Copyright © CA Publishing, 2014, pentru prezenta ediție. Toate drepturile pentru prezenta ediție aparțin Editurii CA Publishing Reproducerea integrală sau parțială a textului sau a ilustrațiilor din această lucrare este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Editurii CA Publishing. Redactor: Maria Mihaela Nistor Tehnoredactor: Andreea Macavei Design copertă: PalkÓ Botond
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Contemporaneitate şi provocările globalizării / ed.: Claudiu Marian; ed.: Corneliu Nicolescu. – Cluj-Napoca: CA Publishing, 2014 ISBN 978-606-8330-26-6 I. Marian, Claudiu (ed.) II. Nicolescu, Corneliu (ed.) 32
Editura CA Publishing ADRESĂ: Cluj-Napoca, B-dul Eroilor 34/3 TEL: 0364–807.636 EMAIL: office@ca-publishing.ro WEB: www.ca-publishing.ro
Cuprins Comunicare şi discurs politic Adrian Basarabă Reflectarea imaginii lui Traian Băsescu în presa scrisă, în perioada 19 aprilie–19 mai 2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 Jose Camilo Cardona Velez Sportul, mijloc de persuasiune în America Latină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Claudiu Marian Comunicare și marketing politic în Italia. Nașterea partidului mediatic . . . . 31 Ioan Nistor Discursul – abordări teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Oana Nicoleta Trif Discursurile politice ale lui Barack Obama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57 Provocările globalizării Adriana Butcovan Globalizarea sistemului bancar. Câteva considerații . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 Iulia Cătălina Cristea The Challenge of democracy. Semnificație, origine și interpretare . . . . . . . .91 Alexandra-Roxana Irimie Elveţia – pe coordonate de excepţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103 Corneliu Nicolescu America recentă – De la toate pânzele sus la toate pânzele jos . . . . . . . . . .117 Europenism şi regionalizare Mihaela Boc Uniunea Europeană între creşterea identităţii şi influenţa „Statelor Mari”: Franţa şi Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125 Adrian Liviu Ivan Constructivismul şi Integrarea Europeană: contribuţii şi limite. . . . . . . . . .139 Maria-Mihaela Nistor Integrarea lingvistică şi politică în Germania – o analiză . . . . . . . . . . . . . .151
Tünde Nagy Regionalizarea – cum și când? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .165 Katalin Orbán Teritorial sau regional? Care dintre cele două noțiuni ar fi mai potrivite pentru denumirea studiourilor din teritoriu ale Televiziunii Române? . . . . . . . .179 Vasile Timiş Relația Stat-Biserică după Tratatul de la Lisabona. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .195 Contemporaneitate şi ideologie Anemona Ioaneș Politici Pronataliste în România Ceaușistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .217 Lenuța Virginia Kertesz Sistemul muncii în Japonia – influențele ideologiei confucianiste . . . . . . . .237 Ana-Maria Puiu Diplomaţia publică – Casa Regală şi Imaginea României . . . . . . . . . . . . . .245 Securitate internaţională Oana Nechita Kosovo. Problema finalizată? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .263 Elena Novăcescu Terorismul şi Mass-Media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .277 Florina-Diana Secară Amenințări ale terorismului internațional în contextul noilor relații internaționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .289 Semnificaţiile istoriei Margareta Aslan Fragmente din Istoria Transilvaniei traduse de Vámbéry Ármin din cronica lui Silahdar Fındıklılı Mehmet Ağa.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .303 Lucian Nastasă Cluj – ritmurile dezvoltării urbanistice, a spaţiilor simbolice şi a bunurilor patrimoniale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .329 Mihai Adrian Panu Politicile arianizării în România interbelică: Complicităţi româno-germane în preluarea capitalului evreiesc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .365
Cuvânt înainte
Volumul de față are cel puțin două, dacă nu cumva chiar trei semnificații pe care le credem de bun augur. Înainte de toate, în cea mai mare parte este un produs al tinerilor cercetători din Universitatea „Babeș-Bolyai” ce au gravitat sau încă evoluează în jurul Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate, cu inerentele racordări înspre preocupările masteiranzilor din cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană. Apoi, el inagurează o serie nouă a Editurii CA Publishing, sub o titulatură pe cât de dezinvoltă, pe atât de sugestivă, în asociere cu vârsta autorilor: „Hello World”. Și nu în ultimul rând, caracterul mozaical, ce indică nu neapărat o arie practic anevoie de stăpânit sub impetuozitatea autorilor, frământați de provocări intelectuale cât mai diverse, cât mai ales direcții de investigație care dau măsura unui interes multi- și interdisciplinar în consonanță cu imperativele contemporane. Acestea sunt doar câteva din motivele care au făcut ca primul volum să se dezvolte sub o titulatură deloc pretențioasă, dar care vorbește totuși de la sine: Contemporaneitate și provocările globalizării. Asta nu presupune lipsa vreunei exigențe tematice, de vreme ce noțiunea de „globalizare” a devenit un soi de fetiș, în fața căruia mai toată lumea se înclină cu condescendență, având-o mereu pe buze, dar fără prea multe repere ideologic palpabile care să dea vreun impuls mobilizator și celor care au rămas la remorca istoriei. Cu alte cuvinte, conceptul fie a rămas sub gestiunea unui grup de inițiați, fie îl folosește care cum vrea, că de aceea se cheamă „globalizare”. În acest context, cartea de față pare a fie elaborată de cei „inițiați” în problematica raportului dintre globalizare și provocările lumii actuale, prin subiecte care ne fac nu de ieri, de azi să luăm aminte, să ne interogăm, să aflăm răspunsuri, dacă nu chiar și soluții. Este și motivul pentru care volumul este structurat în mai multe capitole, fiecare excelând în determinări îndeossebi de dată recentă: comunicare și discurs politic, provocările globalizării și
raportul acesteia cu ideea de europenism și regionalizare, modelele ideologice actuale și conceptul de securitate internațională ș.a. Cum de la sine se înțelege, nu lipsesc raportările la trecut, la istoria care în ultima vreme s-ar dori tot mai mult să fie dominată de morală și mai puțin de „interese strategice” ori de așa-zise „idealuri naționale”. Acestea sunt doar câteva repere ce dau măsura unui debut ce trebuie susținut și pe mai departe, prin încurajări nu doar de la „catedră”, ci și dinspre societate în ansamblul ei, care să repună pe prim plan produsele spiritului, reflecția articulată la nevoile unor comunități care speră mereu spre mai bine.
Lucian Nastasă-Kovács
COMUNICARE ú, DISCURS POLITIC
Reflectarea imaginii lui Traian Băsescu în presa scrisă, în perioada 19 aprilie–19 mai 2007 Adrian Basarabă
1. Introducere Tema lucrării de faţă este analiza implicării și influenţei mass-media în politica românească, în intervalul de timp 19 aprilie–19 mai 2007, perioada campaniei electorale pentru primul referendum de suspendare a președintelui Traian Băsescu, prin utilizarea metodei analizei de conţinut. Opţiunea alegerii acestei teme este justificată prin trei argumente. Primul argument se referă la faptul că, astăzi, politica a ajuns să deţină un rol semnificativ în societate și astfel să influenţeze atât viaţa individuală, cât și colectivă a cetăţenilor unui stat. Orice individ este influenţat fie direct, fie indirect de hotărârile luate de către guvernanţii politici. În funcţie de acestea, individul își organizează viaţa și încearcă să supravieţuiască într-o lume aflată în plină dezvoltare și transformare. Un al doilea argument care motivează alegerea acestei teme este acela că, în perioada primului mandat al președintelui Traian Băsescu, politica românească a suferit o serie de transformări radicale care merită a fi cercetate. Dar aceste schimbări nu pot fi observate mai bine decât cu ajutorul mass-media. Îmbinarea celor două domenii (cel politic și cel mass-media) a permis pătrunderea în spaţiul actorilor politici, pe de-o parte, și în cel al jurnaliștilor, pe de altă parte, dar și identificarea tipului de legătură dintre aceștia. Este vorba despre o legătură strânsă exprimată printr-o relaţie de dependenţă, astfel încât politicianul utilizează mijloacele de informare în masă pentru a-și promova platforma electorală și pentru 11
12 ɇ $GULDQ %DVDUDEĈ
a-și aduna un electorat „devotat”, iar jurnalistul acceptă să îl mediatizeze cu scopul de-a aduce în faţa opiniei publice cât mai multe informaţii exclusive și de actualitate. Ultimul argument care motivează opţiunea alegerii acestei teme ar fi acela că în literatura de specialitate au apărut foarte puţine lucrări care tratează acest subiect. Pentru a nu se înţelege greșit această afirmaţie, trebuie precizat că literatura referitoare la domeniul politic și la domeniul mass-media este vastă, dar lucrările tratează separat unul dintre cele două domenii. De-a lungul timpului, au existat foarte puţini cercetători care au încercat să îmbine două domenii atât de complexe. 2. Prolegomene teoretice Comunicarea politică a început să fie cunoscută și datorită tipurilor sale și anume: comunicarea electorală, prezidenţială, guvernamentală, de partid, locală și internaţională. În ceea ce privește comunicarea electorală, aceasta reprezintă forma de comunicare politică utilizată într-o campanie electorală, alcătuită din „informaţiile și mesajele elaborate prin diferite metode care urmăresc să convingă oamenii, să sprijine și, în final, să voteze un partid și candidaţii acestuia”1. O campanie electorală este o „competiţie între diferite proiecte de comunicare politică pe care candidaţii și mass-media le elaborează folosind diferite tipuri de resurse cum ar fi: sistemul politic, sistemul electoral, cadrul juridic, sistemul media, studii de piaţă, simboluri politice”2. Într-o campanie electorală participă atât candidaţii, electoratul, cât și mass-media, profesioniști și experţi care se află în „spatele” campaniei (persoanele din umbra candidaţilor).3 Mass-media reprezintă canalul prin care actorul politic se face cunoscut, își prezintă programul electoral și se confruntă cu ceilalţi „rivali”, participanţi la alegeri, dar și mijlocul prin care electoratul îi cunoaște pe aceștia (pe candidaţi). Mass-media are, practic, un dublu rol: pe de-o parte ajută politicianul să-și promoveze ideile, să-și facă publicitate, iar pe cealaltă parte ajută alegătorii (electoratul) să facă comparaţie între candidaţi și să îl aleagă pe cel pe care îl consideră cel mai potrivit să conducă. 1 2 3
Dorin Suciu, Cum să câștigăm alegerile, Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 18. Dorin Suciu, op. cit., 2004, p. 20. Camelia Beciu, Comunicarea politică, Editura Comunicare.ro, București, 2002, p. 40.
REFLECTAREA IMAGINII LUI TRAIAN Bć6(6&8 ÎN 35(6$ 6&5,6ć ɇ 13
Electoratul este „alegătorul de rând”, care în timpul unei campanii electorale poate să cunoască mai multe ipostaze: „electoratul ca interlocutor generic”, „electoratul – public”, „electoratul – opinie publică”, „electoratul – opinie individuală”, „electoratul – grup social”.4 3. Scurt istoric al suspendării lui Traian Băsescu în anul 2007 Potrivit art. 80, aliniatul 1 din Constituţie, președintele României are două funcţii extrem de importante. Prima se referă la faptul că acesta trebuie să reprezinte statul român și să fie „garantul independenţei naţionale, al unităţii și al integrităţii teritoriale a ţării”5. Această primă funcţie îi dă președintelui dreptul de-a reprezenta statul român atât pe plan intern cât și pe plan internaţional. Președintele are „misiunea” de a asigura, prin întreaga sa activitate, apărarea statului român și colaborarea acestuia cu ceilalţi actori internaţionali. Cea de-a doua funcţie a președintelui este aceea de-a a veghea la „respectarea Constituţiei și la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Astfel, acesta trebuie să exercite rolul de „mediator” între puterile statului și între stat și societate6. După unii, Traian Băsescu nu a ţinut cont de aceste funcţii, preferând să se impună prin „ameninţarea cu suportul popular”. Adesea, în confruntarea cu adversarii președintele a folosit sintagma „întoarcerea la popor” ca pe o adevărată armă. Conștient de puterea sa de convingere, Traian Băsescu a reușit să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor statului, dar a „ignorat” aproape tot timpul funcţia de „mediere”, apelând la confruntare. Alţii însă au văzut în Traian Băsescu un „reformator al clasei politice”, „un inamic al oligarhiei”, care a luptat cu corupţia imediat după ce a fost învestit în funcţia de șef al statului7. În ceea ce privește confruntarea dintre Președinte și Parlament, aceasta a trecut prin mai multe etape. Într-o primă etapă, în data de 28 februarie 2007, Parlamentul a decis înfiinţarea unei Comisii care să cerceteze dacă președintele a încălcat Constituţia. În a doua etapă, după câteva săptămâni de cercetare, comisia a hotărât că șeful statului a încălcat Constituţia și că este vinovat de situaţia creată. În etapa a treia, această hotărâre a fost apoi trimisă la 4 5 6 7
Camelia Beciu, ibid, 2002, p. 43. ***, Constituţia României, publicată în M. O. la 31 octombrie 2003. ***, Constituţia României, publicată în M. O. la 31 octombrie 2003, art. 80, alin. 2. Emil Târâlă, Evoluţiile și implicaţiile politice ale perioadei 2005–2008, în volumul I „Alegeri 2008. Campanii, lideri și sondaje”, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 63–64.
14 ɇ $GULDQ %DVDUDEĈ
Curtea Constituţională, care a constatat că Traian Băsescu nu a săvârșit fapte extrem de grave pentru a fi suspendat. Hotărârea Curţii nu a avut decât un rol consultativ pentru Parlamentul României, care a decis, într-o ultimă etapă, la 19 aprilie, cu 322 de voturi pentru, suspendarea președintelui. Considerată punctul culminant în disputa dintre Președinte și Parlament, această suspendare a dus la împărţirea cetăţenilor în două tabere: una pro-Băsescu și cealaltă contra-Băsescu. Întreaga campanie pentru demiterea lui Traian Băsescu a fost plină de afirmaţii dure, de criticii adresate de ambele tabere. 4. Analiza de conţinut 4.1. Scopul și întrebările analizei Scopul analizei a fost acela de a măsura modul în care a fost reflectată imaginea lui Traian Băsescu în cele două ziare monitorizate8. Pentru a atinge scopul propus, analiza de conţinut a încercat să raspundă la două întrebări: x Care este nivelul de mediatizare referitor la suspendarea președintelui? x Ce atitudine manifestă ziarele faţă de acest subiect? În funcţie de aceste întrebări, au fost formulate obiectivele cercetării, care au permis o identificare mai clară și mai precisă a materialului supus analizei: 1. evaluarea numărului de articole referitoare la tema propusă; 2. evaluarea atitudinii ziarelor faţă de președintele suspendat, în perioada 19 aprilie 2007–19 mai 2007. 4.2. Metodologia cercetării Metoda folosită pentru investigarea felului în care a fost privit Traian Băsescu în timpul suspendării sale a fost analiza clasică de conţinut. Alegerea acestei metode se justifică prin faptul că, dintre toate metodele, ea s-a dovedit cea mai potrivită pentru tema propusă spre cercetare, precum și pentru că această metodă cantitativă permite identificarea și numărarea apariţiilor unor elemente caracteristice ale textelor. În realizarea acestei analize au fost parcurse următoarele etape: x stabilirea temei de cercetare; x selectarea materialelor referitoare la tema de cercetare; 8
Adevărul și Cotidianul.
REFLECTAREA IMAGINII LUI TRAIAN Bć6(6&8 ÎN 35(6$ 6&5,6ć ɇ 15
x monitorizarea comparativă a două ziare („Adevărul” și „Cotidianul”), în perioada 19 aprilie 2007–19 mai 2007; x identificare numărului de articole referitoare la suspendarea lui Traian Băsescu; x identificarea acţiunilor cu care a fost asociată imaginea președintelui de către cele două ziare monitorizate; x analiza rezultatelor. 4.3. Eșantionarea, grila de analiză și interpretarea rezultatelor Metoda de lucru a fost aplicată asupra unui eșantion de 116 articole, dintre care 61 au fost identificate în ziarul „Adevărul” și 55 în ziarul „Cotidianul”. Având în vedere faptul că orice analiză de conţinut presupune identificarea anumitor unităţi, în cercetarea de faţă am stabilit ca unitate de înregistrare – tema, ca unitate de context – articolul și ca unitate de numărare – pagina. În funcţie de unitatea de context s-au putut evalua atitudinile cu care a fost asociată imaginea președintelui suspendat, Traian Băsesecu. Orientarea atitudinală a fost identificată atât din analiza conţinutului explicit, cât și a celui implicit al știrii. Pe parcursul monitorizării s-au identificat trei tipuri de atitudini ale jurnalistului faţă de președintele demis. Este vorba despre atitudinea pozitivă, atitudinea neutră și atitudinea negativă. Pentru evidenţierea atitudinii ziarelor incluse în eșantion s-a calculat indicele de analiză a tendinţei (notat AT) după următoarea formulă: AT = (F-D)/L unde, F reprezintă numărul de unităţi favorabile (pozitive), D reprezintă numărul de unităţi defavorabile (negative) și L reprezintă numărul de unităţi referitoare la tema cercetată. Valorile pe care le poate lua indicele de analiză a tendinţei pot fi cuprinse între +1 și –1. Dacă valoarea indicelui se apropie de +1, atunci atitudinea cotidianului va fi pozitivă, dacă valoarea indicelui se apropie de –1, atunci atitudinea ziarului va fi negativă, iar dacă valoarea indicelui este 0, atunci atitudinea ziarului va fi neutră. Indicele, calculat după formula prezentată mai sus, a permis compararea atitudinii cu care a fost asociată imaginea lui Traian Băsescu de către cele două ziare. Numărul total de unităţi referitoare la tema cercetată a coincis cu numărul total de articole, pentru că eșantionul a cuprins numai articolele referitoare la demiterea lui Traian Băsescu. Deci, în cadrul acestei analize s-a propus identificarea unei singure teme.
16 ɇ $GULDQ %DVDUDEĈ
Numărul de acĹŁiuni favorabile, neutre Č™i nefavorabile asociate preČ™edintelui suspendat de către cele două ziare („Adevărulâ€? Č™i „Cotidianulâ€?), precum Č™i valorile pe care le-a luat indicele de analiză sunt prezentate ĂŽn tabelul de mai jos: Ziar
Adevărul
Cotidianul
F
7
23
D
36
15
L
61
55
AT
–0,47
+0,14
Din acest tabel se constată faptul că ziarul „Adevărulâ€? a avut mai mult o atitudine negativă la adresa lui Traian Băsescu. Dintr-un total de 61 de articole dedicate suspendării Č™efului statului, mai mult de jumătate din acestea (36) au fost critice, reflectând o imagine negativă preČ™edintelui suspendat. Grafic 1: Atitudinea faĹŁÄƒ de Traian Băsescu ĂŽn ziarul „Adevărulâ€?
REFLECTAREA IMAGINII LUI TRAIAN Bć6(6&8 ÎN 35(6$ 6&5,6ć ɇ 17
ĂŽn comparaĹŁie cu „Adevărulâ€?, ziarul „Cotidianulâ€? a ĂŽncercat să ĂŽl prezinte pe preČ™edintele demis ĂŽntr-o lumină mult mai favorabilă. Din cele 55 de articole, 23 au avut o atitudine pozitivă la adresa lui Traian Băsescu, 15 una negativă Č™i 17 una neutră. Grafic 2: Atitudinea faĹŁÄƒ de Traian Băsescu ĂŽn ziarul „Cotidianulâ€?
Referitor la tendinĹŁa cu care a fost asociat preČ™edintele ĂŽn cele două ziare, s-a observat faptul că unul i-a reflectat lui Traian Băsescu o imagine negativă, chiar ostilă, iar celălalt una pozitivă. ĂŽn timp ce „Adevărulâ€? i-a adus o serie de critici referitoare la modul ĂŽn care s-a impus, la modul ĂŽn care a condus statul român, la modul ĂŽn care care a ĂŽnĹŁeles funcĹŁia de Č™ef de stat, „Cotidianulâ€? a ĂŽncercat să ĂŽl prezinte favorabil, invocând lupta nesfârČ™ită a acestuia cu corupĹŁia, cu „vechiul sistemâ€?, cu „oligarhiiâ€? României. Având ĂŽn vedere faptul că ĂŽn cazul cotidianului „Adevărulâ€?, AT a luat o valoare cu minus („–â€?), atunci atitudinea acestuia faĹŁÄƒ de Traian Băsescu, a fost stabilită ca fiind negativă. Comparativ cu acesta, indicele de analiză a tendinĹŁei ĂŽn ziarul „Cotidianulâ€? a luat o valoare cu plus („+â€?), Č™i astfel atitudinea acestuia faĹŁÄƒ de preČ™edinte a fost pozitivă.
18 ɇ $GULDQ %DVDUDEĈ
Grafic 3: Indicii de analiză a tendinĹŁei ĂŽn ceea ce priveČ™te atitudinea faĹŁÄƒ de Traian Băsescu ĂŽn ziarele „Adevărulâ€? Č™i „Cotidianulâ€?
Prin compararea celor două valori, s-a constatat faptul că diferenĹŁa dintre ele este mare, astfel ĂŽncât atitudinea emiĹŁÄƒtorilor9 faĹŁÄƒ de „preČ™edintele suspendatâ€? a pendulat ĂŽntre una negativă (ĂŽn cazul ziarului „Adevărulâ€?) Č™i alta pozitivă (ĂŽn cazul ziarului „Cotidianulâ€?). ĂŽn acest mod „joculâ€? reprezentărilor s-a desfÄƒČ™urat atât pe treapta pozitivitÄƒĹŁii, cât Č™i pe cea a negativitÄƒĹŁii atitudinale. ĂŽn urma analizei acestei teme, s-a constatat faptul că suspendarea preČ™edintelui Traian Băsescu a fost un eveniment destul de mediatizat ĂŽn presa românească. Chiar dacă cele două ziare monitorizate au scris destul de mult pe această temă, acestea nu au avut o atitudine neutră. ĂŽn acest fel, fiecare cotidian a ĂŽncercat să ĂŽČ™i justifice componenta atitudinală prin conĹŁinutul articolelor publicate. De exemplu, ziarul „Adevărulâ€? Č™i-a justificat atitudinea negativă faĹŁÄƒ de preČ™edintele demis prin asocierea acestuia cu un „marinar dictator, obsedat de bani Č™i de putereâ€? pe când „Cotidianulâ€? Č™i a justificat atitudinea pozitivă prin asocierea numelui Traian Băsescu cu „lupta anti-corupĹŁieâ€?, dar Č™i prin prezentarea sondajelor care ĂŽl favorizau pe Č™eful statului Č™i ĂŽl poziĹŁionau ĂŽn fruntea clasamentelor. 9
ReprezentaĹŁi, ĂŽn cazul de faĹŁÄƒ, de către ziarele incluse ĂŽn eČ™antion : „Adevărulâ€? Č™i „Cotidianulâ€?.
REFLECTAREA IMAGINII LUI TRAIAN Bć6(6&8 ÎN 35(6$ 6&5,6ć ɇ 19
Fie că imaginea președintelui a fost asociată cu atitudini negative sau pozitive, în perioada cuprinsă între 19 aprilie 2007–19 mai 2007 Traian Băsescu a fost actorul dominant de pe scena politică românească, rezultatul Referendumului fiindu-i de altfel net favorabil. 5. Concluzii Mijloacele de informare în masă au ajuns să fie considerate instrumentele de bază ale politicienilor. Prin intermediul acestora, actorii politici reușesc să interacţioneze și să comunice cu cetăţenii, să se facă cunoscuţi și să își promoveze ideile. În acest fel, relaţia dintre mass-media și elitele politice este destul de strânsă. Orice politician este conștient că mass-media reprezintă „un rău necesar”, motiv pentru care face apel la aceasta ori de câte ori are ocazia, iar mijloacele media acceptă să îi facă publicitate tocmai pentru a strânge și pentru a publica mai multe informaţii utile publicului. Din relaţia dintre mass-media și politică se constată faptul că ambele doresc să atragă publicul, cetăţeanul. Pe de-o parte, politicianul dorește, prin discursurile, acţiunile și programele sale electorale, să convingă cetăţenii că este cel mai potrivit în funcţia de conducere. Pe de altă parte, mass-media încearcă, prin informaţiile transmise, să fie pe placul publicului. În consecinţă, atât domeniul mass-media cât și cel politic „luptă” pentru un scop comun și anume acela de-a câștiga un număr cât mai mare de „simpatizanţi”. În România, această relaţie dintre mass-media și politică, este foarte bine conturată în timpul campaniilor electorale. Datorită acestui fapt, această lucrare a prezentat modul în care presa scrisă s-a implicat în desfășurarea campaniei electorale pentru Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu din anul 2007. Analiza de conţinut centrată pe acest subiect a argumentat afirmaţia că mijloacele de informare scrise atribuie un rol semnificativ domeniului politic, încercând să prezinte criza cu care se confruntă politica românească actuală. Bibliografie Beciu, Camelia, Comunicarea politică, Editura Comunicare.ro, București, 2002. Suciu, Dorin, Cum să câștigăm alegerile, Editura Comunicare.ro, București, 2004.
20 ɇ $GULDQ %DVDUDEĈ
Târâlă, Emil, Evoluţiile și implicaţiile politice ale perioadei 2005–2008, în volumul I „Alegeri 2008. Campanii, lideri și sondaje”, Editura Polirom, Iași, 2009. ***, Constituţia României, publicată în M. O. la 31 octombrie 2003. ***, ziarul Adevărul, perioada 19 aprilie–19 mai 2007. ***, ziarul Cotidianul, perioada 19 aprilie–19 mai 2007.