ROMÂNIA
NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON
{OC&GROAZ~
LAPARIS&
LONDRA &MADRID&BERLIN&OSLO& DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK &BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA& MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...
6 421847 000086
00125
MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?
INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL
AIG SE SIMTE FOARTE BINE |N ROMÅNIA
BUSINESS WEEK
06
PERSPECTIVE MIHNEA ANASTASIU
FINAL DE AN |N FRÂNARE ABRUPT~ Datele INS indic` o frânare accentuat` a ritmului de cre[tere al economiei \n trimestrul IV din 2008, dar risipesc deocamdat` temerile privind intrarea \n recesiune A[a cum era anticipat de majoritatea anali[tilor economici, datele preliminare oferite de Institutul Na]ional de Statistic` privind Produsul Intern Brut au ar`tat o trecere brusc` de la cre[tere economic` galopant` (peste 9% \n trimestrele II [i III din 2008) la o cre[tere substan]ial sub poten]ialul teoretic calculat de BNR pentru condi]iile economice normale, care se situeaz` la 6%. Astfel \n cel de al patrulea trimestru al anului trecut, cre[terea PIB s-a situat la doar 2,9%, ceea ce a dus cre[terea economic` aferent` anului 2008 la 7,1% - un ritm de altfel excelent \n condi]ii normale, dar sensibil mai redus decât ritmul avansului PIB \n primele trei trimestre din anul trecut (9%). Toate sectoarele au \nregistrat sc`deri semnificative ale ritmurilor de cre[tere \n trimestrul IV fa]` de primele 9 luni din 2008, \ns` contribu]ia agriculturii (+18,2%) [i a construc]iilor (+18,9%) a r`mas \n continuare pozitiv`, \n vreme ce volumul activit`]ii din industrie [i servicii s-a contractat cu 7,7 procente [i respectiv 1,5%. O sc`dere s-a \nregistrat [i la nivelul impozitelor nete pe produs (-1,3%), ceea ce denot` sc`derea colect`rilor la buget \n ultimele trei luni ale anului trecut. Datele prezentate de INS s-au situat sub nivelul estim`rilor oficiale ale Comisiei Na]ionale de Prognoz` care preconiza o cre[tere de 7,9% \n 2008, iar, la valori nominale, un PIB de 513,1 miliarde de lei. Pe datele INS, PIB-ul nominal anul trecut s-a situat la doar 503,9 miliarde de lei, ceea ce pune sub semnul \ntreb`rii prognoza CNP pe anul \n curs care estimeaz` un PIB nominal la final de an de 579 miliarde de lei (144,7 miliarde de euro la cursul estimat leu-euro pentru 2009). Cu toate c` cifrele prezentate de INS se situeaz` sub estim`rile ini]iale, acestea au reu[it s` \ndep`rteze deocamdat` temerile anali[tilor privind o eventual` recesiune \nceput` \n ultimele 3 luni din 2008. Trebuie, totu[i, men]ionat BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009
cât ve[tile venite dinspre Agen]ia Na]ional` pentru Ocuparea For]ei de Munc` sunt din ce \n ce mai proaste. La sfâr[itul lunii februarie, rata [omajului ajunsese deja la 5,3%, adic` aproape 478.000 de persoane, din care 347.000 provenind din sectorul privat. {omajul este astfel \n cre[tere sus]inut`, dup` ce, la final de ianuarie, era de doar 4,9% la nivel na]ional. Desigur, dac` am compara nivelul [omajului din România cu cel al altor state europene, am putea ajunge la concluzia c` avem de-a face cu o rat` mic` a [omajului. Lucrurile nu stau tocmai a[a dac` le privim din perspectiva efectivului de salaria]i din economie, care se situeaz` la doar 4,7 milioane de persoane, [i la num`rul total de persoane angajate \n munc`, care este de aproximativ 9 milioane de persoane. De asemenea, situa]ia este mai \ngrijor`toare la nivelul câtorva jude]e, unde rata [omajului dep`[e[te cu mult media na]ioCre[terea PIB în 2008 defalcat` nal` – Vaslui (11%), Mehedin]i pe domenii de activitate (10,3%), sau Teleorman [i Domeniu Cre[tere Dolj - fiecare cu 9%. Agricultur` 21,4% În acest context, subiectul ob]inerii de c`tre România Industrie 1,3% a unui \mprumut extern a Construc]ii 26,1% devenit o chestiune de disput` politic`, pre[edintele Traian Comer] [i servicii 6,6% B`sescu solicitând un mandat Activit`]i financiare [i imobiliare expres din partea Legislati3,6% vului pentru antamarea unui Alte activit`]i de servicii 4% astfel de acord cu Fondul Monetar Interna]ional, precum Impozite nete pe produs 5,8% [i cu institu]iile financiare Sursa: INS europene. ê
c`, \n lipsa unui an agricol excep]ional, cum a fost 2008, cre[terea economic` pe anul trecut ar fi ar`tat foarte diferit, cu atât mai mult cu cât \n ultimele trei luni din 2008 dou` sectoare \nsumând peste 70% din PIB au intrat practic \n recesiune – serviciile [i industria. Pe partea de utilizare a PIB, se remarc` ritmul bun de cre[tere a form`rii brute de capital fix (19,3% \n 2008), ceea ce denot` men]inerea unui trend pozitiv al investi]iilor \n economia na]ional`. Cu toate acestea, \n ultimele trei luni din 2008, ritmul cre[terii form`rii brute de capital fix s-a redus la doar 2,8%, fa]` de peste 27% \n primele trei trimestre. Din p`cate, aceste cifre nu dau prea multe speran]e cu privire la trendul descendent al economiei na]ionale pe termen scurt [i mediu. Cu atât mai mult cu
BUSINESS WEEK
CIFRE
{omajul în sus, PIB-ul în jos |n 2008, multe ]`ri au \nregistrat cre[terea [omajului [i sc`derea PIB EVOLU}IA PIB ÎN 2008*
VIRUSUL AMERICAN CONTAMINEAZ~ TOT MAI MULTE }~RI
RATA {OMAJULUI CELE MAI RECENTE DATE
CU UN AN |N URM~
SPANIA
–0,7% FRAN}A
–1,0% UNGARIA
–2,0% BRAZILIA
6,8% RUSIA
5,6%
De Tara Kalwarski / Grafice de David Foster
GERMANIA
–1,7%
Problemele care au \nceput s` \ncetineasc` economia SUA \n 2007 continu` s` se r`spândeasc`, Europa [i Japonia urmând America \n recesiune. Totu[i, multe ]`ri emergente nu au fost \nc` prea puternic afectate.
SUA
–0,8% CANADA
0,5% CEHIA
4,3% VENEZUELA
3,2% AUSTRALIA
1,9%
Reducerea dobânzilor – o re]et` popular`: B`ncile centrale au redus rata dobânzii pe termen scurt, pentru a stimula cre[terea
MEXIC
–1,6% JAPONIA
–4,6% B~NCILE CENTRALE: EVOLU}IA RATEI DE REFERIN}~ A DOBÂNZII*
MEDIA GLOBAL~
CHINA
ACUM
AUG. '07
6,8%
1,91%
4,72%
–1,9%
ANGLIA ELVE}IA
2,75
MEDIA GLOBAL~ F~R~ SUA
1,7%
4,47
INDIA
MEDIA PIE}ELOR DEZVOLTATE
5,3%
4,14
0,86
N/A
%
6,06
MEDIA PIE}ELOR EMERGENTE
7,00
3
6
9
12
15
*Au fost folosite cifrele privind PIB pe trim. III dac` nu au fost disponibile cele pentru trim. IV Sursa: Bloomberg
* Medii raportate la PIB Sursa: JPMorgan Chase
|NCETINIRE GLOBAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALE
–8,3%
Cu excep]ia Chinei, produc]ia industrial` [i minier` a sc`zut, \n multe regiuni drastic, \n toat` lumea
SITUA}IE GLOBAL~
EVOLU}IE PROCENTUAL~ A PRODUC}IEI INDUSTRIALE FA}~ DE ANUL PRECEDENT*
–10,8% FOSTA UNIUNE SOVIETIC~
–9,3% –10,1%
EUROPA CENTRAL~ {I BALCANI
–22,5%
UNIUNEA EUROPEAN~
–7,3% SUA
JAPONIA
+6,3%
–0,9%
CHINA
ORIENTUL MIJLOCIU {I AFRICA DE NORD
–6,2% AMERICA LATIN~ {I CARAIBE
* |n decembrie 2008 ** F`r` cele trei state baltice Sursa: IHS Global Insight
–9,3% –1,0%
ASIA-PACIFIC
AFRICA SUB–SAHARIAN~
17 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK
07
BUSINESS WEEK
11
PE SCURT PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~
DACIA SE SCUTUR~ DE PRAF Brandul care a fost, vreme de zeci de ani, sinonim cu automobilul pentru românul de rând, Dacia, a prezentat s`pt`mâna trecut` la Geneva primul concept din istoria sa, Duster. |n plin` criz` financiar`, când francezii de la Renault mizeaz` pe banalul, dar solidul [i foarte ieftinul Logan pentru a trece cu bine prin criz`, Duster pare s` vin` dintr-o alt` lume. De altfel, speciali[tii pie]ei auto s-au declarat cel pu]in sceptici \n leg`tur` cu materializarea conceptului \n produc]ia de serie. Duster pare, \ns`, s` aib` un dublu rol foarte important. Primul ar fi faptul c` Renault nu vrea s` fac` din Dacia doar un brand low-cost. Al doilea se refer` la optimismul constructorului francez legat de viitor [i, implicit, de ie[irea din criz`. La un nivel mai prozaic, Dacia Duster are un motor dCi de 105 cai putere, o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 9,6 secunde, o cutie de vitez` manual` \n [ase trepte [i cauciucuri Michelin pe jantele de 21 de ]oli.
Moda schimbului de locuin]e, \n mare vog` \n anii ‘80 [i la mijlocul anilor ‘90, ar putea fi o solu]ie pentru deblocarea pie]ei imobiliare din România. “Revigorarea schimburilor ar putea reprezenta o metod` eficient` de a mi[ca pu]inele lichidit`]i care existau pe pia]`, concomitent cu \ndeplinirea, m`car par]ial`, a obiectivelor vânz`torilor [i, respectiv, ale cump`r`torilor”, crede Livia Berghiu, consultant imobiliar RE/MAX Bastion. Astfel, \n schimbul locuin]elor noi, dezvoltatorii ar putea accepta o proprietate veche care s` \ndeplineasc` anumite criterii de evaluare, plus o diferen]` de cash mult mai u[or de accesat de c`tre cump`r`tori prin credite. RE/MAX Bastion se afl` deja \n discu]ii pe acest subiect cu o serie de dezvoltatori imobiliari. Schimburile de acest gen avantajeaz` \n primul rând cump`r`torii, care, \n loc s` pl`teasc` chirie, pl`tesc o rat` mai mic`. Totu[i, solu]ia ofer` dezvoltatorilor un beneficiu major - posibilitatea de a strânge lichidit`]ile necesare ratelor de finan]are, respectând \n acela[i timp [i obiectivele de vânz`ri impuse prin contractele de finan]are.
PROFIT LA DOMICILIU Românii par s` aprecieze \mprumuturile la domiciliu. Cel pu]in asta arat` rezultatele companiei Provident Financial România, care ofer` aceste gen de servicii. Compania a acordat anul trecut \mprumuturi totale de 42 de milioane de euro, fa]` de 12 milioane de euro \n 2007. Provident avea la sfâr[itul lui 2008 un num`r de 85.000 de clien]i, \n cre[tere de la 33.000 de clien]i \n decembrie 2007. Veniturile \nregistrate de companie s-au ridicat la 19,5 milioane de euro, de la 5 milioane de euro \n 2007. “În octombrie, am \n`sprit condi]iile de creditare [i suntem \ncrez`tori c` suntem \n m`sur` s` facem fa]` crizei actuale [i s` continu`m dezvoltarea \ntr-un ritm mai alert când situa]ia economic` o va permite”, a declarat Russell Johnsen, directorul general al Provident Financial România. Compania a investit anul trecut peste 19 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii [i extinderea opera]iunilor \n ora[e noi. Provident a deschis 9 sucursale noi, ajungând astfel la 16 sucursale [i puncte de lucru \n alte 25 de ora[e.
17 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK
(DE SUS, |N SENSUL ACELOR DE CEASORNIC) RENAULT; FERNANDO MENGON; JOHN SIEBERT
CASE DE SCHIMB
BUSINESS WEEK
PE SCURT
CONSULTAN}A DIN IRLANDA |ntrucât rata de absorb]ie a fondurilor europene \n România este foarte sc`zut`, Camera de Comer] România - Irlanda (CCRI) anun]` crearea unui Departament pentru Fonduri Europene. Opera]ional din luna februarie, acesta este specializat \n atragerea de fonduri structurale cu accent pe proiecte de investi]ii [i dezvoltarea resurselor umane. CCRI ofer` consultan]` companiilor române[ti de orice dimensiune pe parcursul \ntregii proceduri de aplicare: analizarea dosarului, stabilirea eligibilit`]ii [i a proiectelor, \ntocmirea cererii de finan]are, a studiilor tehnice, precum [i asisten]` \n derularea proiectului. Pentru a incuraja companiile s` acceseze fonduri structurale, CCRI ofer` gratuit consultan]a pentru verificarea eligibilit`]ii firmei [i a proiectului, companiile achitând doar contravaloarea documenta]iei tehnice [i economice pentru dosarul de finan]are.
BANCA MERGE LA INVESTITORI Intesa Sanpaolo Bank România [i Unimpresa, asocia]ia patronal` a investitorilor italieni din România, au realizat un protocol de colaborare pentru promovarea serviciilor bancare \n cadrul tuturor asocia]iilor investitorilor str`ini. Acordul cu Unimpresa continu` seria parteneriatelor pe care Intesa Sanpaolo Bank le-a realizat cu alte organiza]ii [i asocia]ii similare. Intesa Sanpaolo Bank va pune la dispozi]ia partenerilor Unimpresa portofoliul s`u de produse [i servicii prin intermediul structurii sale specializate – departamentul International Desk. Acesta ofer` asisten]` investitorilor str`ini care opereaz` deja sau doresc s` ini]ieze o activitate \n România. Marco Rondina, Director General Unimpresa, a declarat c` acordul este parte a eforturilor asocia]iei de a facilita investi]iile [i schimburile comerciale dintre Italia [i România. Schimburile comerciale \ntre cele dou` ]`ri au dep`[it anul trecut 11,5 miliarde euro.
DATE DE UN MILIARD Compania de asigur`ri Aviva a dat pe mâna EDS, companie a Hewlett-Packard, operarea a dou` centre de date, \n cadrul unui contract pe zece ani \n valoare de un miliard de dolari. EDS va administra centrele de date Aviva din Norwich (Anglia), care servesc afacerilor companiei de asigur`ri din Marea Britanie, India, Fran]a [i Irlanda. Aproximativ 300 de angaja]i de la Aviva vor fi transfera]i c`tre EDS pentru a asigura
BUSINESSWEEK l 17 MARTI E 2009
aceste servicii. “Transformarea centrelor de date va ajuta Aviva s` \[i \mbun`t`]easc` eficien]a, s` diminueze riscurile [i s` reduc` costurile”, a declarat Bill Thomas, vicepre[edinte EDS pentru Europa, Orientul Mijlociu [i Africa. Ca parte a acordului, HP [i Cisco vor oferi echipamente, tehnologii [i resurse care s` sprijine suportul oferit de EDS companiei Aviva, al cincilea asigur`tor la nivel mondial.
(DE SUS): HELEN COOPTA; INTESA SANPAOLO BANK; NW TECH SOLUTION
12