Concursul de Fizică şi Inventică Irenaeus 2008 by Bogdan Karoly

Károly Bogdan

Sergiu Berian

CONCURSUL DE FIZICĂ ŞI INVENTICĂ KÁROLY-JÓZSEF IRENAEUS

Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic Oradea 2008

Referent ştiinŃific: Prof.Dr.Ing. Vistrian Mătieş, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României BOGDAN, KÁROLY Károly-József Irenaeus fizika és találmányi verseny = Concursul de fizică şi inventică KárolyJózsef Irenaeus / Károly Bogdan, Sergiu Berian. Oradea : Editura Didactica Militans - Casa Corpului Didactic Oradea, 2008 ISBN 978-973-1826-21-9 I. Berian, Sergiu 53(075.35)

CUPRINS

ISTORIA CONCURSULUI ŞI OBIECTIVELE LUI .............................. 4 KÁROLY-JÓZSEF IRENAEUS .............................................................. 5 REGULAMENTUL CONCURSULUI .................................................... 7 DESPRE PROBELE CONCURSULUI ................................................... 8 FOTOGRAFII REALIZATE ÎN TIMPUL CONCURSULUI ................ 10 PROBA TEORETICĂ – SUBIECTE ..................................................... 13 PROBA TEORETICĂ – SOLUłII ......................................................... 23 ROBA EXPERIMENTALĂ .................................................................. 35 PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET – ÎNTREBĂRI ...................... 45 PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET – SOLUłII ........................... 49 PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ – ÎNTREBĂRI .......................... 51 PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ – SOLUłII ................................ 61 CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI ........................................................ 62

ISTORIA CONCURSULUI ŞI OBIECTIVELE LUI În urma unei discuŃii purtate, în toamna anului 2004, cu doamna profesoară Fleisz Judit, directoare adjunctă a Liceului Teoretic „Ady Endre” din Oradea, care organiza la acea vreme un concurs anual dedicat vieŃii şi activităŃii fostului ilustru profesor orădean Irenaeus, s-a născut ideea de a adăuga şi întrebări de fizică la cele de istorie, în cadrul concursului. Aceasta a fost scânteia din care s-a născut Concursul de Fizică şi Inventică „Irenaeus”, ajuns în 2008 la a patra ediŃie şi care, începând cu 2006, este inclus în Calendarul CompetiŃional al Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. Obiectivele pe care le-am fixat la început au rămas valabile până în prezent. IntenŃionăm prin acest concurs: • să apropiem ceva mai mult elevii de această disciplină, considerată prin tradiŃie ca fiind dificilă; • să îi atragem şi pe acei elevi cărora nu le place în mod deosebit să calculeze, dar sunt inventivi şi creativi; • să arătăm elevilor că, odată cu dezvoltarea informaticii, au apărut metode noi de cercetare şi în fizică; • să dezvoltăm spiritul de echipă şi cel competiŃional al elevilor; • să realizăm o punte între generaŃiile de simpatizanŃi ai fizicii, pentru a asigura o continuitate în performanŃele elevilor din judeŃul Bihor; • să stabilim relaŃii cu cei de peste hotare, pentru că ştiinŃa nu se simte bine între graniŃe; • să popularizăm numele şi personalitatea omului de ştiinŃă orădean Károly-József Iraeneus. În urma ediŃiilor desfăşurate până în prezent, putem trage concluzia că acest concurs a trezit interesul elevilor, dovadă fiind numărul concurenŃilor care se reîntorc la concursul din anul următor. ExpoziŃia de inventică a devenit un eveniment în sine, aşteptat cu mult interes atât de participanŃi, cât şi de mass-media, elevii prezentându-se cu lucrări din ce în ce mai valoroase. Unul dintre câştigătorii concursului a participat şi la Salonul NaŃional de Inventică, de unde a fost selectat pentru a participa la o expoziŃie similară din FranŃa.

KÁROLY JÓZSEF IRENAEUS s-a născut la 6 martie 1854, în comuna Gönc, din nordul Ungariei. Pasionat de fizică încă de la o vârstă fragedă, petrecea mult timp în bibliotecă, sub îndrumarea unor profesori de prestigiu ai vremii. O scurtă perioadă a predat fizica la câteva şcoli din Ungaria, apoi s-a înscris la Universitatea din Innsbruck (Austria), unde a urmat Teologia. După depunerea jurământului în Ordinul Premontre, s-a angajat, în 1880, ca profesor la Gimnaziul Premonstratens din Oradea (actualul Colegiu NaŃional „Mihai Eminescu”) pentru ca, în anul următor, să se înscrie ca student al FacultăŃii de ŞtiinŃe a UniversităŃii „Ferenc József” din Cluj. În iunie 1882, a fost hirotonisit preot, iar 4 ani mai târziu şi-a luat doctoratul la Cluj, unde a şi predat, la Catedra de RadiaŃii Aplicate. Cea mai mare parte a activităŃii sale s-a desfăşurat în Oradea, ca profesor la Academia de Drept şi la Gimnaziul Premonstratens unde, graŃie culturii sale vaste, a predat aritmetică, fizică, religie, limba latină, limba maghiară, geografie, bazele şi istoria filozofiei, psihologie, contabilitate şi etică. Dezamăgit de faptul că, pentru aproape toŃi orădenii, Ireneaus este un necunoscut, în ciuda personalităŃii marcante a acestuia, Pásztai Otto, preşedintele AsociaŃiei Elevilor de Odinioară ai Liceului Premonstratens Oradea, a publicat o lucrare cu caracter monografic în care descrie viaŃa savantului. Potrivit cărŃii lui Pásztai, Irenaeus a reuşit, în anul 1893, în curtea Gimnaziului de la Oradea, să facă prima transmisie radio, la 20 de metri distanŃă. Experimentele profesorului au continuat, drept pentru care, în primăvara lui 1895, a reuşit să transmită semnale sonore, în codul Morse, până la o distanŃă de 10 kilometri. Există, în acest sens, într-o carte publicată în 1985 de către fizicianul maghiar Heinrich Lászlo, o mărturie a unui fost elev de-al lui Irenaeus: „Noi, elevii, am fost martori oculari şi auditivi la transmisia semnalelor Morse, fără fir, din laboratorul de fizică al Colegiului, la mănăstirea Premonstratens din Sânmartin, aflată la 10 kilometri de oraş”. Cum o bună parte din notiŃele lui Irenaeus s-au pierdut, nu există prea multe dovezi care să ateste descoperirea acestuia. Totuşi, la 10 ani după moartea fizicianului, un prieten al său, dr. Balyi Ferenc Károly, a găsit câteva caiete din care lipseau unele notiŃe, printre care acesta crede că se aflau şi referiri la invenŃie. Balyi afirmă că, în 9 mai 1928, a primit de la Irenaeus o scrisoare în care călugărul îi relata cum, în ziua de 24 aprilie 1895, i-a descris ambasadorului Vaticanului, pe nume Agliardi, cu prilejul unei vizite a acestuia la Oradea, experimentul care permitea transmiterea la distanŃă, fără fir, a semnalelor telegrafice. Mai mult, după cum afirmă Pásztai, „când reprezentantul Vaticanului l-a întrebat de cât timp se ocupă cu

experimentul, Irenaeus i-a răspuns că de 2 ani, încrezător fiind că nimeni nu a mai făcut aşa ceva şi că nici Marconi şi nici Popov nu vor putea ajunge până acolo”. Odată cu sfârşitul anului şcolar, în vara lui 1896, Irenaeus şi-a împachetat aparatele de transmisie, le-a închis în laborator şi a plecat în vacanŃă. Între timp, Marconi, în urma experimentelor de la vila părinŃilor săi din Bologna, din primăvara anului 1895, a reuşit, potrivit datelor istorice, prima transmisie la distanŃă, deşi între emiŃător şi receptor se afla un deal. În consecinŃă, în anul 1896, Marconi şi-a brevetat invenŃia. În ciuda fragilităŃii dovezilor care să ateste faptul că Irenaeus a descoperit primul telegraful fără fir, abatele Premonstratens de Oradea, Fejes Rudolf Anzelm susŃine că invenŃia lui Irenaeus este amintită în scrierile fizicienilor vremii: „În fiecare an apărea un almanah editat de Ordinul Premonstratens. În caietul din 1907-1908 se pomeneşte, în treacăt, de o expoziŃie la Londra, unde o firmă, Calderoni & Co, a expus aparatul lui Irenaeus, iar pe coperta unui catalog care aparŃinea aceleiaşi firme era fotografiat telegraful său fără fir. Însă, din păcate, nicăieri nu este menŃionată o dată exactă a experimentului şi nici o descriere completă a lui”. Károly József Irenaeus a rămas în istoria Oradiei prin importantele sale contribuŃii aduse modernizării oraşului. De pildă, în 1896, Irenaeus a asamblat, în urma achiziŃionării pieselor din Europa, un aparat Röntgen extrem de performant la acea vreme, aparat folosit ulterior pentru investigaŃia gratuită a peste 2000 de orădeni. După ce, în 1901, a fost ales consilier municipal, a reuşit, în decembrie 1903, să pună în funcŃiune prima uzină electrică din oraş, iar în aprilie 1905, prima reŃea de transport în comun care cuprindea cinci linii de tramvai, cu o lungime totală de 13 kilometri. A făcut cercetări legate de nivelul radioactivităŃii solului, apei şi aerului oraşului. Ca urmare a unui proiect înaintat de savant Consiliului Local, în anul 1912, sumele plătite de orădeni pentru energia electrică s-au redus considerabil. În ce priveşte promovarea fizicii, în 1916 a înfiinŃat o fundaŃie care să sprijine organizarea concursurilor de fizică, a organizat prima olimpiadă şi a editat prima culegere, ce cuprindea 400 de probleme. La iniŃiativa lui a luat naştere primul cerc de fizică pentru elevii din Ungaria din acea vreme. Activitatea sa ştiinŃifică a fost vastă, cuprinzând experimente care au evidenŃiat existenŃa undelor electromagnetice cu ajutorul coerorului, influenŃa umidităŃii şi a temperaturii asupra coerorului, precum şi experimente legate de producerea şi propagarea undelor electromagnetice, comportarea lor în apă şi trecerea undelor hertziene prin electroliŃi. Coerorul cu tantal realizat de către Irenaeus a fost prezentat, în anul 1908, la expoziŃia

de materiale didactice din Londra. Datorită meritelor sale, Irenaeus a fost ales în conducerea a peste 14 asociaŃii şi fundaŃii Dr. Károly József Irenaeus a decedat la 13 martie 1929, în Oradea. Pe traseul parcurs de procesiunea funerară, au fost aprinse toate luminile, în semn de recunoştinŃă pentru contribuŃia savantului la introducerea electricităŃii în oraş. În aprilie 2004, Primăria i-a acordat, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa şi a 75 de la moarte, titlul de „CetăŃean de onoare al municipiului Oradea”. REGULAMENTUL CONCURSULUI Data desfăşurării: De regulă, concursul are loc în prima sâmbătă de după 1 mai, dar, în cazul unor motive întemeiate, se poate amâna sau devansa cu 1-2 săptămâni. Locul de desfăşurare: Concursul se desfăşoară la Liceul Teoretic "Ady Endre" din Oradea. CondiŃii de participare: 1. Concursul se adresează elevilor din clasele 6-11, fiind, în acelaşi timp, o competiŃie individuală şi de echipă. 2. Echipele vor fi alcătuite din cel mult 3 elevi, indiferent de clasă, dar fără a combina elevii de liceu cu cei de gimnaziu. 3. Fiecare echipă va prezenta în, faŃa publicului şi a juriului, un experiment (interesant), la alegere. 4. Fiecare şcoală are dreptul să participe cu cel mult 12 elevi. 5. Înscrierea se poate face pe baza fişei de înscriere unice pe şcoală, care va fi comunicată organizatorilor prin e-mail, prin fax sau chiar prin telefon. 6. Termenul limită stabilit pentru înscriere este cu o săptămână înaintea datei concursului. 7. Din motive care Ńin de organizare, numărul maxim al participanŃilor este limitat la 160. 8. Taxa de participare este de 2 lei /elev. Cazare şi masă: Cazarea participanŃilor din alte judeŃe este asigurată la internatul şcolii. Organizatorii asigură masa de prânz gratuit pentru toŃi participanŃii la concurs. Probele de concurs: Proba 1: Căutarea pe Internet a unor informaŃii legate de fizică (individual 30 min) Proba 2: Rezolvarea unei probleme (individual - 30 min) Proba 3: Proba experimentală (individual - 30 min) Proba 4: Proba de cultură generală (individual - 30 min) Proba 5: Prezentarea lucrării experimentale aduse (pe grupe)

Programul concursului: 09.00-10.00 Deschidere festivă şi organizare 10.00-13.00 Probele individuale 13.00-14.00 Pauză de masă 14.00-15.00 Pregătirea lucrărilor 15.00-17.00 Prezentarea lucrărilor 17.00-18.30 Discutarea rezultatelor la probele individuale 18.30-19.00 Festivitatea de premiere Evaluarea probelor: Se acordă maxim 10 puncte pentru fiecare elev la fiecare din probele 1-4. Pentru lucrarea experimentală prezentată se acordă maxim 20 de puncte. Se cumulează punctajul individual (maxim 60 de puncte). Premiile se acordă astfel: 1. Câte un premiu individual I, II, III pentru fiecare clasă şi menŃiuni pentru aprox. 30% din participanŃi (în cazul în care numărul de participanŃi pe clasă este mai mic de 20, se vor comasa mai multe clase). 2. Câte un premiu pentru grupele de gimnaziu, respectiv unul pentru grupele de liceu pentru cea mai bună lucrare experimentală prezentată (total: 2 premii). 3. Fiecare participant va primi o diplomă de participare cu rezultatul obŃinut. 4. Premiile în bani sau obiecte vor fi acordate individual, în funcŃie de punctajul total acumulat. Programa de concurs pentru proba experimentală şi problema teoretică coincide cu programa şcolară, deci se modifică de la un an la altul. La concursul din 2008 s-au cerut toate capitolele studiate în anul respectiv până la (inclusiv): Clasa a VI-a: MagneŃi Clasa a VII-a: Energia Clasa a VIII-a: Energia şi puterea electrică Clasa a IX-a: Tipuri de forŃe Clasa a X-a: Energia şi puterea electrică Clasa a XI-a: Curentul alternativ DESPRE PROBELE CONCURSULUI La proba teoretică se dă spre rezolvare o problemă cu trei cerinŃe de nivele de dificultate diferite (a-uşor, b-mediu, c-dificil). Se acordă pentru fiecare cerinŃă câte 3 puncte şi 1 punct din oficiu. La proba experimentală fiecare concurent va avea pregătite aparatele şi materialele necesare pentru realizarea experimentului. Numărul şi gradul de dificultate al întrebărilor vor corespunde anului de studiu şi timpului acordat

pentru rezolvare (30 min). În acordarea punctajului, prioritate va avea corectitudinea rezultatelor şi mai puŃin forma de redactare. La proba de cultură generală elevii primesc un test grilă cu 5 variante de răspuns, conŃinând 15-25 de întrebări, în funcŃie de clasă. Întrebările vor acoperi următoarele domenii: fizică, tehnică, istoria fizicii şi biografia profesorului Károly-József Irenaeus, fără a depăşi nivelul cunoştinŃelor prevăzute a fi însuşite până în clasa respectivă. Alegerea răspunsului corect nu necesită calcule, ci doar perspicacitate şi cunoştinŃe generale în domeniul fizicii. Nu se cere justificarea răspunsului, ci doar selectarea variantei corecte, fiecare întrebare având aceeaşi pondere în nota finală. La proba de căutare pe internet fiecare concurent primeşte 5 întrebări dificile, al căror răspuns poate fi găsit pe Internet. DiferenŃa între clase este dată doar de gradul de dificultate al întrebărilor. La întrebările mai dificile, răspunsurile pot fi date doar corelând mai multe surse şi necesită, în plus, mici calcule în care se folosesc informaŃiile acumulate. Fiecare răspuns corect se notează cu 2 puncte. Nu se cere justificarea răspunsurilor. La concursul de inventică grupele de elevi vor prezenta, în stare de funcŃionare, aparatele şi experimentele pe care le-au realizat. Juriul va urmări şi va puncta trei aspecte: originalitatea, gradul de dificultate şi prezentarea, acordând maxim 15 puncte pe lucrare. Fiecare dintre concurenŃi are dreptul să voteze, la rândul său, pentru o grupă de liceu şi pentru una de gimnaziu. Grupa care obŃine cel mai mare număr de voturi va mai primi 5 puncte, iar celelalte grupe, mai puŃin, proporŃional cu voturile acumulate. Punctajul total obŃinut la această probă se adaugă la punctajul obŃinut la probele individuale de către fiecare membru al grupei. Autorii subiectelor sunt: BK = prof. Bogdan Károly-József, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea BS = prof. Berian Sergiu, Liceul Teologic Baptist „Emanuel”, Oradea HC = prof. HărduŃ Carmen, Liceul “Don Orione”, Oradea TA = prof. Tunyogi Adalbert, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea CV = prof. Cucer Valentin, Colegiul NaŃional „Emanuil Gojdu”, Oradea NE = prof. Năndrean Enikı, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea TP = prof. Takács Péter, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Oradea MG = stud. Mile George-Sergiu, Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca 2005 2006 2007 2008

Problemă BK+CV BK+BS BK+BS+MG BK+BS+MG

Experiment BK BK+HC BK+HC BK+HC

Cult. Gen. TA+NE TA TA TA+TP

Internet BK BK BK BK+TB

FOTOGRAFII REALIZATE ÎN TIMPUL CONCURSULUI Proba de căutare pe internet

Proba teoretică

Proba experimentală

Proba de inventicÄ&#x192;

Juriul

Festivitatea de premiere

PROBA TEORETICĂ - SUBIECTE Clasa a VI-a P.6.2005. Un melc se deplasează cu viteza constantă de 1 m / h pe un cablu elastic orizontal, fixat de perete la un capăt. Lungimea iniŃială a cablului este de 2 m . La sfârşitul fiecărei ore, celălalt capăt al cablului este deplasat orizontal, astfel încât cablul se întinde, instantaneu, cu câte 1 m . Neglijând greutatea cablului şi considerând că melcul porneşte din capătul fixat de perete, calculaŃi : a. la ce distanŃă de perete va fi melcul după 40 min ; b. la ce distanŃă de perete va fi melcul după 1 h , imediat după ce cablul a fost întins prima dată cu 1 m ; c. după cât timp de la pornire va ajunge melcul la celălalt capăt. P.6.2006. Într-un cilindru gradat se toarnă trei lichide nemiscibile, după cum urmează: 100 g de apă, având densitatea ρ a = 1000 kg / m 3 , 50cm 3 de mercur, de densitate ρ m = 14000 kg / m 3 şi 200 g de ulei, cu densitatea

ρ u = 0,8 g / cm 3 . a. PrecizaŃi ordinea, pornind de jos în sus, în care se aşază lichidele în cilindru. JustificaŃi răspunsul. b. DeterminaŃi volumul total al lichidelor din cilindru; c. AflaŃi densitatea medie a lichidelor din cilindru. P.6.2007. Un autoturism merge spre vest, timp de 20 min , cu viteza constantă de 36 km / h , apoi spre nord, timp de 40 min , cu viteza constantă de 45 km / h , iar în final spre est, timp de o jumătate de oră, cu viteza constantă de 24 km / h . a. Cât a durat mişcarea autoturismului? b. Ce distanŃă a parcurs autoturismul în total? c. În ce direcŃie şi cu ce viteză constantă ar trebui să meargă un al doilea autoturism pentru a ajunge deodată cu primul la capătul drumului parcurs de acesta? P.6.2008. Din două localităŃi A şi B, aflate la distanŃa D = 81 km , pornesc, unul spre celălalt, două autoturisme. Primul autoturism porneşte din A şi se deplasează cu viteza v1 = 20 m / s , iar al doilea, care are viteza v 2 = 900 m / min , porneşte după ∆t = 15 minute de la plecarea primului. a. TransformaŃi vitezele celor două autoturisme în km / h .

b. DeterminaŃi intervalul de timp (măsurat de la momentul pornirii primului autoturism) după care se întâlnesc cele două autoturisme, precum şi distanŃa faŃă de punctul A la care are loc întâlnirea. c. Considerând originea axei în punctul A, reprezentaŃi grafic variaŃia coordonatelor celor două autoturisme în funcŃie de timp. Clasa a VII-a P.7.2005. Un corp este tras, simultan, de 6 forŃe ale căror valori sunt: F1 = 1 N , F2 = 2 N , F3 = 3 N , F4 = 4 N , F5 = 5 N , respectiv F6 = 6 N . ForŃele se află în acelaşi plan. 1. ForŃele vecine formează între ele câte un unghi de 60 0 . Calculează: r r a. valoarea rezultantei forŃelor F1 şi F4 ; b. valoarea rezultantei tuturor forŃelor. r 2. Determină valoarea pe care ar trebui să o aibă forŃa F2 pentru a asigura echilibrul corpului. P.7.2006. Se dau sistemele din figurile alăturate, în care corpurile sunt identice. Având la dispoziŃie un număr nelimitat de greutăŃi identice cu cele ale corpurilor, să se echilibreze fiecare sistem, fără a lua vreunul dintre corpurile existente iniŃial. Se vor neglija greutăŃile scripeŃilor şi ale firelor, precum şi forŃele de frecare.

P.7.2007. a. Două raze laser sunt trimise spre o oglindă plană (AB), aşa cum se vede în figură. DesenaŃi drumul razelor laser după reflexie.

axa optică principală

b. Înlocuim oglinda cu o lentilă convergentă, având distanŃa focală de 2 cm (un pătrăŃel de pe figură reprezintă 1 cm ). DesenaŃi drumul razelor laser după refracŃia prin lentilă.

axa optică principală

c. Aceeaşi întrebare dacă înlocuim lentila convergentă cu una divergentă, având aceeaşi distanŃă focală..

axa optică principală

P.7.2008. Se consideră sistemul (O2) B optic din figura alăturată, în care sursa punctiformă de lumină, S, se (O1) află pe axa optică principală a O unei lentilei de convergenŃă A S C = 2 δ . Oglinda plană (O1) este perpendiculară pe axa optică principală a lentilei, iar oglinda este paralelă cu această axă. Se cunosc plană (O2) distanŃele: AB = 40 cm , AS = 25 cm , respectiv AO = 125 cm . a. CalculaŃi la ce distanŃă de axa optică principală se află imaginea sursei S în oglinda (O2). b. ReprezentaŃi pe un desen toate imaginile sursei S formate de sistemul celor două oglinzi. c. Se notează cu S 3 acea imagine a lui S în sistemul de oglinzi care, dintre toate imaginile, se află la cea mai mare distanŃă de S. DeterminaŃi la ce distanŃă de axa optică principală se formează imaginea lui S 3 în lentilă. Clasa a VIII-a P.8.2006. Într-un vas cilindric cu aria bazei S 0 = 0,05 m 2 se toarnă 10 cm de mercur cu densitatea ρ1 = 14000 kg / m 3 şi 20 cm de apă cu densitatea ρ 2 = 1000 kg / m 3 . Se consideră presiunea atmosferică p 0 = 10 5 Pa . a. CalculaŃi presiunea hidrostatică care se exercită asupra bazei cilindrului. b. DeterminaŃi forŃa de apăsare exercitată asupra bazei cilindrului. c. Se mai introduce în cilindru un cub de fontă, de masă m = 5 kg şi densitate ρ 3 = 8000 kg / m 3 . DeterminaŃi cât la sută din volumul cubului este scufundat în mercur.

P.8.2007. a. DeterminaŃi rezistenŃa echivalentă a grupării de mai jos:

b. CalculaŃi intensitatea curentului măsurat de ampermetrul din figura de mai jos:

c. Care ar trebui să fie valoarea rezistenŃei R x pentru ca montajul de mai jos să aibă rezistenŃa echivalentă de 200 Ω , indiferent de valoarea rezistenŃei R5 ?

P.8.2008. Un cub având latura l = 20 cm , confecŃionat dintr-un material cu densitatea ρ = 750 kg / m 3 , este lăsat să plutească liber pe suprafaŃa apei dintr-un vas. Vasul are secŃiunea transversală de forma unui pătrat cu latura L = 25 cm . Cubul este suspendat de tavan prin intermediul unui resort nedeformat, de constantă elastică k = 500 N / m , ca în figura alăturată. Se cunoaşte

ρ 0 = 1000 kg / m 3 . Se consideră densitatea apei, g = 10 N / kg . L a. CalculaŃi masa cubului. b. DeterminaŃi înălŃimea x0 a volumului părŃii din cub situate deasupra suprafeŃei libere a apei . r c. Se acŃionează asupra cubului cu o forŃă F , orientată vertical în jos, astfel încât cubul se scufundă complet în apă, suprafaŃa superioară a acestuia situându-se exact la nivelul suprafeŃei libere a apei. DeterminaŃi valoarea r forŃei F .

Clasa a IX-a P.9.2005. Un corp mic şi greu cade vertical, fără viteză iniŃială, de la înălŃimea h = 1,8 m , paralel cu o oglindă plană, casantă, care se deplasează orizontal către corp, cu viteza v = 10 m / s . Se va considera

r v

g = 10 m / s 2 . Calculează: d a. durata căderii corpului; b. distanŃa minimă la care se poate afla oglinda în momentul lansării corpului pentru ca aceasta să nu se spargă; c. viteza, faŃă de pamânt, a imaginii corpului în oglindă în momentul în care acesta ajunge la nivelul solului.

P.9.2006. Pe axa optică principală a unei lentile convergente se află un punct d1 d2 luminos, la distanŃa d1 de aceasta. Imaginea punctului se formează la distanŃa d 2 de centrul lentilei (vezi figura alăturată). a. DeterminaŃi distanŃa focală a lentilei. b. Se deplasează lentila pe verticală (perpendicular pe axa optică principală) cu distanŃa y 0 . Cu ce distanŃă se va deplasa imaginea şi în ce direcŃie? c. Se roteşte lentila cu unghiul α faŃă de poziŃia iniŃială. Cu ce distanŃă se va deplasa acum imaginea şi în ce direcŃie? P.9.2007. Pe o lentilă plan-convexă, având distanŃa focală f = 12,8 cm , aşezată cu faŃa plană în sus pe o suprafaŃă orizontală, cade o bilă mică de cauciuc, aflată iniŃial la înălŃimea h0 = 64 cm . După fiecare ciocnire bila pierde p = 25 % din energie. DeterminaŃi: a. distanŃa iniŃială dintre bilă şi imaginea ei în lentilă; b. distanŃa parcursă de bilă din momentul iniŃial până imediat înaintea celei de-a patra ciocniri cu lentila; c. ce rază minimă ar trebui să aibă lentila astfel încât, după a doua ciocnire, imaginea bilei să nu mai fie reală. Indicele de refracŃie al materialului lentilei este n = 1,5 . P.9.2008. În faŃa unei convergenŃă C = 5 δ se obiect luminos punctiform, într-un punct P, situat pe

lentile de găseşte un aflat iniŃial axa optică

P P4

O P3

principală a lentilei. DistanŃa dintre punctul P şi lentilă este PO = 60 cm . 1. CalculaŃi distanŃa dintre obiect şi imaginea acestuia în lentilă. 2. Obiectul este deplasat, pornind din punctul P, ca în figura alăturată, de-a lungul unei traiectorii având forma unui dreptunghi astfel încât, trecând prin punctele P1 , P2 , P3 şi P4 obiectul se întoarce în punctul P. Se cunosc distanŃele PP1 = PP4 = 11 cm , P1 P2 = 15 cm , precum şi faptul că P1 P2 este paralelă cu axa optică principală a lentilei. a. DeterminaŃi distanŃa dintre obiect şi imaginea lui în lentilă în momentul în care obiectul se află în punctul P1 . b. DeterminaŃi aria figurii cuprinse în interiorul traiectoriei descrise de imaginea obiectului în lentilă.

Clasa a X-a Q3 P.10.2005. Două sarcini punctiforme Q1 = 4 µC , respectiv Q2 = 3 µC (vezi b c figura de mai jos), fixate pe un plan Q2 Q1 orizontal izolator, la distanŃa a = 10 cm a una de alta, menŃin în echilibru o a treia sarcină punctiformă, Q3 = 5 nC , aflată la distanŃa b de Q1 , respectiv c de Q2 . Planul determinat de cele trei sarcini este vertical. Întreg sistemul se află 1 în vid ≅ 9 ⋅ 10 9 N / C 2 . Calculează: 4πε 0 a. forŃa de interacŃiune dintre sarcinile Q1 şi Q2 ; b. distanŃele b şi , c ştiind că triunghiul format de cele trei sarcini este dreptunghic în Q3 ; c. masa corpului care are sarcina Q3 .

P.10.2006. O găleată cilindrică, de lungime l şi masă m , se introduce cu gura în jos în apă, aşa încât aerul din interior să nu scape, până când apa acoperă în întregime găleata. Găleata se fixează în această poziŃie cu ajutorul unui fir inextensibil, aşa cum indică figura alăturată. Se consideră cunoscută densitatea apei, ρ , precum şi presiunea atmosferică , p 0 . a. DeterminaŃi înălŃimea coloanei de aer din interiorul găleŃii (firul este tensionat). b. DescrieŃi calitativ ce se întâmplă dacă turnăm lent apă în cilindrul exterior.

c. Cu cât trebuie să modificăm înălŃimea apei pentru ca firul să se detensioneze? P.10.2007. O bilă de masă m închide etanş, într-un cilindru termoizolat având secŃiunea 2p0 p0 m transversală S, o cantitate mică (în V1 comparaŃie cu masa bilei) de gaz ideal biatomic ( CV = 5 R / 2 ). Se comprimă gazul până la presiunea 2 p 0 şi volumul V1 , după care se eliberează, brusc, sistemul. a. DeterminaŃi volumul gazului în momentul în care presiunea devine egală cu cea atmosferică, p 0 . b. Care va fi viteza maximă a bilei? c. ScrieŃi ecuaŃia din care se poate calcula ce lungime minimă ar trebui să aibă cilindrul pentru ca bila să nu îl părăsească? P.10.2008. Într-un vas cilindric, prevăzut în partea p0 superioară cu un piston mobil de masă neglijabilă, se află închis un gaz ideal. SpaŃiul de deasupra pistonului se umple până la refuz cu un lichid de densitate ρ , astfel încât înălŃimea coloanei de gaz este l 0 , iar a h = 2l 0 coloanei de lichid e h = 2l 0 (vezi figura alăturată). Temperatura gazului pentru situaŃia ilustrată în figură are valoarea T1 . Se consideră cunoscute: presiunea T1 l0 atmosferică p0 , precum şi l 0 , ρ şi T1 . a. AflaŃi presiunea gazului pentru situaŃia reprezentată în figura alăturată. b. DeterminaŃi temperatura la care trebuie adus gazul pentru ca înălŃimea coloanei de lichid să devină h ' = l 0 . c. Pornind din situaŃia reprezentată în figură, se încălzeşte gazul până

când lichidul se scurge în întregime din vas. DeterminaŃi temperatura maximă atinsă de gaz în cursul acestui proces, ştiind că este îndeplinită condiŃia: l 0 > 2 p 0 / ρg . Clasa a XI-a P.11.2005. Un inventator propune dispozitivul pentru termostatarea apei dintr-un acvariu, reprezentat în figura de mai jos. S-au folosit următoarele notaŃii: G = ghidaj vertical, T1 = tijă verticală, P = pahar cu gura în orizontală, O1 = articulaŃie mobilă, O2 = articulaŃie jos; T2 = tijă

fixă; A, B = contacte

electrice.

cunosc:

densitatea

apei

ρ = 1000 kg / m (considerată constantă în timpul fenomenului), lungimea 3

tijei orizontale T2, l = 60 cm , lungimea segmentului O1O2 , a = 50 cm , precum şi distanŃa AB dintre contactele A şi B, x = 1cm . Se consideră că, tot timpul, presiunea atmosferică este normală, p0 ≅ 10 5 Pa . a. Unde trebuie conectat conductorul C pentru o funcŃionare corectă (în A sau în B )? Justifică răspunsul. b. La temperatura t 0 = 20 0 C bara este orizontală, fără să atingă contactele A şi B. Paharul, care are masa m = 100 g şi secŃiunea transversală S = 10 cm 2 este în echilibru, cufundat în apa din acvariu la adâncimea h0 = 50 cm . Calculează lungimea coloanei de aer din pahar. Se vor neglija masele tijelor şi masa aerului din pahar. c. Determină între ce limite va fi stabilizată temperatura apei cu acest termostat.

P.11.2006. O găleată cilindrică întoarsă, având lungimea l si masa m , este legată de fundul unui vas (iniŃial gol), prin intermediul unui resort de constantă elastică k . Se toarnă, încet, apă în vas până când sistemul ajunge la echilibru, făra ca resortul să fie tensionat (vezi figura). a. DeterminaŃi înălŃimea coloanei de aer din interiorul găleŃii. b. Se toarnă apă în continuare până când aceasta acoperă, la limită, găleata în întregime . CalculaŃi alungirea resortului. c. Pornind de la situaŃia descrisă la punctul a., se toarnă doar puŃină apă, astfel încât înălŃimea coloanei acesteia să crească cu ∆x . ScrieŃi sistemul de ecuaŃii din care se poate calcula alungirea resortului în acest caz (nu se cere rezolvarea sistemului).

P.11.2007. O bobină reală se leagă la tensiunea de 100 V . Dacă sursa este de curent continuu circuitul este străbătut de un curent de 1 A , iar dacă este alternativă, cu frecvenŃa de 50 Hz curentul măsurat este de 0,8 A . a. DeterminaŃi rezistenŃa bobinei. b. DeterminaŃi inductanŃa bobinei. c. Ce fracŃiune dintr-o perioadă bobina alimentează cu energie generatorul de curent alternativ? P.11.2008. Se consideră circuitul a cărui schemă u (t) electrică este reprezentată în figura alăturată. Bobina este reală, având inductanŃa L = 50 mH C K R = 12 Ω . Capacitatea şi rezistenŃa condensatorului are valoarea C = 31,25 µF , iar L,R tensiunea alternativă a sursei variază în timp conform expresiei: u (t ) = 30 2 sin 320t (V). DeterminaŃi: a. valoarea reactanŃei inductive a bobinei şi valoarea reactanŃei capacitive a condensatorului; b. expresia care descrie variaŃia în timp a intensităŃii prin ramura principală, când comutatorul K este deschis; c. expresia care descrie variaŃia în timp a intensităŃii prin ramura principală, când comutatorul K este închis.

PROBA TEORETICĂ - SOLUłII SoluŃie P.6.2005

v = d 1 / ∆t 1 v= m / min 60 Rezultat final: d1 ≅ 0,66 m

DistanŃa parcursă de melc după o oră: d 2 = 1 m Deplasarea datorată întinderii firului: d 2 = 0,5 m Rezultat final: d = d1 + d 2 = 1,5 m

DistanŃa parcursă de melc după 2 ore: d 3 = 2,5 m 2,5 m Deplasarea datorată întinderii firului: d 4 = 3 2 Melcul trebuie să mai parcurgă distanŃa d 5 = m 3 Rezultat final: ∆t = 160 min

SoluŃie P.6.2006 a.

Ordinea lichidelor: mercur, apă, ulei Va =

= 100 cm 3 ρa m Vu = u = 250 cm 3 ρu Rezultat final: Vtot = V m + Va + Vu = 400 cm 3

ρ = mtot / Vtot m m = V m ⋅ ρ m = 700 g Rezultat final: ρ = 2,5 g / cm 3

SoluŃie P.6.2007 a.

t = t1 + t 2 + t 3 Rezultat final: t = 90 min

d 1 = v1t1 = 12 km d 2 = v 2 t 2 = 30 km d 3 = v3 t 3 = 12 km Rezultat final; d = d 1 + d 2 + d 3 = 54km

d ' = 30km Autoturismul trebuie să meargă spre nord d' Rezultat final: v' = = 20km / h t

SoluŃie P.6.2008 a.

v1 = 72 km / h v 2 = 54 km / h

x1 = v1t x 2 = D − v 2 (t − ∆t ) x1 = x2 Rezultat final: t înt = 0,75h = 2700 s ; x1 = x 2 = 54km x (km)

8 5 1 0

0,2

0,7 t (h)

SoluŃie P.7.2005 r r ForŃele F1 şi F4 sunt opuse ca sens a. Rezultat final: R14 = 3 N b.

R25 = R36 = 3 N Rezultat final: R = 6 N

r' r R25 e egală ca valoare cu R25 şi de sens opus acesteia c.

' R25 = F2' − F5

Rezulat final: F2' = 8 N

SoluŃie P.7.2006 Există mai multe soluŃii posibile. Mai jos, propunem o soluŃie pentru fiecare caz (masele adăugate sunt colorate în negru). Fiecare soluŃie corectă va fi punctată cu 1,8 p. Se acordă un punct din oficiu pentru întregul subiect.

SoluŃie P.7.2007 Figurile cerute sunt reprezentate mai jos. Fiecare desen corect va fi punctat cu 3 p. Se acordă un punct din oficiu pentru întregul subiect.

SoluŃie P.7.2008 a.

SS1 = 80 cm (vezi figura de la punctul b.) S3

DistanŃa focală: f = 50 cm S 2 O = − x1 = 150 cm S 2 S 3 = y1 = 80 cm

fx1 = 75 cm x 2 = OS 3'' = f + x1 Rezultat final: S 3' S 3'' = y 2 = y1

x2 = 40 cm x1

SoluŃie P.8.2006 a.

p tot = p 0 + ρ1 gh1 + ρ 2 gh2 = 1,16 ⋅ 10 5 Pa

mg S Rezultat final F = pS = 5850 N p = p tot +

Notăm cu x1 înălŃimea porŃiunii de cub aflată în mercur.

mg = [ρ1 gx1 + ρ 2 g (l − x1 )] ⋅ l 2 ρ − ρ2 x1 = 3 ⋅l ρ1 − ρ 2 V x ρ − ρ2 7 Rezultat final: m = 1 = 3 = ≅ 0,54 l ρ1 − ρ 2 13 V

S3’’

S3’

SoluŃie P.8.2007

R12 = R1 + R2 ; R34 = R3 + R4 R ⋅R Rezultat final: Re = 12 34 = 200 Ω R12 + R34

I = I1 + I 2 U = I 1 (R1 + R5 ) = I 2 R3 Rezultat final: I = 250 mA

Se poate lua R5 = 0 RR R2 R x Re = 1 3 + R1 + R3 R 2 + R x Rezultat final: R x = 240Ω

SoluŃie P.8.2008 a.

m = ρ ⋅ l 3 = 6 kg mg = ρ 0 (l − x 0 )l 2

Rezultat final: x0 = l ⋅

ρ0 − ρ = 5 cm ρ0

După scufundarea cubului, nivelul lichidului creşte cu x =

ForŃa elastică : Fe = k ( x0 − x) ForŃa arhimedică: FA' = ρ 0 l 3 g CondiŃia de echilibru : F + mg = FA' + Fe Rezultat final: F = 29 N

SoluŃie P.9.2005 a.

t c = 2h / g = 0,6 s

d min = v ⋅ t c Rezultat final: d min = 6 m

v1 = 2 gh ; v2 = 2v

x0 l 2 L2

= 3,2 cm

Rezultat final: vi = v12 + v 22 ≅ 20,88 m / s

SoluŃie P.9.2006

1 1 1 − = d 2 − d1 f Rezultat final: f =

d1 d 2 d1 + d 2

y2 d 2 = y 0 d1 Deplasarea are loc în aceeaşi direcŃie cu deplasarea lentilei.

β =

axa veche axa nouă

 d  Rezultat final: y = y 0 + y 2 = y 0 1 + 2  d1  

α x2 d2 d2’

d1 -x1

∆d

c. x1 = − d 1 cos α ; x 2 =

− fd 1 cos α f − d1 cos α

x 2 = d 2' cos α ∆d = d 2' − d 2 =

d 2 ⋅ (d1 + d 2 )(1 − cos α ) ( d1 + d 2 ) cos α − d 2

SoluŃie P.9.2007 d ob −im =

x1 f − x1 x1 + f

d ob −im =

h02 = 80 cm h0 − f

hn = h0 (1 − p ) n , cu n = 1,2,3 Rezultat final: D = h0 + 2h1 + 2h2 + 2h3 = 286 cm

R n −1 2 Rezultat final: Rmin = h0 (1 − p ) (n − 1) = 18 cm h0 (1 − p ) < 2

SoluŃie P.9.2008

f = 20 cm ; PO = − x1 = 60 cm fx1 Rezultat final: d = − x1 + = 90 cm f + x1 y 2 = y1

x2 = −5,5 cm x1

Rezultat final: D = ( − x1 ) 2 + y12 + ( x 2 ) 2 + ( − y 2 ) 2 = 91,5 cm P2' P3' = 2 y1 = 11 cm

P 4’

P 3’

P 1’

P 2’

F S P4

P2 se găseşte la distanŃa − x1' = 45 cm de lentilă; imaginea lui P2 se află la distanŃa x 2' = 36 cm de lentilă; înălŃimea trapezului este h = x 2' − x 2 = 6 cm y 2' = y1

x 2' = −8,8 cm ; P1' P4' = 2 y 2' = 17,6 cm ' x1

Rezultat final: σ =

( P1' P4' + P2' P3' ) ⋅ h = 85,8 cm 2 2

SoluŃie P.10.2005

F12 =

Q1Q2 4πε 0 a 2

Rezultat final: F12 = 10,8 N

Q3 e în echilibru, deci: b.

F13 F23 = c b

3b = 4c a2 = b2 + c2 Rezultat final: a = 6 cm b = 8 cm mg = F132 + F232 Rezultat final: m ≅ 4,7 g

SoluŃie P.10.2006

Notăm cu x0 înălŃimea coloanei de apă. p 0 l = ( p 0 + ρgx 0 ) ⋅ x 0 Rezultat final: x 0 =

p 02 + 4 p 0 ρgl − p 0 2 ρg

Dacă se adaugă apă în vas: - presiunea aerului creşte; - înălŃimea coloanei de aer scade; - forŃa arhimedică scade; - tensiunea în fir scade. Dacă nivelul apei creşte cu ∆x , lungimea coloanei de aer devine x. mg = ρgxS p 0 l = [ p 0 + ρg ( x 0 + ∆x)] ⋅ x

 Sl 1  m  − Rezultat final: ∆x = p 0  −  mg ρg  ρS Dacă nivelul apei scade cu ∆x : mg = ρg ( x − ∆x) S p 0 l = [ p 0 + ρg ( x 0 − ∆x)] ⋅ x p 0 Sl m Rezultat final: ∆x = − mg + p 0 S ρS

SoluŃie P.10.2007 a.

2 p 0V1γ = p 0V2γ de unde: V2 = V1 ⋅ 21 / γ , cu γ = 7 / 5 Viteza bilei creşte până când presiunea gazului devine p 0 mv M2 + p 0 ∆V 2 1  p 0V1  γ T2 − T1 = 2 − 2  νR   

∆E c = L gaz + Lext ⇒ νC v T1 = νC v T2 +

T1V1

γ −1

= T2V 2

γ −1

;

Rezultat final: v M

2 p 0V1 = m

1 γ +1 γ γ  − ⋅2  γ −1 γ −1 

   

Bila se opreşte exact în capătul liber al tubului. νC v T1 = νC v T3 + p 0 ∆V ' ; ∆V ' = Sl − V1

2 p 0V1 T3 − T1 = νR Rezultat final:

 V  γ −1   1  − 1   Sl   V   − 1 = 1 −  1  2  V1  Sl  

γ − 1  Sl

SoluŃie P.10.2008 a.

p1 = p 0 + 2 ρgl 0

2l 0 ( p 0 + ρgl 0 ) l 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 ) p + ρgl 0 ⇒ T2 = 2 0 T0 = p 0 + 2 ρgl 0 T2 T1 Considerând un moment oarecare, când înălŃimea coloanei de gaz este l 0 + x , iar temperatura gazului are valoarea Tx , putem scrie:

( l 0 + x ) ⋅ [ p 0 + ρ g ( l 0 − x ) ] l 0 ( p 0 + 2 ρ gl 0 ) = Tx T1

Tx =

− ρgx 2 + ( p 0 + ρgl 0 ) x + 2 ρgl 20 + p 0 l 0 ⋅ T1 l 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 )

Rezultat final: Tx MAX

( p 0 + 3ρgl 0 ) 2 = ⋅ T1 4 ρgl 0 ( p 0 + 2 ρgl 0 )

SoluŃie P.11.2005 a.

Conductorul C trebuie conectat în punctul A.

[ p0 + ρ g (h0 − x0 )] ⋅ S + mg = ( p0 + ρ gh0 ) ⋅ S b.

mg = ρ x0 S Rezultat final: x0 = 10 cm Deplasarea maximă a paharului într-unul dintre sensuri este: xa xm = = 2,5 cm 2( l − a ) ( p 0 + ρgh0 ) ⋅ l 0 [ p 0 + ρg (h0 + x m )] ⋅ l 0 = T T + ∆Tm Rezultat final: ∆T = 2∆Tm ≅ 1,4 K

SoluŃie P.11.2006

p 0 l = px 0 , unde x0 este înălŃimea coloanei de aer mg = ( p − p 0 ) S p0 S Rezultat final: x 0 = ⋅l p 0 S + mg mg + k∆l = ( p ' − p 0 ) S , unde x este înălŃimea coloanei de aer p0 l = p ' x

p ' = p 0 + ρgh 2 ρgS  p 0 + 4 p 0 ρgl − p 0  mg Rezultat final: ∆l =  − k k  2 ρg





p 0 l = ( p 0 + ρgh ' ) x ' mg + k∆l = ρgh S mg = ρghS '

∆l’

∆x h

x’

’

x0 h

c. x 0 + ∆l / + h ' = x ' + ∆x + h

Sistemul e format din 4 ecuaŃii şi conŃine 4 necunoscute: ∆l ' , x ' , h ' , h

SoluŃie P.11.2007 a.

U = 100Ω I1

ω 2 L2 + R 2 = b.

U I2

Rezultat final: L = p(t ) =

1 1 0,75 − 2 = H 2 π I2 I2

UI UI sin (ωt ) sin (ωt + ϕ ) = [cos(ϕ ) − cos(2ωt + ϕ )] 2 4

p UI (cos ϕ + 1) 4 UI cos ϕ 4 UI (cos ϕ − 1) 4

ωt1

ωt 2 - ωt 3 2π

ωt 4 -

Dacă p (t ) < 0 ⇒ bobina alimentează generatorul. ω∆t = 2(ωt 3 − ωt 2 ) ∆t ωt 3 − ωt 2 = T π EcuaŃia p (t ) = 0 are soluŃiile: ωt = kπ şi ωt = kπ − ϕ ,  ωL  cu ϕ = arctg   =≈ 0,64rad .  R  ωt1 = 0, ωt 2 = π − ϕ , ωt 3 = π , ωt 4 = 2π − ϕ Rezultat final: ∆t π − (π − ϕ ) ϕ = = ≈ 0,2 T π π

ωt

SoluŃie P.11.2008 a.

X L = ωL = 16 Ω 1 XC = = 100 Ω ωC U

R 2 + X L2

tgϕ =

= 1,5 A

XL 4 = R 3

4 Rezultat final: i = 1,5 2 sin(320t − arctg ) ( A) 3 U=30V

ϕ I

Ic RIb=18V

XLIb=24V

I b = 1,5 A U = 0,3 A IC = XC Unghiul dintre Ib şi U: θ = arccos

RI b = arccos(0,6) U

I cos ϕ = I b cos θ I sin ϕ = I b sin θ − I C I = 0,9 2 V

ϕ=

π 4

rad

Rezultat final: i = 1,8 sin(320t −

π 4

) ( A)

PROBA EXPERIMENTALĂ Clasa a VI-a E.6.2005 Determină cât mai exact aria figurii de mai jos:

SoluŃie: S = 2430mm2 (se acceptă între 2308,5mm2 şi 2551,5mm2)

E.6.2006 DeplasaŃi creionul cu viteza constantă de 1cm/s din punctul A în B (fixe amândouă şi situate pe aceeaşi verticală). În acelaşi timp deplasaŃi şi hârtia cu viteza orizontală constantă de 2cm/s. DesenaŃi traiectoria creionului fată de hârtie. a) DeterminaŃi viteza creionului faŃă de hârtie. b) DesenaŃi cât mai exact traiectoria creionului faŃa de hârtie, dacă aceasta se roteşte uniform cu 22,5˚ în fiecare secundă. SoluŃie:

b) v=2,23 cm/s

E.6.2007 PicuraŃi încet apa din seringă, apăsând pe pistonul acesteia. Folosind inscripŃiile de pe seringă, determinaŃi cât mai exact volumul şi masa unei picături. SoluŃie: Se numără câte picături se formează din 5-10cm3 de apă. La 5cm3 se formează 90 de picături. Volumul unei picături este de 0,055cm3. Masa unei picături este de 0,055g.

E.6.2008 Pe masă aveŃi două corpuri diferite. a) MăsuraŃi volumele celor două corpuri. b) CalculaŃi densităŃile corpurilor. SoluŃie: ρpiatră=2,41g/cm3, ρcorp=14,21g/cm3

Clasa a VII-a E.7.2005 Determină distanŃa focală a lentilei primite. SoluŃie: f = 120 mm

E.7.2006 a) AnalizaŃi din toate unghiurile prismele primite şi desenaŃi în chenarele de mai jos figurile de pe hârtiile lipite pe cele două prisme. b) Ce fenomene suferă raza de lumină în drumul ei de la hârtie la ochiul vostru? SoluŃie: a)

b) Fenomenele care apar sunt: - Dacă privim perpendicular: refracŃie, reflexie totală, refracŃie - Dacă privim tangenŃial: refracŃie, refracŃie

E.7.2007 AşezaŃi oglinzile lipite de-a lungul liniilor din figura de mai jos, cu faŃa spre interiorul unghiului drept. R

a) Câte imagini ale cercului cu litera R se pot observa? b) DesenaŃi cât mai exact aceste imagini acolo unde ele se formează. c) Câte imagini diferite ale cercului cu litera R se pot observa dacă micşorăm unghiul dintre cele două oglinzi la 15 grade? SoluŃie:

3 imagini

360/15-1=23 imagini

E.7.2008 RealizaŃi sistemul din figură. PotriviŃi masa m2 la valoarea de 40g.

EchilibraŃi sistemul. Care este valoarea masei m1? SoluŃie: m1=180g (se acceptă orice rezultat între 170g şi 190g)

Clasa a VIII-a E.8.2006 Folosind ohmmetrul din dotare, determinaŃi valorile celor trei rezistenŃe din montajul „stea” primit. Se va considera că R1 este rezistenŃa verde şi R2 cea gri. SoluŃie: R1 = 102Ω (verde);

R2 = 612Ω (gri);

R3 = 265Ω (cu linii)

E.8.2007 a) DeşurubaŃi becurile 4 şi 5. StabiliŃi cum sunt legate celelalte 3 becuri. b) ÎnşurubaŃi becul 4 şi stabiliŃi cum sunt legate cele 4 becuri. c) Aceeaşi cerinŃă, dar cu becul 1 înşurubat. ATENłIE !!! Dacă tensiunea de alimentare depăşeşte 8,5V , becurile se pot arde. În acest caz nu vom schimba becul ars !!! Pentru a face determinările necesare, puteŃi deşuruba şi înşuruba oricare bec. SoluŃie: 1

2 1

3 1

E.8.2008 În fiecare cilindru este o baterie şi un rezistor. a) MăsuraŃi tensiunea electromotoare a rezistorului şi determinaŃi valoarea rezistenŃei rezistorului. b) LegaŃi cele două baterii în serie şi închideŃi circuitul. MăsuraŃi tensiunea la bornele bateriei. ExplicaŃi valoarea obŃinută. SoluŃie: a)

E=1,61V;

R=715Ω;

b) U=0 deoarece bateriile sunt în scurtcircuit

Clasa a IX-a E.9.2005 Determină distanŃele focale ale lentilelor primite. SoluŃie: f1 = 12 cm

f2 = -20 cm

f = 30 cm

E.9.2006 AveŃi o bilă de cauciuc şi o riglă gradată. DaŃi drumul bilei de la o anumită înălŃime (h1) şi observaŃi înălŃimea (h2) la care se ridică bila după ciocnirea cu masa. a) EfectuaŃi cel puŃin 4 măsurători şi calculaŃi raportul k =

h2 . TreceŃi-le în h1

tabelul de mai jos. b) ReprezentaŃi grafic înălŃimea h2 în funcŃie de h1. c) La ce înălŃime s-ar ridica bila dacă ar fi lăsată să cadă liber de la o înălŃime de 10m ? SoluŃie:

h2 (cm) 14 21 28 32

k=h2/h1 0.7 0.7 0.7 0.64

kmed 0.685

h1 (cm) 20 30 40 50 h 2 (cm) 35 30 25

20 15 10 5 0 0

h1 (cm)

h2 = k·.h1 = 0,685·10 = 6,85 m. Obs: Se va accepta orice valoare a lui k între 0,65 şi 0,75.

E.9.2007 RealizaŃi montajul din figură.

a) MăsuraŃi distanŃa y pentru cel puŃin 10 valori diferite ale distanŃei x. b) ReprezentaŃi grafic funcŃia y=y(x) pe hârtia milimetrică primită. SoluŃie: x (cm) 2 4 6 8 10

y (cm) 133 132 128 124 120

x 12 14 16 18 20

y 115 109 100 90 80

x 22 24 26 28 30

y 67 57 48 43 41

x 32 34 36 38 40

y 37 35 34 33 30

Graficul y=y(x) 140 120 100

80 60 40 20 0 0

E.9.2008 AveŃi pe masă două lentile convergente iniŃial identice, dar una dintre ele a fost alăturată unui lichid necunoscut.

a) DeterminaŃi distanŃa focală a lentilei fără lichid şi a sistemului lentilălichid. b) CalculaŃi indicele de refracŃie al lichidului. SoluŃie:

flentila=8,4cm;

fsistem=20,29cm

b) nlichid=1,32 Clasa a X-a E.10.2005 Determină conŃinutul cutiei negre primite şi parametrii elementelor identificate. SoluŃie:

R1 = 619Ω

R2 = 270Ω

E = 1,3 -1,9V

E.10.2006 Cu ajutorul ohmmetrului şi al termometrului determinaŃi rezistenŃa termistorului pentru două temperaturi diferite (temperatura laboratorului şi temperatura uleiului fierbinte). Ştiind că termistorul are o B

3520 K

0.0005Ω

74,8

caracteristică exponenŃială de forma R (T ) = A ⋅ e T , determinaŃi constantele A şi B. SoluŃie: B R1(Ω) T1(ºC) R1(Ω) T2(ºC) A 38,0 44 8,4 90 7,5 96 6,6 100 5,6 105 4,4 110 4,2 116 3,7 120 3,0 130 2,7 135 2,5 140

E.10.2007 IntroduceŃi puŃină apă în doză şi puneŃi-o la fiert. Cu puŃin timp înainte de a se vaporiza toată apa, prindeŃi doza cu cleştele de pe masă, întoarceŃi-o brusc şi introduceŃi-o în vasul cu apă (cu deschiderea în jos). DescrieŃi şi explicaŃi cele observate. SoluŃie: Doza suferă o implozie, deoarece, în momentul răcirii bruşte, vaporii de apă se condensează, reducându-şi volumul de aprox. 500 de ori, ceea ce duce la o scădere de acelaşi număr de ori a presiunii. DiferenŃa dintre presiunea atmosferică şi cea din interior produce implozia.

E.10.2008 Cubul este format din rezistenŃe identice. a) MăsuraŃi cu ohmmetrul rezistenŃa echivalentă a cubului între toate nodurile accesibile, fără a desface lipiturile. b) ScrieŃi ce valori diferite aŃi măsurat. DeterminaŃi valoarea unei rezistenŃe. SoluŃie: a)

Rlinie=412 Ω;

RdigMic=530 Ω; RdigMare=589 Ω;

b) R=715 Ω Clasa a XI-a E.11.2005 Desenează cât mai multe figuri diferite ce se realizează din pelicula superficială.

SoluŃie: Pt. punctaj maxim, cel puŃin 10 figuri corecte

E.11.2006 Presupunem că pendulul roşu bate secunda (perioada este de o secundă). Având la dispoziŃie şi o clepsidră, determinaŃi lungimea firului alb (AtenŃie! Lungimea nu va fi nici măcar aproape de cea reală).

SoluŃie: Notăm cu 1 indicele corespunzător pendulului lung, iar cu 2 indicele pendulului scurt. În timpul t măsurat de clepsidră cele două pendule efectuează n1=30osc, respectiv n2=39osc. Deoarece pendulul 2 bate secunda, lungimea lui este l2=0,25m, iar lungimea pendulului 1 se calculează din: l1 = l 2

n 22 = 0,4225m = 42,25cm n12

E.11.2007 a) DeterminaŃi perioada micilor oscilaŃii ale pendulului de torsiune (T), pentru diferite alungiri (x) ale resortului. Corpurile vor rămâne tot timpul la extremităŃile diametrului desenat pe cilindrul de lemn. b) ReprezentaŃi grafic funcŃiile T=f(x) şi

1 = f ( x) . T2

c) DeterminaŃi prin extrapolare perioada pendulului în cazul în care alungirea resortului ar fi de 20cm. De ce nu trece graficul prin origine? SoluŃie:

l (cm) 8.20 9.00 9.80 11.20 12.20 13.60

x (cm) t (s) 0.00 22.00 0.80 20.00 1.60 18.00 3.00 15.00 4.00 14.00 5.40 13.00

T (s) 1.10 1.00 0.90 0.75 0.70 0.65

T2 (s2) 1.21 1.00 0.81 0.56 0.49 0.42

1/T2 (s-2) 0.83 1.00 1.23 1.78 2.04 2.37

4.00

5.00

Graficul T=f(x) 1.20 1.00 0.80

0.60 0.40 0.20 0.00 0.00

1.00

2.00

3.00

6.00

Graficul 1/T2=f(x) 3.00 2.50 2.00 1.50 1.00 0.50 0.00 0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

EcuaŃia dreptei care interpolează punctele este: 1/T2 = 0.2995x + 0.8024. Pentru x=20cm, 1/T2 = 6.8s-2 Deci T=0.38s. Graficul nu trece prin origine, deoarece firul este tensionat de greutăŃile corpurilor, chiar dacă forŃa elastică este nulă deci perioada nu este infinită (1/T2<>0)

E.11.2008 UmpleŃi cilindrul gradat cu apă până la un anumit nivel. LoviŃi diapazonul şi aşezaŃi cilindrul sub braŃul acestuia (la 4-5mm) fără să îl atingeŃi. RepetaŃi experienŃa pentru diferite înălŃimi ale nivelului apei. a) NotaŃi înălŃimea coloanei de aer din cilindru în cazul când sunetul are intensitatea maximă. b) DeterminaŃi frecvenŃa sunetului emis de diapazon. SoluŃie: a)

h=21cm

b) f=401Hz

PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET - ÎNTREBĂRI Clasa a VI-a I.6.1. I.6.2. I.6.3. I.6.4. I.6.5. I.6.6. I.6.7. I.6.8. I.6.9. I.6.10. I.6.11. I.6.12. I.6.13. I.6.14. I.6.15. I.6.16. I.6.17. I.6.18. I.6.19. I.6.20.

În ce localitate s-a născut fizicianul Isaac Newton? Cine a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1921? Transformă în grade Celsius temperatura de 60 grade Fahrenheit. Câte zile mai sunt până la punctul culminant al misiunii spaŃiale „Deep Impact” (7 mai 2005)? Care este cel mai lung pod suspendat din lume? (7 mai 2005) În ce an a fost descoperită Nebuloasa Crabului? CâŃi sateliŃi are planeta Jupiter ? Cât a durat prima plimbare a unui om pe Lună? Ce diametru are cel mai mare telescop optic din lume? (6 mai 2006) Care este durata unui an astronomic? De la ce vine prescurtarea LHC în fizică? În ce an a fost primul american in spaŃiu? Transformă 55 grade Fahrenheit în grade Celsius. Care este cel mai mare submarin construit vreodată? (2 iunie 2007) Ce vor studia sateliŃii SWARM? Care este densitatea nichelului? Care este valoarea a vitezei luminii în vid (cu eroare de ±1km/s )? Care este cel mai sensibil radiotelescop din lume? (17 mai 2008) CâŃi laureaŃi cu Premiul Nobel pentru Fizică au numele de familie începând cu litera „A”. (17 mai 2008) Care este prenumele fizicianul Joule?

Clasa a VII-a I.7.1. I.7.2. I.7.3. I.7.4.

În ce an a publicat James Prescott Joule legea care îi poartă numele? Cu cât scade durata unei zile din cauza influenŃei Lunii? În ce an a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea razelor X? La ce interval de timp după Voyager 1, a fost lansată nava spaŃială Voyager 2? I.7.5. Exprimă temperatura de topire a sodiului în grade Fahrenheit. I.7.6. De câte ori va fi vizibilă StaŃia SpaŃială InternaŃională în cursul zilei de astăzi (6 mai 2006) din Oradea? I.7.7. Câte oglinzi vor alcătui marele telescop Magelan ? I.7.8. Cu ce viteză se extinde Nebuloasa Crabului? I.7.9. În ce an a fost elaborat calendarul gregorian? I.7.10. În secolul XX a avut loc un cutremur cu magnitudinea 9,5 pe scara Richter. Unde ? I.7.11. Care este a zecea zecimală a numărului PI?

I.7.12. În ce zi va fi următoarea lansare a unei navete spaŃiale americane? (2 iunie 2006) I.7.13. Transformă 100 Ńoli (inch) pătraŃi în cm pătraŃi. I.7.14. Care este raza Pământului la poli? I.7.15. În ce Ńară este cea mai veche universitate din Europa? I.7.16. De câte ori este mai mare densitatea platinei decât a diamantului? I.7.17. Care este indicele de refracŃie al diamantului? I.7.18. Care este cea mai mare centrală nucleară din SUA? (17 mai 2008) I.7.19. În ce an a fost aprobat în Consiliul Director al CERN construcŃia acceleratorului LHC (Large Hadron Collider)? I.7.20. La ce vârstă a murit fizicianul Heinrich Hertz?

Clasa a VIII-a I.8.1. I.8.2. I.8.3. I.8.4. I.8.5. I.8.6. I.8.7. I.8.8. I.8.9. I.8.10. I.8.11. I.8.12. I.8.13. I.8.14. I.8.15.

Cât timp a rămas pe Lună primul echipaj uman? Câte zile terestre durează o zi pe Venus? În ce an a avut loc explozia Supernovei care a dat naştere la Nebuloasa Crabului? Ce masă are StaŃia SpaŃiala InternaŃională? (8 mai 2006) Cum se va numi cel mai mare telescop, cu diametrul de 25m, ce va fi dat în folosinŃă în 2016? La ce oră va fi următoarea lansare a unei navete americane? (2 iunie 2007) Care este temperatura de fierbere a heliului lichid? Când va funcŃiona pentru prima dată acceleratorul de particule LHC? Care este raza Pământului la ecuator? În ce an a primit Premiul Nobel fizicianul care a descoperit razele X? De câte ori este mai mare densitatea tungstenului decât a uraniului? De câte ori este mai mare indicele de refracŃie al apei decât al gheŃii? Între ce ani s-a desfăşurat programul Phoenix al Institutului SETI? Care este circumferinŃa exactă a acceleratorului LHC? În ce localitate s-a născut James Watt?

Clasa a IX-a I.9.1.

I.9.2. I.9.3. I.9.4.

Unde a murit inventatorul al cărui nume îl poartă, în Sistemul InternaŃional, unitatea de măsură pentru inducŃia câmpului magnetic? Care este indicele de refracŃie al cristalului tridimensional de carbon? Care este forŃa medie de atracŃie dintre Lună şi Pământ? În ce an a fost acordat Premiul Nobel pentru descoperirea efectului tranzistor?

I.9.5. I.9.6. I.9.7. I.9.8. I.9.9. I.9.10. I.9.11. I.9.12. I.9.13. I.9.14. I.9.15. I.9.16. I.9.17. I.9.18. I.9.19.

Care este consumul la 100 km/pasager al celui mai mare avion de pasageri din lume? (7 mai 2005) CâŃi dintre anii divizibili cu 4 nu sunt ani bisecŃi între 1650 şi 2250 ? Când a avut loc cel mai mare cutremur din secolul XX? Care este data şi ora exactă a primului pas făcut de om pe Lună? Care este acceleraŃia gravitaŃională pe Marte? Ce frecvenŃă are pulsarul din centrul Nebuloasei Crabului? La ce oră (ora României) va fi lansată naveta spaŃială în următoarea ei misiune? (2 iunie 2007) În ce an vor fi lansaŃi sateliŃii SWARM? În ce zi a fost primul american în spaŃiu? Ce diferenŃă este între raza Pământului la ecuator şi la poli? Care este densitatea apei de mare la 20˚C şi 1atm? Care este indicele de refracŃie al plasticului din care se fac flacoanele băuturilor răcoritoare? In ce bandă de frecvenŃă s-au făcut observaŃii în cadrul programului Phoenix al Institutului SETI? Din 1970,de câte ori a crescut numărul tranzistorilor integraŃi în circuitele integrate?17 mai 2008) Care fizician s-a născut la 20 ianuarie 1775?

Clasa a X-a I.10.1. În cât timp ar parcurge un avion Boeing 747 distanŃa de la Pământ la Lună (dacă ar fi aer)? I.10.2. Ce element comun întâlnim în biografiile următorilor oameni de ştiinŃă: James Watt, Charles Augustin Coulomb şi Joseph Louis Lagrange? I.10.3. ExprimaŃi diametrul Soarelui în unităŃi astronomice. I.10.4. CâŃi fizicieni au primit Premiul Nobel până în 2004 (inclusiv)? I.10.5. De unde vine denumirea unităŃii de măsură a capacităŃii condensatoarelor? I.10.6. Cât timp va fi vizibilă StaŃia SpaŃială InternaŃională în cursul zilei de astăzi (6mai 2006) din Oradea? I.10.7. Câte segmente alcătuiesc oglinda celui mai mare telescop din Hawai ? (6 mai 2006) I.10.8. CâŃi ani bisecŃi sunt în 400 de ani, conform calendarului gregorian? I.10.9. Câte din primele 10 cutremure din 1900 încoace au avut loc în Alaska? (6 mai 2006) I.10.10. Cum se numeşte nava care a recuperat, după amerizare, astronauŃii misiunii Apollo 11 ? I.10.11. Cu cât este decalată ora între Oradea şi Centrul SpaŃial Kenedy?

I.10.12. Unde vor fi studiaŃi neutrinii lansaŃi din acceleratorul LHC? I.10.13. Ce suprafaŃă are Pământul? I.10.14. În ce an a fost întemeiată cea mai veche universitate din Europa? I.10.15. Ce rază are traiectoria sateliŃilor geostaŃionari? I.10.16. La ce presiune densitatea apei de 20˚C este aceeaşi cu cea a apei la 4˚C şi 1atm? I.10.17. În cât timp parcurge lumina distanŃa Soare–Jupiter? I.10.18. Care este diametrul discului parabolic mare al radiotelescopului de la Arecibo? (17 mai 2008) I.10.19. Care este rezistivitatea electrică a grafinului (graphen în engleză) I.10.20. Care fizician a murit la 10 iunie 1836?

Clasa a XI-a I.11.1. De unde vine denumirea unităŃii de măsură a lungimii în SI? I.11.2. Care este presiunea atmosferică normală pe Vf. Omu (atunci când la nivelul mării este 760mmHg)? I.11.3. Ce element comun întâlnim în biografiile a trei dintre cei cinci premiaŃi Nobel din 1905, 1963 şi 1971? I.11.4. Unde se studiază fascicolul de neutrini emis la CERN? (7 mai 2005) I.11.5. Când va fi următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România? (7 mai 2005) I.11.6. Care este densitatea medie a planetei Jupiter? I.11.7. La ce distanŃă de noi se află centrul Nebuloasei Crabului? I.11.8. La ce distanŃă minimă de Oradea va trece StaŃia SpaŃială InternaŃională în cursul zilei de astăzi (6mai 2006)? I.11.9. La ce altitudine se află cel mai mare telescop din lume ? (2006) I.11.10. Care este eroarea calendarului gregorian ? I.11.11. Care punct de pe suprafaŃa Pământului este cel mai îndepărtat de centrul acestuia? I.11.12. La ce înălŃime orbitează sateliŃii geostaŃionari? I.11.13. Care este structura cristalină a heliului? I.11.14. În câŃi ani nu s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică? (până azi 2 iunie 2007) I.11.15. Care este a patruzecea zecimală a numărului PI? I.11.16. De câte ori este mai mare densitatea miezului Pământului decât a scoarŃei? I.11.17. Care este viteza de propagare a luminii în sticla flint pură? I.11.18. Ce reprezintă 臺北101? (În setul de caractere unicod, caracterul 臺 are codul hexazecimal 0x91fa, iar caracterul 北 are codul 0x5317)?" I.11.19. Unde este cel mai înaintat vid în Sistemul Solar? (17 mai 2008) I.11.20. Care fizician s-a născut la 22 februarie 1857?

PROBA DE CĂUTARE PE INTERNET - SOLUłII Clasa a VI-a I.6.1: I.6.2: I.6.3: I.6.4: I.6.5: I.6.6: I.6.7: I.6.8: I.6.9: I.6.10: I.6.11: I.6.12: I.6.13: I.6.14: I.6.15: I.6.16: I.6.17: I.6.18: I.6.19: I.6.20:

Woolsthorpe Einstein 16 ºC 57 zile la 7 mai 2005 podul Akashi Kaikyo din Japonia (3880 m) 1844 16 2 h 31 min 10 m 365,2414 zile Large Hadron Collider 1962 12 ºC Mk 941-U "Typhoon" evoluŃia câmpului magnetic terestru 8800 kg/m3 299.792 km/s Arecibo 6 James Prescott

Clasa a VII-a I.7.1: I.7.2: I.7.3: I.7.4: I.7.5: I.7.6: I.7.7: I.7.8: I.7.9: I.7.10: I.7.11: I.7.12: I.7.13:

1840 0,0015 s - 0,02 s/secol 1901 Voyager 1 a fost lansat la 16 zile după Voyager 2 208 °F o dată 7 1000 km/s 1582 Chile 5 6 aug 2007 645.16

I.7.14: I.7.15: I.7.16: I.7.17: I.7.18:

6356,75 km Italia 21500 / 3300 = 6.51 2,418 Palo Verde 2 Arizona 1335 MW I.7.19: 1994 I.7.20: 36 ani

Clasa a VIII-a I.8.1: I.8.2: I.8.3: I.8.4: I.8.5: I.8.6: I.8.7: I.8.8: I.8.9: I.8.10: I.8.11: I.8.12: I.8.13: I.8.14: I.8.15:

21h 38 min 243 1054 90t Magelan 2007-jun-8, 7:38 p.m EDT -268.934 °C începutul anului 2008 6378,14 km 1901 19300 / 18700 = 1.032 1.33 / 1.31 = 1.015 1995-2004 26659 m Greenock, Firth of Clyde, Scotland

Clasa a IX-a I.9.1: I.9.2: I.9.3: I.9.4:

I.9.5: I.9.6: I.9.7:

Nicola Tesla, New-York 1943 diamant n=2,41 2.1020 N William Shokley, John Bardeen şi Walter Houser Brattain 1956 A380 < 3 l / 100km/pasager 5 22 mai 1960

I.9.8: I.9.9: I.9.10: I.9.11: I.9.12: I.9.13:

I.9.14: I.9.15: I.9.16: I.9.17: I.9.18: I.9.19:

21 iul 1969 2:56:15 UT 3,72 m/s2 33 Hz 1007-jun-9 1:38 p.m EET 2010 primul salt 5 mai 1961, prima navă spaŃială 20 Feb 1962 21.39 km 1024 Este vorba despre PET, iar indicele este 1.57 1200-3000 MHz 225-227 (33-135 milioane) ori Andre-Marie Ampere

Clasa a X-a I.10.1: 384000 km / 900 km/h = =727 h = 17,7 zile I.10.2: s-au născut în 1736 I.10.3: 1390000 km = 0,00929 UA I.10.4: 174 premii, 173 fizicieni I.10.5: Michael Faraday I.10.6: 8 min I.10.7: 36 I.10.8: 97 I.10.9: 3 I.10.10: USS Hornet I.10.11: 6 h I.10.12: Gran Sasso, Italia I.10.13: 510,07 mil km2 I.10.14: 1088 I.10.15: 42.164 km I.10.16: 50 atm I.10.17: ((741+817)/2)*1.000.000 km /300.000 km/s = 2596 s = 43 min 17 s

I.10.18: 305 m I.10.19: 10-8 Ω·m I.10.20: Andre-Marie Ampere

Clasa a XI-a I.11.1: lat. metrum, grk. metron=a măsura I.11.2: 560 mmHg I.11.3: au trăit o perioadă în Ungaria I.11.4: Gran Sasso lângă Roma la 730km de CERN (CNGS = CERN Neutrino beam to Gran Sasso) I.11.5: 3 oct 2005 12h26m. Eclipsa inelară vizibilă parŃial din România, acoperire 45% la Sighet, vizibilă total în Spania. I.11.6: 1265 kg/m3 I.11.7: 6500 ani-lumină I.11.8: 352 km I.11.9: 4123 m I.11.10: 24 ore / 400 ani I.11.11: Chimborazo I.11.12: 35.786 km I.11.13: hexagonală I.11.14: 5 I.11.15: 1 I.11.16: 9500 / 2800 = 3.39 I.11.17: 300000 / 1.524 = 196850 km/s I.11.18: Turnul Taipei 101 (având 101 etaje). I.11.19: CERN tubul acceleratorului LHC I.11.20: Heinrich Hertz

PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ - ÎNTREBĂRI Clasa a VI-a C.6.1. Pater Irenaeus a depus jurământul în ordinul Premontre în anul: a. 1890 b. 1880 c. 1896 d. 1901 e. 1925 C.6.2. De câte ori ar putea lumina să înconjoare Pământul într-o secundă? a. 2 b. 5 c. 7 d. 10 e. 4 C.6.3. Dacă au volume egale, masa cea mai mare o are bila confecŃionată din: a. fier b. aluminiu c. plumb d. cupru e. gheaŃă C.6.4. Care viteză este mai mare: 1 km/h sau 1 m/s? a. 1 km/h b. 1 m/s c. sunt egale d. nu se pot compara e. depinde de direcŃia mişcării C.6.5. De câte ori este mai mare o lungime de 10km, decât una de 5000 mm? a. 200 de ori b. 10 ori c. sunt egale d. 2 ori e. 2000 de ori C.6.6. Cine a determinat temperatura de fierbere a apei? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Faraday C.6.7. Cu ce aparat se măsoară forŃa? a. Termometru b. Dinamometru c.Voltmetru d. Ampermetru e. Micrometru C.6.8. De la Soare numărând, Pământul este planeta: a. a 2-a b. a 3-a c. a 4-a d. a 5-a e. a 6-a C.6.9. Cine a fost primul fizician care a primit premiul Nobel? a. Einstein b. Rutherford c. Niels Bohr d. Röntgen e. Chadwick C.6.10. Ne putem aştepta la grindină dacă: a. afară e foarte cald b. afară se răceşte brusc c. plouă d. se apropie o cometă e. se apropie solstiŃiul de iarnă C.6.11. De câte ori este mai mare o suprafaŃă de 10 cm2 decât una de 100 mm2? a. 100 de ori b. 10 ori c. sunt egale d. 2 ori e. 1000 de ori C.6.12. 20 K este echivalent cu: a. 253 ºC b. 293 ºC c. 273 ºC d. –293 ºC e. -253 ºC C.6.13. Cine este părintele teoriei relativităŃii? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Faraday C.6.14. Cu ce aparat se măsoară tensiunea electrică? a. Termometru b. Dinamometru c. Voltmetru d. Ampermetru e. Şubler C.6.15. Ce materie nu a predat Irenaeus Károly József? a. Fizică b. Aritmetică c. Biologie d. Etică e. Latină C.6.16. Viteza, faŃă de centrul Pământului, a unui om care se află la Ecuator este de aproximativ:

a. 670 km/h b. 1670 km/h c. 2670 km/h d. 3670 km/h e. * C.6.17. Viteza, faŃă de centrul Pământului, a unui om care se află în Oradea este de aproximativ: a. 4140 km/h b. 2140 km/h c. 3140 km/h d. 1140 km/h e. * C.6.18. Timpul în care lumina ajunge de la Soare la Pământ este de: a. 8 s b. 66 min c. 8,5 min d. 1800 s e. * C.6.19. DistanŃa medie de la Soare la Pământ este: a. 200 000 km b. 100 000 km c. 150 000 000 km d. 200 000 000 km e. * C.6.20. Temperatura maximă pe suprafaŃa Lunii poate avea valoarea: a. 120°C b. 200°C c. 300°C d. 6°C e. * C.6.21. CâŃi meteoriŃi intră în atmosfera Pământului în 24 de ore? a. 240 000 000 b. 24 000 000 c. 24 000 d. 24 e. * C.6.22. Volumul aerului inspirat de un om în decursul unei zile este: a. 250 l b. 500 l c. 1300 l d. 13 000 l e. * C.6.23. Viteza aerului care-Ńi părăseşte nasul în timpul strănutului este de: a. 10 m/s b. 160 m/s c. 10 km/h d. 160 km/h e. * C.6.24. Într-o tornadă, viteza vântului poate atinge valoarea de: a. 1800 km/h b. 180 km/h c. 1800 m/s d. 200 m/s e. * C.6.25. Anul în care a fost definit metrul ca unitate de măsură este: a. 1793 b. 1520 c. 1890 d. 1962 e. * C.6.26. Durata unei zile este de: a. 900 min b. 11200 s c. 86400 s d. 640 min e. * C.6.27. Dintre vitezele următoare, cea mai mare este: a. 0,6 dm/s b. 3000 cm/min c. 72 km/h d. 16 m/s e. * C.6.28. Care dintre metalele următoare are densitatea cea mai mare? a. aurul b. platina c. argintul d. mercurul e. * C.6.29. Zahărul se topeşte dacă: a. este încălzit b. se introduce în apă c. este pisat d. se pune peste zăpadă e. * C.6.30. Lumina ajunge de la Lună la Pământ în 1,35s. Care este distanŃa parcursă? a. 40500 km b. 45000 km c. 405000 km d. 4050000 km e. * C.6.31. Pater Irenaeus a avut o contribuŃie importantă în realizarea căii ferate electrice din Oradea. Din ce an circulă tramvaiele în Oradea? a. 1953 b. 1920 c. 1882 d. 1906 e. *

Clasa a VII-a C.7.1. Anul în care a avut loc ultima eclipsă de Soare este: a. 1999 b. 2002 c. 2004 d. 2005

e. 2006

C.7.2. La Uzinele Electrice din Oradea, Károly József Irenaeus a ocupat funcŃia de: a. director b. consilier c. preşedinte d. vicepreşedinte e. secretar C.7.3. Imaginea formată în oglinda convexă este: a. mărită b. reală c. răsturnată d. micşorată e. la infinit C.7.4. Care din următoarele nu este unitate fundamentală în SI? a. N b. m c. s d. K e. kg C.7.5. Alfred Nobel a inventat: a. locomotiva electrică b. praful de puşcă c. dinamita d. dinamul e. patinele C.7.6. Cine a inventat telefonul? a. Edison b. Newton c. Bell d. Einstein e. Franklin C.7.7. Aproximativ când s-a fabricat primul vas cu suprapresiune (kukta)? a. 1200 b. 320 î.e c. 1680 d. 1950 e. 1998 C.7.8. Pentru a mişca Pământul din loc, Arhimede ar fi avut nevoie de: a. un scripete b. o bară fixă c. un punct fix d. un plan înclinat e. un şurub C.7.9. La ce temperatură are apa densitatea maximă? a. 100 ºC b. 10 ºC c. 5 ºC d. 4 ºC e. 0 ºC C.7.10. Solul umed pare mai închis la culoare întrucât are loc fenomenul de: a. refracŃie b. reflexie totală c. reflexie d. oglindire e. dispersie C.7.11. PoŃi aprinde focul cu gheaŃă? a. nu, fiindcă e prea rece b. nu, fiindcă e din apă c. da, dacă o frecăm cu putere d. depinde de forma gheŃii e. depinde de temperatura aerului C.7.12. În ce an a achiziŃionat, pentru Oradea, Károly József Irenaeus un aparat Röntgen pentru scopuri medicale? a. 1890 b. 1866 c. 1896 d. 1901 e. 1925 C.7.13. Unde s-a aflat primul reactor nuclear în care s-a produs reacŃie în lanŃ? a. Chicago b. Londra c. New York d. Geneva e. Los Alamos C.7.14. Inelele planetei Saturn sunt formate din: a. praf b. vapori de apă c. blocuri de gheaŃă d. plasmă e. blocuri de piatră C.7.15. De ce apa lacurilor sărate pare mai închisă la culoare? a. Pentru că sunt mai tulburi b. Pentru că nu intră lumina c. Pentru că nu iese lumina d. Pentru că densitatea apei sărate este mai mare e. Pentru că în general sunt mai adânci

C.7.16. –10K este echivalent cu: a. 283 ºC b. 263 ºC c. 273 ºC d. –283 ºC e. întrebarea nu are sens C.7.17. În ce Ńară se află cele mai multe centrale nucleare în funcŃiune? a. Canada b. Japonia c. FranŃa d. România e. SUA C.7.18. Cum se vede o piatră care se găseşte pe fundul unui pârâu? a. mai aproape b. mai departe c. în acelaşi loc d. micşorată e. * C.7.19. Într-o situaŃie reală, energia unui om care urcă scările: a. dispare b. nu se schimbă c. scade d. creşte e. * C.7.20. Locul de naştere a lui Arhimede este: a. Alexandria b. Atena c. Ilion d. Syracusa e. * C.7.21. Pater Irenaeus a fost profesor la Oradea din anul: a. 1780 b. 1880 c. 1860 d. 1890 e. * C.7.22. Realizatorul primei locomotive cu aburi este: a. Watt b. Joule c. Stevenson d. Faraday e. * C.7.23. Temperatura minimă pe suprafaŃa Lunii poate fi de: a. -180°C b. 0°C c. -300°C d. 0,6°C e. * C.7.24. Viteza de propagare a luminii este cea mai mare în: a. apă b. vid c. sticlă d. dioxid de carbon e. * C.7.25. Viteza de propagare a sunetului este cea mai mare în: a. aer b. ulei c. cupru d. oŃel e. * Clasa a VIII-a C.8.1. La suprafaŃa apei dintr-o vană pluteşte un lighean în care se găseşte o cărămidă. Dacă aruncăm cărămida în vană, nivelul apei: a. scade b. creşte c. rămâne neschimbat d. depinde de volumul cărămizii e. depinde de suprafaŃa ligheanului C.8.2. De ce experimentele de electrostatică reuşesc mai bine iarna decât vara? a. aerul este mai rece b. aerul este mai umed c. aerul este mai uscat d. moleculele se mişcă mai încet e. nu este adevărat C.8.3. Care din următoarele este unitate fundamentală în SI? a. N b. W c. J d. K e. m/s C.8.4. De unde putem vedea stelele în timpul zilei? a. din fântână b. din pădure c. din adâncul oceanelor d.din laboratorul de fizică e. nu se pot vedea C.8.5. De ce nu este crepuscul pe Lună? a. nu este aer b. temperatura este ridicată c. temperatura este coborâtă d. gravitaŃia este mică e. este crepuscul

C.8.6. În anul 1877, Thomas Alva Edison a inventat aparatul pentru înregistrarea sunetului. Cum se numea aparatul? a. patefon b. gramofon c. fonograf d. telegraf e. pick-up C.8.7. Primul concurs de fizică organizat de Pater Irenaeus a avut loc în : a. 1890 b. 1916 c. 1900 d. 1930 e. * C.8.8. Aparatul de măsură destinat determinării presiunii atmosferice este a. nanometrul b. barometrul c. manometrul d. tribometrul e. * C.8.9. Inventatorul seringii medicale este: a. Pascal b. Torricelli c. Arhimede d. Galilei e. * C.8.10. Sarcina electronului a fost măsurată de: a. Faraday b. Volta c. Millikan d. Einstein e. * C.8.11. Pentru ce muncă a fost angajat Michael Faraday în laboratorul lui Davy? a. încărcarea acumulatoarelor b. observarea fulgerelor c. plimbat câini d. spălat vase e. * C.8.12. Unde a efectuat Benjamin Fraklin celebrele sale experimente? a. Londra b. Philadelphia c. New York d. Atlanta e. * C.8.13. Când a fost realizat primul motor electric de curent continuu? a. 1820 b. 1790 c. 1910 d. 1856 e. * C.8.14. RadiaŃia uraniului a fost descoperită de: a. Becquerel b. Curie c. Millikan d. Bohr e. * C.8.15. La ce distanŃă minimă de sursă se găseşte acel perete care poate produce un ecou perceptibil? a. 7m b. 17m c. 20m d. 32,5m e. * C.8.16. Care este valoarea intensităŃii curentului considerat periculos pentru viaŃa unui om? a. 1A b. 100mA c. 10mA d. 10A e. * Clasa a IX-a C.9.1. Reflexia totală a unei raze poate avea loc dacă sensul de propagare al luminii este următorul : a. apă—>aer b. aer—>apă c. aer—>aer d. apă—>apă e. întrebarea nu are sens C.9.2. Un rucsac de 20 kg este mai greu de cărat: a. în vârful Everestului b. la ConstanŃa c. pe Lună d. într-un submarin scufundat la 3000 m e. în centrul Pământului C.9.3. Cine a primit Premiul Nobel pentru descoperirea razelor X? a. Einstein b. Rutherford c. Niels Bohr d. Röntgen e. Chadwick C.9.4. Cine a proiectat un ceas cu pendul în anul 1641? a. Newton b. Galilei c. Huygens d. Kepler e. Savonarola

C.9.5. Care viteză este mai mare: 10 km/h sau 10 m/s? a. 10 km/h b. 10 m/s c. sunt egale d. nu se pot compara e. depinde de direcŃia mişcării C.9.6. Câte legi de-ale lui Keppler descriu mişcarea planetelor? a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 e. 6 C.9.7. Care nu poate fi unitate de măsură pentru lucru mecanic? e. N/m a. Ws b. kWh c. kg · m2/s2 d. J C.9.8. Autoturismele determină viteza măsurând: a. timpul b. spaŃiul c. concomitent timpul şi spaŃiul d. turaŃia e. viteza unghiulară C.9.9. Pe Lună corpurile au o mai mică: a. densitate b. greutate c. putere d. masă e. lumină C.9.10. Cauza subŃierii unui fir de apă ce iese din robinet este: a. creşterea presiunii b. creşterea vitezei c. scăderea presiunii d. scăderea vitezei e. frecarea cu aerul C.9.11. Cine este părintele mecanicii clasice? a. Einstein b. Newton c. Celsius d. Ampère e. Kelvin C.9.12. O puşcă are recul datorită: a. forŃei de frecare b. conservării energiei c. variaŃiei energiei cinetice d. conservării impulsului e. variaŃiei impulsului C.9.13. Energia potenŃială gravitaŃională a unui copil în timp ce alunecă pe un tobogan: a. creşte b. scade c. rămâne constantă d. întrebarea nu are sens e. depinde de înălŃimea toboganului C.9.14. Punctul în care o lentilă convergentă adună un fascicul paralel incident de raze se numeşte: a. pată galbenă b. focar c. cristalin d. ocular e. obiectiv C.9.15. În cazul unei incidenŃe normale pe suprafaŃa apei, o rază de lumină: a. se refractă b. se reflectă total c. îşi continuă drumul nedeviată d. este absorbită de suprafaŃa de separaŃie e. îşi schimbă culoarea C.9.16. Cine a stabilit legea conform căreia viteza unui corp la suprafaŃa Pământului nu depinde decât de înălŃimea de la care cade liber în vid? a. Newton b. Huygens c. Einstein d. Galilei e. Arhimede C.9.17. Uzina Electrică din Oradea fost dată în folosinŃă în anul a. 1945 b. 1962 c. 1903 d. 1916 e. 1890 C.9.18. Care este temperatura de fierbere a azotului lichid? a. 40°C b. -20°C c. –196°C d. 0°C e. -100°C

C.9.19. kWh este o unitate de măsură pentru: a. Putere b. Energie c. Temperatură d. ForŃă e. Tensiune electrică C.9.20. Care teorie a fizicii se leagă de numele lui Huygens? a. teoria electromagnetică a luminii b. principiile mecanicii clasice c. teoria cuantică a luminii d. teoria relativităŃii speciale e. teoria relativităŃii generale C.9.21. Iluminatul străzilor din Oradea a fost realizat în anul: a. 1881 b. 1903 c. 1916 d. 1933 e. * C.9.22. Care dintre următoarele aparate nu are legătură cu lumina: a. spectroscopul b. stetoscopul c. diascopul d. osciloscopul e. * C.9.23. Valoarea primei viteze cosmice a Pământului este: a. 7,9 km/s b. 11,4 km/s c. 9,81 km/s d. 13 km/s e. * C.9.24. DistanŃa de frânare a unui automobil care circulă pe drum uscat cu viteza de 100 km/h este de aproximativ: a. 10m b. 90m c. 50m d. 200m e. * C.9.25. Ce tip de forŃă pune în mişcare un automobil? a. frecare b. elastică c. gravitaŃională d. cosmică e. * C.9.26. Expresia Γ=k·M/R2 are ca unitate de măsură: c. Kg/m2 d. N/s e. * a. kg/m b. m/s2 Clasa a X-a C.10.1. În ce Ńară a trăit Ohm? a. Anglia b. Austria c. Olanda d. Germania e. Italia C.10.2. Cea mai importantă invenŃie atribuită lui Pater Irenaeus a fost: a. dinamul b. dinamita c. dinamometrul d. telegraful fără fir e. electroscopul C.10.3. Dacă o placă de cupru şi una de zinc sunt înfipte într-o lămâie şi, între ele, un miliampermetru indică existenŃa unui curent electric, lămâia are rolul de: a. anod b. catod c. electrolit d. anion e. cation C.10.4. Care dintre următoarele nu este unitate de măsură pentru presiune? a. Pa b. torr c. hPa d. Nm e. Mbar C.10.5. Pe litoral în timpul zilei bate mereu vântul. Din ce direcŃie? a. din nord b. din direcŃia Soarelui c. dinspre mare d. dinspre uscat e. depinde de faza Lunii C.10.6. Ce naŃionalitate a avut savantul care a determinat numărul π cu o precizie de 7 zecimale? a. chinez b. egiptean c. arab d. grec e. roman

C.10.7. Craterele de pe Lună se văd pentru că pe Lună: a. plouă abundent b. nu este atmosferă c. se găsesc pe partea neluminată d. sunt erupŃii vulcanice dese e. gravitaŃia este de şase ori mai mică decât pe Pământ C.10.8. DistanŃa de la Pământ la centrul galaxiei este de: a. 15 ani lumină b. 310 ani lumină c. 1300 ani lumină d. 3200 ani lumină e. 2600 ani lumină C.10.9. Dacă presiunea atmosferică scade brusc, ne putem aştepta la: a. scăderea temperaturii b. creşterea temperaturii c. vreme ploioasă d. vreme senină e. eclipsă de Lună C.10.10. Aparatul care înregistrează semnalele electrice ale inimii este: a. EKG b. EEG c. EEFG d. CT e. * C.10.11. Care este elementul cu proprietăŃi semiconductoare? a. S b. Si c. Sn d. Pt e. * C.10.12. În ce an a călcat prima dată omul pe Lună? a. 1992 b. 1982 c. 1969 d. 1998 e. * C.10.13. Unitatea de măsură a inductanŃei este : a. Wb b. C c. H d. T e. * C.10.14. Şuntul este: a. unitate de măsură b. dielectric c. rezistor d. inductiv e. * C.10.15. Unitatea de măsură a tensiunii este: a. 1Ah b. 1Ws c. 1J/C d. 1A/s e. * C.10.16. Scopul unei punŃi Wheatstone este: a. economisirea de energie b. echilibrare c. contact cu condensator d. măsurare e. * Clasa aXI-a C.11.1. Pe vreme toridă ceasornicul cu pendul întârzie datorită: a. dilatării acelor b. scăderii densităŃii greutăŃilor c. alungirii pendulului d. radiaŃiilor ultraviolete e. scăderii umidităŃii aerului C.11.2. CondiŃia ca fenomenul de interferenŃă să aibă loc este: a. diferenŃa de fază b. coerenŃa c. difracŃia d. egalitatea pulsaŃiilor e. nu este condiŃionat C.11.3. Emisferele din Magdeburg nu se despart datorită diferenŃei de: a. temperatură b. masă c. greutate d. presiune e. nivel C.11.4. Cine a determinat, pentru prima dată, viteza de propagare a luminii în 1849, cu metoda roŃilor dinŃate ce-i poartă numele? a. Lorentz b. Einstein c. Maxwell d. Michelson şi Morley e. Fizeau

C.11.5. Caracteristica unui acumulator se poate exprima în Ah. Unitatea de măsură corespunzătoare în S. I. este: a. A/s b. A min c. C d. V e. W C.11.6. Cine a descoperit cauciucul? a. Pirelli b. Goodyear c. Faraday d. Franklin e. Maxwell C.11.7. Temperatura pe suprafaŃa Soarelui este de: a. 600°C b. 1200 °C c. 3800 °C d. 5700 °C e. 6800 °C C.11.8. Cuvântul FIZICA este de origine greacă şi înseamnă: a. ştiinŃă b. divinitate c. natură d. gândire e. cercetare C.11.9. În cursul fierberii, temperatura unui lichid: a. creşte b. scade c. rămâne constantă d. oscilează e. nu poate fi măsurată C.11.10. Cele mai importante publicaŃii ale lui Károly József Irenaeus sunt legate de: a. comportarea moleculelor b. propagarea undelor electromagnetice c.magnetismul terestru d. dinamica fluidelor e.optica geometrică C.11.11. Cine a făcut experienŃe cu muşchi de broască? a. Galvani b. Volta c. Newton d. Celsius e. Brown C.11.12. În ce constelaŃie se găseşte Steaua Polară? a. Ursa Mare b. Orion c. Pegas d. Ursa Mică e. Dragonul C.11.13. Care este cauza tunetelor? a. Ciocnirea a doi nori b. Dilatarea termică a aerului c. ContracŃia termică a aerului d. Vremea ploioasă e. Eclipsa de Lună C.11.14. Găseşte ce nu se potriveşte! a. mmHg b. Pa c. atm d. J e. bar C.11.15. Ce semnificaŃie avea termenul flogiston în fizica secolului XIX? a. momentul cinetic b. fluxul magnetic c. fluxul electric d. energia termică e. acceleraŃia C.11.16. Motorul Wankel este un motor: a. electric sincron b. electric asincron c. în doi timpi d. termic cu piston rotativ e. eolian C.11.17. Aparatul care foloseşte sunetul este: a. spectroscopul b. stetoscopul c. diascopul d. osciloscopul e. * C.11.18. Dacă lungimea unui pendul gravitaŃional creşte de 4 ori, perioada lui creşte de: a. 6 ori b. 2 ori c. 5 ori d. 10 ori e. *

C.11.19. Sonarul măsoară: a. intensitatea sunetului b. intensitatea luminii c. distanŃa d. câmpul magnetic e. * C.11.20. Particulele unui val de apă în ocean efectuează o mişcare: a. uniformă b. oscilatorie c. circulară d. haotică e. * C.11.21. Magnitudinea, pe scala Mercalli (MKS), a unui cutremur care produce deteriorări în construcŃii, este de cel puŃin: a. 3 b. 5 c. 7 d. 9 e. * C.11.22. Ce ai de făcut în timpul unui cutremur puternic? a. te aşezi b. rămâi calm c. alergi spre ieşire d. te sprijini de perete e. * C.11.23. Unele corzi de chitară sunt înfăşurate cu o sârmă subŃire pentru: a. micşorarea frecvenŃei b. mărirea frecvenŃei c. scăderea intensităŃii d. amplificarea intensităŃii e. * C.11.24. Valoarea pragului de durere este de aproximativ: a. 70 dB b. 100 dB c. 130 dB d. 160 dB e. * C.11.25. ÎnălŃimea sunetului emis de un avion care se apropie de noi: a. scade b. e constantă c. vibrează d. creşte e. *

PROBA DE CULTURĂ GENERALĂ - SOLUłII Item C.6.1

Răsp. b

C.6.2

c c b e c b b d a b e a c c b d c c a b d d b a c c b a c d e b d

C.6.3 C.6.4 C.6.5 C.6.6 C.6.7 C.6.8 C.6.9 C.6.10 C.6.11 C.6.12 C.6.13 C.6.14 C.6.15 C.6.16 C.6.17 C.6.18 C.6.19 C.6.20 C.6.21 C.6.22 C.6.23 C.6.24 C.6.25 C.6.26 C.6.27 C.6.28 C.6.29 C.6.30 C.6.31 C.7.1 C.7.2 C.7.3 C.7.4

Item Răsp. C.7.5 c C.7.6 c C.7.7 b C.7.8 c C.7.9 d C.7.10 a C.7.11 d C.7.12 c C.7.13 a C.7.14 c C.7.15 c C.7.16 e C.7.17 e C.7.18 a C.7.19 c C.7.20 d C.7.21 b C.7.22 c C.7.23 a C.7.24 b C.7.25 d C.8.1 a C.8.2 c C.8.3 d C.8.4 a C.8.5 a C.8.6 c C.8.7 b C.8.8 b C.8.9 a C.8.10 c C.8.11 d C.8.12 b C.8.13 d C.8.14 a

Item C.8.15 C.8.16 C.9.1 C.9.2 C.9.3 C.9.4 C.9.5 C.9.6 C.9.7 C.9.8 C.9.9 C.9.10 C.9.11 C.9.12 C.9.13 C.9.14 C.9.15 C.9.16 C.9.17 C.9.18 C.9.19 C.9.20 C.9.21 C.9.22 C.9.23 C.9.24 C.9.25 C.9.26 C.10.1 C.10.2 C.10.3 C.10.4 C.10.5 C.10.6 C.10.7

Răsp.

b b a b d b b b e d b b b d b b c d c c b a b b a b a b d d c d d

a b

Item Răsp. C.10.8 e C.10.9 c C.10.10 a C.10.11 b C.10.12 c C.10.13 c C.10.14 c C.10.15 c C.10.16 d C.11.1 a C.11.2 e C.11.3 d C.11.4 e C.11.5 c C.11.6 b C.11.7 d C.11.8 c C.11.9 c C.11.10 b C.11.11 a C.11.12 d C.11.13 b C.11.14 d C.11.15 d C.11.16 d C.11.17 b C.11.18 b C.11.19 c C.11.20 c C.11.21 c C.11.22 b C.11.23 a C.11.24 c C.11.25 d

CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI 2005

Cls

Şcoala de provenienŃă

Szabo Roland

S08 Marghita

Báthori Zsombor

L.T. „A. Endre” Oradea

Săvan Andrei

S08 Marghita

Roşu Cristian

S08 Marghita

Grec Georgian

Şc. 1-8 "Dacia" Oradea

Benedek Tamás

L.T. „A. Endre” Oradea

Nagy Zsolt

L.T. „A. Endre” Oradea

Futó Marcel

L.T. „A. Endre” Oradea

Krausz Zsolt

L.T. „A. Endre” Oradea

Tyukodi Botond

S08 Marghita

Dan R. Bogdan

Szilágyi László

Tóth Norbert

Numele elevului

CN „E. Gojdu” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea

Profesor pregătitor Rend E., Dragomir C. Tunyogi Adalbert Dragomir Cristian Rend Erzsebet Bica Marin BartosElekes István BartosElekes István BartosElekes István Bogdan Károly Veres Zoltán Mititean Viorel Bogdan Károly Bogdan Károly

Pr.

Pct.

III

37,5

26,33

41,5

III

27,6

33,5

III

28,5

33,5

2006 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienŃă L.T. „O. Ghibu” Oradea L. P. „I. Vulcan” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea

Lala IonuŃ

Boariu Erik

Kurtán Richard

Szabo Roland

Cavasdan Mihai

Avram Bogdan

Kubelac M. Paul

L.T. Salonta

Tyukodi Botond

L. Marghita

Barta Levente

L.T. Salonta

S08 Marghita S08 „A. Iancu” Oradea S08 „A. Iancu” Oradea

Profesor pregătitor Târb Claudia Vârva Sanda Bogdan Karoly Rend E., Dragomir C. Szabo Csilla Szabo Csilla Boeriu Romulus Vereş Zoltan Bodi Kalman

Pr.

Pct.

41,5

40,5

III

40,5

48,5

45,5

III

41,5

47,5

44.8

III

38.5

2007 Cls

Şcoala de provenienŃă

Pernea Marius

S08 Marghita

Jurj Bogdan

S08 Marghita

Balogh Diana

S08 Marghita

Rétfalvi Attila

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Aslovici Ştefan

Kovács Nóra

Profesor pregătitor Rend Erzsebet Rend Erzsebet Rend Erzsebet

Pr.

Pct.

52,5

III

Reményi Józsefné

44,5

S08 Marghita

Rend Erzsebet

41,44

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Reményi Józsefné

III

40,93

Szabó Roland

S08 Marghita

49,63

Bondor Bogdan

42,25

Roşu Cristian

42,25

Kovács Levente

III

33,25

Biró Norbert

39,65

Bai Richárd

34,65

Horváth Evelyn

III

31,65

Kubelac M.Paul

40,75

Nagy Zsolt

38,5

Numele elevului

CN „E. Gojdu” Oradea CN „E.Gojdu” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea C.N. „M.Eminescu” Oradea CN „A. János” Salonta L.T. „A. Endre” Oradea

Rend E., Dragomir C. Ignat Cristina Ignat Cristina Bogdan Károly Tunyogi Adalbert Tunyogi Adalbert Takács Péter Boeriu Romulus BartosElekes István

2008 Numele elevului

Cls

Şcoala de provenienŃă

Todoran Mădălina

S08 Marghita

Sarca Alexandru

S08 Marghita

Magyar Norbert

S08 Marghita

Szabó Lórant

Molnar Zsolt

Jurj Bogdan

S08 Marghita

Kovács Nóra

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda

Voicu Iulia

S08 Marghita

Rétfalvi Attila

Szabo Roland

Todor Andrei

Mamenyák András

Kovács Levente

Nagy Zsolt

Brad Miron

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda GRI Suplacu de Barcău

Vári Emil Általános Iskola Kisvárda C.N. „O.Goga” Marghita C.N. „A. János” Salonta L.T. „A. Endre” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea L.T. „A. Endre” Oradea CN „E. Gojdu” Oradea

Profesor pregătitor Rend E., Dragomir C. Rend Erzsebet Rend Erzsebet

Pr.

Pct.

33,25

III

31,75

48,125

39,5

III

38,375

Reményi Józsefné

37,75

Rend Erzsebet

Reményi Józsefné

III

34,75

Gherman Sever

51,5

Kiss Mária

37,5

III

34,5

Reményi Józsefné Toth Gyongyi Rend Erzsebet

Bogdan Károly Bogdan Károly Bogdan Károly Ignat Cristina