00 exemplare j 50.0 Tira
tuit nal gra tămâ Săp
l Nr. 14 Anul I l
30 septembrie - 6 octombrie
2011l 1 6 pag ini
PAG.
0 2
LIVE MUSIC
10
zile vor dura evenimentele din cadrul Festivalului Deutsches Bierfest, de vineri până duminica viitoare.
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
BERE GRATIS, sâmbătă,
la Deutsches Bierfest 2011 n În acest weekend, la Bucureşti începe varianta mai mică a celebrului Oktoberfest din München, fiecare zi fiind marcată de concerte ale unor trupe româneşti de prestigiu. Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Organizat în parteneriat cu Primăria Sectorului 6, evenimentul doreşte să devină principala sărbătoare dedicată berii germane în România şi aduce pe scenă tipuri de bere celebre în toată lumea (Warsteiner, Weihenstephaner, Oettinger, Konig Ludwig, Riedenburger şi Padeborner) alături de mâncăruri tradiţionale nemţeşti şi româneşti, jocuri de lumini şi lasere, totul acompaniat de muzica celor mai în vogă formaţii autohtone, precum Vunk, Taxi, Timpuri Noi, Compact, Spitalul de Urgenţă, Bere Gratis şi Hara.
ALTERNATIV{
Cort de la Oktoberfest În cadrul Deutsches Bierfest 2011, în zona din spatele staţiei de metrou Grozăveşti se va amenaja un cort uriaş cu o capacitate de peste 2.000 de persoane, adus direct din Germania, similar celor utilizate de berăriile germane la Oktoberfest. Fiecare seară a festivalului va avea propria tematică şi va include un program artistic cu specific bavarez şi românesc, ce va culmina pe 3 octombrie cu organizarea unei seri speciale cu prilejul celebrării Zilei
Naţionale a Germaniei. Accesul la festival este gratuit. La Mulţi Ani, Bere Gratis! Îndrăgita trupă fondată de Miţă Georgescu, Robert Anghelescu şi Marius Dobre a împlinit, pe 20 septembrie, 13 ani de activitate. Faţă de momentul 1998, au fost efectuate mai multe schimbări în componenţa trupei, însă primii doi membri fondatori se regăsesc şi în prezent în formula trupei. În 2011, pe lângă Miţă şi Robert, Bere
Gratis mai înseamnă şi Marian Săracu. În concerte, cei trei colaborează şi cu Marius Bob şi Radu Vaştag. Sâmbătă, Bere Gratis vă aşteaptă la Deutsches Bierfest 2011 pentru un concert entuziasmant, în cadrul căruia veţi putea asculta hituri celebre, precum „Vino mai aproape“, „Străzi albastre“ sau „La tine aş vrea să vin“, dar şi piese mai noi, precum „Pas în doi“ sau „Stai pe acelaşi drum“.
Programul evenimentelor artistice la Deutsches Bierfest 2011 l Vineri, 30 septembrie: Compact, Paul Luculescu Band, JayBi, Karpaten Show l Sâmbătă, 1 octombrie: Bere Gratis, TIPS, Paul Luculescu Band, JayBi, Karpaten Show l Duminică, 2 octombrie: Timpuri Noi, Magnum Opus, JayBi, Karpaten Show l Luni, 3 octombrie: Za’duff, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Marţi, 4 octombrie: TiPtiL, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Miercuri, 5 octombrie: Ansamblul Burnaşul, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Joi, 6 octombrie: Romano Boutique, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Vineri, 7 octombrie: Taxi, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Sâmbătă, 8 octombrie: Vunk, Hara, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show l Duminică, 9 octombrie: Spitalul de Urgenţă, The Teachers Orchestra, JayBi, Karpaten Show Concertele vor începe la ora 17.00
CLASSIC BEAT ORCHESTRA @ Spice Club CONCERT. Când spui muzică clasică, îţi poţi imagina o sală de concerte în stil baroc, cu o grămadă de oameni aşezaţi pe fotoliile lor de spectacol, contemplând auditiv armoniile secolelor trecute într-o uşoară stare de toropire. Membrii Classic Beat Orchestra s-au gândit însă că muzica clasică poate suna şi altfel. Atât de „altfel“ încât să te ridice de pe scaun şi să te
www.ziarulring.ro
facă să dansezi în ritmurile de etno-jazz şi dubstep, să te simţi în contemporaneitate, dar, în acelaşi timp, să redescoperi frumuseţea dulcelui stil clasic. Aşa cum spune Mischa Simonov, fondatorul grupului, Classic Beat Orchestra s-a născut din dorinţa de a combate ideea potrivit căreia muzica clasică este apanajul exclusiv al elitelor şi, totodată, de a o
reîmprospăta în spiritul modernitaţii. După structura unei orchestre de jazz, fiecare instrumentist are părţi în care este solist, iar improvizaţia în concerte vine firesc şi captivant pentru public. Aşadar, un concert cu adevărat... fusion, semnat Classic Beat Orchestra, duminică, 2 octombrie, în Spice Club, pe Calea Victoriei 21-23. (T.R.)
Vremea vineri... min. 130C max. 220C
...sâmbătă... Cerul va fi înnorat, dar sunt şanse slabe de precipitaţii
min. 120C max. 270C
...duminică Vreme frumoasă, fără pic de nor pe cer.
min. 120C max. 250C
Toamna pare a intra în drepturi şi temperaturile scad uşor.
00 exemplare j 50.0 Tira
ul I l 30 septembrie - 6 octombrie 2 uit l Nr. 14 An 011l 16 nal grat pagin tămâ i p ă S
INTERVIU
Oana Sîrbu: „Am vocaţie de iubită, nu de nevastă“
La un sfert de veac de la momentul când devenea modelul unei generaţii întregi de adolescente, după rolul din seria „Liceenii“, Oana Sîrbu fascinează în continuare. „Centrul Vechi“ vă prezintă un dialog cu parfum tomnatic cu una dintre cele mai discrete frumuseţi ale României contemporane. (pag. 6)
PARTY
Se redeschide celebrul club Space Clubul din Strada Academiei se redeschide în acest weekend având-o ca invitată specială pe Scarlett Etienne, care revine la Bucureşti pentru un DJ set live. (pag. 4)
ISTORIE
Bucureştiul, un oraş clădit pe spatele cârciumilor
PAG.
Istoricul Dan Falcan ne-a povestit cum Capitala s-a transformat dintr-o simplă fortificaţie, aflată la întretăierea a două mari drumuri comerciale, într-o metropolă înfloritoare şi rolul avut de hanuri şi cârciumi în dezvoltarea urbei. (pag. 11)
Publicaţie editată de
Un ziar de bun-simţ
0 7
DIAVOLUL, CRIMINALUL şI FANTOMA: legendele
tenebroase ale unei Capitale pline de mister www.ziarulring.ro
PAG.
0 4
PARTY
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
FOCUS „Reggae Night Extended“ în Revenge Adresa: Str. Şelari nr. 9-11 Duminică seară ai excursie în Jamaica, cu plecare din Revenge la ora 22.00. În club te aşteaptă: Bob Marley, Damian Marley, Ziggy Marley, Dub Incorporation, Tanya Stephens, Alborosie, Patrice, Anthony B, El Negro, Camuflaj, One Riddim, Sizzla, Cocoa Tea, Alpha Blondy, Ziggi, Gentleman şi mulţi alţii care cântă reggae. De atmosferă va avea grijă DJ Eugenius. (C.A.) 11 lei
5 lei
6 lei
25
de ani a împlinit Scarlett Etienne pe 14 august anul acesta.
Scarlett Etienne redeschide Space Club n Clubul din Strada Academiei se redeschide în acest weekend având-o ca invitată specială pe Scarlett Etienne, care revine la Bucureşti pentru un DJ set live.
gratuit
Party cu Emcee Sly în Team Pub Adresa: Str. Lipscani nr. 36 Dacă e sâmbătă, atunci e seară de party în clubul din Strada Lipscani, nr. 36. Emcee Sly este cel responsabil cu distracţia la „Dance Fever“. Muzica e pe toate genurile, atât mixuri după melodii mai vechi, cât şi după ultimele hituri de acum. Ia-ţi prietenii şi vino să intri în febra dansului la Team Pub, sâmbătă seară, după ora 22.00. (C.A.) 17 lei
6 lei
7 lei
gratuit
Party „Interbelic“ în Centrul Istoric Adresa: Str. Şelari nr. 1 Vino sâmbătă în cel mai nonconformist club din Centrul Istoric să ai parte de o seară de neuitat alături de prietenii tăi. Nu sunt oferte speciale la bar, însă cocktailurile sunt cele mai bune din oraş. Barmanul Gache îţi va face pe loc un cocktail personalizat pe gustul tău. Muzica e bună, poţi să dansezi pe melodii de toate genurile, de la Chemical Brothers la The Doors.
LEGEND{
13 lei
6 lei
7 lei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Vara a trecut şi cluburile de muzică house au început să vină la sfârşit de săptămână cu oferte care mai de care mai atrăgătoare în ce priveşte muzica. Una dintre cele mai tari petreceri din acest weekend se va desfăşura în Clubul Space, cu o redeschidere de zile mari. Distracţia începe după ora 23.00, iar organizatorii spun că persoanele care le vor trece pragul vor avea parte de multe surprize. Clubul îi aşteaptă pe împătimiţii muzicii house cu o înfăţişare complet nouă. Fotomodel la pupitru Pupitrul clubului va fi inaugurat vineri de Scarlett Etienne. DJ-iţa londoneză este model, cântă la pian, produce muzică şi este pasionată de ba-
let. Multitalentata artistă îşi surprinde publicul de fiecare dată cu apariţii remarcabile, toaletele sale fiind realizate în colaborare cu designeri celebri. În prezent, Scarlett Ettiene este cea mai pe val DJ-iţă internaţională, iar hiturile ei „Serious“ şi „Sequin Burn“ au făcut înconjurul lumii. Alături de ea, la pupitru vor urca şi DJii români Miss I, Alexandru, Suciu, Mauss şi g76.
Prețul mediu al unei băuturi răcoritoare
Prețul mediu al unei beri
Prețul mediu al unui bilet de intrare
20 lei
7 lei
8 lei
20 lei
Adresa: Strada Academiei, nr 35-37 Îmbracă-te elegant Pentru acest weekend, organizatorii petrecerii din Space au impus un dress code formal. Aşa că uită-te în şifonier şi scoate de acolo cele mai bune haine ale tale. Dacă eşti băiat, nu uita sacoul şi cravata sau papionul. Fetele au mai multe opţiuni: de la rochiţe vaporoase, satinate şi până la îmbrăcăminte de seară/office.
Raku te invită „În altă frecvenţă“
gratuit
Prețul mediu al unui cocktail
www.ziarulring.ro
Cristina Andrei
14 lei
5 lei
5 lei
20 lei
Duminica aceasta, în Silver Church este seară hip-hop. Raku îşi lansează cel de-al patrulea album solo din carieră, „În altă frecvenţă“. În martie 2011, Raku a scos pe piaţă, tot în acelaşi club, „Emite semnale“. De ce un al doilea album anul acesta? „Pentru că vreau să fac muzică pe care să o audă din ce în ce mai mulţi oameni şi să pot susţine această activitate cu ajutorul ei. Dacă albumul «Emite semnale» s-a descărcat ilegal de pe net fără măsură, aşa considerând unii că e bine să facă, poate că
«În altă frecvenţă» va fi cumpărat de majoritatea celor care îl ascultă“, declară Raku. După concertul de lansare, albumul va fi disponibil pe siteul artistului, raku.ro, exclusiv în format electronic. Cântăreţul a început să asculte hip-hop în 1993, iar un an mai târziu se antrena pentru a performa ca MC. Prima lui apariţie live a avut loc în 1995, în Berceni, la o acţiune de propagandă politică a cenaclului „Totuşi iubirea“. Adresa: Calea Plevnei nr. 66
300
PARTY
PAG. PAG.
0 5
de locuri este capacitatea clubului din strada Lipscani.
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
n Vrei să organizezi o petrecere în pijamale şi apartamentul tău e neîncăpător? Nimic mai simplu. Vino vineri cu toată gaşca de prietene la Pijama Party în Old City Lipscani. Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Clubul din strada Lipscani nr. 45 invită toate fetele dornice de distracţie şi nu numai la o Pijama Party ce va începe după ora 22.00. Sfatul organizatorilor este să te îmbraci cât mai lejer. Aşa că adună-ţi prietenele, ia-ţi pijamaua preferată, ursuleţii de pluş şi dă startul unei petreceri ce se va prelungi până spre dimineaţă. Old City Lipscani vine şi cu oferte bune la băutură. Astfel, dacă vii în gaşcă mare, eşti şi mai avantajat. O votcă de un litru cu o sticlă de suc costă 150 de lei. Dacă preferi whisky-ul, nici o problemă. Dacă îl cumperi cu o sticlă de suc sau cu patru energizante, costă tot 150 de lei. De muzică nu trebuie să îţi faci probleme. DJ-ul rezident pune de obicei în Old City muzică pentru toate gusturile, iar această seară nu va face excepţie. Vei putea asculta PUBLICITATE
14 lei
6 lei
aici de la hituri care au făcut senzaţie în anii `70-`80 până la ce se ascultă acum la radiouri, atât româneşti, cât şi melodii străine. Clubul dispune şi de o grădină interioară pentru cei care care vor să se relaxeze sau care vor să aibă parte de intimidate. DJ Arrow face show sâmbătă Petrecerea continuă sâmbătă cu petrecerile nou inaugurate de toamnă „New
7 lei
gratuit
Adresa: Str. Lipscani nr. 45
Generation Autumn Saturdays“. Astfel, după ora 23.00 eşti aşteptat împreună cu prietenii la apel. DJ Arrow şi MC I.V.A.S.C.U. te vor ţine în picioare toată noaptea. Melodiile sunt pe toate genurile, aşa că vei dansa până dimineaţă şi distracţia va fi garantată. Sâmbătă sunt aceleaşi oferte la băutură ca şi vineri. Aşa că vino cu cât mai mulţi prieteni şi în Old City Lipscani pentru un party reuşit.
FOCUS „Romanian Hits Party“ în pubul lui Shakespeare Adresa: Str. Blănari nr. 21 Ţi-e dor de vremurile în care în cluburi ascultai numai muzică românească? Iată că în Shakespeare Pub, din strada Blănari, încă mai există seri de acest gen. Vineri seară, petrecerea începe după ora 23.00 şi te poţi delecta cu cele mai tari hituri ale momentului cântate de români. Inna, Akcent, Fly Project sau Andreea Bănică sunt doar câţiva dintre cei pe care îi vei asculta vineri. 14 lei
LEGEND{
Pijama Party în Old City Lipscani
7 lei
8 lei
gratuit
Prețul mediu al unui cocktail
Prețul mediu al unei băuturi răcoritoare
Prețul mediu al unei beri
Prețul mediu al unui bilet de intrare
* cotațiile au caracter orientativ PUBLICITATE
www.ziarulring.ro
PAG.
0 6
INTERVIU
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
43
de ani a împlinit Oana Sîrbu pe 13 mai.
Oana Sîrbu: „Regret ROMÂNIA DE ODINIOARă“ n La distanță de un sfert de veac de la momentul când devenea modelul unei generaţii întregi de adolescente după rolul din seria „Liceenii“, Oana Sîrbu fascinează în continuare. „Centrul Vechi“ vă prezintă un dialog cu parfum tomnatic cu una dintre cele mai discrete frumuseţi ale României contemporane. traian.racu@ziarulring.ro
În 2011, deşi „izgonită“ într-o discreţie tangentă cu uitarea, Oana e la fel de luminoasă ca şi în anii în care împărţea mii de autografe. Aşa am întâlnit-o în Centrul Istoric al Capitalei, după o lungă perioadă de insistenţe pentru un interviu. Frumuseţea-i pare împlinită de faptul că a devenit mamă, bărbaţii continuă să întoarcă, îmbujoraţi, privirea după ea, iar femeile de la mesele alăturate îşi dau coate, invidioase, în timp ce flash-ul aparatului foto se „sparge“ pe chipul ei. Oana Sîrbu e... Oana Sîrbu. Şi după 25 de ani. Arăţi ca un om fericit, Oana... (râde) De ce nu aş fi? Lumea din România are momente când e învăluită în tristeţe... Sunt fericită pentru că eu consider că viaţa este cea mai de preţ... posesie a omului. Doar atât avem cu adevărat, nu tot felul de lucruri materiale, şi trebuie să ne bucurăm de viaţa noastră. Tot la fel de real este că şi România actuală nu este preferata mea, mi-aş fi dorit să trăiesc în România de odinioară, nu în perioada dinaintea revoluţiei, ci undeva în civilizata epocă interbelică. Te-ai săturat de România actuală? Nu ştiu dacă m-am săturat, dar m-am convins că încă suntem departe de a fi o ţară civilizată.
Făcând un exerciţiu de imaginaţie, dacă ai avea putere supremă, politică sau... divină, care ar fi primele trei lucruri pe care le-ai schimba în România? Comportamentul, atitudinea civică, în primul rând. Aş mai schimba şi anumite legi, le-aş face fixe, bine gândite şi adaptate la caracterul... românesc, condiţionând ca ele să rămână aşa pe vecie, nu să se schimbe odată cu alternarea partidelor politice la putere. În fine, aş face din România o ţară curată. „Refuz să apar la televizor doar pentru a-mi expune viaţa personală“ De ce, în 2011, Oana Sîrbu şi-a pierdut din notorietatea avută la finalul anilor ’80 şi începutul anilor ’90? Mă voi referi la muzică pentru că eu mi-am dorit de mică să cânt, să ajung artistă, şi asta mă consider a fi. Am dorit să îmbrăţişez meseria tatălui meu (Romulus Sîrbu, unul dintre membrii celebrului cuplu comic-fantezist Anton şi Romică n.r.), care a fost balerin şi artist de pantomimă. Actriţă de film am ajuns din întâmplare, chiar dacă succesul „Liceenilor“ a fost răsunător, peste aşteptările oricui. Or, dacă vorbim despre muzică, în prezent, pe piaţă supremaţia o deţine tehnica, în detrimentul valorilor tradiţionale. Mai ales în România. În Italia, Raffaella Carra are o emisiune la televiziune fără a o acuza cineva că are 68 de ani. Sau Iglesias, în Spania,
Dacă nu-ţi place, de ce nu pleci din România? Chiar dacă aş vrea, ar fi complicat acum. Am o familie, îl am pe fiul meu, dar îi am şi pe părinţii mei care sunt destul de în vârstă, îl am pe fratele meu aici şi mi-ar fi greu să mă desprind de ei. Pentru fiul meu însă mi-aş dori o experienţă şcolară în străinătate.
O reprezentantă de seamă a generaţiei ei, dar care se «vinde» bine şi în prezent este Mirabela Dauer.“
www.ziarulring.ro
Cred că bărbaţii iubesc mai profund decât femeile. Ele, în schimb, iubesc în mai multe moduri.“ şi nu numai, e apreciat în continuare. Cred că am avut şi eu o parte de vină. Nu am fost destul de bătăioasă. Am continuat să cânt ce ştiu şi nu am putut să fac, precum alţii, să sun eu să mă... cer la vreo emisiune sau vreun concert. De altfel, şi în prezent realizatori ca Măruţă nu mă cheamă în emisiunea lui pentru a-mi permite să vorbesc despre noile mele proiecte muzicale, ci mă condiţionează să-mi expun viaţa personală, relaţia, copilul. Iar eu am refuzat mereu asta, nu fac compromisuri. Te consideri ca făcând parte dintr-o generaţie de sacrificiu? Se spune asta despre noi. Poate că e adevărat, poate nu. Însă unii au ştiut să ţină pasul cu timpurile. Un exemplu e Ştefan Bănică jr. De asemenea, o reprezentantă de seamă a generaţiei ei, dar care se „vinde“ bine şi în prezent este Mirabela Dauer. Chiar dacă nu din punct de vedere muzical, dar e o prezenţă foarte OK. Copilul e pe primul plan Tu ce faci în prezent? Am o trupă, numită High Class Band, cu care cânt în general la final
FOTO: ȘTEFAN IONIȚĂ
Traian Racu
de an, cânt atunci când am colaborări cu hoteluri de lux, în formulă restrânsă, voce, pian, flaut, chitară. Nu suntem însă foarte cunoscuţi pentru că noi cântăm o muzică mai grea, mai complexă, mai veche. Cântaţi şi la nunţi? Mai puţin, dar la evenimente private - da.
Iubită, nu nevastă Vorbeşte-mi despre femeia Oana Sîrbu. Ar trebui să întrebi un bărbat (râde). Sunt un fel de... femeie-copil. Dar nu în sensul de Lolita, pentru că nu sunt provocatoare şi nici nu iubesc riscul. Iubesc însă flirtul, îmi place să mă joc. Iubita Oana Sîrbu? Mă îndrăgostesc repede, dar rar. Şi rău! Oricum, cred că am vocaţie de iubită, nu de nevastă. Sunt o persoană cu pasiuni şi tabieturi proprii, dar şi destul de fragilă pentru a mă simţi confortabil atunci când am parte de nişte reguli impuse. Fac lucrurile pe care le simt şi pe care le vreau.
umorului. Deci îmi plac şi lucrurile... normale. (râde)
Ce apreciezi la un bărbat? Stilul, manierele şi un soi de aristocraţie, un nivel spiritual, de cultură, mai profund. De asemenea, să fie şi activ, sportiv şi să aibă simţul
Cum e mama Oana Sîrbu? Foarte bună, cred. Dumnezeu mi-a dat un copil exact atunci când a trebuit, la 40 de ani, şi sunt foarte devotată fiului meu.
Şi solo? Am terminat în ultimul an, împreună cu Virgil Popescu, albumul „Un altfel de portret“, produs din resurse financiare proprii, însă nicio casă de producţie nu ni l-a preluat. El poate fi cumpărat doar on-line. Şi ce ai de gând în continuare? De trei ani, prioritatea mea în viaţă este copilul. Sunt o mamă dedicată şi sper să fiu o mamă mişto. De la anul, când Alexandru va merge la grădiniţă, voi avea timp să mă concentrez mai mult asupra carierei. E finalul unui interviu susţinut în Centrul Istoric. Cum ţi se pare zona? Îmi place. E zona pietonală care lipsea Capitalei. Cred însă că mai pot fi făcute multe şi sper că se vor face. Eu veneam aici înainte, când erau consignaţii, pentru că găseam foarte multe lucruri drăguţe confecţionate artizanal, tot felul de rochiţe, bentiţe. Ulterior, până să devin mamă, veneam aici şi-mi savuram cafeaua, singură, ore întregi. Acum nu prea mai am timp de aşa ceva, dar îmi place tot ce găsesc schimbat în bine în zona asta.
PAG. PAG.
0 7
SPECIAL
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
Hanibal Dumitraşcu: „Toate legendele urbane sunt exorcisme“ n De unde pornesc legendele urbane? Cât este adevăr şi cât ficţiune? De ce oamenii au nevoie de asemenea poveşti? Întrebaţi în stânga şi în dreapta despre casele bântuite sau despre tunelurile de sub Centrul Istoric. Multă lume vă va spune că a auzit de la altcineva, ba chiar că a fost martor. Vă aduceţi aminte de criminalul necrofil care teroriza cluburile bucureştene. Aţi auzit de „donatorii de organe“? Ştiţi că nu există nici o dovadă, cât de mică, despre veridicitatea acestor mituri urbane? Vă invităm la o lectură despre fascinantele poveşti care se aud la câte o cafea, bere sau în faţa unei sticle cu vin.
Toţi bucureştenii au auzit de locuri bântuite, de tuneluri fără ieşire sau de accidente inexplicabile, însă puţini sunt cei care se întreabă de unde au apărut aceste legende. „Într-un fel sau altul, sufletul legendei este chiar în Centrul Vechi al Bucureştiului, mă refer la Palatul Voievodului Vlad Ţepeş. Acela este un loc cu puternice rezonanţe arhetipale, este modelator pentru modul în care ne percepem şi ne reprezentăm pe noi înşine şi în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi, modul în care se raportează la noi. Pe de altă parte, existenţa unui asemenea loc are nişte valenţe atât de puternice, încât aproape că radiază energie. Este un soi de piatră sfântă de la Mecca şi radiază legenda Bucureştiului, adică cea a lui Dracula. Acesta este un panaceu şi un motiv în plus să accedem la memoria colectivă şi la vindecare prin intermediul legendei, al poveştii“, ne mărturiseşte psihologul Hanibal Dumitraşcu.
Proiect special de Cristina Găvruş, Vlad Manolache, Gelu Diaconu & Christian Levant
Legenda creatoare de isterie sau... identitate Deşi, în aparenţă, legenda pare a fi doar „o poveste frumoasă şi înfricoşătoare“, aceasta poate crea o adevărată isterie la nivelul mentalului colectiv. „Într-un fel sau altul, legendele irigă identitatea actuală a unui oraş, a unei comunităţi, a unor locuitori. Este nu numai o construcţie ipotetică, nu este doar o ficţiune, şi din punctul meu de vedere are rolul unui veritabil angrenaj în vitalizarea comportamentului, a personalităţii, a modului de a fi al unei comunităţi. Legendele,
atunci când sunt utilizate, scoase la lumină în momente tensionate, de confuzie, sigur că alarmează şi fac ca bulgărele de zăpadă al furiei, al isteriei să pună stăpânire pe mulţime. Pe de altă parte, dacă legenda este folosită într-un mod inteligent, are şi alte valenţe: de suport pentru comunitatea din care omul face parte. Când te duci în afara ţării şi spui despre România, automat spui despre Bucureşti, Transilvania şi Dracula“, a afirmat Dumitraşcu. Originile „poveştilor“ din Centrul Vechi Una dintre cele mai vehiculate legende din Centrul Istoric al Capitalei este cea a tunelurilor „din adâncuri“ despre care Dumitraşcu a explicat că „duc tenebros în lumea cealaltă. Este locul acela de trecere de la materialitatea fizică la lumea imaterială. Este nevoie de asemenea locuri care să permită un asemenea schimb de informaţii pentru că suportul ăsta pe care ţi-l conferă povestea nu ar mai funcţiona. Trebuie să existe astfel de graniţe, sunt vămi absolut obligatorii în mentalul colectiv“. Cât despre Restaurantul Budapesta, unde legenda spune că se servea ficat de om, acesta a afirmat că „totul vine pe vechea filieră ungurească, a atrocităţilor comise de celebra contesă de Batori. Mai toate legendele au o rezonanţă uşor canibalică. Toate legendele urbane sunt exorcisme până la urmă, care la nivelul mentalului colectiv le producem tocmai pentru a elimina răul şi tentaţia lui“.
eveniment@ziarulring.ro
www.ziarulring.ro
PAG.
0 8
SPECIAL
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
Centrul Vechi, kilometrul urbane din România
n La tot pasul în Centrul Istoric poţi da peste o spărtură în zid, o trapă, nişte intrări ciudate: toate, mai mult sau mai puţin... secrete! Despre care, cu siguranţă, nu ştie nimeni unde duc. Dar toată lumea spune că ştie. Sau că a auzit de la alţii care sigur ştiau. Pentru că şi ei, cu siguranţă, auziseră de la alţii. Ce să fie acest joc straniu de-a „realitatea în... lumea minunilor“? Simplu: legendele urbane ale Centrului Vechi. Cea mai mare densitate de legende urbane pe metru pătrat, din România, şi poate din acest colţ de lume, este, de departe, în Centrul Vechi al Capitalei. Aproape la tot pasul. Fie că vorbim despre tuneluri secrete. Fie despre pasajul sau pasajele groazei. Despre prăvălii unde se serveau delicatese din... carne de om. Despre asasini fanatici în căutare de piţipoance, musai din Moldova, dar pripăşite prin Capitală. Despre case bântuite. Şi, pe deasupra, Dracula-Vlad Ţepeş. Sângerosul domn. A cărui aură... pluteşte peste tot şi toate. Dar nu poate fi văzută/arătată de nimeni. Niciunde. Casele cu... stafii Misterioase sunt căile... Bucureştilor. Şi cu atât mai misterioase poveştile cu case bântuite. Care, fie că se află în centrul vechi, pe Strada Franceză (Casa masacrului celor 203 orfelini), fie pe Mântuleasa lui Eliade (Casa Sângelui Negru), fie pe la Foişor sau prin zona Batiştei, pur şi simplu, la simpla trecere pe lângă ele îţi dau... fiori! Nişte aşazise case cu... stafii! Una dintre legendele cele mai „bântuitoare“ le întrece parcă pe toate şi pare ruptă direct din povestirile scriitorului american Edgar Allan Poe. Şi dacă mai adăugăm că această
bântuit, primind în consecinţă denumirea de „casa diavolului“. Reporterii ziarului „Centrul Vechi“ au încercat să dezlege iţele acestei poveşti neobişnuite chiar la faţa locului. La poarta de la numărul 19, şi ea năpădită de iederă, n-a răspuns nimeni. Dincolo de gard totul părea, în plină zi, într-o lumină difuză, răsfirată straniu de zăbrelele porţii, de o încremenire sticloasă. Am sunat la casa vecină, de la numărul 21, unde ne-a răspuns doamna Gabriela Truşcă, fostă profesoară, acum pensionară, vecină a „casei
Soţul meu, care a auzit despre această istorie, a vrut să scrie la un moment dat despre casa bântuită, dar nu a mai apucat să o facă înainte să moară.“ Soţia scriitorului Paul Ştefănescu aşa-zisă „casă a diavolului“ se află în imediata proximitate a fostului sediu al Ambasadei SUA, s-ar putea spune că spiritul „Casei Usher“ trăieşte pe strada general David Praporgescu numărul 19, acolo unde există o clădire cu un aer misterios, ai cărei pereţi sunt acoperiţi în totalitate de iederă. O poveste venită tocmai din interbelic spune că aici două femei ar fi fost omorâte şi una s-ar fi sinucis. De atunci se pare că imobilul ar fi
diavolului“ de foarte multă vreme. „Nu am auzit să se fi petrecut crime sau sinucideri, deşi locuiesc aici de când eram mică. (...) Poveştile astea cu fantomele care bântuie şi cu «casa diavolului» sunt pure invenţii“, ne-a spus doamna Truşcă. Mărturia fostei profesoare este întărită de o vecină care a aflat, pe când se afla în Canada, despre „casa bântuită din Praporgescu“, dar nu crede în aşa ceva. O altă doamnă, soţia regretatului
www.ziarulring.ro
scriitor şi ezoterist Paul Ştefănescu, ne-a spus: „Soţul meu, care a auzit această istorie, a vrut să scrie la un moment dat despre casa bântuită, dar nu a mai apucat să o facă înainte să moară. Eu nu pot nici să confirm, dar nici să infirm ceea ce se spune despre acest imobil“. Şi pentru că „sacrul şi profanul“ trebuie să coexiste poate în egală măsură, reporterii au ascultat şi părerea preotului Mircea Despoiu, aflat din 1984 în slujba enoriaşilor Bisericii Batiştei, aflată în „capul străzii“, la doi paşi de „casa diavolului“. Preotul ne-a povestit: „Am fost în această casă pe vremea când trăiau foştii proprietari. Erau nişte oameni foarte credincioşi. Bătrânul era chiar printre epitropii bisericii noastre. (...) Probabil că aş fi aflat dacă s-ar fi petrecut ceva necurat în această casă. Cei care locuiesc acolo în prezent ar fi trebuit să audă zgomote suspecte sau alte lucruri de genul ăsta ca să existe astfel de suspiciuni, însă nimeni nu a pomenit de aşa ceva“. Plăcintă cu carne de... om Legenda despre „plăcinta cu carne de om“ a apărut în Bucureştiul interbelic şi a fost reluată ulterior, până prin anii ’80, când morga Institutului
de Medicină Legală din centrul Capitalei a fost demolată (pentru a face loc complexului Unirea). Legenda sună cam aşa: prin anii ’20 ar fi fost, în zona Hanului lui Manuc, o celebră plăcintărie. Unii zic că era plasată într-un colţ al hanului. Alţii spun că era chiar pe centru, spre piaţă, spre chei. Celebritatea plăcintăriei venea tocmai de la excepţionala specialitate a casei: „plăcinta cu carne“. Era un produs deosebit (şi delicios) de patiserie, ce părea să aibă, în spate, o reţetă secretă. Pentru că, ţineţi-vă bine, era făcută din... carne de om. În diverse formule şi variante de prezentare ale „legendei“ se spunea că, atunci când consumatorii de plăcintă mergeau la toaletă, exista acolo, la Hanul lui Manuc, poate special creată, poate rămasă din vremuri de demult, o capcană în... podea. O trapă. Un mecanism diabolic, sensibil, mai ales pentru oamenii mai plinuţi, mai bine făcuţi. Care, din cauza acestei trape, se trezeau în... pivniţă. Acolo, erau tocaţi şi făcuţi „pastă“. Ce era, bineînţeles, condimentată din abundenţă. Apoi ajungea între foile de plăcintă. Bine rumenită la cuptor. Şi astfel, se metamorfoza în... plăcintă cu carne. De om. Iar
legenda spune că dispăruseră în acest fel zeci şi zeci de persoane. Pe cât devenea mai savuroasă şi mai celebră plăcinta, pe atât creştea numărul celor dispăruţi. În fapt, nu dispăruse nimeni. Povestea „plăcintei cu carne de om“ care ne-a fost relatată de celebrul psihiatru prof. dr. Florin Tudose a fost „confirmată“ numai parţial de cei din Centrul Vechi. „Într-adevăr, există şi varianta a doua a delicateselor din carne şi ficat de om la Restaurantul Budapesta. Cândva, înainte de anii ’80“. George Icleanu (un om legendă al Centrului Vechi) spune că şi el a auzit, prin anii ’70-’80, de plăcinta cu carne de om. Şi, într-adevăr, pe net, există o poveste care se încadrează fix pe acest tipar al legendei urbane despre specialităţi din carne de om la Restaurantul Budapesta unde, prin anii ’70, li s-ar fi servit clienţilor ficat prăjit şi alte specialităţi având la bază organe umane. Şi, ca să fie „reţeta“ completă, se spune că aprovizionarea s-ar fi făcut de la morga INML (după unii) sau a Spitalului Militar (după alţii), chiar „printr-un angajat care furniza materialul“. Evident, pe net, povestea circulă cu ştampila: „Verificat din patru surse“.
Fantoma maestrului Cotescu la UNATC Sediul actual al UNATC „I. L. Caragiale“, de pe strada Matei Voievod, este locul în care circulă numeroase poveşti şi legende. Una dintre acestea vorbeşte despre apariţia fantomei actorului Octavian Cotescu, fost rector al universităţii în anii ’80. Cei mai mulţi studenţi, foşti studenţi ori angajaţi ai universităţii fie nu au auzit despre acest mit, fie ştiu lucruri vagi. Nici chiar angajaţii cu vechime în UNATC nu îşi aduc aminte despre această legendă: bibliotecara (peste 20 ani vechime), nea Vasile de la recuzită (angajat după ’94) sau secretarele au declarat că nu au auzit sau văzut nimic ieşit din comun. Legenda fantomei a existat însă în tot atâtea variante câte persoane o ştiu. Unii studenţi
Parcă o deziluzie a cuprins pe toată lumea când s-a aflat că există printre cei disponibilizaţi un individ, fost pompier, care cunoştea toate încăperile şi se răzbuna pe instituţie.“ Florin Zamfirescu
SPECIAL
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
80
PAG. PAG.
0 9
de ani are vechime, cel puțin, legenda plăcintei cu carne.
zero al legendelor spun că era bântuit unul dintre lifturi, în prezent dezafectat. Florin Zamfirescu, fost rector al UNATC, profesor universitar de peste 35 de ani, ne-a povestit una dintre variantele care circulau la începutul anilor ’90: „După revoluţie s-au petrecut mari schimbări în actualul UNATC, restructurări de posturi, schimbări de programe analitice etc… A fost şi o perioadă când în diferite puncte ale clădirii din Matei Voievod izbucnea câte un incendiu. (…) Abia apucau să stingă un focar că imediat, la câteva minute, izbucnea altul. Cam trei pe noapte, timp de vreo săptămână... Aşa a apărut ideea că «focul este stârnit de fantoma lui Octavian Cotescu». Erau persoane care jurau că l-au văzut noaptea pe culuoare, dar dispărea imediat şi reapărea în altă parte. Isteria cuprinsese
luându-i locul „apariţiile“ misterioase ale unei fete îmbrăcate într-o rochie albă, în toaleta fetelor de la etajul trei. Criminalul necrofil din cluburi Una dintre cele mai cunoscute legende urbane este a criminalului necrofil care bântuie cluburile din Capitala. A prins atât de bine deoarece avea toate ingredientele unei producţii de televiziune: pasiune, crimă şi mult mister. Istorisirea începe tot timpul cu „îţi zic eu că e pe bune. Nu o cunosc pe fată, dar prietena asta a mea o ştie“. Cineva, de obicei o fată, a auzit de la
aţâţă s-au mai văzut. Totul devine straniu câteva zile mai târziu, când o iritaţie ciudată îi apare fetei în zona buzelor. Se duce la cabinetul unui dermatolog care mai că o acuză de necrofilie: „O astfel de iritaţie nu apare decât după contactul cu un mort. O să vă rog să rămâneţi aici, deoarece sunt obligat în astfel de cazuri să anunţ poliţia“. După sosirea oamenilor legii, tânăra este dusă la secţie unde dă declaraţii despre activităţile din ultimele zile. Poliţiştii îl caută pe tânărul suspect şi, în cele din urmă, ajung la un apartament închiriat în condiţii dubioase, unde un băiat care corespunde semnalmentelor ar
Habar nu am de unde a apărut. Nu ştiu cine a scornit-o, dar nu este absolut nimic real. Niciuna dintre datele poveştii, niciuna dintre variantele auzite. Şi am auzit câteva. Inclusiv cu un tip care făcea sex cu cadavre.“ Remus Budăi, procuror criminalist
Octavian Cotescu pe toată lumea şi nimeni nu găsea vreo soluţie. Octavian Cotescu era peste tot şi... dădea foc la Şcoala de Teatru şi Film... Parcă o deziluzie a cuprins pe toată lumea când s-a aflat că există printre cei disponibilizaţi un individ, fost pompier, care cunoştea toate încăperile şi se răzbuna pe instituţie în acest fel original şi periculos. El a fost «demascat», anihilat şi, din acel moment, totul a reintrat în normal“. Legenda a fost întreţinută de profesorii şi studenţii mai glumeţi. Când uşile vechi se deschideau fără motiv aparent, Adrian Pintea, profesor la catedra de actorie, obişnuia să spună: „Poftiţi, domnule Cotescu, intraţi!“ Astăzi, această legendă a fost uitată aproape de tot,
manichiurista ei sau de la o colegă de muncă, sau de la..., sau de la... că un lucru tulburător i s-a întâmplat unei prietene. Ea întâlneşte un băiat misterios într-un club. După o noapte de dans şi băutură, cei doi părăsesc clubul împreună, iar băiatul îi propune să rămână peste noapte la el. Cu instinct feminin impecabil sau poate cu un puseu providenţial de moment, ea refuză. Băiatul nu se lasă. Şi încearcă în continuare să o convingă. Atunci când fata îl refuză din nou, se enervează şi devine violent. Apucă doar să o smucească puţin. Fata, speriată, reuşeşte să fugă şi se adăposteşte într-un taxi. Toate bune şi frumoase până aici. Băieţi cu hormonii încinşi la maximum şi fete care îi
fi locuit. După ce sparg uşa, ei rămân uimiţi. Nu e nimeni în apartament, dar găsesc în frigider mai multe rămăşiţe umane aparţinând mai multor femei. În plus, în dormitor găsesc o eşarfă, pe care fata o recunoaşte ca fiind a ei, amintindu-şi că băiatul i-ar fi smuls-o în timpul altercaţiei. Povestea se termină de obicei cu: „Îţi dai seama ce noroc chior a avut fata?!... Dacă mergea cu ăla acasă, clar o omora şi pe ea. Doamne, câţi nebuni umblă liberi!... Trebuie să fii atentă, fată! Cică ăla arăta foarte OK. Nu părea dubios. Şi era şi charismatic...“. După câte se va vedea, povestea are un caracter moralizator.
specialiştilor. Şi... culmea culmilor! Această stranie legendă a „necrofilului virtual“ a ajuns inclusiv la urechile procurorilor. Şi nu oricare dintre ei, ci chiar la fostul şef al criminaliştilor din Capitală, acum procuror criminalist la Parchetul General, anume Remus Budăi. Care susţine că a auzit povestea din mai multe surse, de la prieteni sau cunoscuţi, inclusiv de la poliţişti specialişti în... omoruri. „Habar nu am de unde a apărut. Nu ştiu cine a scornit-o, dar nu este absolut nimic real. Niciuna dintre datele poveştii, niciuna dintre variantele auzite. Şi am auzit câteva. Inclusiv cu un tip care făcea sex cu cadavre. Am auzit-o şi în alte variante asemănătoare. De câte ori mă suna cineva, îl opream şi-i spuneam: «Ştiu, ştiu la ce te referi!». Şi mă apuca râsul.“
Vânătorii de motociclişti din pasajele groazei O legendă urbană oarecum nouă este cea a vânătorilor/donatorilor de organe din... pasajul/pasajele groazei. Care-i priveşte pe motocicliştii vitezomani. O legendă derivată din forma clasică a mitului urban privindu-i pe vânătorii de organe din „dubiţa neagră“. Care şi aceasta, ca legendă, a fost derivată din şi mai vechea poveste din obsedantele decenii comuniste când copiii (dar şi părinţii lor) erau speriaţi de o fantomatică „maşină de... sânge“. Care copii dispăreau după ce erau răpiţi şi li se lua sângele într-un misterios „laborator pe patru roţi“. Se spune că această legendă a pus pe jar Miliţia şi Securitatea acelor ani. Care au căutat, în zadar, copiii dispăruţi.. Acum, în anii din urmă, dar mai ales în ultimul an, s-a vor-
bit, în special la un post de televiziune, despre câteva accidente mortale de motocicletă care, ca un făcut, ar fi avut loc cam în acelaşi perimetru al Pasajului Unirea. Dar şi în alte pasaje ale groazei din ţară. Acolo ar fi fost prezentă imediat după accident o maşină cu însemne oficiale, care ar fi luat trupurile motocicliştilor aflaţi în moarte clinică şi le-ar fi recoltat organele fără consimţământul familiei, punându-le la dispoziţia unor reţele clandestine de aşa-zişi „salvatori de vieţi“ pe bani. Pe foarte mulţi bani. Evident că nici această variantă de legendă cu „motocicliştii morţii“, despre care mulţi şi-au dat cu părerea şi chiar au confirmat că au văzut cu ochii lor ce s-a întâmplat, nu a fost confirmată oficial. Nici de IML şi nici de poliţie sau procuratură. Cu atât mai mult de lumea medicală...
Varianta criminaliştilor Am vrut să aflăm şi părerea
www.ziarulring.ro
PAG.
1 0
SPECIAL
„
Tuneluri care să fi fost folosite la plecarea unor somităţi din anumite palate au fost făcute chiar şi pe timpul regelui Ferdinand.“ CAMIL ROGUSKI
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
În căutarea TUNELURILOR
FANTOMă
n Că adâncurile Capitalei ar ascunde tot felul de catacombe, pivniţe, hrube, tuneluri şi refugii nu mai e un secret pentru nimeni. Deşi adevărul adevărat... nu-l ştie nimeni! Precum se spune în „Craii de Curte Veche“, totul stă „sub pecetea tainei“! Fie, zic unii, că ar fi fost create de domnitori pământeni sau fanarioţi pentru a fugi de duşmani sau de trimisul sultanului care venea să-i mazilească, fie din alte raţiuni, poveştile sunt atât de fantastice încât unii spun că prin aceste tuneluri se putea merge călare sau chiar cu caleaşca trasă de mai mulţi cai. Unii zic că haiducii Tunsu, Grozea, Zdrelea şi alţii ştiau de tuneluri şi le foloseau pentru a intra pe sub casele boie-
Pot să spun că există un tunel care merge din palatul lui Becali, fost al lui Ausnit, care ducea până unde este Ministerul de Externe şi care este funcţional. Accesul era făcut în mod special. Regele Carol, când mergea pe la Ausnit ca să ia bani, trecea şi pe la Lupeasca, prin tunel, ca să nu mai fie văzut. Era un tunel romantic, care există şi astăzi. Este bine întreţinut şi are lumină electrică.“ CAMIL ROGUSKI
reşti/domneşti pentru a fura ce ştiau ei - fete, bani sau aur - şi pentru a dispărea fără urmă spre Colentina, Văcăreşti şi alte zone de refugiu. Cine nu a citit cărţile pline de farmec şi mister scrise de Mircea Eliade: „Pe strada Mântuleasa“, „La ţigănci“ şi altele? Chiar Tudor Arghezi „Cu bastonul prin Bucureşti“ - deapănă firul poveştii despre „boierii cu işlic şi giubele, însoţiţi de cucoanele lor în scurteici de catifea pembe“, care se duceau să petreacă la Mănăstirea Văcăreşti „pe o cale ascunsă, trecând, pe sub pământ, pe un drum de tunel luminat cu torţa, destul de lat, de vreme ce oaspeţii plecau şi ajungeau cu... carâta“. Aproape pe oricine ai întreba dintre cei care au locuit sau au hălăduit, mai ales înainte de ’89, prin Centrul Vechi, îţi va spune că ştie sau că a auzit de tunelurile secrete. O întreagă... reţea. Şi povestea începe... De la Casa Timpului Domnişoara Cristina. Locuieşte chiar deasupra fostei prăvălii de antichităţi numite simbolic şi emblematic... „Craii de Curtea Veche“ şi ne spune că a
Sub Curtea Veche, sub... „PECETEA TAINEI“
www.ziarulring.ro
Exista un tunel lat de vreo doi metri cel puţin şi stăteam în picioare în el. Am găsit acolo un cufăr, nişte săbii. Pe cufăr mi-au dat cei de la muzeu gumă de mestecat.“ GEORGE ICLEANU copilărit în acest cartier şi majoritatea copiilor, mai ales băieţii, ştiau despre aceste tuneluri în care, când erau mici, se jucau de-a v-aţi ascunselea. Chiar ne dă numele unor domni, cândva „Băieţi de Curte Veche“ (locuiau în zonă, în spatele Curţii Vechi), care ştiu despre aceste tuneluri. La „Curtea voievozilor“ Plecând în căutarea celor indicaţi de Cristina, la doi paşi de Casa Timpului, tot pe Covaci, vedem uşile larg deschise ale... „Curţii voievozilor“. Şi intrăm (mai ales că, de pe stradă, cineva ne-a indicat să stăm musai de vorbă cu... „Don Georgică“). L-am găsit repede. „Da, e adevărat că au fost şi mai
Gabriel Constantin, muzeograf la Curtea Veche sunt tuneluri în această zonă unde, practic, este construit un oraş peste un alt oraş. Când eram mic, am fost în câteva dintre acestea. De pildă, aici, intram pe la Covaci 10, le furam bişniţarilor marfa, ieşeam la mine şi le vindeam din nou aceeaşi marfă. Exista un tunel lat de
vreo doi metri cel puţin şi stăteam în picioare în el. Am găsit acolo un cufăr, nişte săbii. Pe cufăr mi-au dat cei de la muzeu gumă de mestecat“. Domnul George Icleanu ne face un desen cu locurile unde, fie pe Covaci, fie la Curtea Veche sau la Hanul Gabroveni ori pe Pasajul
George Icleanu
Francez se mai văd încă arcade acoperite, mărturie ale gurilor fostelor tuneluri secrete. Până la zidul lui Dracula Muzeograf la Curtea Veche, Gabriel Constantin a avut amabilitatea să ne şi arate hrubele labirintice, marcate, evident, de patina unui straniu palimpsest al timpului trecut în/din subsolurile fostului Palat Domnesc. Acum, în ruină. Unele sunt vechi chiar de pe vremea lui Ţepeş. În faţa acestor ziduri străvechi, că te iau... fiorii. Spiritul lui Dracula pare, în orice moment, gata să străbată zidurile. Şi timpul. Din orice firidă. Din orice arcadă. De parcă, deşi nu se văd, toate tunelurile din lume se întâlnesc acolo întrun punct OMEGA al TUTUROR ENIGMELOR.
Roguski: „Unul dintre tuneluri, început pe timpul lui Tudor Vladimirescu“ Legendele legate de existenţa unor tuneluri secrete în centrul Bucureştilor sunt infirmate (sau, după caz, confirmate) de explicaţiile arhitectului Camil Roguski (foto). „În Bucureşti, mai greu se găsesc tuneluri care să meargă dintr-o parte în alta. Un tunel care a fost menţionat şi pe care l-am şi vizitat a fost cel care lega curtea Mănăstirii Cotroceni şi ieşea din Bucureşti cam prin dreptul Gării Filaret. Intrarea este chiar în zidul Palatului Cotroceni. Eu am astupat-o când am făcut clădirea, am făcut un mic deal pe ea şi am pus pietre în cascadă. Acest tunel avea cam patru metri şi ceva lărgime şi cam trei metri jumătate înălţime. A fost făcut ca să meargă două căruţe în două sensuri. Pe parcurs, când au început să se sape, s-a dat de foarte multe secţiuni. Cu timpul, s-au mai prăbuşit din ele. Se spune că într-o secţiune se făcuse o mare cramă, Crama de la Răzoare. Când s-au făcut săpături pentru Casa Poporului, am mai dat de o bucată din acest tunel. Nu este un tunel continuu, este întrerupt. A fost făcut într-o perioadă de cel puţin 100 de ani şi se pare că a început cam în vremea lui Tudor Vladimirescu.“
160
ISTORIC Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro
PAG. PAG.
de metri pătraţi a avut fortificaţia iniţială de la Curtea Veche.
1 1
DAN FALCAN: Cârciumile stau la baza dezvoltării Bucureştilor n Prima menţiune istorică a Bucureştilor este certificată de documentul semnat de Vlad Ţepeş pe 20 septembrie 1459. Totuşi, surse istorice mai îndepărtate întăresc presupunerea că „urbea lui Bucur“ are o existenţă ceva mai îndelungată, cu informaţii care vin încă din secolul al XIV-lea. Pe atunci, oraşul de azi era doar o simplă fortificaţie aflată la întretăierea a două mari drumuri comerciale.
Gelu Diaconu
gheorghe.deaconu@ziarulring.ro
Drumuri periculoase, un râu capricios, păduri seculare, lotri, negustori de toate naţiile, hoarde otomane, aventurieri, iată câteva dintre elementele care alcătuiau viaţa pe locurile unde astăzi se află Bucureştiul. Actul de naştere (nescris) al oraşului datează încă din secolul al XIV-lea, cu toate că documentul semnat de domnitorul Vlad Ţepeş plasează începutul existenţei urbei în a
doua jumătate a secolului al XV-lea. „Vlad Ţepeş are meritul întâmplător de a fi omul documentului de la 20 septembrie 1459. În realitate, Bucureştii datează de pe la 1370-1380, când s-a construit fortificaţia iniţială de 160 de metri pătraţi de la Curtea Veche. Acolo era întretăierea celor două drumuri comerciale, unul care lega Constantinopole şi Peninsula Balcanică de Marea Baltică, şi celălalt, care lega Bălţile Brăilei de mănăstirile din vestul Olteniei, Strehaia, Tismana, Cozia“, a spus, pentru „Centrul Vechi“, istoricul Dan Falcan. Joc de-a şoarecele şi pisica pentru evitarea taxelor Cârciumarii de odinioară fentau fiscul mutându-şi bodegile dincolo de bariera Bucureştilor. „Numărul de cârciumi din Bucureşti a fost impresionant întotdeauna. La fiecare colţ de stradă era câte una. Cârciumile stau la baza dezvoltării Bucureştilor, asta o
„Actuala Curte Domnească nu e opera lui Vlad Ţepeş“ Centrul Vechi al oraşului din ziua de azi este rezultatul unui proces de extindere a acelei fortificaţii prin realizarea unui aşa-zis centru politic. „La întretăierea respectivelor drumuri comerciale s-a construit acea fortificaţie menită să apere drumurile de lotri, tâlhari, bandiţi care hălăduiau pe vremea aia. În jurul fortificaţiei s-a dezvoltat pe urmă centrul politic. Vlad Ţepeş şi-a construit Curtea Domnească, însă actuala Curte Domnească nu este opera lui Vlad Ţepeş, ci a lui Mircea Ciobanul (1545 – 1558). În jurul Curţii s-au dezvoltat breslele, cei care deserveau Curtea Domnească, zarafi, blănari, lipscani etc. Încetul cu încetul, oraşul s-a dezvoltat pe măsura expansiunii economice şi demografice, iar în devenirea lui a înglobat satele care existau în jurul lui“ a continuat dl Dan Falcan.
Bucureştiul, mai mult ca orice capitală europeană, a fost un oraş blestemat, adică foarte multe cataclisme naturale sau mai puţin naturale, inundaţii, cutremure, incendii, erau la ordinea zilei.” DAN FALCAN spune scriitorul Henri Stahl. Cârciumile astea care erau aşezate la marginea oraşului, la bariere, fiindcă oraşul se termina cu nişte bariere la drumurile principale, Rahovei, Plevnei etc. Ca să scape de fisc, cârciuma se muta întotdeauna dincolo de barieră, în afara oraşului, şi atunci cârciumarul scăpa de impozitele plătite Bucureştiului. Atunci, fiscul venea şi muta bariera dincolo de cârciumă, iar proprietarii repetau iar mutarea dincolo de barieră şi tot aşa“, povesteşte istoricul.
Micul Paris, doar pe vremea lui Carol I Perioada în care a domnit regele Carol I a fost una fastă pentru un oraş aflat cu mult în urma marilor capitale europene. „O oarecare stabilitate din punct de vedere al arhitecturii Capitalei a fost în timpul lui Carol I, care a avut o domnie lungă, de 48 de ani, din 1866 până în 1914. Atunci, într-adevăr, Bucureştiul a meritat întru câtva denumirea de Micul Paris. Era dată denumirea asta datorită faptului că foarte multe dintre edificiile reprezentative ale Capitalei erau construite de arhitecţi francezi sau de arhitecţi români şcoliţi în Franţa: Albert Galleron, Mincu, Cerchez, Petre Antonescu etc. Atunci, practic, au apărut Palatul Poştelor, Palatul CEC, Palatul de Justiţie, Primăria, Ministerul Agriculturii, Ateneul, Palatul Regal etc.“, a adăugat dl Dan Falcan.
Ideea construirii Centrului Civic nu-i aparţine lui Ceauşescu Indiferenţa opiniei publice faţă de ciuntirea istoriei oraşului prin demolarea unor clădiri cu valoare istorică deosebită nu este doar o caracteristică a Epocii de Aur. „Stilurile nu au avut timp să se sedimenteze şi din cauza asta nici nu s-a coagulat o conştiinţă civică. În memoriile Sabinei Cantacuzino, ea povestea că, în anii 1880, când s-a dărâmat Biserica Sărindar, unde acum se află Cercul Militar Naţional, era cu mama ei şi comentau cât de lipsită de reacţie au fost populaţia şi societatea civilă bucureşteană faţă de faptul că se demolează monumente. Chestia cu demolatul monumentelor nu a fost făcută neapărat numai de Ceauşescu. Păi, ideea cu Centrul Civic pe Dealul Arsenalului îi aparţine lui Carol al II-lea, nu a fost ideea lui Ceauşescu, el doar a preluat-o şi a pus-o în practică“, a încheiat cunoscutul istoric.
www.ziarulring.ro
PAG.
17 Muzică live şi mâncare italienească la Coco Bongo 1 2
CULINAR,
feluri de pizza găsești în meniul restaurantului Coco Bongo.
n Săptămâna aceasta şi-a făcut loc în peisajul Centrului Istoric un nou restaurant. Coco Bongo îşi propune să se diferenţieze de concurenţă prin îmbinarea meniului de trattoria cu muzica live. Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
După ce a stat mai mult de un an în renovări, iată că pe strada Covaci iese, încet-încet, soarele. Tot mai multe baruri şi restaurante apar ca
ciupercile după o ploaie lungă. Unul dintre ele este Coco Bongo. Iniţial, numele te duce cu gândul la ceva exotic, însă când ajungi acolo ai surpriza să dai peste cu totul altceva: candelabre, tablouri, atmosferă clasică, care mai degrabă te fac să te
simţi într-un restaurant franțuzesc. Meniul este, în schimb, unul italienesc şi poţi găsi aici de la comuna pizza până la specialităţi din peşte. Preţurile sunt însă cam piperate. Adică, dacă vrei să mănânci o porţie de bruschette, va trebui să scoţi din buzunar 16 lei. Nici pizza nu e cea mai ieftină din Centrul Vechi (între 18 lei şi 26 de lei), însă e făcută, aşa cum trebuie, pe vatră. Deserturile PUBLICITATE
www.ziarulring.ro
costă 14 lei şi sunt de patru feluri, din care nu lipseşte celebrul Tiramisu.
Trebuie să ştii la ce să te aştepţi şi de la băuturi. Berea are un preţ modic de 7 lei, însă dacă vrei un vin bun va trebui să scoţi din portofel, după buget, între 35 şi 65 de lei.
La etaj va fi stand up comedy În timp ce mănânci o pizza, e rost şi de voie bună. Patronii promit să deschidă la etajul restaurantului, în această toamnă, DEKO 2. “O să fie un show de stand up comedy mai stilat“, a declarat râzând Dan Badea, unul dintre membrii trupei Deko, prezent miercuri seară la lansarea restaurantului.
Foto: Ștefan Ioniță
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
7,8
FILM
PAG. PAG.
1 3
este ratingul acordat de spectatori filmului „Melancholia“ pe reputatul site de profil IMDb.com.
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
Poemul apocalipsei n După bulversantul şi controversatul „Antichrist“, regizorul danez Lars von Trier revine pe marile ecrane cu un film total diferit, care analizează într-o notă lirică şi originală viaţa înainte de sfârşitul lumii.
PROGRAM MOVIEPLEX Plaza România - Bd. Timişoara nr. 26 CONTAGION: PERICOL NEVĂZUT (premieră) - 12:15, 14:15, 16:15, 18:15, 20:15, 22:15 PRINCIPII DE VIAŢĂ (premieră) 11:30, 14:00, 18:00, 21:30
Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Pământul este ameninţat de ciocnirea cu o planetă mult mai mare în această abordare foarte europeană a lui Lars von Trier a genului disaster movie. „Melancholia“ este o dramă SF, pe alocuri cu accente de thriller, care povesteşte viaţa şi relaţia a două surori care vor fi puse la încercare în momentul în care o planetă apropiată ameninţă să se ciocnească de Terra. Acţiunea filmului se centrează pe nunta personajului jucat de Kirsten Dunst, prezentată iniţial ca un moment fericit, dar care ulterior este perturbată de intrigi din sânul familiei şi de apariţia neprevăzută a unei planete numite Melancholia, ce fusese până atunci ascunsă de Soare şi
Planeta ce se apropie aduce un suspans fundamental, cel puţin. Un suspans care cu greu poate fi depăşit atunci când ştii că o planetă de 10 ori mai mare decât a noastră se apropie şi se va ciocni cu noi. Cred că acest lucru împiedică spectatorii să plece din sală la jumătatea filmului.“ LARS VON TRIER
CARE-I NUMĂRUL TĂU? (premieră) – 13:30, 15:45, 18:00, 20:15, 22:30
care, acum, ameninţă să intre în coliziune cu Pământul. Apreciat la Cannes 2011 „Melancholia“ a fost filmat într-un castel magnific din Suedia, care găzduieşte nunta lui
Justine (Kirsten Dunst). Lui Von Trier îi place contrastul dintre romantic, grandios, stilizat şi o anumită formă a realităţii. Cea mai mare parte din film este realizată cu camera în mână, iar rezultatul este fascinant. Pentru
epuizantul rol Justine, Kirsten Dunst a câştigat premiul pentru „cea mai bună actriţă în rol principal“, la Cannes 2011, în timp ce regizorul şi filmul lui au fost nominalizaţi la secţiunea Palme d’Or.
Titlu original: „Melancholia“ Regia: Lars von Trier Distribuţie: : Kiefer Sutherland, Charlotte Gainsbourg, Kirsten Dunst, John Hurt Gen: dramă, SF Rating „Centrul Vechi“: ««««¶ Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex, Movieplex Plaza România, Cinema City Cotroceni, The Light Cinema, Studio
LEGENDĂ
««««¶ - bun ««««« - must see ««¶¶¶ - dacă nu ai alternativă socială
«««¶¶ - merge, de gura partenerului «¶¶¶¶- mai bine bagi banii la Loto
CinemaPRO Str. Ion Ghica nr. 3 CONTAGION: PERICOL NEVĂZUT (premieră) – Vineri 14:15, 16:45; Sâmbătă 11:45, 14:15, 16:45, 19:15, 21:45; Duminică 11:30, 14:00, 16:30, 19:00, 21:30
GRAND CINEMA DIGIPLEX Băneasa Shopping City Şos. Bucureşti-Ploieşti 42D MELANCHOLIA (premieră) – 11:15, 14:15, 17:00, 20:00, 23:00 MIDNIGHT IN PARIS – 21:00
ALTERNATIV{
PLEIADă DE STARURI în „Pericol nevăzut“ Apărut la 10 ani de la tragedia ce a lovit America pe 11 septembrie, „Contagion“ este un thriller de acţiune ce prezintă omenirea din nou în pericol de extincţie. Apariţia unui virus cumplit, ce se răspândeşte cu o viteză fulminantă şi are puterea de a ucide în câteva zile, stârneşte groază peste tot în lume. Comunitatea medicală mondială este depăşită de situaţie şi, pe lângă faptul că oamenii de ştiinţă nu reuşesc să găsească un antidot, nu poate opri nici starea de panică iscată în urma decesurilor. În tot acest timp, oamenii de rând încearcă şi ei să găsească o cale de supravieţuire, într-o societate distrusă de cumplita molimă. Filmul este
„burduşit“ de vedete, acesta fiind şi motivul pentru care „Centrul Vechi“ îi acordă patru stele; căci, dacă e să ne referim la desfăşurarea acţiunii, aceasta are minusuri suficiente pentru ca filmul să fie considerat doar mediu spre bun. (T.R.) Titlu original: „Contagion“ Regia: Steven Soderbergh Distribuţie: Matt Damon, Jude Law, Kate Winslet, Marion Cotillard, Gwyneth Paltrow, Laurence Fishburne Gen: thriller, acţiune, SF Rating „Centrul Vechi“: ««««¶ Rulează la: CinemaPRO, Movieplex Plaza România, The Light Cinema, Cinema City, Hollywood Multiplex
Acest supliment este realizat de ziarul
ring
Tipografia ring print Bucureşti telefon: 0721.291.187
CEL MAI CITIT COTIDIAN LOCAL DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT NR. 1 DIN BUCUREŞTI 162.000 cititori pe ediţie* conform Studiului Naţional de Audienţă ianuarie 2009 ianuarie 2010
Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, Andrei David, Răzvan Atanasiu, Vlad Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu. Departament vânzări publicitate „ring“
Alina Vîlceloiu: 0731.111.486; alina.vilceloiu@ziarulring.ro
www.ziarulring.ro
PAG.
10 Şapte motive ca să rămâi în Capitală în acest weekend 1 4
BUCURESTI
lei costă biletul la Târgul de Turism Winter Holiday şi are ataşat un cupon pentru tombolă.
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
n Ai parte de numeroase evenimente, poţi savura fel de fel de delicatese, îţi poţi reînnoi garderoba şi lista continuă... În weekend au loc şapte târguri şi festivaluri în Bucureşti. Alina Nicu
alina.nicu@ziarulring.ro
În spatele staţiei de metrou Grozăveşti va fi amenajat de astăzi şi până pe 9 octombrie un cort cu o capacitate de 2.000 de persoane unde, între orele 17.00 şi 2.00, vor avea loc jocuri de lumini şi concerte. O ministână la Festivalul Brânzei Parcul Sebastian din sectorul 5 va găzdui de azi şi până pe 2 octombrie Târgul de produse tradiţionale Festin Românesc, unde atracţiile vor fi sarmalele maramureşene cu brânză sau cu
ciuperci şi mustul. Festivalul Brânzei, cu produse tradiţionale şi ecologice, va avea loc, în weekend, în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole din Bd Mărăşti nr. 61. Aici, bucureştenii vor putea face poze lângă o ministână cu cinci oi şi doi măgăruşi şi vor putea savura bulz, pastramă şi tocăniţă de miel. Aici găseşti frişcă de miere şi produse cosmetice Sâmbătă şi duminică va avea loc şi Târgul Mierii, la Apimondia, pe Bd. Ficusului 40. Pe lângă sortimentele clasice de miere, vor fi expuse şi
cosmetice pe bază de produse apicole. Doritorii vor putea încerca frişca de miere. Filme, bijuterii şi concerte la Festivalul Culturii Indiene La Muzeul Satului „Dimitrie Gusti“ are loc de azi până duminică Festivalul Culturii Indiene. În cele trei zile se va desfăşura, între orele 9.00 şi 19.00, un târg cu produse tradiţionale şi bijuterii din India. Mâine, de la ora 11.00, cei interesaţi pot învăţa sanscrită, iar de la ora 13.00 pot fi iniţiaţi în arta îmbrăcării sariului. La 17.30 are loc un concert de muzică clasică Bhajan şi Qawwali. Şi duminică, de la ora 14.00 va fi organizat workshop de dans clasic, urmând ca de la ora 17.00, în sala Multimedia a Ministerului Culturii, să aibă
loc proiecţia de film „Chaturanga“. Alege locul ideal pentru vacanţa de iarnă Până pe 2 octombrie, în centrul de conferinţe de la Palatul Parlamentului are loc Târgul de Turism Winter Holiday. Aici, vizitatorii pot beneficia de oferte speciale pentru vacanţă.
Cele mai ieftine fructe şi legume Târgul de Toamnă „Din câmp, direct pe masa ta!“ din Piaţa Chilia Veche va fi deschis non-stop de astăzi şi până duminică. Bucureştenii pot cumpăra produse bune de umplut cămările şi de pus la borcane: vinete (1,80 lei/kg), ardei capia (1,80 lei/kg), cartofi (0,80 lei/kg), gogonele (0,60 lei/kg), gogoşari (2,50 lei/kg), ardei gras (0,70 –1 lei/kg), roşii (0,60 lei/kg) şi multe altele. Weekendul trecut s-au vândut 25 de tone de fructe şi legume, iar de spătămâna viitoare va fi deschis un nou târg de toamnă pe platforma Autogării Militari.
PUBLICITATE
Bazinul unui club de fiţe din Floreasca, redat liceenilor
ALTERNATIV{
Autorităţile locale din sectorul 2 au recuperat, în urma unor procese, bazinul de înot al Liceului „C.A. Rosetti“, precum şi o construcţie anexă şi terenul aferent acestora. Potrivit unui comunicat trimis de primăria condusă de Neculai Onţanu, acestea fuseseră transformate ilegal în club exclusivist de o societate comercială. Mai precis, primarul nu a fost de acord cu un contract încheiat în '99 între conducerea
www.ziarulring.ro
unităţii de învăţământ şi firma care trebuia să se ocupe cu renovarea bazinului, igienizarea spaţiului verde, amenajarea construcţiei anexă cu utilităţi pentru deservirea piscinei şi repararea gardului existent şi care, în schimb, a înfiinţat un club cu circuit închis, unde puteau intra doar cei de bani gata. În prezent, bunurile de la bazinul de înot şi clădirea anexă a Liceului „Rosetti“ sunt păzite de poliţiştii locali din sectorul 2. (A.N.)
TEATRU
„
PAG. PAG.
Teatrul este un verb înainte de a fi un substantiv, un act înainte de a fi un loc.“ MARTHA GRAHAM
NR. 14 l 30 SEPTEMBRIE - 6 OCTOMBRIE 2011
„Cupluri“ făcute şi desfăcute la Godot n Sâmbătă seara sunteţi invitaţi la Godot Cafe-Teatru să vedeţi şi altfel de cupluri decât v-aţi obişnuit, într-o comedie spumoasă în regia lui Vlad Zamfirescu.
8
iulie 2011 este data premierei spectacolului „Cupluri“.
cristina.gavrus@ziarulring.ro
Umor şi actorie de calitate Spectacolul, regizat de Vlad Zamfirescu, are în distribuţie actori talentaţi care susţin cu fineţe
PE SCURT „Portretul doamnei T“ Prezentat de: Teatrul Mic, Str. Constantin Mille nr. 16 Data: joi, 6 octombrie, ora 19.00 Autor: Ana Maria Bamberger Regizor: Liana Ceterchi Distribuţie: Olga Tudorache, Lucian Nuţă Scenografie: Sanda Mitache Preţ bilet: 15-23 lei
„Casa Zoikăi“
Cristina Găvruş
După piese scurte de Donald Marguiles, dramaturg contemporan american, „Cupluri“ vorbeşte despre situaţii aparent banale, dar cu un specific amuzant, date fiind anumite detalii din biografia personajelor sau a faptelor care se întâmplă. Un tânăr cuplu de naşi este invitat de fini la cină şi are o mare surpriză când află din ce este făcută lasagna servită. O soţie cu probleme motrice află că bărbatul ei a avut o aventură din care a rezultat un copil şi, în fine, un poliţist dur vrea să îşi declare iubirea pentru deţinuta pe care o supraveghează.
1 5
personajele colorate. Textul, tradus inteligent şi cu umor, alături de un decor minim îi lasă pe cei şase tineri actori să îşi trăiască dragostea sau suferinţa firesc, fără
artificii supărătoare. Schimburile de replici sunt bine punctate şi, chiar dacă ar fi existat pericolul exagerării, actorii stăpânesc foarte bine propriile mijloace.
„Cupluri“, după Donald Marguiles Unde: Godot Cafe-Teatru, Str. Blănari nr. 14 Sâmbătă, 1 octombrie, ora 20.00 Regia: Vlad Zamfirescu Distribuţia: Diana Cavallioti, Andreea Vasile, Irina Velcescu, Cristina Florea, Tudor Aaron Istodor şi Mihai Conrad Mericoffer. Preţ bilet: 20 lei Durata: 1 h 10 min
Autor: Mihail Afanasievici Bulgakov Prezentat de: Teatrul de Comedie, Str. Sf. Dumitru nr. 2 Data: duminică, 2 octombrie, ora 18.00 Regie: Alexandru Tocilescu Distribuţie: Virginia Mirea, George Mihăiţă, Gelu Niţu, Mihaela Teleoacă, Valentin Teodosiu, Gheorghe Dănilă, Emilia Popescu, Dragoş Huluba, Aurelian Iancu Bărbieru, Andreea Samson, Simona Stoicescu, Teodora Stanciu Costume: Anca Pâslaru Coregrafie: Păstorel Ionescu Preţ bilet: 25 lei PUBLICITATE
ALTERNATIV{
TANGO la Odeon
În acestă seară (vineri, 30 septembrie), Teatrul Odeon prezintă un spectacol emoţionant despre pasiune şi dans. În regia lui Alexandru Dabija şi coregrafia semnată de Răzvan Mazilu, „Un tango mas“ este o expresie a dualităţii tangoului şi poate chiar a noastră. Un spectacol cu Răzvan Mazilu şi Monica Petrică, alături de membrii Clubului Tangotangent (coordonator Daniel Măndiţă, Amalia Iscu, Anisia Popescu, Cristina Pătru, Monica Surubariu, Lucian Stan, Gilbert Iscu, Cătălin Văleanu). (C.G.)
www.ziarulring.ro