20 Literatura
Pe Marte, în 1928 Györfi-Deák György
Romanul astronomic fantastic („fantasztikus csillagászati regény”) „Ûrhajósok” (Astronauții), scris de Sárkány Béla și publicat în 1928, la tipografia Gloria din Satu Mare, a fost până în 2020 o carte uitată, cu totul necunoscută iubitorilor de aventuri cosmice, deși constituie o apariție valoroasă în epocă. El surprinde de la primul rând, deoarece acțiunea debutează în viitor (17 iulie 1940), la Piatra-Maramureș (Ferencvölgye, Valea lui Francisc, în apropiere de Săpânța), un loc aflat pe atunci la granița cu Cehoslovacia, azi în apropierea Ucrainei. Puțini știu că, după divizarea regiunilor istorice ca urmare a Tratatului de la Trianon, pentru a ajunge în perioada interbelică de la Satu Mare la Sighet (Sighetu Marmației) se călătorea pe firul Tisei, pe o porțiune de câteva zeci de kilometri, situată literalmente pe granița României (cine scotea brațul pe fereastră ajungea deja în afara hotarelor). Inedita situație a fost rezolvată abia după al doilea război mondial, prin terminarea căii ferate Salva-Vișeu. Ei bine, centenara fabrică de sticlărie (fondată în 1811, a funcționat până în 1990), aflată în mijlocul unei imense păduri, a devenit hangarul „Fulgerului” construit de o echipă de ingineri condusă de frații Nemes Zoltán și Dezsõ. În vreme ce se deconectau la Monte Carlo, ei i-au întâlnit pe tinerii inventatori Félix Miklós și Veér Sándor, care născociseră un motor magnetic capabil să miște fiecare kilogram cu o putere de 44 kilowați și căutau finanțare pentru perfecționarea lui. Sándor, un geniu care iubea femeile și acțiunile riscante, a reușit să-și multiplice economiile la cazinou. Tinerii tocmai plănuiau să tragă un chef, când i-au auzit pe cei doi Nemes discutând despre asteroidul Mira, care în 3 mai 1941 urma să treacă atât de aproape de Marte, încât ar fi provocat prăbușirea lui Phobos, unul dintre cei doi sateliți naturali ai Planetei Roșii. Cum ei aveau tehnologiile necesare, au propus construirea unei nave cosmice și salvarea situației. Acțiunea debutează prin întoarcerea de la Paris a fiicei de 18 ani a lui Zoltán, Tessa. Vreme de 10 ani, ea a fost educată de călugărițele de la Sacré Coeur, dar este o fată suficient de îndrăzneață ca să ceară participarea la expediția cosmică pusă la cale de tatăl și unchiul ei. Ca să nu se plictisească de una singură pe drumul lung, vine și prietena Irén, o bălăucă cu vi-
no-ncoace, mărunțică, leneșă și iubitoare de plăceri. Pe parcursul acțiunii, tineretul se va polariza, astfel încât fetele și băieții vor forma în cele din urmă două cupluri cu evidente semnificații astrologice și mitologice: Soarele și Luna („aspectele” pure), Marte și Venus (aspectele dinamice, cu mai vârstnicul pilot Bolda István ca Pluto). Contrabanda cu bunuri extrem-orientale, necesară pentru acoperirea cheltuielilor de construcție, va provoca o separare a planurilor narative. O acțiune diplomatică determinată de capturarea unor spioni chinezi la granița româno-maghiară va avea ca efect decolarea urgentă a „Fulgerului” și mutarea echipamentelor de urmărire a zborului în Marsopolis, o enclavă muntoasă inaccesibilă din Mexic. Cine a citit romanele lui Jules Verne cu Robur Cuceritorul, va recunoaște imediat „zănoaga” Great-Eyry din „Stăpânul lumii”. Spre plăcerea cititorilor, care iubesc haiducii și hackerii, echipa de la sol va intra de aici pe frecvența abia înființatului post de radio maghiar, ca să transmită reportaje despre viața de pe „a patra piatră pe cer”. Decolarea a avut loc în 2 august 1940 și zborul a durat trei luni de zile, răstimp în care echipajul a fost supus neplăcerilor provocate de accelerația mărită. Cum lumea a vegheat în ture la respectarea traiectoriei planificate, n-a apărut oportunitatea unor complicații erotice, deși unii și le-ar fi dorit. Nu atât oboseala sau claustrofobia, cât frustrarea sexuală a unui membru din echipaj a provocat un sabotaj al sistemului de propulsie, astfel încât amartizarea a fost brutală. „Fulgerul” s-a prăbușit și i-a rănit serios pe eroi. Dacă în partea relațiilor dintre personaje apar aranjamente surprinzătoare și întorsături capricioase, gen telenovelă, nu întotdeauna susținute epic, nemotivate emoțional, Sárkány Béla excelează în privința descrierii unei lumi / unor civilizații extraterestre și a derulării acțiunii. Speciile metamorfe, care își schimbă sexul, amintite în roman, vor fi reinventate de Ursula K. Le Guin abia peste patruzeci de ani, în „Mâna stângă a întunericului”. În ciclul John Carter, început în 1917, Edgar Rice Burroughs creează un Hercule imbatabil într-o lume fantasy strămutată pe o altă orbită circumsolară, dar într-un decor de basm. Alexei Tolstoi mută pe Marte revoluția bolșevică, tot de dragul aventurii (Aelita, 1923), dar fără risipa de 197
