PRIMARIA
MUNICIPIULUI MANGALIA
NESECREI
28 fehruarie: Ziua Protectiei Givile din Romf,nia MATERIAL DE INFORMARE privind importanta zilei de 28 februarie
La 28 felrruarier sdrhf,torim Zlua Protecfiei Civile, nronnent aniversar, data c&nd Regele Carol al ll-fnalt lea, prin []ecret Regal nr. ul'68" 0 aprobai in anul 1033, ReEulamentulAp$rdrii Sontra Atacurilor Aeriene, ca o nscesitaie a prolejArii popula(iei civile, de urmrfirile efectelor devastatoare ale primului rdzboi nrondial; acestea constituie actul de nastere al Protecliei Civile in Rom&nia, avAnd ca scop sd limiteze efectele bombardamentelor asupra populaliei gi resurselor teritoriului, fie asigurAndu-le protectia directS, fie micqorAnd eficecitatea atacurilor. Prirnele strucluri au func{ionat in cadrul
Ministerului de lnteme. Premerq;frtor acerstuimoment, i*u fost dispuse rndsuri cane sd rcglementeze |rceste ar:{ivitdli, astfel: " in 1S16 prefe(ilul foiilieiCapitalei ernite Ordonanla "[\/iAsuni oontra atacurilor *eriene"'; ' in 192S selhfiin{eazd "Serviciul apbr"firii contra gazelnrdin armata rom6n&", .in 19?9 Deciaia Consiliului de Miniqtri nr.231 aprobi "lnstrurcliunile provizorii pentru organizarea protecliei civile contra gazelor", iar in structura Marelui $tat Major se infiin{eaz5 Organizafia Protec{iei Populaliei Civile. Cu pulin iimp inainte de ?nceperea celui de-al doilea rizboi mondial, se infiinleazd Comitetul de Coordonare al ,{pdrdrii Pasive * un fel de $tat major actual, cane funcliona pe l&ngfr lMinisterul Aerului qi Marinei. in anul 1939, Parlarnentul flpr$h& Legea prsntru *pdrarea antiaeri,nnfi a*liud qi pasi,r*. $e instituie snntre de instruclie del erpErare pasivd Ia Ministerele Aerului gi Marin*i, LLior6rilor Publice qi Comunicaliilor, Hducaliei Nalionale, Sfindtdlii piAsistenlei Sociale, Cdilor Ferate precum qi la fiecare jude{, municipiu si oras. in 1942 se infiinleazA unitdlide interven{ie de protectie civila gidetagamente speciale in 6 orage din Rom6nia. Protectia popula{iei ;i a valorilor materiale determind, in timpul rEzboiului, necesitatea infiinldrii unor unit6li speciale de ap&rare pasivfr. Unitdlile de interu*nfie irveau ca misiuni: prevenirea la timp a populaliei despre apropierea atacului aerian inamic; carnufl$Rea cdt mai bine posibil a ohiectivelcr terestre; limitar$a efe*telor bombardamentelor inamicului; asigurarea ridicdrii si ingrijirii rAnifilor sau victimelor gazete; inlf,turarea bombelor neexplodate si dezarnorsarea acestora; siingerea sau limitarea marilor incendii; ridicarea gi inlSturarea marilor ddrdmSturi; repararea imobilelor avariate de incendii sau bombardamente; ridicarea de tabere pentru evacuali si sinistra[i sau pentru addpostirea materialelor. Tot in aceastd lege se prevede introducerea "orei de apdrare pasiv5", s5pt5mAnal, in programele facultd[ilor qi gcolilor de orice fel, institu{iilor qi stabilimentelor de stat sau particulare, societdiilor qi asocia!iilor. La 1S februari$ 1943 se orgelnizeazdl C*manrlumentul Ap#r$rii Antiaerient* a Teritoriului, iar prin lnstrucfiunile nr. 440, se stabilesc structura organizatoricd i;i misiunile ap{rdrii pasive, luend fiin15 ComandarnentulApdr5rii Pasive, cu rolul de a pregdti, indruma, controla gi conduce foate opera{iile de
apdrare pasiv6, precum
;i
de a instrui personalul propriu incadrare gi populafia pe baza legilor,
regularn#ntsl*r, cl*ciziilor mi*isteriafe gi tuturor dispoxi{iiiur si ordin*Xor privinr$ ap$rar*a aniiaeriann pmsivfi a teritcriulul.
T*t in'tr$,4S, ia fi!n{5 Oorpul $p*cial tle lnterven{i*, destirrut a interveni tn *entret+ b*rnbanlate ele inarnle, p*ntru iinl*tumrea hom$elor neexplodate ryi deearn+rsar#* t*r, siingerea si limitarea maril$r incendii qi inlEturarea mariler rJi{rAm*tuni din Tntreprinderi, reperrarea irnohilelmr avsriste ri* inc*ndli gi bsmbardam*nte, construc{ia de bara*am*nte ql ridi*area rj,n tabere pentru sinistru{i, mvacua{i q} rnaieriale.
anului 195't se tnfiinleiar.,& C*ntrul de instruc{fie al armei, cars &vea n'lenileq de a preg&ti si perfeclifina cadrele qi personalul civil pentru dif*rite fufficlii qi sBeaialit*li in prot*c{in civil*. Prin decratul nr.24 din 17 ianuarie tr${i2, se ?ntiin{eax& Ap*rorea Lm*str* Anliaerian{i, prin ad*ptarea "Regulament*luiAp*rSrii Locale Antiaenrene", gi ia fii*{& Cr:rn6ndsm*ntulAp,ir6rii tCIqale Anti*eriene, sare era organig.at tn state majorc de aparare l*cal* antiasri$n* [a nivslul reqiunil*r, raioanel*r qi ca servicii speciallxete la nivelul l*cnlitd{ilor si agr*n{ilor eoononiici. ln 1978 Apfrranra Lacald Antiaenlst.l* ipischirnhfi denumirea [n apflrare civildi, prin tr-*gea nr.fr privind apdrarea civilfi in Repuhlica $s*islistfr Ronrdr:ia gi ilecretul nr 140 privind orgnniilnrea a*tivitfrtilrrpefltru prevenirea, lirnitarea gi lntatur*rea urm5riior di*uastrel*r; mtribu{iile ao#$ts}a srjnt diversificate, apar alte structuri *rEanieatori*e 6i rnisiuni ads*:vate. Orientarem spre misiuni specific* la dezastre devine evidentd qii*t maiclar*, *hia dup* anul 19$$, uftnri an*sten d*vin dorninante, Revoiu{i* din d*a*mhrie 198S a crest *nndiili perfec{fnn*rii ffr}tivitfrtii $re iini+ de ap$r'are civils, arms inscriineiu-se 'ln proeesul cle d*nlooratizara ini{iat de sstr$t *(* ist*ric. Astfel, lQornsnla * ratificat prin Decretul nr.?P4 din 11 mui 199(} Frotocralele adilionalm I Ei Ii lar Conv*niiile de lfl Geneva din 1? ausu$t 1S49 prtvind prot*ctia victimel*n c.*nflictelor aimate. tn *4..*g,tg$?, apare hi*tdr$rea Guv*rnulul Rnrn*niei nr.$:31 privind realirsr*a unor rnfr*ur"i de ap$rmre civil$, ln l-eg*u ap$r*lnii na{ionale nr.,$$ din 0'[.07.1S94 aparc ?n rntd oficiai denumirea'protec{i* *ivii6". La 25 septembrie 'lSSS, deplln ra*ordat* la *ele rnai nsi structuri Hurop*ne, a fr:st promulgnt# l-egea proteclitti civile nrr.'XS$, ce a consfln{it pi schinrharea titulaturii nrr"nei. in 13"S3.}0fr0 raBare Cralo*an{a ffuvcrnului ttonndniei nr"14 privind ?nliiln{area {onrna{funil*r dh* prmte*{ie civil& pentrr: intervsntis de ur-Sentd'r'n *az (le d*zastne cfire a fost iaprobat$ prin Lruge* nr, 418 din t$S1. Fdn Orclosrari{a d* Urg*n{& nr.17$ din 76 osiambri* flfi$l}, C*mandannantul Prote*liei Civ!{e cu sta.ilcturflie subor*lonate, tr"s*e din sirborciinea Mini*teruluiA6rffrdirii Na{ional* fn suharqlinea f,rlflinisterulul de lnterne. im 3S.08.?001, apar"e Ordonan,a Guvsrnului RprnAniei nr. SB prid,irxd Infiirifar*a smrviciilor publice oomunitare pen{ru situa{iide urytren{#, prin *omnsarea unitfr}ilor de protec{iCI *livild si permpieri. ln 15.04.2004, apare Ordonamla de l.Jrgen!fr nr.?1 prrivind $istem*l F.lalior"tal de ilrlanagernent al $ltu*!iil*rde {,lrgen!6. in S9.0S.fl()fr4, af,:are l{ot*r'drem *uvernului Rsrn,*nieinr"14SH pnivind prlncipiile de organizane, fu.rnc{ionarea qi atrihr"r{iile i*erviciilor de {.lr"U*r"r!f, profesioniste. in 08.10.2*CI4, apare LeEeu nr.481 privind protc*c{ia sivil$ unde pruteclia rivild c*le cletiinit$ sstfstr : cornpCIneilts a si$ternullti *enurit$fii nallonale. ce repr*zintd un ansamblu int*qr*rt ie aciivltii{i sper:ific*, m*suri qi sarcini oryanixia{*rice, tmhnice, operative, cu caracter un'lanit*rr mi c{e informare publicr&, planifi*at*, *rganizate ryi realirmt* $?$'trivit legii, ln scopul prev*niril gi reducerii riscuriilerr de praducere ,a deaarstl'olor, prr:tej*nii p*pula{iei, httnilrilor rnat€riale qi nrediului impotriva *fecxefor negative alCI sitri*liilor de urge*!S, cnnflictelon flrrflfits si inliiturdrii opermtive s urmrirli*n frcestora pi asiguriirii *ondiliilor no$e$sre supravie{i;irii persoanelor fi fectftt*. Prirne stestare istoric& a Crganizafiei lnterna{ionr*le a Apdrfrrii Civile *ste situat& in 1$}31 , anul in eare generalul rn*dic francez Gsorges Salnt-Faill, a tnflinlat, ia Paris, Fundafia "Asocia]i* {-eii din Geneva" {Lieux ctrn Geneva Association) sau "(}enev* Zo+le$" {Ger:eva filrrd s*diul Crusii f?osii qi sediul Ligii Naliunilor). ln anul "1935, la lniliativa "(ieneva Zones Assoqiation", Parlamentun Francez a adoptat, in unanimi[*lta, c rezolulie, invit&nd Liga N,la{iunil*r "S& studieze madalitd{ile de a cree ?n fieeare !ar6, in funcfie de in{elegerile ratificete prin Liga Naliunilor, }uaalitfrii, locuri si zone **re, ?n caz de sonflicts armate, sfi fie ap&rate de to{i conrb*taru{ii gi folosite pentru tratative n"lilitare6€1". [n anul '{$47,,Asasia}ia lnterna{ional* pentru Frctec{ia F*pufun{iei Civlln qi a Cciistrucliilor lstorice pe Tirnp de R$zboi sau ffonflicte Arrnate, puhliefl, iucrarea intitufisrt* "trfreh*iul ffl(idsrn gi Prot*cga Giyilfr", un adevfrrxt rnanifest pubflic. Lu*rarea $*n$ornneaz$ s*liunll# generalului mec$ic $aint-Faul, experienla acumui*t*, preicurn pi prezentare* unei schi{e preiin:inare a unei Oonvenfii [nt*rna{ionale privind srear$fr unei "s$ne neutre numit& Zon& Geneva". in anul '1$$1, s-o incercmi implementarea Lrnsr idei iegate eJo pregdtirea gi r:lezvoltnrea, rjin tirnp de pa*e, a l*aurilor de refugiu pentru pop$lfitifi sivil6, aceste "z*rn* de sigurantd" In csre beligeran{li s* ie acc*pts si sA le rnspecte in virtutea ilreptului umanitar, stip*llmt slar in Ccnvenfii{e ri* la Ganeva, dir: 1? august 1S4$, La Cnnfelnfin{*i lnllerni*{it:na{ii de [a Berlin, din 1S54, privind prnblerna protectit]i$]$pu+ptieioivil* in tiffif] de rEzh*i, $-{} p{}$ in dsxtt-st*re neces}tatea cre6rii qi recunoagteriiz*nelor neulre qi *l oreqelor cl*schise, Tn iarna
ll f
ln analele Organiza{iei lnternationale a Protec{iei Civile, aceastf, intdlnire devino cunoscuti, maitAniu, sub numele de "Prima Canferintd lWondiald de Apdrare Civlld,"
La cea de-a 12-a Conferin!5 lnternafionali din mai 2000, desfiquratd la Geneva, este adoptatf, 'Convenlia Cadru prtvind Asisfenp'de Apdrare Clvild, prln care Apfirarea Civili este definiti "un instrument inevltabilde susfnere a dezvoft*rii fn ta(a dezastrelor naturale si provocate de om".
in acest moment, la nivelul NATO Si al U.E. se pun bazele tnfiin{drii, dot6rii gi operafionalizirii unor module de proteclie civil6, unitAficu specializdrigi misiunidiferite gicomplexe, capacitate de manevrd ridicat6, autonomie mare in funclionarer gi timp de rf,spuns adeovat. Aceste nrodule vor fl intrebuinlate la solicitarea statelor membre, pentru limitarea gi irtlfrturarea urm6rilor unor dezastre majore ce
afecteazd populatia, teritoriul sau mediul acestora.
COMPARTIMENTUL S.U.P.C, SI S.S.M.