos

7

S08 Marghita

Magyar Norbert

7

S08 Marghita

Molnar Zsolt

8

GRI Suplacu de Barcău

Buboi Delia

8

S08 Marghita

Balogh Diana

8

S08 Marghita

Hora Codrin

9

Aslovici Ştefan

9

Doboş Sergiu

9

Mitra Dan

9

Szabo Roland

10

Todor Andrei

10

Mamenyák András

10

Kovács Levente

11

Nagy Zsolt

11

Szabó Zsolt

11

LTB”Emanuel” Oradea C.N. „O.Goga” Marghita CN „E. Gojdu” Oradea LTB”Emanuel” Oradea C.N. „O.Goga” Marghita C.N. „A. János” Salonta L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea L.T. „Ady Endre” Oradea

169

Profesor pregătitor Berchez Daniela

Pr.

Pct.

I

37,82

Puşcaş Dorina

I

37.47

Vîrva Sanda

II

36.95

Puşcaş Dorina

III

34,57

I

35.5

II

33.7

I

45.7

II

35.8

III

35.6

Berian Sergiu

I

41,66

Gherman Sever

II

39,93

Poinar Ana

II

39,76

Berian Sergiu

III

36,04

Gherman Sever

I

47,05

Kiss Mária

II

42,15

Bogdan Károly

III

35,65

Bogdan Károly

I

45,41

Bogdan Károly

II

38,04

Bogdan Károly

III

32,39

Rend Erzsebet Rend Erzsebet Tóth Gyöngyi Rend Erzsebet Rend Erzsebet

2010 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienţă CN „E. Gojdu” Oradea Şc. Gen. „Dacia” Oradea Şc. Gen. „Dacia” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea C.N "I. Vulcan" Oradea C.N "I. Vulcan" Oradea

Cocoş Tudor

6

Iova Rareş

6

Lăpuşan Sergiu

6

Pinta Titus

6

Zoţ Răzvan

7

Negrău Claudiu

7

Nandra Călin

7

S08 Marghita

Frăţilă Teodora

8

CN „E. Gojdu” Oradea

Todoran Mădălina

8

S08 Marghita

Molnar Zsolt

9

Lonhard Cristian

9

Jurj Bogdan

9

Hora Codrin

10

Mitra Dan

10

Vîrtop Gabriel

10

Szabo Roland

11

Todor Andrei

11

Cuc Ioana

11

L.T. „Ady Endre” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea LTB”Emanuel” Oradea LTB”Emanuel” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea C.N. „O.Goga” Marghita C.N. „A. János” Salonta CN "Samuil Vulcan" Beiuş

170

Profesor pregătitor Berchez Daniela

Pr.

Pct.

I

41,16

Bica Marin

II

38

Bica Marin

II

38

III

36,16

I

37,5

II

36,66

III

35,83

I

31,5

II

28,33

I

39,5

Poinar Ana

II

36,5

Poinar Ana

III

34,5

Berian Sergiu

I

43

Berian Sergiu

II

39,25

Poinar Ana

III

37,25

Gherman Sever

I

47,5

Kiss Mária

II

40

Rus Ilie

III

35,75

Berchez Daniela Vîrva Sanda Vîrva Sanda Rend E., Dragomir C. Berchez Daniela Rend Erzsebet Tunyogi Adalbert

2011 Numele elevului Lipcsei Sándor Năndrean DávidCristian Dencó Krisztina Anett Gheran Alexandra

Cls 6 6 6 7

Popa Alexandru

7

Almăşan David

7

Cheregi Maria Carina

8

Nandra Călin

8

Oláh Márta

8

Forgács Ákos

9

Oláh Mátyás

10

Hora Codrin

11

Mitra Dan

11

Doboș Sergiu

11

Şcoala de provenienţă LIT "Ady Endre" Oradea LIT "Ady Endre" Oradea Şcoala cu cls. I-VIII Marghita CN "Iosif Vulcan" Oradea CN "E. Gojdu" Oradea CN "E. Gojdu" Oradea GRI Popesti Şcoala cu cls. I-VIII Marghita S08 "Miskolczy K." Mişca CN "O. Goga" Marghita CN "O. Goga" Marghita LTB Emanuel Oradea LTB Emanuel Oradea CN "E. Gojdu" Oradea

171

Profesor pregătitor

Pr.

Pct.

Bogdan Károly

I

46.9

Bogdan Károly

II

44.4

Mihail Violeta

III

37.8

Dorina Puscas

I

35.1

II

33.7

III

32.3

I

42.9

II

35.2

III

32.1

II

29.2

II

34.2

Berian Sergiu

I

48.1

Berian Sergiu

II

37.8

Poinar Ana

III

34.2

Berchez Daniela Berchez Daniela Rend Elisabeta Cheregi Gh. Rend E. Dragomir C. Erdei Sándor Bondar P. Bogdan Karoly Bondar Paraschiva

2012 Numele elevului

Cls

Constantinov Mihai

6

Budai Anita

6

Agócs HenriettaViktória Bodor AlbertBence

6 6

Hava Lidia

6

Nandra Rareş

6

Gavra Vlad

7

Maghiar Cătălin

7

Lipcsei Sándor

7

Mintaş George

8

Nica Paula

8

Ecsedi Flóra

9

Oláh Márta

9

Némethy Attila

9

Şcoala de provenienţă C.N. "E. Gojdu" Oradea Gr. Șc. "Horváth J." Marghita Gr. Șc. "Horváth J." Marghita Gr. Șc. "Horváth J." Marghita C.N. “O. Goga” Marghita C.N. “O. Goga” Marghita C.N. "E. Gojdu" Oradea C.N. “O. Goga” Marghita LIT "Ady Endre" Oradea C.N. ,,Iosif Vulcan” Oradea C.N. ,,Iosif Vulcan” Oradea Gr. Șc. "Horváth J." Marghita Gr. Șc. "Horváth J." Marghita Gr. Șc. "Horváth J." Marghita

172

Profesor pregătitor Berchez Daniela

Pr.

Pct.

1

52.0

Rend Elisabeta

1

51.5

Rend Elisabeta

2

48.8

Rend Elisabeta

2

48.4

Mihail Violeta

3

46.8

Mihail Violeta

3

45.0

Berchez Daniela

1

43.7

Mihail Violeta

2

34.5

Bogdan Károly

3

32.7

Puşcaş Dorina

1

30.4

Puşcaş Dorina

3

25.5

Bondár Piroska

2

32.3

Bondár Piroska

2

32.2

Bondár Piroska

3

29.2

2013 Numele elevului

Cls

Rusu Raluca

6

Kurunczi Viktoria

6

Muţ Daria

6

Constantinov Mihai

7

Sălăjan Caius

7

Stan Antoniu

7

Lipcsei Sándor

8

Năndrean Dávid

8

Gavra Vlad

8

Horosnyi CsongorZsolt Cheregi Maria Carina

9 10

Zsisku Mihai

10

Gordan Paul

10

Kovács RóbertPéter

10

Şcoala de provenienţă C. N. “E. Gojdu” Oradea Colegiul "Csiki G." Arad CN ,,Iosif Vulcan'' Oradea CN “E. Gojdu” Oradea CN “E. Gojdu” Oradea C.N “E. Gojdu” Oradea LT "Ady Endre" Oradea LT "Ady Endre" Oradea CN “E. Gojdu” Oradea LT "Ady Endre" Oradea CN “E. Gojdu” Oradea CN “E. Gojdu” Oradea LTB "Emanuel" Oradea LT ”Horváth János” Marghita

173

Profesor pregătitor Berchez Daniela

Pr.

Pct.

1

37.9

Pattus Ilie

2

37.8

Puşcaş Dorina

3

36.7

Berchez Daniela Berchez Daniela Berchez Daniela

1

45.2

2

40.4

3

38.5

Bogdan Károly

1

50.1

Bogdan Károly

2

46.4

3

44.6

1

37.1

Cucer Valentin

1

49.9

Berchez Daniela

2

45.7

Berian Sergiu

3

44.4

Bondár Piroska

M

35.4

Berchez Daniela Năndrean Enikő