Miori]a, mai rapid` decåt ogarul cenu[iu Cu toate c` \n SUA are pierderi uria[e [i a ajuns s` fie na]ionalizat`, \n România AIG [i-a dublat profitul anul trecut 30% la nivelul primelor brute subscrise, pân` la nivelul de 286 de milioane de Când compania-mam` anun]` pierderi lei, ceea ce-i confer` o cot` de pia]` de de 62 de miliarde de dolari \n ultimul 21% pe segmentul de asigur`ri de via]`, trimestru din 2008, pare imposibil s`-]i compania fiind al doilea juc`tor pe acest p`strezi optimismul privind viitorul afasegment, dup` ING Asigur`ri de Via]`. cerii pe pia]a din România. |ns` pentru “Suntem printre cele mai profitabile AIG Life Asigur`ri România, divizia locompanii de asigur`ri din România, dac` cal` a gigantului American International nu cumva chiar liderii industriei din Group (AIG), \n 2009 nu va fi vorba acest punct de vedere”, spune Theodor despre re]inere, ci chiar despre extindere. Alexandrescu, directorul general al AIG De ce sunt reprezentan]ii locali ai AIG Life Asigur`ri România. atât de optimi[ti? Simplu: compania a raportat o dublare a profitului net aferent anului trecut, acesta situându-se la ISTORIE AMERICAN~ 52,8 milioane de lei. Performan]a este În septembrie anul trecut, la scurt timp notabil`, mai ales dac` o de la falimentul r`sun`tor compar`m cu pierderile al Lehman Brothers, o de ansamblu estimate de [tire f`cea senza]ie \n pia]a de asigur`ri pentru \ntreaga lume. Gigantul anul trecut. Dac` \n american de asigur`ri 2007 pierderile nete ale AIG, o companie care companiilor de asigur`ri avea active de peste 1.000 din România au totalizat de miliarde de dolari [i se aproape 76 de milioane bucura de calificative exde euro, potrivit [efului celente din partea agenAllianz }iriac Asigur`ri, ]iilor de rating, se vedea de lei este proﬁtul Cristian Constantinescu, nevoit` s` solicite un ajunet ob]inut de pierderile nete per total tor financiar din partea AIG Life Asigur`ri industrie s-ar putea chiar statului american de 85 România \n 2008 adânci \n 2008. AIG Life a de miliarde de dolari Sursa: Compania \nregistrat [i o cre[tere de pentru a evita colapsul, De Mihnea Anastasiu

5,8

VISTA

milioane

BUSINESSWEEK l 17 MARTI E 2009

dup` ce criza financiar` generat` de creditele subprime \i provocase pierderi de miliarde de dolari. Într-o mi[care f`r` precedent, \n schimbul acestei infuzii de capital, statul american devenea proprietarul a aproape 80% din ac]iunile companiei. Dezastrul nu s-a oprit aici. În noiembrie, \mprumutul Rezervei Federale c`tre AIG a fost majorat la 150 de miliarde de dolari. Îns` nici acesta n-a fost suficient. S`pt`mâna trecut`, compania a anun]at pierderi de aproape 62 de miliarde de dolari pentru trimestrul patru din 2008 [i s-a v`zut nevoit` s` mai cear` 30 de miliarde de dolari finan]are de la autorit`]ile americane. Iar oficialii AIG nu pot garanta c` pe viitor nu vor fi nevoi]i s` solicite alte sume. Una peste alta, AIG a costat contribuabilul american echivalentul unei treimi din bugetul anual alocat ap`r`rii de c`tre Statele Unite. PARADOXUL ROMÂNESC

Totu[i, cum a reu[it filiala local` a AIG s` ob]in` rezultate atât de bune \n 2008? Tr`im \ntr-o lume paralel`? Da [i nu. Da, pentru c` societ`]ile de asigur`ri autohtone nu au decât eventual indirect expunere la situa]iile de pe pie]ele de capital externe. Iar aceasta \ndeosebi pe segmentul poli]elor de asigurare tip unit-linked, care au o important` component` investi]ional`, dar care au, \n acela[i timp, o pondere redus` \n totalul pie]ei asigur`rilor. De asemenea, pentru c`, exceptând activit`]ile de RCA care sunt generatoare de pierderi masive, companiile române[ti de asigur`ri, mai ales cele axate pe produse de asigurare de via]`, au avut deocamdat` de pl`tit desp`gubiri mult mai mici decât primele brute atrase. Spre exemplu, AIG Life a pl`tit anul trecut indemniza]ii de doar 4 milioane de euro, sum` insignifiant`, dac` o compar`m cu valoarea primelor atrase anul trecut. Da [i pentru c` societ`]ile de asigur`ri \ncep s` trag` foloasele cre[terii bazei de clien]i din ultimii ani. “În medie, o poli]` de asigurare devine profitabil` pentru companie \ntr-un interval de 3 pân` la 5 ani de la semnarea acesteia, iar noi beneficiem \n prezent de portofoliul de clien]i atra[i \nc` de la \nceputul Umbrela AIG anilor 2000”, precizeaz` func]ioneaz` Theodorescu. Exist` \n\nc` irepro[abil s` [i probleme. Întâi de \n Romånia

17 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

53

toate, pentru AIG Life este important` rezolvarea dificult`]ilor prin care trece ac]ionarul majoritar. Potrivit organiz`rii actuale a grupului AIG, activit`]ile de asigurare de via]`, s`n`tate [i planuri de pensii din mai multe regiuni ale globului printre care [i Europa Central` [i de Est se desf`[oar` sub cupola companiei Alico, societate de]inut` de AIG. Spre deosebire de compania mam`, Alico este o societate s`n`toas` din punct de vedere financiar, ba chiar a [i raportat profit \n 2008 (1,3 miliarde de dolari, din care 400 de milioane de dolari provin din ]`rile central [i est-europene). Potrivit actualului plan de restructurare al AIG convenit cu statul american, compania va fi divizat` \n mai multe entit`]i, iar una dintre aceste noi entit`]i va fi [i Alico. Din momentul diviz`rii, se va pune problema soartei companiilor mo[tenitoare, existând posibilitatea list`rii acestora sau a vânz`rii lor, veniturile rezultate urmând s` acopere par]ial injec]ia de capital operat` de Guvernul federal american. Prin urmare, pentru AIG Life Asigur`ri România va fi foarte important pe mâinile cui va \ncape compania mam` Alico \n perioada urm`toare [i care va fi strategia noului ac]ionar. Deocamdat`, politica Alico este s` lase câ[tigurile AIG Life la dispozi]ia companiei pentru a fi reinvestite, asigurând astfel finan]area dezvolt`rii companiei.

PE LOCUL DOI

Top 10 asigur`ri de via]` Loc

Companie

1.

ING Asigur`ri de Via]`

2.

AIG Life

3.

BCR Asigur`ri de Via]`

4.

GRAWE România

5.

ASIBAN

6.

ALLIANZ-TIRIAC

7.

ASIROM

8.

GENERALI

9.

AVIVA

10.

OMNIASIG Life

Sursa: Insurance PROFILE

BUSINESSWEEK l 17 MARTI E 2009

Grupul american are probleme serioase chiar la el acas`

PLANURI DE EXTINDERE

Pentru anul acesta, AIG Life [i-a propus extinderea activit`]ii \n teritoriu prin deschiderea de noi agen]ii \n mai multe ora[e din ]ar` precum Sibiu, Târgu Mure[, Deva, Piatra Neam] sau Boto[ani, ceea ce va impune atât cre[terea num`rului de angaja]i, cât [i suplimentarea re]elei de distribu]ie prin cooptarea mai multor brokeri de asigur`ri. În plus, compania are \n plan s` investeasc` \ntr-o nou` arhiv` electronic`, \n modernizarea call-centerului, precum [i \n dezvoltarea [i promovarea de noi produse a[a cum este spre exemplu serviciul de telediagnostic. Acesta va fi oferit gratuit Prime brute celor care au \ncheiate polisubscrise (mil. lei) ]e de asigur`ri de via]` AIG 411.67 Life [i va permite acestora s`-[i trimit` analizele 220.00 pentru a fi analizate de 118.41 personalul medical al mai multor spitale americane 110.56 cu care compania este \n 89.05 parteneriat. Potrivit lui Theodor 80.63 Alexandrescu toate aceste 68.44 proiecte, precum [i sus]inerea financiar` a AIG 63.77 Fond de Pensii, societatea 63.43 de administrare a fondului de pensii de pilon II operat 33.55 de AIG, vor fi sus]inute din resursele financiare

generate anul trecut. El s-a ferit, \ns`, s` dea o cifr` exact` a investi]iilor aferente anului \n curs. Alexandrescu sus]ine c` pia]a asigur`rilor de via]` va stagna \n 2009, nivelul primelor brute subscrise situându-se la acela[i nivel ca \n 2008. Cu toate acestea, Alexandrescu se arat`| \ncrez`tor c` societatea pe care o conduce va dep`[i \n continuare media pie]ei, atât \n ceea ce prive[te rata de cre[tere, cât [i cea a profitabilit`]ii. Compania va avea de f`cut fa]` anul acesta unei probleme care s-ar putea dovedi deosebit de dificil` - o poten]ial` majorare a ratelor de renun]are sau r`scump`rare. Anul trecut, aceasta s-a situat la doar 3%, cifr` care nu este \ngrijor`toare (probleme putând apare abia de la o rat` de renun]are de 10%), \ns` este \n cre[tere cu 20% fa]` de rata de renun]are \nregistrat` de AIG Life \n 2007. Asta \n condi]iile \n care o cre[tere a ratei [omajului ar putea s` aduc` mai mul]i clien]i \n imposibilitatea de a-[i mai pl`ti primele de asigurare la poli]ele aflate \n derulare. Prin urmare, nu avem de a face cu un caz de excep]ionalism românesc, ci doar de afaceri care s-au desf`[urat \n al]i parametri, pia]a româneasc` a asigur`rilor fiind infinit mai pu]in dezvoltat` decât cele occidentale. În plus, este posibil ca 2009 s` nu mai fie un an a[a bun precum 2008 pentru AIG Life, iar situa]ia este asem`n`toare la nivelul pie]ei. ê

OPUS CORP

54

Bani pentru arti[ti, lacrimi la cabli[ti Disputa privind cuantumul drepturilor de autor amenin]` veniturile operatorilor de cablu De Silvia Pan]uru

ANDRE LUBBE

Cu toate c` \n \ntreaga Europ` procentele pe care companiile de televiziune le vireaz` fondurilor pentru drepturi de autor nu dep`[esc 2,5% din totalul veniturilor, organismele de gestiune colectiv` (OGC) din România au pornit un r`zboi pentru ob]inerea unui procent de 12%. |n prezent, companiile de cablu, satelit sau IPTV (televiziune prin internet) din România aloc` 2% din venituri arti[tilor, solicitarea OGC traducându-se printr-o cre[tere de [ase ori a acestei sume. “Dac` aceast` solicitare va fi acceptat`, tarifele percepute de companiile de cablu se vor m`ri cu 10%”, a declarat Radu Petric, pre[edintele Asocia]iei de Comunica]ii prin Cablu (ACC). |n acest moment, tariful mediu pe care \l pl`te[te consumatorul român pentru astfel de servicii este de aproximativ 5 euro. De ce solicit` OGC aceast` m`rire? Conform lui Petric, reprezentan]ii arti[tilor nu au oferit o argumentare real` a acestei solicit`ri [i nici nu au comentat discrepan]a care s-ar crea \ntre situa]ia din România [i cea din restul statelor europene. Marii juc`torii de pe pia]a de retransmisie a canalelor TV nu au vrut s` comenteze efectele pe care le-ar putea avea aprobarea demersului OGC, dar Radu Petric este convins c` efectul ar fi o sc`dere masiv` a pie]ei de cablu. “Saltul remunera]iilor de la 2% la 12%, \n contextul \n care toat` lumea \[i

Conﬂictul privind drepturile de autor dateaz` de mai mul]i ani

z`vore[te buzunarul pentru supravie]uire [i nu pentru capricii, este megaloman, ireal”, crede pre[edintele ACC, ad`ugând c` aceast` majorare nu poate fi suportat` de c`tre cabli[ti, pentru c` oricum practic` cele mai mici tarife din Europa, [i nici de c`tre abona]i, care au dovedit [i \n alte rânduri c` sunt foarte sensibili la pre]. “Clien]ii vor \ncepe s` renun]e la servicii”, concluzioneaz` Petric. Pentru a da greutate argumentelor companiilor de cablu \n acest conflict, ACC a comandat “Saltul remunera]iilor de la 2% la 12%, \n contextul un studiu companiei \n care toat` lumea \[i z`vore[te buzunarul pentru Pricewatersupravie]uire [i nu pentru capricii, este megaloman, houseCoopers, care a ireal” RADU PETRIC, PRE{EDINTELE ACC ar`tat c`, \n

15 state europene cu economii asem`n`toare României, operatorii de cablu pl`tesc drepturi de autor situate \n plaja cuprins` \ntre 0,1% din venituri (\n cazul Poloniei) [i 2,5% (cum ar fi \n Portugalia). “Drepturile de autor trebuie pl`tite, dar cuantumul trebuie s` fie asem`n`tor ]`rilor europene cu o economie similiar` cu cea a României”, mai spune Petric. CE URMEAZ~

|n cursul acestei s`pt`mâni este a[teptat` decizia unei comisii de arbitraj, care analizeaz` deja conflictul dintre ACC [i OGC. |n cazul \n care solicitarea celor din urm` va fi aprobat`, cabli[tii au de gând s` conteste \n justi]ie decizia, fiind dispu[i s` mearg` “pân` \n pânzele albe”, dup` cum s-a exprimat [eful ACC. Este foarte posibil ca decizia comisiei de arbitraj s` fie majorarea procentajului cu doar câteva puncte, fapt ce \i va \mp`ca probabil pe colectorii drepturilor de autor, dar nu [i pe cabli[ti. Din rândul OGC care au solicitat m`rirea ponderei datorat` drepturilor de autor pân` la 12% probabil cea mai perseverent` organiza]ie este Uniunea Compozitorilor [i Muzicologilor din România Asocia]ia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), care a contestat veridicitatea studiului realizat de PwC, concluzia fiind c` acesta este “\n neconcordan]` cu termenii specifici drepturilor de autor [i drepturilor conexe drepturilor de autor”. UCMR - ADA a acuzat compania de consultan]` [i studii de pia]` c` nu a adus dovezi pentru a sus]ine corectitudinea datelor prezentate \n studiu, fapt pentru care a cerut retragerea datelor de pe pia]`. R`mâne de v`zut care va fi finalul acestui r`zboi dintre companiile de cablu [i colectorii drepturilor de autor, cele dou` tabere având deja un istoric “sângeros”. |n urm` cu aproximativ [ase ani a existat un conflict asem`n`tor, \n urma c`ruia ACC a reu[it sc`derea cuantumului pentru drepturi de autor de la 6% la 2%. Lupta este acum deschis` oric`rui rezultat. ê 17 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

55

56

INTERVIU

Sfaturi manageriale de la Martha Stewart Regina media despre viitorul propriei companii, al pie]elor [i despre planurile sale de viitor Ca majoritatea juc`torilor din media, Martha Stewart a avut un an tumultuos. De[i num`rul de cititori ai principalei sale reviste (“Martha Stewart Living”) nu a sc`zut, pre]ul ac]iunilor companiei Martha Stewart Living Omnimedia a sc`zut de la aproape 10 dolari la doi dolari pe ac]iune. Stewart i-a acordat, pe 19 februarie, \n Manhattan, un interviu lui Stephen J. Adler, editor [ef la BusinessWeek, \n cadrul seriei “C`pitanii Industriei”. Iat` câteva fragmente din discu]ie:

devreme [i adorm foarte târziu. Uneori obosesc, dar nu este chiar a[a de important. Am o via]` energic` [i mereu sunt multe de f`cut. {i nu vreau s` fiu niciodat` deprimat`. Ai men]ionat pre]ul ac]iunilor companiei mele. Eram un “c`pitan” al industriei. Tocmai am realizat c` acum sunt doar un locotenent.

STEVE ADLER

MARTHA STEWART

Se lucreaz` greu pentru dumneavoastr`? Nu cred. Am angaja]i care au lucrat pentru mine 25 - 26 de ani. Am pisici \n vârst` de 19 ani. Se ]in tari pe pozi]ie.

Peluza este prea mare [i nu este tocmai “ecologic” s` ai peluz`. O sprijin pe Alice Waters \n dorin]a de a crea o gr`din` de legume la Casa Alb`. Nu cred c` ar trebui s` strice Gr`dina de Trandafiri, pentru c` este ceva care \mi place. Probabil c` ar trebui s` sape pe un alt petic de p`mânt unde s` planteze legumele.

Asta e altceva Nu, lucreaz` pentru mine zilnic. Pozeaz` pentru fotografii. Fac orice vreau eu s` fac`. De fapt, [i animalele sunt angaja]ii mei. Spune asta fiscului. Franchesca [i Sharkey, câinii mei din rasa bulldog francez, au propriul blog. {i sunt geniali la asta.

Ave]i vreun sfat pentru Barack [i Michelle Obama?

Unul dintre lucrurile care m` intereseaz` este time managementul. Face]i liste cu ce ave]i de f`cut \ntr-o zi? {tiu ce trebuie s` fac. Este totul \n mintea mea. M` trezesc foarte

Dac` ave]i ceva ce nu dori]i s` face]i, o face]i mai devreme, sau o amâna]i? Nu o fac deloc.

}ipa]i? Nu prea mult. Obi[nuiam s` urlu mai mult. Trebuie s` ]ip la o angajat` pentru c` este surd`. Uneori, dac` este \n camer`, sunt acuzat` c` ]ip. Este din cauz` c` are un implant [i trebuie s` i se vorbeasc` mai tare.

“Ai men]ionat pre]ul ac]iunilor companiei mele. Obi[nuiam s` ﬁu c`pitanul industriei. Tocmai mi-am dat seama c` acum sunt un locotenent”

BUSINESSWEEK I 17 MARTI E 2009

Ave]i expunere pe mai multe canale media. Exist` unele care v` \ngrijoreaz` mai mult ca celelalte?

Toat` lumea se teme de lumea revistelor. Dar este greu s` ob]ii la TV ce ofer` “Martha Stewart Living”. Lumea vrea s` o aib` la plaj` sau \n tren. A[adar, nu cred c` industria print va muri \n urm`toarea perioad`. Astfel spus, este o competi]ie acerb`. Oa-

fac o treab` fenomenal`, ca [i la mine \n companie. Avem o minunat` afacere bazat` pe creativitate. O dovad` a recesiunii este c` oamenii vor s` fac` lucruri. Acum au timp. Angaja]ii nu au deloc nevoie de mine. Câteodat` ofer mici sfaturi. Ast`zi am propus o alt` culoare pentru unelte. Au culori verzi [i albe. Dar am venit cu o nou` culoare [i to]i s-au gândit: “Doamne, este minunat`”. Poate c` \mi f`ceau doar pe plac, dar chiar cred c` le-a pl`cut contribu]ia mea. A]i fost la un moment dat broker. Care este abordarea investi]ional` actual`? |nc` vreau s` investesc, dar am re]ineri, pentru c` pia]a scade \n fiecare zi. Se vor face foarte mul]i bani din pia]a de capital. Exist` multe companii performante, care sunt la doar o frac]iune din cât valoreaz`. Compania noastr` are bani \n conturi [i nici o datorie. Ce a]i \nv`]at din problemele legale? Ei bine, am \nv`]at \naintea tuturor c` pot tr`i f`r` o mul]ime de lucruri. Ceea ce experimenteaz` toat` lumea acum eu am \nv`]at mult mai repede. {i am \nv`]at s` am r`bdare. Sunt o groaz` de oameni \n \nchisoare care nu ar trebui s` fie acolo. Trebuie s` iei exemplul altor ]`ri. {i-au dat seama c` este o cheltuial` exagerat` [i nu aduce reabilitarea.

STEPHEN SAVAGE

Ce nu a]i f`cut \nc` [i v-a]i dori cu adev`rat? Nu mi-am scris biografia. A[ putea face aceasta doar cu fotografii. Sunt fotograf amator. Poate chiar voi scrie un roman. |ntr-un roman a[ putea spune multe lucruri pe care nu le-a[ scrie \ntr-o autobiografie. Sunt multe locuri pe care a[ vrea s` le vizitez, dar nu am avut timp. Nu am fost \n Tasmania. Nu am fost s` v`d Polul Sud, [i nici la Polul Nord nu am ajuns. A[ vrea s` v`d migra]ia ur[ilor polari \nainte s` dispar` \ntreaga specie. A[ mai vrea s` vizitez Parcul Na]ional al Ghe]arilor \nainte s` se topeasc` ghe]arii. menii vor asculta radio mereu. Poate o vor face pe iPod sau BlackBerry, dar vor asculta. Cred c` vor continua s` se uite la televizor pentru o lung` perioad` de timp. Mi-a[ face griji despre ziare. Ca surs` de [tiri, ziarele sunt \n urma televiziunii.

Exist` \ntrebarea dac` brandul chiar are nevoie de tine [i de ideile tale. Se evoc` situa]ia Apple, care este: “Ce ar face Apple f`r` Steve Jobs?” Au mai pu]ine produse [i Steve este decisiv \n toate, mai ales la capitolul design. Dar exist` al]i angaja]i la Apple care

Ce ar fi oamenii surprin[i s` afle despre dumneavoastr`? C` opresc la intersec]ia 86th Street cu 3rd Avenue ca s` savurez lapte de nuc` de cocos cu un hot dog. {i muncesc din greu. A[ m`tura [i podele, dac` trebuie m`turate. ^ 17 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

57

ENERGIE

Associates. “Acum, oamenii analizeaz` mult mai atent fiecare ac]iune proprie”. Royal Dutch Shell, de pild`, amplaseaz` mici platforme de produc]ie, f`r` echipaje, \n Marea Nordului, care cost` doar o treime fa]` de cele normale. Valvele pentru ajustarea presiunii [i dispozitivele de monitorizare sunt alimentate de panouri solare [i turbine eoliene montate pe platforme, iar informa]iile sunt transmise prin satelit. Ceea ce reduce costurile [i riscurile transCompaniile reduc opera]iunile de foraj [i devin ferului angaja]ilor cu elicopterul, pentru a citi datele. “Trebuie s` faci ceva diferit”, creative \n reducerea costurilor spune John Barry, vicepre[edinte la Shell. Timothy Nelson, “]arul energetic” de la Chevron, a coordonat vizite-fulger la facilit`]ile companiei pentru a g`si modaliDe Christopher Palmeri [i Stanley Reed t`]i de reducere a costurilor energetice, care R`spunsul industriei energetice la declinul s-au ridicat anul trecut la 7,5 miliarde de pre]urilor materiilor prime pare la fel de dolari. Printre m`surile luate se num`r` subtil ca echipamentele de foraj care se rezolvarea scurgerilor din ]evile cu aburi lovesc de o roc` dur`. |n industria petrode la rafin`rii [i \mbun`t`]irea furnalelor, lier`, se reduc bugetele, sondele se \nchid care \nc`lzesc ]i]eiul pentru procesare. |n [i contractele pe termen lung se sisteaz`. unele cazuri, compania preia inginerii care Num`rul sondelor pentru extrac]ia petroluar putea lucra la noi proiecte [i \i folose[te lui [i a gazelor din SUA a sc`zut cu 40%, \n pentru a smulge mai multe resurse din ultimele patru luni, cel mai mare declin de proiectele existente. “Este cea mai ieftin` la ultima criz` de pe pia]a energetic`. metod` pentru extragerea mai multor Perioada dificil` for]eaz` industria s` barili”, spune Nelson. \mbun`t`]easc` eficien]a, dar nu exist` Anii de achizi]ii [i de explozii a pre]unici o [ans` pentru atenuarea efectelor pe rilor la materiile prime au dat na[tere la termen scurt. La Devon Energy, un mare ineficien]`. La ConocoPhillips, produsul a produc`tor de petrol [i gaze naturale din [ase fuziuni din anul 2000, directorul Stein Oklahoma, bugetul total ar putea fi redus Wolden schimb` a[ezarea birourilor cu \n acest an cu 60%, la 3,5 miliarde de ajutorul psihologilor, pentru a face echipele dolari, de la 8,5 miliarde de dolari cât a fost divizate s` lucreze \mpreun`. El spune c` \n anul 2008. “Nu avem alte op]iuni. Nu bugetele alocate c`l`toriilor au fost reduse, avem bani s` cheldar sectorul de videoconferin]e a crescut tuim”, spune J. Larry Una din cu 30% de la \nceputul Nichols, pre[edinte platformele f`r` personal operate crizei economice. [i CEO la Devon. de Shell \n Lunile viitoare ar “Veniturile tuturor Marea Nordului, putea fi [i mai dure sunt cu mult mai alimentate de pentru companiile care mici ca anul trecut”. energie solar` [i Num`rul sondelor care extrag eolian` de]in sonde sau produc Reducerea procepetrol [i gaze din SUA a sc`zut echipamente folosite sului de extrac]ie va 2.000 la extrac]ia petrolier`. duce la sc`derea drastic` a produc]iei de Dac` exist` vreo raz` O serie de produc`tori petrol. Firma de brokeraj Sanford C. Bernde speran]`, aceasta este 1.600 de petrol nu vor s` stein estimeaz` c` produc]ia american` din legat` de faptul c` indus1.200 le cumpere serviciile câmpurile petrolifere ar putea sc`dea cu tria petrolier` pare s` se 800 indiferent de pre]. 700.000 de barili pe zi – aproximativ 1% concentreze mult mai 400 “Noi vom spune «dac` din proviziile mondiale – ca rezultat al reagresiv \n acest declin 0 OCT. '08 NOV. DEC. IAN. '09 FEB. men]ii sonda func]ioducerilor deja demarate. Toate acestea pun pe probleme precum Sursa: Baker Hughes nal`, beneficiezi de o \n scen` o cre[tere a costurilor la energie eficien]a energetic`, reducere a pre]uchiar când economia \[i va reveni. “Costul noile tehnologii [i chiar rilor»”, spune Mark S. Siegel, pre[edinte pentru pre]urile mici de acum la materii energia eolian` [i solar`. “De obicei, redula Patterson-UTI Energy, un operator prime nu vor fi suportate \n 2009 sau 2010. cerea costurilor s-a tradus prin restructuraimportant de sonde petroliere. “Iar ei vor Se va \ntâmpla dup` anul 2011”, spune rea for]ei de munc`”, spune Candida Scott, r`spunde «Nu suntem interesa]i»”. ^ Raoul LeBlanc, consultant la PFC Energy. consultant la Cambridge Energy Research

Noua frugalitate din industria petrolier`

EXTRAC}IA DIN SUA S-A BLOCAT

BUSINESSWEEK I 17 MARTI E 2009

PHOTOGRAPHIC SERVICES, SHELL INTERNATIONAL

58

de pe telefoanele mobile sau din afara SUA. Unii exper]i cred c` ata[area unui serviciu de publicitate bazat pe cùtare ar aduce venituri uria[e. Când cineva ar cùta ultimele discu]ii pe Twitter despre U2, ar putea vedea rezultatele al`turi de acelea[i reclame-text de pe Google. Anul trecut, Co-fondatorii Evan Twitter a achizi]ionat un Williams (st.) [i start-up care dezvolta o Biz Stone. “Vrem tehnologie de cùtare [i s` construim o acum caut` modalit`]i afacere”, spune de a introduce publiStone citate pe site. “Exist` o oportunitate comercial` fantastic` aici”, spune John Batelle, fondator al Federated Media Publishing, care vinde reclame online. Twitter ofer` [i o rapiditate uluitoare. Tot mai mult, oamenii folosesc site-ul pentru a afla sau transmite [tiri [i evenimente de ultim` or`. Primele fotografii ale avionului US Airways care a aterizat \n fluviul Hudson au ap`rut pe Twitter. Pentru fanii sì, Twitter este o reflec]ie mai rapid` a ceea ce se \ntâmpl` decât site-urile de [tiri sau Google. “Ca [i Google, Twitter ofer` noi date prin care se poate cùta. Asta m` atrage foarte mult”, spune Sam Schillace, director tehnic la Google.

INTERNET

Twitter ciripe[te pe limba afacerilor Oferta uria[` a Facebook este un semn c` site-ul de microblogging are poten]ial de business

MIN~ DE AUR PENTRU DATE

ERIC LUSE/SAN FRANCISCO CHRONICLE/POLARIS

De Heather Grenn [i Robert D. Hof

Serviciul de microblogging Twitter are succes la oameni foarte diver[i, de la staruri ca Ashton Kutcher, la [efi de companii. Dar, \n ciuda popularit`]ii sale, Twitter pare mai degrab` o mod`, decât o afacere. Multe dintre mesajele de maxim 140 de caractere (denumite “tweets”) pe care oamenii le pun pe Twitter sunt despre subiecte banale, cum ar fi ce au mâncat la micul dejun sau la ce or` merg la culcare. Au aceste informa]ii vreo valoare? Se pare c` da. De fapt, exist` tot mai multe dovezi c` Twitter, o companie care \n prezent nu are nici un venit, ar putea valora sute de milioane de dolari. Dou` surse spun c` siteul de socializare Facebook a f`cut anul trecut o ofert` de achizi]ie de 500 de milioane de dolari \n numerar [i ac]iuni. Peter Thiel, investitor la Facebook, a confirmat discu]iile \ntr-un interviu acordat BusinessWeek, de[i nu a dorit s` comenteze asupra pre]ului. El a spus c` negocierile s-au oprit din cauza discu]iilor legate de valoarea ac]iunilor Facebook implicate \n tranzac]ie. Oferta Facebook nu va fi, probabil, ultima. Google a “deschis linii de comunicare” cu Twitter, afirm` o alt` surs`, de[i nu este vorba

despre negocieri directe de achizi]ie. Yahoo! este un alt cump`r`tor logic, dar pre]ul ar putea fi prea mare pentru compania aflat` \n dificultate. Google [i Yahoo! au refizat s` comenteze posibilitatea achizi]iei Twitter. Care este atractivitatea Twitter? Pentru \nceput, cre[terea sa. {ase milioane de oameni utilizeaz` serviciul, fa]` de 600.000 \n urm` cu un an, potrivit companiei de monitorizare a traficului web Compete. Cifra nu include utilizatorii care fac post`ri

TWITTER DECOLEAZ~ 6

MILIOANE DE UTILIZATORI

5

4

3

2

1

0

I '08

F

M

A

M

Sursa: Compete Inc.

I

A

S

O

N

D

I '09

Exist` [i o dimensiune social` a site-ului, care atrage companiile. Membrii pot urm`ri post`rile altor utilizatori, de la prietenii lor la baschetbalistul Shaquille O’Neal. Astfel, se creeaz` un flux de date pe care Twitter \l stocheaz` [i \l poate cerceta pentru a afla lucruri interesante. Poten]ialul de afaceri merge dincolo de publicitate. Twitter ar putea vinde companiilor un serviciu care s` ofere rapoarte orare sau zilnice despre subiectele de discu]ie de pe site, spune Ian Schafer, CEO al agen]iei de publicitate Deep Focus. Co-fondatorul Twitter Biz Stone recunoa[te c` au existat negocieri de preluare, dar spune c` acum se concentreaz` pe consolidarea afacerii. Compania a ob]inut luna trecut` finan]`ri private de 35 de milioane de dolari, pentru a-[i putea men]ine indepeden]a. Pe termen scurt, lucreaz` la produse cum ar fi un serviciu care s` permit` companiilor s` g`seasc` pe Twitter oameni interesa]i de serviciile [i produsele lor [i s` ob]in` analize detaliate ale celor care urm`resc anumite companii. “Vrem s` \ncerc`m s` construim o afacere de succes”, spune Stone. ^ –Cu contribu]ia: Spencer E. Ante 17 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

59

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook