Vremea vineri... min. -30C max. 130C
...sâmbătă... Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab.
min. -10C max. 110C
...duminică Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.
min. -20C max. 100C
Cerul va fi mai mult senin, iar dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.
00 exemplare j 50.0 Tira
Săp
Nr. 23 Anul I l 2 - 8 decembrie 2011 l 16 pa al gratuit l gini tămân
PUBLICITATE
PAG.
0 2
55
LIVE MUSIC
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
de ani de carieră a împlinit solistul britanic Engelbert Humperdinck, timp în care nu a concertat niciodată în România.
WELCOME IN ROMANIA,
ENGE! n Sâmbătă seară, de la ora 19.00, Bucureştiul găzduieşte un concert-eveniment susţinut de una dintre cele mai bune şi calde voci din istoria muzicii pop, legendarul Engelbert Humperdinck. Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Pe numele său real Arnold George Dorsey, Engelbert Humperdinck s-a născut în urmă cu 75 de ani în îndepărtata Indie, fiind unul dintre cei 10 copii ai ofiţerului britanic Mervyn Dorsey şi ai soţiei lui de origine indiană, Olive. Numele de scenă a fost ales după cel al compozitorului german
24
al operei „Hänsel şi Gretel“, decedat în 1921. Cariera lui „Enge“ a început în 1956, imediat după satisfacerea stagiului militar, dar succesul deplin l-a cunoscut în anii ’60-’70, atunci când întreaga lume a fost vrăjită de hituri precum „Release Me“, „Spanish Eyes“, „Quando quando quando“ sau „The Last Waltz“. A fost perioada în care solistul şi-a schimbat numele, legal, în cel de scenă.
de Discuri de Platină a primit, de-a lungul carierei, Engelbert Humperdinck. El este un adevărat recordmen din punctul de vedere al albumelor înregistrate, peste 90, ultimul („Released“) fiind lansat pe 27 octombrie.
„Release Me“, apogeul carierei Lansat de Humperdinck în 1967, „Release Me“ a ocupat prima poziţie în Top 50 timp de 56 săptămâni şi a fost considerat apogeul popularităţii sale. Cu această piesă, ani de zile, artistul a înregistrat vânzări ce depăşeau 85.000 de exemplare pe zi. Poate mai puţin ştiut este că piesa originală a fost compusă de Eddie Miller în 1946 şi înregistrată în 1953. Ulterior, coveruri au înregistrat şi Jimmy Heap, Ray Price, Kitty Wells şi Little Esther Phillips. Transformarea piesei într-o baladă a fost însă cheia succesului pentru Humperdinck. Cotabiţă, în deschidere Românul Gabriel Cotabiţă a fost ales să cânte în deschiderea evenimentului de la Sala Palatului chiar de managementul lui Humperdinck, dintr-o listă atent alcătuită de organizatorii concertului. Din repertoriul lui Cotabiţă nu vor lipsi piese celebre ca „Noapte albastră“ sau „Domnişoară, nu pleca“.
Nana Mouskouri revine la Bucureşti CONCERT. Nana Mouskouri, pe numele adevărat Ioanna Mouschouri, s-a născut pe 13 octombrie 1934, în Chania, Creta, Grecia. Artista a înregistrat piese în diferite limbi internaţionale, printre care greacă, franceză, engleză, germană, olandeză, italiană, spaniolă, ebraică, chineză mandarină şi maori, fapt ce i-a adus recunoaşterea şi adulaţia milioanelor de fani de pe toate continentele. După ce, în 2008, a mai cântat în Capitală,
www.ringincentrulvechi.ro
duminică, 4 decembrie, artista va concerta, la Sala Palatului, în sprijinul UNICEF, al cărei ambasador este din 1993. În cei peste 50 de ani de activitate în domeniul muzical, Nana Mouskouri a vândut peste 400 de milioane de discuri, devenind unul dintre cei mai bine vânduţi artişti ai tuturor timpurilor. Printre piesele celebre cântate de aceasta se numără „Amazing Grace“, „Only Love“ sau „I Have A Dream“. (T.R.)
Are propria stea pe Walk of Fame Cu 63 de Discuri de Aur la activ, reputatul interpret a fost recompensat cu o stea pe „bulevardul celebrităţilor“ din New York, Walk of Fame. În 1988, Engelbert Humperdinck a primit Globul de Aur pentru „The Entertainer of the Year“. Recent, pe 27 octombrie, Humperdinck a fost distins cu Premiul „Music Legend 2010“, al American Society of Young Musicians, pe covorul roşu de la Hotelul Luxe, din Bel Air. Acest prestigios premiu îl situează pe „Enge“ Humperdinck printre marile nume ale muzicii internaţionale, precum Stevie Wonder, Quincy Jones sau Brian Wilson.
Vremea vineri... min. -30C max. 130C
Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab.
...sâmbătă... min. -10C max. 110C
Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.
...duminică min. -20C max. 100C
Cerul va fi mai mult senin, iar dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.
00 exemplare j 50.0 Tira
Săp
Nr. 23 Anul I l 2 - 8 decembrie 2011 l 16 pa al gratuit l gini tămân
PAG.
Foto: Noi Media Print, Anyplace.ro
0 9
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
0 4
PARTY
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
13
n Dacă vrei să îţi iei porţia de hip-hop, vino duminică seară în Elephant Pub, pentru câteva ore bune de rap adevărat. De atmosferă se vor ocupa băieţii de la Unic Production.
FOCUS
PESTE 50 DE PERSOANE, PREMIATE DE „CENTRUL VECHI“ Campania „«Centrul Vechi» îţi face cinste” s-a încheiat weekendul trecut, când alţi 16 norocoşi au primit voucherul de 50 de lei. Pe toată durata campaniei, săptămânalul a premiat peste 50 de persoane care s-au aflat în Hot Spoturile anunţate în ziar. Săptămâna trecută, câştigătorii au fost premiaţi în Club A, Old City Lipscani, Elephant Pub şi Alioli Tapas. (C.A.)
rapperi vor concerta duminică seară în Centrul Istoric.
Seară hip-hop în Elephant Pub Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Pubul din strada Gabroveni nr. 16 dedică seara de duminică hiphopului românesc. Astfel, dacă te hotărăşti să vii aici, vei avea ocazia să asculţi câţiva grei ai rapului underground. CenzuraH, Lu-k Beats, Xela Nam, Nutzu şi Makru sunt doar câţiva pe care îi vei putea auzi live în Elephant Pub. CenzuraH, pe numele său real
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
Florin Dumitru, şi-a început activitatea în lumea hip-hopului românesc în urmă cu mai bine de 15 ani. În prezent, pe lângă activitatea muzicală, se ocupă de Unic Studio, Unic Production şi de organizarea concursului naţional de hip-hop „Ultimatum pentru Artă”. După concerte, dacă mai vrei să rămâi, trebuie să ştii că urmează Old School After Party, unde te vei distra pe melodiile anilor ‘80 şi ‘90.
16 lei
6 lei
7 lei
5 lei PUBLICITATE
31
PARTY
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
PAG. PAG.
TELEPHONE MAN MIXEAZă ÎN CLUB SPACE n Artistul, care are în spate zeci de ani de mixat, revine în România, vineri seară, în club Space, de la ora 23.00. Alături de el vor mixa Fouchat şi Hijack. Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
La mijlocul anilor ’80, mişcarea muzicală underground din Detroit aducea ascensiunea unor artişti ca Derrick May sau Blake Baxter. Alături de aceştia, Terrence Parker s-a făcut remarcat ca şi producător şi DJ al soundului clasic Detroit House şi este cunoscut ca unul dintre pionierii mişcării Inspirational/Gospel House. Ca DJ, Terrence Parker (cunoscut pentru mulţi ca şi TP) a devenit legendar ca urmare a unui stil de mixat aparte şi foarte tehnic. TP este bine cunoscut pentru faptul că foloseşte un
receptor de telefon drept cască pentru mixat, atrăgându-şi astfel porecla de “Telephone Man”. A remixat melodiile lui Beyonce Din 1988 şi până în prezent, TP a lansat peste 100 de înregistrări cu hituri ca “Love’s Got Me High” şi “The Question” sub diferite labeluri. Proiectele şi remixurile lui TP includ artişti populari cum ar fi Kelly Rowland, Michelle Williams, Omarion feat Bow Wow, Aaron Carl, Wyclef feat Akon, Beyonce & Shakira, Kanye West, Christina Aguilera, Shaun Escoffery, Ce Ce Winans,
Dr. Charles Hayes & The Cosmopolitan Church Of Prayer Choir, Amerie, Chris Brown şi mulţi alţii. Producţiile muzicale ale lui Terrence, remixurile şi activitatea de DJ au fost recunoscute
de organizaţii renumite ca Detroit Historical Museum’s History of Techno International Exhibit şi Indiana State University’s Department Of African American Music And Culture.
Biletele pot fi achiziţionate de la intrarea în club. Dacă ajungi înainte de ora 0.00, te va costa 20 de lei, urmând ca după această oră preţul biletului să fie de 30 de lei.
20 lei
7 lei
Adresa: Academiei 35-37
0 5
de ani de carieră în DJ-ing are Terrence Parker.
8 lei 20lei /30 lei
15 lei
6 lei
8 lei
gratuit
Adresa: Str. Şelari nr. 15
Coveruri cu Claudiu Mirea în The Bankers
Duminică seară, înainte de serviciul de luni, eşti invitat în clubul bancherilor din strada Şelari nr. 9-11 la un concert de coveruri marca Claudiu Mirea, fostul concurent la „Vocea României“ care a făcut parte din echipa lui Horia Brenciu. Chiar dacă a fost eliminat, Claudiu demonstrează de ce e în stare în fiecare miercuri şi duminică în The Bankers din Centrul Istoric. Cântăreţul va fi acompaniat de Voicu Stoian la chitară şi Mircea Elisei la clape. Cei trei vor cânta coveruri celebre atât după melodii mai vechi din anii ‘80, cât şi după hituri noi ale formaţiilor care sunt în topuri la ora actuală. La buna dispoziţie vor contribui din plin şi ofertele speciale cu care clubul îşi îmbie clienţii. Astfel, pachetele speciale ce conţin whisky, votcă, rom şi Jagermeister au preţuri reduse, perfecte pentru grupurile mari. Concertul începe după ora 22.00, iar intrarea este liberă. (C.A.)
PUBLICITATE
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
100 Ocupaţi Istoria! Ce vor studenţii care au stat 100 de ore închişi în facultate 0 6
SPECIAL
de ore au petrecut, în total, studenţii în Amfiteatrul „Vasile Pârvan“ din cadrul Universităţii Bucureşti.
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
n În urmă cu aproximativ o săptămână, câteva zeci de studenţi au apelat la o formă de protest inedită, ocupând un amfiteatru din cadrul Facultăţii de Istorie. Timp ce cinci zile, ei au elaborat un document cu 13 revendicări, menit să rezolve problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ universitar. Alexandru Manea
alexandru.manea@ziarulring.ro
Pe 24 noiembrie, o simplă dezbatere între membrii Cercului de Film al Facultăţii de Istorie s-a transformat, în doar câteva zile, într-o mişcare naţională. La sfârşitul întâlnirii, studenţii s-au hotărât să rămână în facultate pentru a continua dezbaterile. Ei şi-au propus să petreacă 100 de ore în Amfiteatrul „Vasile Pârvan“
din cadrul Universităţii, timp în care să discute şi să găsească soluţii la problemele sistemului educaţional. Pe parcursul celor cinci seri în care au ocupat amfiteatrul, studenţilor li s-au alăturat profesori universitari şi membri ai societăţii civile. Vor admitere prin examen La finalul celor 100 de ore, tinerii au elaborat un document cu 13 revendicări, pe care urmează să îl înain-
teze autorităţilor abilitate. Printre acestea se numără finanţarea învăţământului cu 6% din PIB, introducerea admiterii pe bază de examen pentru toate cele trei forme de învăţământ, dar şi reformarea programelor universitare, astfel încât jumătate din trunchiul canonic să fie impus de Senat, în timp ce restul să fie la alegerea studentului, format din cursuri teoretice sau cu aplicabilitate practică.
Mişcarea, extinsă în nouă facultăţi În ultima zi a dezbaterilor de la Facultatea de Istorie, mişcarea studenţească a luat amploare la nivel naţional. Luni, în cadrul unui protest asemănător, tinerii au ocupat alte opt facultăţi din ţară şi una din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti pentru a dezbate cele mai importante probleme ale Educaţiei împreună cu profesorii lor. PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
500
de persoane au participat, în cele cinci zile, la dezbaterile organizate în amfiteatrul din Facultatea de Istorie.
TEATRU
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
32,40
PAG. PAG.
0 7
de lei este preţul unui bilet la piesa „Doi pe o bancă“.
Bendeac și Adela,
FOCUS „Marchizul de Sade“
pe bancă la Metropolis n Sâmbătă, 3 decembrie, sunteţi aşteptaţi la un spectacol care aduce pe scenă doi dintre cei mai îndrăgiţi actori ai momentului, Adela Popescu şi Mihai Bendeac. Iris Păun
magazin@ziarulring.ro
Sub bagheta regizorală a lui Emanuel Pârvu, cei doi artişti vor fi protagoniştii unei piese pentru două personaje, scrisă de Aleksandr Ghelman, o poveste emoţionantă în care adevărurile se dezvăluie greu, dureros, dar cu intensitate. „Este vorba despre două destine ciudate, frânte, două destine tragicomice. Întâlnirea acestor destine începe cu ma-
chiaje puternice, cu minciuni mari şi treptat se ajunge la adevăr, la concret. Actorii pornesc de la haine multe şi ajung la haine puţine, sumare, până când sunt ei în adevăr“, spune Emanuel Pârvu, regizorul piesei. Spre surprinderea multora, Mihai Bendeac nu va stârni de această dată hohote de râs, aşa cum obişnuieşte să facă pe la emisiunile de divertisment, ci va da viaţă unui personaj şi unei situaţii care stârnesc întrebări
Autor: Doug Wright Prezentat de: Teatrul Odeon Distribuţie: Florin Zamfirescu, Dan Bădărău, Gelu Niţu, Irina Ungureanu etc. Regia: Beatrice Rancea Durată: 2h 30 min. Preţ: 21,20 lei (redus: 12,72 lei) Vineri, 2 decembrie, ora 19.00
„Vizita bătrânei doamne“ existenţiale. Alături de Adela Popescu, va construi momente intense pe scenă, mişcări violente şi sentimentul de aşteptare a unui adevăr care va transforma în-
treaga poveste. Pe măsură ce povestea va evolua, decorul va fi transformat prin lumini pentru a reda schimbările apărute în complicata relaţie dintre personaje.
„Doi pe o bancă“, produs de Teatrul Metropolis Prezentat de: Teatrul Metropolis Data şi ora: 3 decembrie, 19.00 Autor: Aleksandr Ghelman Regia: Emanuel Pârvu Distribuţia: Adela Popescu, Mihai Bendeac Scenografia: Bogdan Spătaru Durată: 1h şi 30 min.
Autor: Friedrich Dürrenmatt Prezentat de: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Distribuţie: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Sorina Ştefănescu, Mircea Albulescu etc. Regia: Alexander Morfov Durată: 3 h Preţ: 50 lei; 40 lei; 30 lei; 16 lei Vineri, 2, sâmbătă, 3 decembrie, ora 19.30 PUBLICITATE
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
0 8
BUCURESTI ,
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
25
de pieţe bucureştene au primit autorizaţie pentru comercializarea de brazi.
S-a deschis PRIMUL TÂRG DE BRAZI din Capitală! n Autorităţile locale din sectorul 2 au deschis, săptămâna aceasta, în Piaţa Obor, cel mai mare târg de pomi de Crăciun, unde vor fi scoşi la vânzare peste 30.000 de brazi româneşti şi de import. Alina Nicu
alina.nicu@ziarulring.ro
Brazi cât vezi cu ochii! La intrarea în complexul agroalimentar Obor, dinspre strada Chiristigiilor, pe o suprafaţă de peste 2.000 mp se întinde o megaexpoziţie de pomi de Crăciun înalţi până la şase metri. Nici brazii de apartament nu lipsesc de la târgul din Piaţa Obor, care se va desfăşura până în preajma Crăciunului, fiind expuşi tot la intrarea în complex, însă în zona dinspre Primăria Sectorului 2 şi dinspre strada Ziduri Moşi. Preţurile vor varia în funcţie de specie, înălţime şi aspect. În plus, va fi organizată şi „Luna Sărbătorilor de Iarnă“, unde bucureştenii vor găsi produse tradiţionale la cele mai bune preţuri.
Unde mai găsim pomi de Crăciun În afara târgului deschis în Obor, bucureştenii vor mai avea la dispoziţie încă 24 de locuri de unde să-şi achiziţioneze pomul de Crăciun. Iată care sunt pieţele care au primit autorizaţie pentru comercializarea brazilor: în sectorul 1 - Matache, Dorobanţilor, Amzei, 1 Mai, Aurel Vlaicu, Domenii, Floreasca, 16 Februarie şi Pajura; în sectorul 2 - Morarilor, Basarabiei, Colentina, Dobroeşti şi Vatra Luminoasă; în sectorul 3 Râmnicu Sărat, Ozana şi Alexandru Vlahuţă; în sectorul 5 - Cotroceni, George Coşbuc, Rahova şi Ferentari; în sectorul 6 - Valea Ialomiţei şi Drumul Taberei. Preţurile brazilor scoşi la vânzare de Regia Naţională a Pădurilor -
PUBLICITATE
Romsilva vor fi asemănătoare cu cele de anul trecut. Pentru un brad de aproximativ 1,30 metri, doritorii vor fi nevoiţi să scoată din buzunar în jur de 25 de lei, în timp ce un pom de Crăciun până în doi metri va costa în jur de 38 de lei, iar unul până în trei metri - aproximativ 50 de lei. Şi în marile magazine din Capitală, brazii în ghiveci se vând cu preţuri între 50 şi 100 de lei, iar cei artificiali costă, în funcţie de dimensiuni, între 40 şi aproximativ 200 de lei.
Pot fi închiriaţi gata împodobiţi! Doritorii pot comanda brazi pe internet de la firmele de specialitate, însă preţurile sunt mult mai mari. Un brad natural până la 1,5 metri poate fi cumpărat cu aproximativ 100 de lei, în timp preţul unuia în ghiveci, de aproximativ 70 cm, porneşte de la 130 de lei. Totodată, un brad artificial de 1,5 m scoate din buzunarele cumpărătorilor în jur de 200 de lei, în timp ce un pom de Crăciun artificial cu o înălţime de 50 de cm şi chiar decorat poate fi achiziţionat cu aproximativ 70 de lei. Cu cel puţin 800 de lei se poate închiria, pentru o perioadă de maximum trei zile, un brad gata împodobit, înalt de peste doi metri. PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
SPECIAL
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
„
PAG.
Sunt foarte mulţi DJ din străinătate care sunt dispuşi să mixeze la petreceri în locuri neconvenţionale.“ ANDREI GROZA, ORGANIZATOR EVENIMENTE
0 9
Noua „fiţă“ în materie de distracţie:
PETRECERI „ELECTRO“ în locuri istorice n Pe vremuri au fost fabrici de bere, tipografii sau restaurante elitiste... acum au devenit „cluburile“ nonconformiştilor din Capitală. Află unde se dau cele mai „neconvenţionale“ petreceri din oraş, dar şi cum ajungi „să-ţi iei bilet“. Cristina Andrei, Vlad Manolache & Gelu Diaconu
Este de ajuns să dai o tură prin cluburile din Floreasca şi din zona Tei ca să înţelegi că moda este aceeaşi peste tot: hituri de radio, preţuri mari, parfumuri scumpe şi maşini de „fiţe“. Pentru cei care caută locuri în care să se poată „dezlănţui“ sau asculta „bit-uri“ originale s-au inventat party-urile în „clădiri dezafectate“. Palatul Universul, de la presă la dubstep Unul dintre locurile numai bune de „pierdut nopţile“ este fosta tipografie Universul. Inaugurată pe 2 noiembrie 1930, clădirea de pe strada Ion Brezoianu 2325 a constituit odinioară nucleul presei bucureştene,
Din 2007 şi până azi, numărul iubitorilor de astfel de petreceri aproape că s-a dublat.“ ANDREI GROZA, ORGANIZATOR EVENIMENTE fiind celebră agitaţia din jurul ei, când vânzătorii de ziare strigau în gura mare titlurile ediţiilor. Conceput ca două corpuri distincte, partea din faţă fiind destinată birourilor, iar cea din spate tipografiei (una dintre legături între cele două corpuri fiind o frumoasă şi practică pasarelă, existentă şi azi). Palatul a fost construit la inițiativa directorului Stelian
Popescu (1875 - 1953), care a creat un sediu modern pentru ziarul „Universul“, la acea perioadă, cel mai mare ziar din România. Astăzi, în hala fostei tipografii se organizează evenimente, petreceri tematice şi concerte cu muzică dubstep. Acum, tinerii aleg să vină aici să se distreze, fiind fascinaţi de istoria şi parfumul de altădată al Palatului. Palatul Bragadiru, perfect pentru petreceri underground Palatul Bragadiru, o altă clădire cu o istorie fascinantă, găzduieşte azi evenimente private şi petreceri de muzică electronică. Povestea acestuia începe în 1883, când Dumitru Marinescu Bragadiru cumpără de la familia Laptev 70.000 de metri pătraţi de teren pe Calea Rahovei, la care mai adaugă alte case şi terenuri din jur. Începe construirea fabricii de bere în 1884, fiind a treia în Bucureşti după cea a lui Erhard Luther (1869), devenită ulterior Griviţa, şi a lui Carol H. Oppler (1870), astăzi dis-părută. Odată cu fabrica de bere, proprietarul începe și construirea Palatului Bragadiru. Acesta a fost conceput
4
ani au trecut de la prima petrecere într-un loc neconvenţional din Bucureşti. ca un loc de recreere, în tradiţia începută de fabricile Luther şi Oppler. Palatul găzduia o sală de bal la parter, care putea funcţiona şi ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie şi o serie de magazine. Astăzi, aici se organizează nunţi, evenimente private şi petreceri tematice. Ele au loc în Sala Colloseum, sau chiar în subsolul Palatului Bragadiru, cum s-a întâmplat în acest an de Halloween, unde trei DJ au mixat până dimineaţă pentru petrecăreţi. Dacă până în 1989 Palatul a aparţinut statului, astăzi îl deţine un privat, care îl închiriază doritorilor, mai multe putând afla pe site-ul colosseum.fr.
certe susţinute de artişti ca The Magician, The Model sau Andrew Clarke. Vara, grădina este deschisă şi au loc proiecţii de film. Dacă vrei să fugi de agitaţia Cen-trului Istoric sau să vezi un film bun în aer liber, acesta este locul potrivit. Pe vremuri, restaurantul Berlin era favoritul artiştilor de toate genurile: de la scriitori la actori şi cântăreţi. Actorul Vladimir Găitan îşi aminteşte cu plăcere de serile de studenţie petrecute la Berlin unde „aveau nişte crenvurşti foarte buni pe care azi nu-i mai întâlnim. Aveau şi o bere senzaţională, celebra Radeberger“.
Nu se adresează „iubitorilor de fiţe“ din Bamboo La astfel de petreceri, nu doar locul este special, ci şi genul de muzică ce separă grupul „pitzi“, ascultător de Inna şi Pitbull, de iubitorii „necomercialului“. „În principiu, acest gen se dedică oamenilor care nu îşi pierd nopţile la Bamboo sau la Fratelli. La petrecerile noastre vin oameni care vor o muzică mai puţin comercială: pe de o parte sunt ascultătorii de dubstep, iar pe de altă parte sunt cei care vor tehno sau disco“, ne-a explicat Andrei Groza, organizator de petreceri.
Berlin s-a transformat în clubul hipsterilor În luna martie a acestui an, fostul restaurant Berlin a fost transformat în club. În doar câteva luni, acesta a reuşit să îşi câştige statutul de loc underground populat de hipsteri, fiind gazda unor con-
Petrecerile se anunţă doar pe Facebook sau pe bloguri Pentru a avea un public şi mai bine selectat, organizatorii evită să anunţe o astfel de petrecere prin ziare sau cu ajutorul afişelor. „Sunt oameni care urmăresc evenimentele de genul ăsta pe bloguri şi pe Facebook şi doar acolo le postăm. Sincer, mie îmi place să vină cunoscători, nu puşti care doar să bea într-o hală“, ne-a spus Andrei Groza.
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
1 0
ISTORIC
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
707
zile a fost ocupat Bucureştiul de trupele feldmareșalului Mackensen înainte de victoria aliaţilor din Primul Război Mondial.
1 DECEMBRIE 1918, dată-simbol a întregirii României n Unirea Transilvaniei cu Regatul a rămas, peste timp, ca fiind data cea mai importantă din istoria modernă a României. Contextul european favorabil Unirii, de după Primul Război Mondial, a fost fructificat însă cu preţul sângelui ostaşilor armatei române, care au fost angajaţi într-un război decisiv cu Ungaria, în timpul căruia au ocupat Budapesta. Gelu Diaconu
gheorghe.deaconu@ziarulring.ro
FOTO: LIBERTATEA
Zorii primei zile a anului 1918 găseau Bucureştiul ocupat. În acel context nefericit, în care, practic, administraţia ţă-
rii şi Curtea Regală erau mutate în întregime la Iaşi, a existat o primă încercare de stabilire a termenilor păcii cu ocupantul german. „La Palatul Şuţu, în noaptea de revelion a anului 1917
Regele Ferdinand și regina Maria îi decorează pe ostașii români
FOTO: LIBERTATEA
Armata română în Transilvania
Armata română la Budapesta
spre 1918, s-a desfăşurat o convorbire foarte interesantă între Alexandru Marghiloman, care era preşedintele Partidului Conservator (a devenit ulterior prim-ministru, din martie 1918), şi feldmareşalul August Mackensen, care era comandantul trupelor germane din România. Pe vremea aceea, Bucureştiul era ocupat de nemţi, - 707 zile de ocupaţie germană. În timpul convorbirii s-au pus bazele, să spunem aşa, păcii ulterioare semnate tot la Bucureşti, în 1918, o pace vremelnică, e adevărat, care a durat şase luni, până când au câştigat aliaţii“, a derulat istoria acelor vremuri profesorul Dan Falcan. „Tata Burtălău“, un mare francez la Bucureşti O mărturie emoţionantă a reîntoarcerii regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Bucureşti, care a avut loc pe data de 1 decembrie 1918, a fost consemnată de scriitorul Victor Bilciurescu: „Am făcut şi eu parte din marea mulţime bucureşteană care a aruncat crizanteme armatei noastre, ce se întorcea după doi ani de absenţă, în frunte cu regele Ferdinand, valo-
Florian Ciobanu a strâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de 20.000 de reclame româneşti din perioada 1860-1990. Cu ajutorul câtorva piese din colecţia lui vom crea, număr de număr, o punte peste timp, arătându-vă ce prăvălii şi afaceri de familie erau odinioară în locul cluburilor de astăzi.
www.ringincentrulvechi.ro
roasa lui soţie, adorata regina Maria, şi marele prieten, devenit cu această ocazie cetăţean de onoare al României, generalul Berthelot, «tata Burtălău», cum îi ziceau drăgăstos soldaţii noştri (...)“. În aceeaşi zi, la Alba Iulia avea loc Marea Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria, la care au participat, conform surselor din acea vreme, peste 100.000 de oameni. Entuziasm fără precedent Istoria zilei de 1 decembrie, consemnată prin aceste două evenimente care aveau să marcheze decisiv formarea României Mari, a rămas înscrisă nu numai în memoria celor
Ne-am întors. Cu adevărat ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani... Ne-am întors triumfători. Nu spun aceasta cu vreun gând de trufie, ci cu smerenie, ca una ce-ar vrea să cadă în genunchi şi să aducă prinos de mulţumiri.“ REGINA MARIA
www.reclamevechi.ro
care au fost acolo, ci şi prin rezoluţia citită de Vasile Goldiş, care dădea glas voinţei populare exprimate prin vocea celor 1.228 de membri aleşi ai Marii Adunări Naţionale, şi care decreta „unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“. Un arc simbolic ce a unit cele două oraşe, Bucureşti şi Alba Iulia, a fost constituit de entuziasmul fără precedent al participanţilor la cele două mari adunări. Pe de o parte, simbolul regalităţii, garant al statului de drept şi al echilibrului democratic, întruchipat de regele Ferdinand şi regina Maria, iar, pe de altă parte, peste Carpaţi, Marea Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria, ca organism garant al Marii Uniri.
Regina Maria, artizana traducerii în fapt a Unirii Ziua de 1 Decembrie 1918 a rămas, ca simbol istoric, data când a fost realizată unirea Transilvaniei cu România. În fapt, lucrurile au stat altfel, România fiind nevoită să poarte un nou război, în 1919, cu Ungaria, ţară care solicita trupelor române să se conformeze deciziei Antantei privind linia de demarcaţie stabilită. Unităţile române staţionate de-a lungul Tisei au fost atacate pe 20 iulie 1919 de trupele ungare, însă, după o retragere organizată, românii au contraatacat, rezultatul fiind ocuparea Budapestei la 4 august 1919. Negocierile din timpul Conferinţei de Pace de la Paris, purtate cu multă pricepere şi inteligenţă de regina Maria, au avut ca rezultat stabilirea graniţelor României Mari. Actul care a certificat Marea Unire a fost ratificat abia pe 4 iunie 1920, la Trianon, când România şi Ungaria au semnat Tratatul de pace în urma războiului din 1919.
În iulie 1896, în „Revista Poporului“ era publicat un anunț la „Renumita fabrică de spirt rafinat - Olympia“. Ca semn al seriozității, patronii Photino și Loebel aveau „biuroul“ fix în buricul orașului, pe strada Smârdan, nr. 7. Astăzi, la 116 ani de la publicarea acelui anunț, clădirea păstrează o oarecare legătură cu trecutul. Dacă atunci oamenii se ocupau cu spirtul rafinat, astăzi, aici oamenii rafinați se ocupă cu diverse spirtoase.
KNOW-HOW
PAG. PAG.
Domnişoarele care vând la cele câteva magazine de tutun habar n-au nici de cum trebuie să fie pipa, nici de tutun, nu ştiu să ajute pe nimeni.“ - Theodor Paleologu
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
1 1
G -SPOT ADGET
Costin Marinescu
Iluzie sau deziluzie?
PALEOLOGU: „DACă Mă RETRAG
DIN POLITICă, ÎMI DESCHID
MAGAZIN DE PIPE“ n Unul dintre cei mai cunoscuţi fumători de pipă din peisajul public românesc, Theodor Paleologu, vorbeşte pentru „Centrul Vechi“ despre micul său viciu burghez.
Vlad Manolache
vlad.manolache@ziarulring.ro
„Acesta e un tutun special, e foarte curat şi foarte tare, poate cel mai tare pe care îl fumez, de aia îl şi neglijez, mai rar fumez din el, dar, având aceste particularităţi de care vă vorbeam, trebuie întâi făcut bucăţele mai mici. E danez, am afinităţile mele faţă de Danemarca, însă constat că e cam uscat. Va trebui să îi pun puţin măr să se umidifice din nou sau, eventual, chiar şi o bucăţică de cartof. Problema cu mărul e că e prea umed. Cartoful e o bună variantă.“
Fiecare pipă are povestea ei? Această pipă i-a aparţinut tatălui meu, m-am dus cu ea şi la congresul partidului, şi la lansarea moţiunii mele în aprilie. E o pipă la care ţin foarte mult. În momente mai importante o iau cu mine. Mai am una primită cadou de la colegii ambasadori de la Copenhaga când am plecat de acolo. E o pipă foarte bună, e un Rolls Royce sau Mercedes între pipe. Contează şi calitatea pipei şi sunt unele mărci care la un preţ rezonabil asigură o calitate, cum ar fi Stanwell sau Savinelli. Eu pe asta merg, sunt foarte bune. Nu am Dunhill, e mult mai scump. Am destul de multe, însă nu le utilizez pe toate pentru că unele mi-au rămas moştenire de la tata, pe alea le folosesc pe toate, dar am şi de la unchiul meu, dar la acelea apelez mai rar.
sunt magazine puţine, o ofertă foarte redusă şi vânzătoare incompetente. Contează foarte mult pentru fumătorii de pipă ca vânzătorul să se priceapă, să fie el însuşi fumător de pipă. De aia spuneam mai de mult, jumătate în glumă, jumătate serios, că, dacă mă retrag din politică, o să deschid un magazin de pipe pentru că mă pricep, ştiu să sfătuiesc oamenii ce să fumeze, cum să înceapă şi ce pipe li s-ar potrivi. Cu ce se aprind? Doar chibrit, niciodată brichetă? Şi brichetă. Există brichete speciale, însă nu ştiu niciodată unde sunt, aşa că utilizez brichete normale, eventual brichete de la partid cu „Paleologu deputat“ sau cu „Băsescu preşedinte“.
Tutunul vi-l procuraţi din România? Uneori am cumpărat şi din România, însă aici
ZIUA INTERNAţIONALă A
FUMăTORILOR DE PIPă PE 20 FEBRUARIE se aniversează Ziua Internaţională a Fumătorilor de Pipă. Această zi a fost celebrată pentru prima oară în 2008, la iniţiativa Forumului Fumătorilor, un grup european format pe internet. De atunci şi până în prezent, a fost susţinută în fiecare an de Comitetul Internaţional al Cluburilor de Pipe şi de membrii acestuia din peste 25 de ţări din întreaga lume. În onoarea acestei zile, fumătorii înrăiţi de pipă, dar şi fanii tutunului din SUA şi Europa se
întâlnesc pe 20 februarie, la ora 21.00. Ei organizează diverse concursuri de fumat pipă. Unul este acela când participanţilor li se dau doar două chibrite, iar câştigătorul este acela care reuşeşte să ţină cel mai mult pipa aprinsă. Fumătorii de pipă au reuşit în ultimii ani, prin intermediul reţelelor sociale Facebook, Twitter sau My Space, să atragă zeci de mii de fani şi să creeze adevărate comunităţi. Un site recomandat celor care preferă pipa este PipesMagazine.com. (C.A.)
În urmă cu doar câteva zile, Samsung și Verizon au lansat un nou terminal pe Android, ce poartă numele de Illusion. Noul model nu excelează la capitolul dotări, dar, ținând cont de prețul de achiziție (79$, la un abonament pe o perioadă de doi ani, în SUA), îl putem considera un smartphone de bun-simț. Samsung Illusion rulează pe Android 2.3, este dotat cu un procesor de 1GHz Samsung Hummingbird, spațiu de 2Gb, ce poate fi extins printr-un MicroSD, și o memorie de 512 RAM. La capitolul imagine, se prezintă cu un ecran HVGA de 3,5 inci și o cameră de 3 megapixeli. Dintre caracteristici, mai amintim conexiunea Wi-Fi, GPS și Bluetooth... și cam atât. Vom vedea ce impresie va face pe piața noastră și cât va rezista, mai ales că Samsung scoate mobile pe bandă rulantă. (www.verizonwireless.com)
Zoom! Cât mai mult zoom! Fie că este vorba despre camere foto sau de telefoane, întrebarea care se pune de fiecare dată rămâne: "Ce zoom are?". Această "febră" continuă, iar producătorii țin seama de ea. Un bun exemplu este echipa de la Fujifilm, care pregăteşte, pentru luna februarie, lansarea camerei digitale Fujifilm XS1, cu un zoom optic de 26x, ce poate ajunge prin opțiunea Intelligent Digital Zoom la un zoom digital de 52x. Camera se bazează pe un senzor CMOS 12MP EXR, de 0,66 inci și un display LCD de 3 inci. XS1 le va oferi utilizatorilor opțiunea de a fi folosită atât ca SLR, cât și ca o cameră compactă. Se pare că nu va putea capta în Full HD, dar este un lucru obișnuit pentru camerele din categoria sa. Prețul la care ne putem aștepta este de aproximativ 1.100$ și, probabil, în primăvară va ajunge și în România. (www.fujifilm.com)
Toshiba Portege Z830 Ultrabook În ultimul timp am observat că se încearcă înlocuirea notebookurilor cu ultrabookuri, mai ales că cele din urmă vin cu dotări mai performante și display-uri mai generoase. Printre ultimele apariții se regăsește seria Toshiba Portege Z830 Ultrabook, alcătuită din patru variante, cu specificații și opțiuni diferite, în funcție de targetul dorit. Toshiba Portege Z830 Ultrabook se prezintă cu display de 13,3 inci, procesor Intel Core i3, i5 sau i7, memorie de 4GB sau 6GB RAM, 128GB SSD și Mobile Intel HD Graphics. Un mare avantaj al său este greutatea foarte mică, cântărind aproximativ 1,09kg. Prețul variază între 929$ și 1.429$, în funcție de varianta aleasă. (www.toshiba.com)
BeoVision 7-40 3D Bang & Olufsen este un brand renumit, în primul rând, în segmentul iubitorilor de sunet de calitate. Cu toate acestea, au lansat, de curând, televizorul BeoVision 7-40, cu tehnologie 3D avansată și cu player Blu-ray încorporat. Față de modelele anterioare, tehnologia 3D adoptată la BeoVision 7-40 se bazează pe un nou ecran LCD, cu două laturi de iluminare pe LED-uri, cu 1,5D Local Dimming, față de o singură latură, ca până acum. Așa cum știm, spre deosebire de vizualizarea 2D, cea 3D asigură o experiență mult mai intensă telespectatorului, dar cei de la Bang & Olufsen s-au asigurat că noua tehnologie nu va compromite trecerea la vizualizarea 2D de zi cu zi. Prețul se lasă așteptat, dar va fi afișat cât de curând pe www.bang-olufsen.com.
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
9
FILM
PAG.
1 3
decembrie este data premierei mondiale a filmului „New Year’s Eve“.
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
Un singur film, o pleiadă de staruri n În acest weekend, „Centrul Vechi“ vă invită să intraţi în atmosfera Sărbătorilor de Iarnă prin intermediul producţiei „De Anul Nou“, care va rula în avanpremieră în majoritatea multiplexurilor din Capitală. Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Poveştile personajelor implicate se petrec într-un interval scurt, dar extrem de important: cele 24 de ore dinaintea revelionului. O secretară, un director, un star rock, un poliţist, o femeie de afaceri, o asistentă, un pacient, oameni de toate vârstele şi ocupaţiile - cupluri cu vechime sau îndrăgostiţi de curând, familişti sau singuratici blazaţi, persoane oficiale, mame de adolescenţi, femei însărcinate, doctori cu probleme, oameni aflaţi nu neapărat în goana după cadouri şi haine pentru sărbători, cât în puncte critice ale existenţei - se pregătesc de petreceri, se grăbesc să-şi bifeze rezoluţiile uitate peste an, îşi caută jumătatea sau, pur şi simplu, se ascund de agitaţia săr-
bătorilor. Problemele sentimentale devin parcă mai acute cu cât ceasul înaintează spre momentul magic al întâlnirii tuturor în celebra piaţă Time Square din New York, unde petrecerea începe. Marshall, romantic incurabil Filmul este regizat de Gary Marshall, cel care a semnat şi celebrele producţii romantice „Pretty Woman“ şi „Valentine’s Day“. La fel ca şi în filmul dedicat Zilei Îndrăgostiţilor, „New Year’s Eve“ prezintă mai multe poveşti romantice şi întruneşte o distribuţie de excepţie, personajele fiind interpretate de Robert De Niro, Halle Berry, Jon Bon Jovi, Hilary Swank, Sarah Jessica Parker, Michelle Pfeiffer şi mulţi alţii.
Titlu original: „New Year’s Eve“ Regia: Garry Marshall Distribuţie: Robert De Niro, Ashton Kutcher, Hilary Swank, Michelle Pfeiffer, Halle Berry, Jessica Biel, Jon Bon Jovi, Sarah Jessica Parker Gen: comedie, romantic Rating „Centrul Vechi“: ««««¶ Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Light Cinema
LEGENDĂ
««««¶- bun ««««« - must see ««¶¶¶ - dacă nu ai alternativă socială
«««¶¶- merge, de gura partenerului «¶¶¶¶- mai bine bagi banii la Loto
ALTERNATIV{
Marea cursă de Crăciun V-aţi întrebat vreodată cum împarte Moş Crăciun toate cadourile într-o singură noapte? Răspunsul este simplu: cu ajutorul tehnologiei ultramoderne din baza sa de operaţii de la Polul Nord! Însă anul acesta misiunea dă greş, căci un copil din sutele de milioane de pe Pământ a fost uitat şi nu îşi va primi cadoul. Este ocazia perfectă pentru Arthur, fiul cel mai tânăr al lui Moş Crăciun, să devină erou fără voie. Ajutat de bunicul său şi de un elf pe nume Bryony, el va porni într-o cursă contracronometru pentru ca ultimul cadou să ajungă la destinaţie înainte de ivirea zorilor. (T.R.)
Acest supliment este realizat de ziarul
ring
Tipografia ring print Bucureşti telefon: 0721.291.187
Titlu original: „Arthur Christmas“ Regia: Barry Cook, Sarah Smith Gen: animaţie, comedie, familie Rating „Centrul Vechi“: «««¶¶ Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Grand Cinema Digiplex.
CEL MAI CITIT COTIDIAN LOCAL DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT NR. 1 DIN BUCUREŞTI 162.000 cititori pe ediţie* conform Studiului Naţional de Audienţă ianuarie 2009 ianuarie 2010
Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu. Departament vânzări publicitate „ring“
Alina Vîlceloiu: 0731.111.486; alina.vilceloiu@ziarulring.ro
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
1 4
CAPITALA VERDE
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
1832
este anul în care a fost amenajat Parcul Kiseleff.
Parcul Kiseleff, ţinta plimbărilor la „Şosea“ n Astăzi este o porţiune liniştită din sectorul 1, unde oamenii se plimbă pe lungile alei de pe cele două sensuri ale Şoselei Kiseleff. Odinioară însă, zona dintre Piaţa Victoriei şi Capătul Podului, aşa cum era cunoscută Calea Victoriei, era numită, simplu, „Şosea“. Era locul unde protipendada Bucureştilor îşi făcea plimbarea sau unde se organizau celebrele „bătăi cu flori“. „Centrul Vechi“ vă invită la o incursiune într-un parc cu o istorie aparte. Gelu Diaconu
gheorghe.deaconu@ziarulring.ro
Bătăi cu flori la „Şosea“
Una dintre cele mai concise şi exacte descrieri a Şoselei Kiseleff este dată de gazetarul Grigore Ionescu în cartea „Bucureştii, ghid istoric şi artistic“. „Bucureştenii îi spun, pe scurt, Şosea. Este strada cea mai frumoasă a Capitalei şi locul favorit de plimbare liniştită al bucureştenilor. Tăiată în lungul pădurii care mărginea de această parte Bucureştii, în 1832, de generalul conte rus Paul Kiseleff, al cărui nume îl poartă, Şoseaua Kiseleff a fost desăvârşită prin amenajarea grădinilor ce o încadrează de o parte şi de alta pe o lungă distanţă de Gheorghe Bibescu şi de fratele şi urmaşul la tron al acestuia, Barbu Ştirbey, cu concursul peisagistului Mayer, care trasase din ordinul aceluiaşi domnitor şi planul Grădinii Cişmigiu.“ („Capitală pentru România“, Ed. Albatros, 2007, pag. 385)
Între Rondul 1, care se afla în apropiere de Bufet şi de Parcul Kiseleff, şi „Rondul mare“, sau Rondul 2, situat pe locul unde astăzi este Arcul de Triumf, se organizau renumitele „bătăi cu flori“ de la Şosea. Amatorii de distracţie ai promenadelor bucureştene, aflaţi în trăsurile care se deplasau pe cele două sensuri de mers, aruncau cu flori unii în alţii pe considerentul că, dacă erau atinşi de aceste flori, vor avea noroc. Erau şi „bătăi cu flori“ organizate de studenţii acelor vremuri, dar cele mai importante manifestări de acest gen aveau loc pe 10 mai, în cinstea Zilei Naţionale a României, la care lua parte şi Familia Regală.
Povestea Parcului Kiseleff În porţiunea mărginită de bdul Ion Mihalache, bdul Aviatorilor şi strada Ion Mincu se află un frumos parc amplasat de o parte şi de alta a Şoselei Kiseleff. Amenajat după 1832, anul în care a fost „construită Şoseaua“ din pădurea aflată în acea parte a Bucureştiului, Parcul Kiseleff a fost realizat după planurile arhitectului peisagist Wilhelm Mayer. Grădina publică are alei şerpuite de vegetaţia bine îngrijită, locuri de joacă pentru copii şi un foişor pentru fan-
fară. Unul dintre punctele de atracţie cele mai importante este însă cunoscutul Bufet de la Şosea, realizat în stil arhitectonic popular românesc.
Bufetul de la Şosea, loc de întâlnire şi de relaxare Aflat în Parcul Kiseleff, Bufetul, unde în ziua de azi funcţionează restaurantul Casa Doina, este evocat de acelaşi jurnalist Grigore Ionescu. „A fost clădit în 1891, după planurile întocmite de arhitectul Ion Mincu, pentru pavilionul românesc de la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1889. Bufetul este o modestă, dar elegantă şi bine proporţionată construcţie în stil românesc, în care lemnul cioplit se înfrăţeşte în mod fericit cu tencuiala şi teracota smălţuită.“ („Capitală pentru România“, Ed. Albatros, pag. 394). Pentru a face mai accesibilă plimbarea la Şosea s-a înfiinţat, la acea vreme, şi o linie de tramvai cu cai, care mergea până la Bufet.
www.ringincentrulvechi.ro
CULINAR
NR. 23 l 2 - 8 DECEMBRIE 2011
3,2
PAG. PAG.
milioane de tone de fasole sunt recoltate anual în Brazilia, principalul producător mondial.
Cum a devenit fasolea cu ciolan
MÂNCAREA TRADIţIONALă de 1 Decembrie
n Fasolea a fost dintotdeauna una dintre legumele preferate de români. Mâncarea de fasole verde sau uscată a devenit, în timp, tradiţională, ajungându-se chiar ca, de Ziua Naţională, 1 Decembrie, fasolea cu ciolan să fie principalul fel în meniul zilei. Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro
Se spune că fasolea există în farfuriile românilor din vremuri imemoriale. Totuşi, pe vremea dacilor, o altă varietate de legumă, asemănătoare cu fasolea, adusă tocmai din Palestina, constituia una dintre sursele importante de hrană: lintea. Faso-
332
de kilocalorii conțin 100 de grame de fasole
lea, în schimb, a pătruns pe plaiurile mioritice „importată“ din cele două Americi, deci este o delicatesă care a apărut relativ târziu în Europa. A fost adusă de corăbierii care traversau Atlanticul spre Lumea Nouă, ducând în schimbul „mirabilelor boabe“ tocmai lintea care-i hrănise odinioară pe daci, dar şi populaţiile din Orientul Mijlociu. Un aliment... bombă al armatei române Iahnia de fasole (care vine de la turcescul yahni) a fost şi probabil este unul dintre felurile de mâncare cele mai apreciate în armată. Se spune chiar că, fiartă la cazan, fasolea are un gust inconfundabil, care nu poate fi obţinut atunci când este gătită în
Mii de porţii de mâncare, împărţite de Ziua Naţională Joi, Primăria Sectorului 2 a împărţit peste 16.000 de porţii de fasole cu afumătură şi pahărele cu ţuică fiartă imediat după ce parada poliţiei locale s-a terminat şi românii au dansat Hora Unirii. În parcurile Crângaşi şi Moghioroş, din sectorul 6, fanfara a întreţinut atmosfera încă de la ora 11.00 şi autorităţile au împărţit aproximativ 5.000 de porţii de iahnie.
cantităţi mai mici. Fasolea a hrănit, de-a lungul timpului, multe generaţii de răcani din armata română, inclusiv în perioadele de restrişte ale ţării, când
România era angajată în conflictele mondiale. La iniţiativa unei televiziuni din România, fasolea cu ciolan a devenit, de câţiva ani, mâncarea tradiţională pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională.
Curiozităţi din lumea... fasolei În ciuda a ceea ce se credea, Brazilia – considerată pe mapamond „ţara cafelei“, este şi principala producătoare a altui fel de boabe: fasolea. Locul doi în această ierarhie este ocupat de o ţară care, prin definiţie, este sinonimă cu îndepărtatul şi exoticul tărâm al mirodeniilor: India. De asemenea, China, care se confundă, practic, cu termenul „orez“, ocupă în acest clasament un surprinzător loc patru, pe locul trei aflându-se Birmania.
1 5
CONSUM DECI EXIST
Viorel Copolovici
SCURTĂ APOLOGIE A BACŞIŞULUI Avem, ca naţie, ceea ce se poate numi „cultura bacşişului“. Graţie valorii slabe a banului românesc şi, pe alocuri, a inconştienţei asupra valorii banilor, în general, stăm mai bine la capitolul ăsta decât multe popoare europene. Nu degeaba ospătarii nemţi, austrieci, olandezi, greci sau spanioli se îmbolnăvesc brusc de temenele şi ochi bulbucaţi la vederea „tips“-ului de la mesele de români vacanţişti. Legea lui 10%-15%-20% se aplică sârguincios în România, iar când mapa cu nota de plată nu conţine adaosul bazic se nasc îngrijorări şi, eu, unul, sunt tentat să cred că la masa respectivă au fost probleme. În definitiv, pentru ce plăteşti bacşiş la restaurant? l Pentru că mâncarea şi serviciul ospătarului au fost cel puţin la nivelul aşteptărilor tale, pentru că totul a fost fără greşeală şi pentru că, la finalul mesei, te simţi bine şi satisfăcut. l Pentru că ospătarul ţi-a înţeles cerinţele speciale în ceea ce priveşte mâncarea, a ştiut să le transmită mai departe, iar bucătarul le-a pus în practică exact aşa cum ai solicitat. l Pentru că recomandările ospătarului te-au nimerit în plin, pentru că a avut inteligenţa necesară să îţi plaseze experienţa cât mai aproape de punctul de întâlnire a poftelor tale cu disponibilitatea meniului şi a bucătarilor. l Pentru că te-ai răzgândit după câteva minute de la plasarea comenzii, iar echipa a reuşit să se încadreze în timp (nu vreţi să ştiţi ce „cataclisme“ pot provoca în bucătărie astfel de întâmplări uneori). l Pentru că ai vrut o anumită masă, o masă lipită suplimentar, un suport pentru flori şi ţi s-au îndeplinit aceste dorinţe cu politeţe şi bucuria că toate astea te vor mulţumi. l Pentru că ai spart pahare sau ai vărsat lichide pe masă, pentru că odrasla ta a ţipat tot timpul mesei şi a deranjat alţi oaspeţi. Poate că ei n-au plătit bacşiş tocmai din cauza asta... Mai sunt şi alte gesturi sau situaţii „generatoare“ de bacşiş, dar astea mi s-au părut mai importante. Bacşişul nu e o completare a salariului celor care lucrează în industria asta. E un bonus, e un obicei din vechime practicat de oaspetele mulţumit. Sunt locuri (puţine, ce-i drept) în care personalul nici măcar nu beneficiază la finalul zilei de surplusul la care fac referire. Însă e bine să ţineţi cont că, în majoritatea cazurilor, o parte din acest bonus ajunge în bucătărie. Iar după mintea mea, serviciul bucătăriei atârnă cel puţin la fel de greu ca al ospătarului în impresia generală de la sfârşitul unei mese la restaurant.
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro