Recenzii 47
Lumea personajelor
Ana Ardeleanu
Pe scriitorul Horia Gârbea îl percep ca pe un fenomen, prin inspiraţie şi creaţie, prin capacitatea de abordare a tuturor genurilor literare. Sunt în posesia a două cărţi semnate de domnia sa: „Minunata viaţă a personajelor” şi „Pisica din Kavala”. „Minunata viaţă a personajelor” (Ed. Neuma) este un volum de eseuri, cu o abordare mai puţin obişnuită, ce dă culoare personajelor din literatura română, scoţându-le din schemele stricte, din şabloanele ştiute. Scriitorul evidenţiază anumite atitudini specifice naturii umane, dintotdeauna. Eseurile au un anume farmec, axându-se pe elementele care fascinează cititorul. Apariţia jocurilor de noroc, în societatea românească, a dezvoltat pasiuni şi plăceri fără limite, dar şi posibilităţi sporite de socializare. Iată ce ne destăinuie scriitorul, în eseul „Trecute vieţi de fanţi şi de birlici”: „Lumea interbelică de la noi, ca şi secolul XIX au fost foarte ludice, Bucureştiul excela, dar şi cazinourile din Constanţa, capodoperă Art Nouveau, din Sinaia şi alte staţiuni nu erau niciodată goale. Se juca tare şi în familii, nu numai la Armonteni, şi nu pe chibrituri”. Personajele lui Caragiale joacă stos, „Gaiţele” lui Kiriţescu joacă maus, personajele lui Ionel Teodoreanu joacă ecarte, acesta fiind un 66 în doi. În Titanic Vals femeile fac pasienţe. La Eugen Barbu, pe vremea Principelui, personajele se ruinează pe pharaon. Şi aşa mai departe, până când autorul ajunge în zilele noastre, la jocurile electronice, pe internet, la casino etc. Deosebit de spectaculoase, din
punct de vedere lectural, sunt şi celelalte eseuri, dintre care amintesc: „Personaje patrupede”, „Glasul personajelor din tren”, „Boale şi doftori”, „Lecturile şi bibliotecile personajelor”, „Scrisori, depeşe, telegrame”, „Credinţa şi sfinţenia personajelor”, „Nişte răi şi nişte fameni”, „Ticăloşii literaturii”, „Personajele din capitală” etc. Scriitorul grupează personajele literaturii ultimilor 150 de ani într-un mod cu totul original. Galeria personajelor alese de scriitorul Horia Gârbea este reprezentată de toate categoriile sociale. În eseul „Nişte răi şi nişte fameni. Ticăloşii literaturii” sunt aduse în atenţia cititorului personajele negative ale literaturii române, începând cu zmeii din basme, Baba Cloanţa, apoi personajele negative care apar în diferite opere literare: Gelu Ruscanu, Stănică Raţiu, Saru-Sineşti. Scriitorul aminteşte şi alte personaje negative, unele devenite negative prin forţă majoră, altele predestinate cruzimii, ori „cruzimea necesară unui adevărat conducător”, ca în „Principele” scriitorului Eugen Barbu. Un alt eseu „Târfe, şteoarfe, boarfe”, scriitorul îşi începe eseul exemplificând prostituarea masculină, prin personajul Lică Trubadurul din „Concert din muzică de Bach” al Hortensiei Papadat-Bengescu, trecând apoi la prostituarea feminină, aceasta fiind cea mai frecventă, vezi cazul actriţei Emilia Răchitaru, din Patul lui Procust, apoi, în Cronica de familie, Emilia Vorvoreanu, Elena Lupescu etc. Iată ce spune scriitorul despre modul în care şi-a ales personajele, preferându-le pe cele cu o anu202
me consistenţă, pe care faptele şi acţiunile le definesc cel mai bine: „În sinteza vieţii şi operei, câtă este, a personajelor am preferat lucrările literare cele mai valoroase, mai cunoscute, mai relevante pentru epoca în care s-au scris şi pe cele în care autorii s-au ocupat efectiv de existenţa personajelor în carne şi oase. Textele în care autorii s-au axat exclusiv pe universul lăuntric al personajelor şi pe speculaţiile lor au fost mai puţin utile acestui volum. Dintre aspectele concrete ale vieţii personajelor le-am ales pe cele care se apropie cel mai mult de cele ale oamenilor adevăraţi: beţii, violenţe, amoruri, jocuri, călătorii şi lecturi”. „Minunata viaţă a personajelor” este o carte de eseuri savuroasă, cu o paletă largă de personaje pitoreşti, controversate, complexe ca definiţie, care au reprezentat societatea românească, într-o anumită perioadă a istoriei.
