Focus

ROMÂNIA

NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

{OC&GROAZ~

LAPARIS&

LONDRA &MADRID&BERLIN&OSLO& DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK &BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA& MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

6 421847 000086

00125

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE |N ROMÅNIA

18

20 22 24

Insolven]a bate falimentul La arme, romåni!

Re]eta pentru salata de criz`

0

FOCUS

|N C~UTARE DE ACHIZI}II Cu toate c` posibila achizi]ie a Boom TV nu a fost confirmat`, oficialii Romtelecom recunosc c` sunt în c`utare de companii care s` ajute la cre[terea Dolce

Lansat \n urm` cu trei ani, serviciul de televiziune digital` prin satelit al Romtelecom a ajuns, printr-o campanie de marketing agresiv` [i pre]uri de dumping, pe al doilea loc ca num`r de clien]i pe pia]a DTH (direct-to-home) din România, dup` DigiTV, de la RCS&RDS. Dar se pare c` acest loc pe podium nu este destul de bun, compania gândindu-[i \n aceast` perioad` o strategie pentru a-[i asigura atingerea pozi]iei de lider \n urm`torii ani. “Inten]ia noastr` este de a fi lider clar pe \ntreaga pia]a de televiziune, iar pentru a ne atinge acest scop, pe lâng` cre[terea organic`, evalu`m permanent orice oportunitate de a ne dezvolta activit`]ile, inclusiv posibile achizi]ii a unor companii ce ar putea ad`uga valoare [i avantaje competitive pentru Romtelecom”, a declarat pentru BusinessWeek România Mirek Smyk, directorul diviziei de afaceri TV a companiei. |n plus, planul de a lansa pe pia]` serviciile de televiziune IPTV (televiziune

BUSINESSWEEK l 17 MARTI E 2009

prin internet) au r`mas \n picioare, cu toate c` managementul companiei a amânat aceast` lansare, care era ini]ial programat` pentru anul 2008. Data lans`rii IPTV nu este \nc` stabilit`, dar sunt mari [anse ca acest lucru s` se \ntâmple \n decursul acestui an. Ce categorie de clien]i ]inte[te Romtelecom pentru aceste servicii? Este clar c` o parte dintre clien]ii televiziunii prin internet va fi atras` din rândul actualilor clien]ii Dolce, dar “trebuie men]ionat din start c` nu poate fi vorba de o canibalizare a serviciilor”, mai spune Smyk. Pe de o parte, Romtelecom ar avea un mare poten]ial de cerere din zonele unde nu pot fi oferite servicii DTH din motive cum ar fi lipsa de vizibilitate c`tre satelit.

Pe de alt` parte, exist` clien]i care au mai multe televizoare acas`, peste 20% dintre utilizatorii Dolce având trei sau chiar mai multe aparate, ceea ce se traduce printr-un mare poten]ial de a conecta televizorul principal la serviciul IPTV [i folosirea DTH pentru restul aparatelor.

De asemenea, exist` o pia]` diferit` pentru televiziunea prin internet, aceasta fiind format` \n mare parte din popula]ia mediului urban, unde tehnologia prin cablu analogic este predominant`.

ANALOGICUL ESTE DEP~{IT

Pân` \n acest moment, Romtelecom a investit aproximativ 15 milioane de euro \n Dolce. A fost investi]ia amortizat`?

Smyk spune c` amortizarea nu poate fi calculat` dintr-o singur` perspectiv`, deoarece serviciul de televiziune a avut un impact asupra rezultatelor restului serviciilor din portofoliul companiei: telefonie fix` [i internet. Astfel, o mare parte dintre actualii clien]i ai Romtelecom au fost atra[i de Dolce, lucru ce i-a f`cut s` se aboneze [i la voce [i Clicknet, serviciul de internet \n band` larg` al companiei. “Din aceast` perspectiv`, investi]ia ini]ial` \n Dolce a fost recuperat` cu mult timp \n urm`”, mai spune Smyk. |n prima etap` de la lansarea Dolce, 70% dintre clien]i au venit din rândul

GERRIT SCHNEIDER

De Silvia Pan]uru

FOCUS

000

celor care foloseau re]ele de cablu analog (CATV), restul serviciilor de televiziune digital` fiind la rândul lor recent lansate pe pia]`. |n ultima vreme, s-a observat [i o migrare a clien]ilor dinspre alte platforme DTH, cum ar fi Boom TV sau Digi TV, c`tre Dolce. “Exist` o tendin]` \n cre[tere de migrare spre Dolce dinspre juc`tori bine pozi]iona]i pe pia]`”, mai spune directorul diviziei de afaceri TV a Romtelecom.

Investi]iile Romtelecom [i ale restului juc`torilor mari din pia]` \n serviciile de televiziune digital` sunt explicate nu doar de apetitul consumatorilor pentru tehnologia de ultim` or`, ci [i de faptul c`, \n majoritatea ]`rilor europene, transmisiunile TV pe suport analogic sunt programate s` fie \nlocuite \n urm`torii ani cu cele

digitale. Mai exact, conform directivelor UE, se vrea ca, pân` \n 2012, sistemul analogic s` devin` istorie. Aceast` trecere este argumentat` de faptul c` televiziunea digital` ofer` mai multe servicii, o calitate superioar` [i o mai bun` protec]ie a con]inutului decât cea tradi]ional`. De asemenea, toate echipamentele de ultim` genera]ie au intr`ri [i ie[iri pentru semnalul digital, ceea ce \ncurajeaz` proliferarea acestei forme de distribuire a serviciilor de televiziune. “Televiziunea analogic` tradi]ional` este deja dep`[it` \n România”, este de p`rere Smyk, care adaug` c` peste 5 milioane de abona]i primesc mai mult de 20 de canale TV. Dar exist` vizionari care afirm` c` televiziunea \n sine este dep`[it` la nivel mondial, consumatorii alegând din ce \n ce mai clar s`-[i petreac` timpul liber \n compania PC-ului sau a altor tehnologii de entertainment. Smyk este, \ns`, de p`rere c` timpul petrecut \n fa]a televizorului ar putea de fapt s` se m`reasc`, \n condi]iile \n care utilizatorii vor fi mai selectivi [i vor combina televizorul cu alte tehnologii, cum ar fi o consol` de jocuri. “Eu personal vizionez YouTube pe televizorul LCD, prin consola PlayStation 3”, spune Smyk. Astfel, s-a observat o tendin]` a consumatorului de a urm`ri canale TV [i con]inut video pe PC sau de a combina solu]ii de televiziune analogic` [i echipamente DTH. Iar, prin impunerea IPTV pe pia]`, posibilitatea de a realiza diverse astfel de combina] ii va cre[te exponen]ial, vorbind aici de aplica]ii cum ar fi DVR (Digital Video Recorder) – serviciu lansat recent \n România de UPC, video la cerere sau televiziune interactiv`. }INTE AMBI}IOASE

Care este ]inta Romtelecom \n ceea ce prive[te cota de pia]` pe segmentul TV? |n acest moment compania are 560.000 clien]i Dolce, \ntreaga pia]` fiind de aproximativ 5,6 milioane de gospod`rii abonate la servicii de televiziune. O mare parte dintre ace[tia sunt \n continuare abona]i CATV, pe termen lung urmând s` migreze c`tre serviciile digitale. “Cred c` Dolce este capabil s` devin` lider de pia]` \n urm`torii ani, f`r` a utiliza \n mod necesar doar tehnologia DTH”, spune Smyk. }inta Romtelecom pare \ndr`znea]` \n condi]iile \n care compania a trecut de la

19 ROMÂNIA PRIN SATELIT RCS&RDS r`mâne \n continuare pe primul loc pe segmentul DTH OPERATOR

SERVICIU

CLIEN}I

RCS&RDS

DigiTV

1.100.000

Romtelecom

Dolce

560.000

DTH Television

Boom TV

200.000

UPC

Focus Sat

140.000

Sursa: Companiile

o campanie de marketing [i publicitate foarte agresiv`, imediat dup` lansare, la una mai “cuminte”. Ce s-a \ntâmplat?

Exact ce \[i doresc to]i cei care lucreaz` \n marketing: a ap`rut publicitatea pozitiv` prin “word-of-mouth”, utilizatorul devenind cel mai important canal de promovare pentru Dolce. Conform oficialilor Romtelecom, clien]ii au devenit for]a cea mai puternic` de vânz`ri, studiile de satisfac]ie ar`tând c` ace[tia se num`r` printre cei mai mul]umi]i din Europa.

Dar acest lucru nu \nseamn` c` se va renun]a la campaniile de promovare, compania urmând s` vin` cu noi proiecte pe acest segment \n urm`toarele luni. |n acest moment, peste o treime din baza total` de clien]i Dolce este abonat` la pachetele triple-play (televiziune, telefonie [i internet) iar targetul este cre[terea acestui procent. Astfel, dac` \n urm` cu doi-trei ani pia]a se a[tepta ca strategia Romtelecom pentru stoparea pierderii clien]ilor de telefonie s` fie reprezentat` prin promovarea serviciilor de voce, compania a ales s` promoveze intensiv doar televiziunea [i internetul, fapt de unde a rezultat [i salvarea serviciului de telefonie.

Un alt segment la care a lucrat Romtelecom \n ultima perioad` \n ceea ce prive[te serviciul de televiziune este pachetul de programe. |n lunile urm`toare, compania va introduce noi canale [i le va elimina pe cele care s-au dovedit a nu fi de interes. Investi]iile pe care le realizeaz` companiile din domeniu \n serviciile de televiziune par s` arate c` acest business este unul dintre pu]inele care se pot dezvolta pe timp de criz` economic`. ê

17 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

SALVAREA DIN UMBR~ Procedura de insolven]` devine un colac de salvare pentru firmele amenin]ate de faliment [i o oportunitate nesperat` pentru speciali[tii din domeniu

De Magda Munteanu

Compania se confrunta cu mari probleme financiare. De[i era de mul]i ani o prezen]` constant` \n pia]a de retail, datoriile nepl`tite l-au f`cut pe unul dintre creditori s` \i declan[eze procedura de insolven]`.

Prin intermediul avoca]ilor, compania a \ncercat s` negocieze cu creditorii [i s` le explice c`, dac` ar intra \n faliment, ace[tia ar putea s`-[i recupereze mai pu]in de 5% din valoarea crean]elor datorate.

Mesajul firmei a fost c` numai men]inerea ei \n business ar putea s` o ajute s`-[i pl`teasc` toate datoriile. Cum? Prin declan[area procedurii de insolven]`.

“Dup` [ocul primelor reac]ii, managementul companiei a \n]eles c` insolven]` \nseamn` altceva decât faliment”, explic` Andreea Deli, partener \n cadrul firmei de avocatur` Deli & Hliboceanu.

Sistemul nu este unul nou [i se bazeaz` pe un plan de reorganizare, adic` pe un timp de respiro pe care creditorii sunt de acord s` \l ofere debitorului. Practic, compania aflat` \n dificultate se supune de bun`voie unui control strict al afacerii sale pe o perioad` de 3-5 ani. Procedura de insolven]` sau de reorganizare judiciar` este, de alftel, folosit` atât \n Europa, cât mai ales \n Statele Unite, ca un instrument de salvare \n caz de nevoie. Prin admiterea cererii de insolven]`, firma poate amâna executarea silit` de c`tre creditori. Aceasta are astfel la dispozi]ie chiar [i câ]iva ani pentru a se reorganiza [i, \n final, redresa.

Chiar s`pt`mâna trecut` produc`torul american Ford Motor Co. a anun]at c` are un plan de restructurare a datoriilor, care la sfâr[itul anului trecut se ridicau la 25,8 miliarde de euro. În cazul companiei de retail din România, demararea procedurii de reorganizare s-a bazat pe mai multe runde de negocieri cu

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

de reorganizare \nchis`, astfel \ncât reintegrarea \n business a fost deplin`.

Cazul descris nu este unul singular. For]ate de conjunctura economic` actual`, tot mai multe companii iau \n calcul varianta insolven]ei pentru a dep`[i momentul critic [i a evita falimentul. S`pt`mâna trecut`, grupul const`n]ean de construc]ii Vectra, care are 26 de proiecte \n lucru, a concediat 350 de angaja]i [i a cerut demararea procedurii de insolven]`. Printre creditorii firmei se num`r` Porsche Leasing Porsche Asigur`ri, Volksbank Leasing [i Volksbank Asigur`ri.

La finalul anului trecut, [i dezvoltatorul imobiliar Gigant Construct de decis c` nu poate s` mai sus]in` un credit de peste 3,5 milioane de euro [i a cerut Tribunalului Bucure[ti \nceperea procedurii de insolven]`. “De[i pân` acum au fost pu]ine cazuri, vom asista la o experimentare a adev`ratei reorganiz`ri judiciare”, spune Deli.

Potrivit acesteia, \n aceast` zon` se vor face numeroase achizi]ii, bazate pe o monitorizare atent` care implic` speciali[ti financiari [i avoca]i.

SOLU}II DE CRIZ~

creditorii, care, \n final, au fost de acord s` sprijine compania prin acceptarea unor garan]ii corelate cu ree[alonarea datoriilor.

Cum era de a[teptat, \n timpul turbulen]elor, unii manageri au p`r`sit compania, pe motiv c` nu vor s`-[i lege numele de un e[ec.

Au fost probleme [i din partea partenerilor comerciali ai companiei, care nu mai voiau s` fac` afaceri cu o firm` aflat` \n proces de reoganizare. Finalul a fost, totu[i, unul fericit. Datoriile au fost pl`tite [i procedura

Blocajul financiar, care provoac` \n prezent dureri de cap atâtor companii, este v`zut de altele ca o oportunitate de business nea[teptat`.

Cum multe companii care \n condi]ii normale de pia]` erau solvabile vor deveni insolvabile, va fi nevoie de speciali[ti care s` le ajute s` le restructureze. Acesta este motivul pentru care grupul de servicii integrate pentru afaceri Riff Holding International a \ncheiat recent un parteneriat \n domeniul insolven]ei cu firma de avocatur` \nfiin]at` special \n acest scop Deli & Hliboceanu. “Momentul ne este favorabil. Când toate companiile factureaz` [i lucrurile merg bine, consultantul este v`zut ca un moft”, spune Marius St`ncescu, fondator [i pre[edinte al Riff Holding International.

Realitatea economic` arat` c` au \nceput s` aib` probleme mari toate companiile din domeniul serviciilor legate de contracte permanent, care \[i \ncaseaz` banii greu, dar [i toate companiile produc`toare din domeniul industrial. Ca s` nu mai vorbim

STEVE WOODS

20

FOCUS

este de a[teptat ca multe firme s` \ncerce s` fuzioneze, ca o solu]ie pentru traversarea perioadei [i pentru a face rost de lichidit`]i.

“Anul acesta vom primi multe mandate s` vindem. Este o pia]` a cump`r`torului”, spune St`ncescu. Riff s-a preg`tit pentru acest moment [i a ob]inut, \n februarie, franciza Sunbelt, una dintre cele mai importante francize interna]ionale din domeniul fuziunilor [i achizi]iilor. Potrivit proprietarului Riff, se vor ini]ia multe tranzac]ii medii, \ns` este pu]in probabil ca acestea s` fie finalizate pân` la sfâr[itul anului.

Profitul va veni din serviciile adiacente, cum ar fi acelea de audit, due dilligence sau evaluare. Cu alte cuvinte, cererea pentru servicii legale [i financiare va cre[te semnificativ, \ns` doar ca servicii accesorii.

Deja primele semne se v`d. De o lun` [i “De[i pân` acum au fost pu]ine cazuri, jum`tate, de când vom asista la o experimentare a adev`ratei companiile au \nreorganiz`ri judiciare” ANDREEA DELI, ceput s` aib` PARTENER DELI & HLIBOCEANU probleme acute, telefoanele sun`

de firmele de vânz`ri sau de cele din distribu]ie c`rora, \n numai câteva luni, le-au sc`zut vânz`rile cu circa 30%. Ce \ncearc` toate aceste firme s` fac` pentru a face fa]` problemelor? S` se restructureze, \n special prin sc`derea costurilor. “Majoritatea firmelor consider` c` \[i pot sc`dea cheltuielile prin t`ierea cheltuielilor de marketing. Mai fals nu se poate”, spune St`ncescu. Potrivit acestuia, publicitatea este cel mai important motor de business al afacerilor comericale, f`r` de care companiile nu au cum s`-[i vând` produsele.

Solu]ii exist` [i grupul Riff este un exemplu de firm` care \ncearc` s` ofere cât mai multe dintre serviciile de business de care pia]a va avea nevoie \n perioada urm`toare.

Pentru a compensa sc`derea veniturilor,

non-stop la Riff [i programul de lucru s-a extins, pe nesim]ite, de la 8 diminea]a pân`, uneori, la 12 noaptea. “Cred c` 2009 va fi doar anul trezirii”, spune St`ncescu.

Este convins c` zona serviciilor financiare [i legale specializate [i foarte specializate va avea o cre[tere puternic`, legat` de fenomenele economice cu care România nu s-a mai confruntat pân` acum. Vor cre[te num`rul [i amploarea litigiilor, dar [i num`rul dosarelor de insolven]`. Vom asista la achizi]ii [i \n cadrul proceselor de insolven]`. “Se va crea o plus-valoare [i o mare oportunitate pentru cei care vor [ti s` o observe”, spune Deli. Oportunit`]i similare vor exista [i \n cadrul proceselor de executare silit`, unde investitorii vor putea achizi]iona afaceri [i active interesante la pre]uri extrem de sc`zute.

Indiferent de domeniul \n care activeaz`, companiile nu se vor putea feri de turbulen]ele \n care am intrat deja. M`suri de criz` precum reoganizarea judiciar` vor deveni, peste noapte, tot mai atr`g`toare. F`r` ele, s-ar crea blocaje greu de dep`[it. ê

21

UN PROFIT BINE P~ZIT Pentru companiile de paz` [i protec]ie, valul de violen]e din ultima perioad` contrabalanseaz` sc`derile aduse de criz`

atât cre[te insecuritatea”. Alocarea a 180 Dac` pân` de curând m`surile de securi- de milioane de lei \n plus Ministerului tate [i paz` nu erau luate \n serios de Administra]iei [i Internelor (MAI) \n multe companii, care le considerau o momentul vot`rii proiectului de buget m`sur` aproape inutil`, seria de evenipe 2009 ilustreaz` nevoile pe care inmente violente produse de la \nceputul stitu]ia le are pentru a spori politica de acestui an \ncep s` schimbe radical securitate. Ministrul Dan Nica a anunsitua]ia. {i s` aduc` tot mai mul]i clien]i ]at c` dore[te s` suplimenteze num`rul companiilor de profil. “Am \nceput s` de poli]i[ti [i s` orienteze 30% din efecprimim mai multe cereri de la o serie de tivele MAI c`tre componenta de ordine societ`]i comerciale \n special cele din [i siguran]`, combatere a criminalit`]ii domeniul schimbului valutar, de amanet economico-financiare [i a criminalit`]ii [i altele din categoria organizate. celor care p`streaz` sau Totodat`, MAI intencomercializeaz` obiecte [i ]ioneaz` \n`sprirea condibunuri cu valoare mare”, ]iilor de ob]inere a spune Mihai Neicu, permiselor de port-arm`. patron al firmei de paz` [i Aceast` m`sur` nu este, protec]ie Nei Guard, care \ns`, considerat` oportun` are peste 1.200 de agen]i, de unii speciali[ti. “S-a este cre[terea maxim` pe pia]a la care se adaug` echipaar`tat de mult c` prohibiserviciilor de paz` jele de interven]ie, având ]ia armelor nu are nici [i protec]ie estimat` 12 filiale \n toat` ]ara. o leg`tur` cu reducerea pentru 2009 Jaful armat de la casa de criminalit`]ii, ba chiar, Sursa: PATROSEC schimb valutar din Bra[ov, dac` e vreo leg`tur`, e mai soldat cu victime, jaful degrab` \n sens invers”, de la Banca Transilvania consider` Bogdan Gl`van, din Cluj, furtul armelor de la unitatea conferen]iar universitar doctor al Unimilitar` din Ciorogârla [i b`taia iscat` versit`]ii Româno-Americane [i membru \n centrul comercial Plaza România, din fondator al centrului de Economie [i Bucure[ti sunt doar câteva din evenimen- Libertate (ECOL). Iar \n privin]a sutele care au adus \n prim plan problema pliment`rii num`rului de poli]i[ti, apare securit`]ii persoanelor, dar [i a compani\ntrebarea cât de eficient` ar fi cre[terea ilor. {i acesta ar putea fi doar \nceputul. num`rului lor, dac` activitatea lor de Teoriile economice moderne spun c` inpân` acum nu a atins un nivel de eficien]` frac]ionalitatea cre[te semnificativ \n pesporit. Solu]ia, din punctul de vedere rioade de criz` economic`. “Dezvoltarea al lui Bogdan Gl`van, ar fi privatizarea economic` [i social` este strâns legat` de produc]iei de servicii de securitate, nu securitate”, crede R`zvan B`lan, sporirea produc]iei lor \n regim public. psiholog care a lucrat peste 10 ani de zile \n cadrul Brig`zii Speciale de IntervenCRE{TE PIA}A DE SECURITATE ]ie a Poli]iei, respectiv a Jandarmeriei. În aceste condi]ii, cre[terea nevoii de “Cu cât scade nivelul de dezvoltare, cu securitate \n rândul companiilor [i al perDe Ionu] Vi[an

10%

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

soanelor fizice \[i face sim]it` prezen]a.

“Estimez o cre[tere pe pia]a serviciilor de paz` [i protec]ie de 5-10% pentru 2009 [i 5% pentru 2010”, spune Ion Popescu, pre[edinte al patronatelor din securitate (PATROSEC). În acest moment, exist` 1.130-1.140 de firme de paz` [i protec]ie licen]iate, din care 75% au sub 50 de salaria]i. Nu este \ns` neap`rat obligatoriu.

“Criza afecteaz` la fel de bine veniturile clien]ilor firmelor de paz`, imprimând o tendin]` de sc`dere a cererii pentru acest gen de servicii”, spune Bogdan Gl`van.

Exist`, \ns`, [i probleme de ordin legislativ. Legea 333/2003 este cea care reglementeaz` paza obiectivelor, bunurilor, valorilor [i protec]ia persoanelor. PATROSEC \ncearc` s` promoveze un proiect de lege pentru crearea unui evaluator de risc de securitate, colaborând cu MAI pentru acest proiect care ar urma s` \nlocuiasc` legea 333.

“Evenimentele grave recente vor atrage dup` sine m`suri complexe, pe ambele planuri, atât sub aspectul unor

VISTA

22

FOCUS

23 VIA}~ VERSUS PROPRIETATE

Magazinele de arme au \nceput s` aib` tot mai mul]i clien]i

orar perceput pentru un agent de paz` este diferit [i se stabile[te pentru fiecare caz \n parte, prin negocieri directe [i \n func]ie de gradul de dificultate [i complexitate a sarcinilor pe care le are de \ndeplinit, precum [i de mijloacele pentru autoap`rare din dotarea agen]ilor de paz`. {i magazinele care comercializeaz` arme ar avea de câ[tigat dac` insecuritatea persist`. Cele mai c`utate arme pentru ap`rare sunt armele [i dispozitivele personale. “Este vorba despre pistoale cu bile, sprayuri lacrimogene, arme confec]ionate din cauciuc, pistoale care trag cu gloan]e de cauciuc”, spune un director al unui magazin de arme care a vorbit sub protec]ia anonimatului. Din punctul s`u de vedere, ar trebui “Am \nceput s` primim mai multe cereri de la legiferat` o serie de societ`]i comerciale \n special cele o relaxare din domeniul schimbului valutar, de amanet [i a regimului armelor altele” MIHAI NEICU, PATRON NEI GUARD neletale.

reglement`ri juridice din partea organelor statului, cât [i cre[terea cererilor de servicii de securitate”, crede Mihai Neicu, de la Nei Guard.

Cele mai c`utate servicii de c`tre companii sunt cele de proiectare de sisteme de alarm`, paz` uman`, transport de valori.

Companiile consider`, \n general, c` serviciile de paz` uman` sunt mai sigure [i mai ieftine. “Cea mai bun` solu]ie ar fi o combina]ie \ntre acele sisteme electronice [i agen]i de paz`”, spune Ion Popescu. Un pre] minim estimat de PATROSEC pentru un agent astfel \ncât o companie de servicii de securitate s` \i poat` pl`ti salariul ar fi de 5,6-5,7 lei/ or`. Îns` pre]urile depind de mai mul]i factori. Mihai Neicu consider` c` tariful

Cre[terea infrac]iunilor violente \n ultima perioad` a supus dezbaterilor opiniei publice dreptul de proprietate asupra armelor. Mul]i anali[ti sus]in c` relaxarea regimului armelor [i muni]iilor ar putea duce la cre[terea [i mai mare a infrac]ionalit`]ii, precum [i a victimelor [i, deci, ar afecta direct dreptul de via]`. “Problema folosirii armei de foc este diferit` de problema dreptului la via]`, la fel cum problema exercit`rii for]ei este diferit` de problema exercit`rii agresiunii”, consider` Bogdan Gl`van. “Trebuie s` fim liberi s` de]inem [i s` folosim arme, dar folosirea armei (ca [i comiterea oric`rei ac]iuni) poate fi ac]ionat` \n instan]`”. |n acela[i timp, este posibil ca, \n perioada urm`toare, num`rul celor care posed` o arm` ilegal s` creasc` tocmai ca urmare a m`surilor de \n`sprire a legisla]iei anun]ate de ministrul de Interne. Lipsa de preg`tire \n folosirea unei arme [i reac]iile necontrolate ar putea duce la evenimente nefericite.

“Din p`cate, la noi nu exist` o cultur` adecvat` cu privire la ap`rarea vie]ii [i a bunurilor. Cel mai adesea, se produce o reac]ie necontrolat` cu consecin]e catastrofale pentru cei implica]i \ntr-o confruntare”, spune psihologul R`zvan B`lan.

Cele mai expuse pentru un jaf armat sunt b`ncile [i casele de schimb valutar.

Securitatea \n b`nci este bun`, dar pentru a ajunge la standardele moderne, bancherii trebuie s` investeasc` mai mult \n tehnica folosit`. Mihai Neicu spune: “Am \n vedere folosirea unor mijloace mai eficiente \n privin]a accesului [i circula]iei \n interiorul b`ncii, precum [i tehnic` mai performant` \n domeniul supravegheri [i controlului atât \n interior cât [i \n exterior”.

Percep]ia public` actual` este c` autorit`]ile statului nu reu[esc s` gestioneze corect [i eficient criza de insecuritate. Totul este accentuat de faptul c` la conducerea Ministerului de Interne domne[te instabilitatea. Dan Nica este al treilea ministru instalat \n func]ie \n cele trei luni de la \nvestirea guvernului. Reac]ia oamenilor spune multe despre \ncrederea \n institu]iile care ar trebui s` asigure securitatea [i ordinea. “Oameni de la pensionari la patroni de firme apeleaz` la noi pentru c` trebuie s`-[i garanteze securitatea dac` institu]iile statului nu-[i fac treaba”, spune un director al unui magazin ce comercializeaz` arme [i muni]ii. ê

17 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

0

CINCI ANI DE ZILE PLUS O CRIZ~ Strategia de dezvoltare a elve]ienilor de la Eisberg presupunea ca în 2013 filiala din România s` ajung` la nivelul Ungariei. Strategia r`mâne, dar s` plece criza

vinde anual \n Ungaria circa 40 milioane de pungi de salat` comparativ cu patru milioane anul trecut la noi, deci poten]ial de cre[tere exist`.

Lucian Trofin spune c`, pe termen lung, ]inta companiei sale este s` ajung` la un astfel de nivel, doar c`, spre deosebire de anul trecut, nu mai poate fixa o perioad` clar` de timp, din cauza transform`rilor induse de criz`. “Dac` m` \ntreba]i anul trecut, v` spuneam clar c` \n cinci ani o s` ajungem la nivelul Ungariei, \n momentul acesta, prognoza r`mâne, doar c` se mai adaug` necunoscuta criz`”, arat` Trofin, ad`ugând c`, de[i \i este foarte clar cine sunt consumatorii Eisberg, nu [tie ce se va \ntâmpla cu veniturile foarte multora dintre ei. În aceste condi]ii, bugetul Eisberg România prevede pentru 2009 o cre[tere modest` de 4-5% fa]` de anul trecut sau \n cel mai pesimist scenariu men]inerea afacerilor din 2008. Un ritm de cre[tere mult sc`zut fa]` de cel \nregistrat \n anii anteriori, de 30%-40%. Estim`rile sunt similare [i \n ceea ce prive[te profitul opera]ional, situat anul trecut \n jurul valorii de un milion de euro, nivel sub care Trofin sper` s` nu coboare nici \n 2009.

Dup` cum au decurs primele dou` luni din an, Lucian Trofin spune c` obiectivul stabilit va fi atins. În acest sens, se urm`re[te men]inerea structurii din cifra de afaceri sau cele dou` pie]e cum le nume[te Lucian “Anul trecut a[ fi spus clar c` \n cinci ani o Trofin - pia]a s` ajungem la nivelul Ungariei. În momentul McDonald’s [i acesta, prognoza r`mâne, doar c` se mai pia]a de retail. Pe adaug` necunoscuta criz`” LUCIAN TROFIN aceasta din urm`, Eisberg a p`truns DIRECTOR GENERAL ESIBERG ROMÂNIA \n 2005, când, \n

De Corina Coman

Numele de Eisberg România poate c` nu spune prea multe la prima citire. Asociat \ns` cu McDonald’s sonoritatea cre[te, direct propor]ional de altfel cu vânz`rile companiei, aproape 80% din cifra de afaceri \nregistrat` de Eisberg (circa 4 milioane de euro anul trecut) fiind adus` de livr`rile spre lan]ul american de fastfooduri prezent la noi \n ]ar`. Salatele Eisberg, c`ci despre salate este vorba, au intrat prima dat` \n România \n urm` cu 14 ani, datorit` prezen]ei McDonald’s pe pia]a local`.

Tot atunci putem spune c` \[i are originile [i dezvoltarea segmentului autohton de “convenience” sau de produse “convenabile”, \ntr-o traducere mot-amot, Eisberg fiind promotorul acestei industrii. De[i a trecut peste un deceniu de atunci, aceast` pia]` este \nc` la \nceput, iar Eisberg este \nc` departe de ceea ce \nseamn` a avea “o cot` de pia]` sau o recunoa[tere din partea consumatorului”, dup` cum precizeaz` \nsu[i Lucian Trofin, directorul general al companiei.

Cel pu]in nu comparativ cu Ungaria, o pia]` de dou` ori mai mic` decât a României din punct de vedere al popula]iei, dar de zece ori mai mare \n ceea ce prive[te segmentul pe care Eisberg este prezent [i unde de]ine o cot` de peste 30%. Mai exact, produc`torul elve]ian

BUSINESSWEEK l 17 MARTI E 2009

Lucian Trofin: Eisberg va cre[te \n Romånia cu 4-5% \n 2009

urma unei campanii mai agresive de promovare, produsele companiei au intrat \n magazinele majorit`]ii retailerilor interna]ionali precum Carrefour, Cora, Billa, Kaufland sau real, care aduc acum circa 20% din vânz`rile companiei. În plus, pentru 2009 Eisberg vrea s`-[i duc` produsele cât mai aproape de consumatori, inclusiv la locul de munc`.

De aceea, produc`torul a \nceput promovarea salatelor \n mai multe cl`diri de birouri din Bucure[ti, ca de exemplu \n B`neasa \n centrul Iride Business Park, \n Pia]a Victoriei la Europe House [i America House. Trofin spune c` la acest nivel al afacerii cele mai eficiente canale de comunicare sunt cele directe, un marketing mai puternic (dup` modelul McDonald’s) nefiind posibil \n acest moment \n primul rând din cauza marjelor de profitabilitate destul de sc`zute, de 10-15%. De aici [i recunoa[terea destul de timid` din partea consumatorilor când

VASILE C~MAR~ / VISTA

24

FOCUS

000

vine vorba de produsele Eisberg. Loc pe pia]` este suficient, pentru c` \n afar` de Eisberg mai exist` pu]ini juc`tori, al`turi de câteva \ncerc`ri de import.

FAZA A DOUA

Cererea pentru astfel de produse este \n cre[tere de la an la an, motiv pentru care Eisberg are programat un plan de dezvoltare gradual` a fabricii pe care o de]ine la Cernica, lâng` Bucure[ti. În fabrica de 400 metri p`tra]i (inclusiv spa]iile administrative) are loc sp`larea, procesarea [i ambalarea salatelor, capacitatea maxim` de produc]ie fiind de peste 1.000 de tone procesate anual.

Volumele nu mai sunt suficiente pentru acoperirea cererii, motiv pentru care anul acesta Eisberg a luat decizia de majorare a suprafe]ei [i a capacit`]ii de produc]ie a fabricii pân` la 3.000 de tone anual, \n urma unei investi]ii de circa trei milioane de euro, adic` de peste cinci ori

lung de parcurs pân` la final. “Faza cinci \nseamn` Elve]ia, iar dac` ajungem acolo putem s` ne consider`m o pia]` matur` [i competitiv`”, crede Lucian Trofin, f`r` a dezv`lui orizontul de timp necesar \ndeplinirii acestui obiectiv.

Cu pa[i m`run]i, \ntr-un riguros stil elve]ian care spune “s` m`sori de cinci ori [i s` tai odat`”, Eisberg a avut o dezvoltare constant`, f`r` salturi spectaculoase, motiv pentru care Trofin spune c` a reu[it s`-[i p`streze independen]a financiar` fa]` de b`nci, un atu extrem de important \n astfel de vremuri. La acesta se adaug` [i know-how-ul elve]ienilor, despre care [eful Eisberg spune c` “au mereu un r`spuns” [i un plan de rezerv`. De aceea, a fost \nv`]at c` nu trebuie s` vad` criza ca pe un motiv de \ngrijorare, ci dimpotriv` ca pe o oportunitate, produsele pe care le vinde putând avea de câ[tigat datorit` reorient`rii consumatorilor.

Câ[tigul ar putea veni, de exemplu, din sc`derea pre]ului materiilor prime, ceea ce \i va permite economii pe care le va da mai departe \n schimbul cre[terii volumelor, ajungând astfel la o expunere din ce \n ce mai mare pe pia]`. Tot criza \i va permite s` creasc` performan]ele echipei sale, pentru c`, datorit` noilor condi]ii economice, pia]a muncii a cunoscut o normalizare fa]` de anul trecut [i au sc`zut preten]iile nejustificate ale angaja]ilor.

De disponibiliz`ri nu poate fi vorba \n 2009, dar Trofin spune c` nu va ezita mai mare decât investi]ia ini]ial`, care s` \nlocuiasc` acei angaja]i care nu a cuprins [i achizi]ionarea terenului de lucreaz` la nivelul celorlal]i, ineficien]a 12.000 metri p`tra]i. Trofin spune c` putând fi u[or observat` noua investi]ie este un datorit` modului liniar minim pe care compania de organizare din cadrul [i l-a propus s`-l realizeEisberg. Oricum, cei 40 de ze indiferent de cum va angaja]i ai companiei au evolua pia]a, urmând ca fost informa]i \nc` din ul\n viitor s` fie adus` mult timul trimestru din 2008 mai mult` tehnologie despre noile schimb`ri [i noi linii de procesare ce vor ap`rea \n pia]` [i la fabrica din Cernica. \n ce mod ar putea s` se Proiectul de extindere a este profitul operareflecte asupra activit`]ii capacit`]ii de produc]ie ]ional vizat de companiei. O mentalitate face parte din masterEisberg România \ntâlnit` \n toate fabricile planul ini]ial elaborat de pentru 2009 din Europa unde grupul Eisberg \nc` din 1998, Sursa: Compania este prezent - Elve]ia, plan care include cinci Italia, Polonia, Ungaria faze de dezvoltare pentru [i România. Miza pe eficien]` [i aten]ia România. Lucian Trofin spune c`, la sporit` pe cifre traseaz` \ncet un model jum`tatea anului, când va fi terminat` de business specific noilor realit`]i investi]ia \n extindere, Eisberg România economice [i antreprenoriale. ê va intra \n faza doi, mai având un drum

1euromilion

17 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

25