Lect. univ. dr. Vasile Adrian Cămărășan
INFORMAŢII CLASIFICATE - note de curs -
autor: Vasile Adrian Cămărășan Informaţii clasificate Copyright © CA Publishing, 2014, pentru prezenta ediție. Copyright © Vasile Adrian Cămărășan, 2014, pentru prezenta ediție. Toate drepturile pentru prezenta ediție aparțin Editurii CA Publishing Reproducerea integrală sau parțială a textului sau a ilustrațiilor din această lucrare este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Editurii CA Publishing. Redactor: George Jiglău Tehnoredactare, design copertă: Andreea Macavei
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CĂMĂRĂŞAN, VASILE-ADRIAN Informaţii clasificate: note de curs / Vasile-Adrian Cămărăşan. - Cluj-Napoca: CA Publishing, 2013 ISBN 978-606-8330-23-5 355.405
Editura CA Publishing ADRESĂ: Cluj-Napoca, B-dul Eroilor 34/3 TEL: 0364-807.636 EMAIL: office@ca-publishing.ro WEB: www.ca-publishing.ro
CUPRINS Capitolul I Consideraţii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Capitolul II Informaţii și dinamici societale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Capitolul III Securitatea și mediul de securitate – de la concept la realităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Capitolul IV Noţiuni de management al riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Capitolul V Informaţia clasificată – componentă critică a securităţii . . . 61 Capitolul VI Sisteme de protecţie a informaţiilor clasifcate . . . . . . . . . . . 77 Capitolul VII Managementul documentelor clasificate . . . . . . . . . . . . . . . 111 Capitolul VIII Cadrul legislativ și instituţional euroatlantic și naţional în domeniul securităţii informaţiilor clasificate . . . . . . . . . . . . 125 Capitolul IX Cultura de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE Elemente analizate: Rolul informaţiei clasificate în studiile de securitate Informaţia clasificată în dinamicile de securitate euro-atlantice
În mod tradiţional, un curs de informaţii clasificate se adresează studenţilor din cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de ordine publică și siguranţă naţională. Argumentele în sprijinul acestei axiome sunt cele privind însăși natura informaţiei clasificate. În accepţiunea opiniei publice la nivel global, sintagma „informaţie clasificată” este asociată structurilor informative, protecţiei securităţii naţionale și a intereselor statelor sau a organizaţiilor politico-militare la nivelul cărora acestea se asociază. Un alt set de argumente se relaţionează cu conţinutul informaţiei clasificate. Ea privește anumite elemente de natură sensibilă menite să protejeze interesele unui stat, să ajute la contracararea riscurilor de securitate și să asigure un mediu stabil de securitate la nivel naţional, regional sau global. 7
Vasile Adrian Cămărășan În mod evident, aceste aspecte nu reprezintă, în mod necesar, subiecte de interes maxim pentru indivizi, subiecte care să acapareze interesul cotidian. Cu toate acestea, societatea, comunităţile sunt într-o evoluţie continuă. Din păcate, același lucru se poate afirma despre dinamica mediului de securitate. O analiză nu foarte aprofundată asupra studiilor de securitate relevă o serie de aspecte care concură la o schimbare de percepţie asupra noului concept de securitate și, implicit, a elementelor asociate cu acesta. Pe de-o parte, se poate observa o transgresiune a securităţii dinspre militar spre civil. Se poate spune că asistăm la o deschidere fără precedent a domeniului, de prea multe ori acaparat de sistemul militar și, astfel, restricţionat ca și conștientizare publică, ca și flux informaţional. Cercetările unor analiști consacraţi cum ar fi Max Weber, Kenneth Waltz, Barry Buzan, Anthony Giddens, Ole Waever, Edward Kolodziej și lista poate continua, au repus securitatea pe un loc care reflectă cu obiectivitate adevăratele implicaţii ale securităţii asupra societăţii. În cele din urmă, securitatea are ca finalitate bunăstarea și progresul social, evoluţia comunităţilor și a societăţilor naţionale, integrarea culturală și economică la nivel global. Pe aceste coordonate, în contextul studiilor de securitate, informația are un loc central. Se poate afirma, fără teama de a greși că ea reprezintă componenta critică a securității. Recurgând din nou la opera analiștilor și teoreticienilor invocați mai sus, valoarea conceptulaă, teoretică a informației, este evidentă. Fie că este vorba de securitate militară, individuală, comunitară, umană, națională, societală informația este cea care dă consistență dinamicii realizării stabilității și ordinii, ca și componente ale securităţii. Gestionarea informaţiei este cea care facilitează derularea și implementarea proceselor specifice de asigurare ale unui mediu stabil de securitate. Pe de altă parte, realitatea arată faptul că teoriile conflictului s-au schimbat dramatic în ultimele decade dinspre militar 8
Informaţii clasificate spre civil. Conflictele asimetrice sunt cele care vizează nu atât forţa militară a adversarului cât punctele sale vulnerabile, reprezentate de comunităţile civile, cel mai expuse noilor ameninţări de securitate. În acest sens, elementul civil dobândește noi valenţe, noi percepţii și un nou rol în strategiile militare de securitate, Cooperarea civilă-militară, sau „CIMIC”, este una din dimensiunile fundamentale ale strategiilor de securitate la nivel global. NATO consideră cooperarea civilă-militară ca unul din aspectele critice ale operaţiunilor de asigurare și menţinere a păcii. În fine, dinamica globalizării, polarizarea intereselor naţiunilor, integrarea economică, socială și culturală fac din girul comunităţilor un factor cheie al acţiunilor politice adoptate de statele lumii pentru susţinerea unor seturi de valori menite să promoveze stabilitate, dezvoltare durabilă și securitate. Astfel transparenţa asupra unor aspecte fundamentale de securitate este mai mult decât un principiu, este o necesitate a secolului XXI. Exemplul cel mai grăitor este cel de la nivelul Unuinii Europene și al dinamicilor specifice Politicii Externe și de Securitate Comune. Dezvoltarea și consolidarea acesteia se bazează în mod fundamental, alături de forţele și misiunile comune, pe un flux informaţional la nivel supranaţional bazat atât pe protejarea valorilor europene, pe confidenţialitate cât și pe necesitatea diseminării informaţiilor la nivelul statelor membre în scopul coordonării strategiilor și acţiunilor. În aceste coordonate se înscrie și demersul de a deschide domeniul informaţiilor clasificate și a atrage atenţia celor interesaţi asupra adevăratelor implicaţii, asupra adevăratei naturi și condiţionalităţi care definesc domeniul acestei categorii de informaţii. Securitatea a fost și este un deziderat comun, social prin excelenţă. Ea nu poate fi acaparată de o parte a societăţii sau de un domeniu de cercetare. Obligaţiile care incumbă indivizilor și comunităţilor sunt prea profunde pentru a renunţa la rolul pe care fiecare îl are la nivelul societăţii. Exercitarea acestui rol presupune însă cunoaștere. Cunoașterea presupune informaţii. 9
Vasile Adrian Cămărășan Este un raţionament logic pe care se construiește sistemul de securitate al fiecărui stat, al fiecărei organizaţii. Acesta se poate exprima prin expresia deseori întâlnită și uzitată la nivelul statelor democratice „Știi ceva, spune ceva”. Rolul fiecărui individ în sistemul de securitate societală presupune o atitudine activă, implicare, participare. Aici intervine informaţia clasificată. Ce este aceasta? Ce presupune ea? Care sunt mecansimele și instrumentele de protejare? Sunt întrebări al căror răspuns dă adevărata valoare asupra conceptului. Ca un clișeu, informaţia clasificată este o excepţie a dreptului la informare. Cum trebuie percepută această afirmaţie? În sens negativ, ca o limitare a drepturilor individuale? În acest caz riscurile și ameninţările la adresa acesteia vor fi dublate atât ca și cantitate cât și ca fond, ca și conţinut. Percepţia pozitivă asupra informaţiei clasificate presupune înţelegerea valorilor protejate de aceasta și, automat, la o reducere exponenţială a ameninţărilor și vulnerabilităţilor sistemelor protective. Însă această înţelegere presupune conștientizare a nevoii de securitate, de protecţie, deschidere spre cooperare între actorii implicaţi în procesul de securitate. Protecţia informaţiilor clasificate trebuie să reprezinte o convingere a indivizilor și nu o constrângere a acestora din partea unor structuri închise, rigide, necooperante. În acest sens, conștientizarea amintită mai sus presupune crearea și consolidarea cadrului analitic, a fondului conceptual care duce la necesitatea protejării valorilor sociale prin clasificarea informaţiei și, pe cale de consecinţă protejarea acesteia. Lucrarea de faţă își propune punctarea elementelor fundamentale, a reperelor analitice care să elucideze conceptul de „informaţie clasificată” și să prezinte mecansimele și instrumentele de protecţie circumscrise nevoii de securitate a comunităţii. 10
Informaţii clasificate În această argumentaţie, informaţia clasificată nu este o restrângere a dreptului la informare, nu este apanajul unor structuri mai mult sau mai puţin secrete, ea reprezintă în esenţă valorile fundamentale ale comunităţii, ale societăţii pe care nevoia de securitate, de progres impune necesitatea protejării.
11