48 Mass-media
Malaxorul de octombrie deltapandemic ■ Andrei Oișteanu, „Moravuri și năravuri” în „Orizont” (nr. 9/2021): „Prototipul tiranului bibliofob pare
să fie Califul Omar, care, într-o nefastă zi de septembrie a anului 642, cucerind Egiptul, a ajuns în faţa Bibliotecii din Alexandria. Omar este un tip aparte de biblio-piroman. El nu pare a fi stăpânit de o ură oarbă faţă de cărţi, ci de una lucidă. Este, deci, cu atât mai primejdios. «Dacă toate aceste cărţi – și-ar fi șoptit califul în barbă – conţin aceeași doctrină ca în Coran, atunci sunt de prisos și trebuie distruse. Dacă ele conţin altă doctrină decât în Coran, atunci sunt dăunătoare și trebuie distruse». Evident, premisele sunt false, dar concluzia e logică și soluţia e unică și inevitabilă: incendierea bibliotecii. Multe secole de înţelepciune, tezaurizate în 700.000 de cărţi (de suluri de papirus), s-au transformat în fum în câteva ore. Cine ar putea să-și imagineze cum s-ar fi dezvoltat umanitatea și cum ar fi arătat ea astăzi dacă Omar și-ar fi pus soldaţii să citească volumele Bibliotecii din Alexandria (sau măcar să le ignore), în loc să le ardă?” (revistaorizont.ro). ■ Pe Menachem M. Falek l-am reîntâlnit după mulți ani... în revista „Poezia” (nr. 3/2021), intervievat de Marius Chelaru. Aici, un fragment din răspunsurile la întrebarea „cum s-a văzut în Israel activitatea scriitorilor în această perioadă complicată pe care o trăim!”: „Faptul că aplicația ZOOM a fost la îndemână a schimbat toată piața literară. Scriitorii nu trebuie să iasă din casă ca să citească sau să lanseze cărți, și dintr-odată au apărut tare multe evenimente și s-au făcut multe legături, cea mai mare parte interne, dar și festivaluri internaționale cu participarea... din scaunul din cameră. Din perspectiva asta, și prin faptul că aplicația «zoom» rămâne cu noi, cred că pandemia a adus și lucruri bune artei, literaturii”. ■ Adrian Cioroianu, din articolul „Surprize în trecut și nostalgii în viitor – de ce Istoria ne învață calmul,
chiar dacă vorbim despre rock, Biserică sau mariaje gay”, în „Dilema veche” (nr. 912/2021): „Cred că, în fața noastră, la două sau trei decenii în viitor, va urma o revoluție (post-umană?) de o amploare fără precedent. În acest moment scriu un roman, în care această schimbare (o cred epocală, similară cu revoluția neolitică de acum 13.000 de ani) poartă numele de BIANCA: biotehnologii, inteligențe artificiale, nanotehnologii, alternative cognitive etc. Imaginați-vă cum oare se va scrie Istoria când istoriografia va încăpea pe mâna unei generații cu un IQ crescut brusc prin editare genetică. Personal, cred că aceasta este autentica, azi, confruntare mondială: care putere va ajunge (prin gene «îmbunătățite») să producă o primă generație de genii. Geniile – ne arată Istoria – pot fi deseori benefice și tot deseori mai egoiste decât noi, restul. Cum oare se va scrie Istoria viitorului, ca un posibil vals printre astfel de minți cu super-IQ, ca să nu mai amintesc despre posibilitatea unei viitoare Istorii scrise de o inteligență artificială?” (dilemaveche. ro). Să fie aceasta adevărata confruntare mondială de astăzi: „care putere va ajunge (prin gene «îmbunătățite») să producă o primă generație de genii?” (D.S.) ■ Numărul 3 (septembrie 2021) al Revistei „Conexiuni Culturale”, care apare trimestrial în Ohio, Statele Unite ale Americii, cuprinde o seamă de articole sem-
nate de Constantin Cubleșan (Vasile Alecsandri – două secole întru înveșnicire „Acel rege al poeziei”), Valentin Coșereanu (Un aspect quasi necunoscut al manuscriselor. Atmosfera studenției eminesciene în capitalele imperiale), Livia Ciupercă (Umbra și lumina din noi), Mircea Popa (Gabriel Stănescu – un militant pentru cunoașterea României), Delia Muntean (Un „aed singuratic”: Vasile Barbu), Dorin Nădrău (Curiozități și carențe din istoria românilor), Ion Cristofor (Un cărturar de excepție: Marian Barbu), Emilia Poenaru Moldovan (Fresce ale clipei cu tine). Alte titluri: Omagiu lui Brâncuși, pe calea eroilor sau dialog peste timp al titanilor (Ion Corbu), Tăcerea în locul spuselor (Niculina Oprea), Meridiane lirice (Rafa Mora). Revista conține și multă poezie, semnată de Hanna Bota, Victor 201
