Vremea vineri... min. -30C max. 80C
...sâmbătă... Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat.
min. 30C max. 100C
...duminică …se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab.
min. 40C max. 130C
Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab.
00 exemplare j 50.0 Tira
Săp
Nr. 24 Anul I l 9 - 15 decembrie 201 1l 16 p al gratuit l tămân agini
PUBLICITATE
PAG.
0 2
LIVE MUSIC
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
3.500
de locuri are cortul încălzit din Arenele Romane unde se va desfăşura spectacolul „Rock de Crăciun“.
ROCK DE CRăCIUN
n Primăria Sectorului 4, împreună cu Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu“, oferă, cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, un cadou muzical pentru publicul de toate vârstele. Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Patru trupe de rock se strâng duminică, 11 decembrie, la Arenele Romane cu ocazia ineditului eveniment organizat de primăria de sector. Acesta este doar primul „cadou-spectacol“ oferit de instituţia lui Cristian PopescuPiedone, care are în plan şi un regal de muzică dance pentru miercuri, 14 decembrie. În acelaşi loc, la mijlocul săptămânii viitoare vor concerta Class, Connect-R şi Delia Matache. Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile. Evenimentele au loc într-un cort încălzit.
Viţa de Vie, headliner-ul evenimentului Capul de afiş al show-ului de duminică este ţinut de cunoscuta trupă Viţa de Vie. Înfiinţată în 1996 şi „botezată“ de Adrian Ordean, formaţia este una dintre reprezentantele „noului val“ de rockeri de
după revoluţie. Adi Despot, Sorin Dănescu, Adi Ciuplea, „Pupe“ Tănase şi Cezar Popescu cântă rock alternativ, având, în unele dintre piesele lor, şi influenţe de rap, reggae, hardcore şi jazz. Trupa a înregistrat şapte albume, ultimul („Fetish“) – anul trecut.
Changing Skins Trupa este „tânără“, luând fiinţă în urmă cu doi ani din iniţiativa lui Horaţiu Ghibu (voce) şi a lui Ştefan Mustaţă (chitară). Changing Skins înregistrează câteva succese cu melodiile „Ain’t Worth It“ şi „Perfect Foes“, prima fiind intens difuzată la radio şi cea de-a doua câştigând admiraţia publicului la finala concursului „Tuborg Sound“. După câteva schimbări de componenţă, trupa îşi găseşte echilibrul în 2011, când îi adaugă în line-up pe Adrian Cotoară (chitară bas) şi pe Raluca Pascaru (tobe).
X-Plod
Les Elephants Bizarres Nae, Cătălin, Mihai, Claudiu şi Ştefan şi-au „joncţionat“ destinele în direcţia muzicală în 2007 când au reuşit să acapareze atenţia în cele mai mari oraşe din ţară şi au început creionarea proiectului „turmei bizare“. Până acum, şarmul muzical indie-rock şi sunetele funk ale Les EB i-au adus pe aceştia pe aceeaşi scenă cu Motorhead, Moby, Asleep in the Park, We have Band, The Haunts, A-lix, The Prostitutes, Polarkries18 şi Pink Martini.
Este prima trupă românească de copii din muzica rock, dar care cântă un gen muzical aparte, constituit din fuziunea progressive-rock cu alternative şi uşoare influenţe din multe alte genuri. Ioana Anuţa (voce), Cristian Comaroni (chitară), Andrei Comaroni (chitară), Alex Danalache (bas) şi Bubu Cernea (tobe) sunt în căutarea unei linii proprii, cât mai complexe, mai noi, inovatoare şi imprevizibile. Stilul trupei are influenţe vaste, componenţii fiind şi fanii altor genuri muzicale pe lângă cel cântat, fiecare membru având o altă perspectivă în procesul de creaţie.
SALVATORE ADAMO,
în premieră în România CONCERT. Povestea lui Salvatore Adamo începe pe 31 octombrie 1943 într-un mic orăşel sicilian numit Comiso, într-o familie cu şapte copii. De la patru ani, artistul împreună cu familia s-au mutat în Belgia, fiind nevoit să înveţe limba franceză - ceea ce a reprezentat un avantaj considerabil mai târziu în carieră. Adamo cântă în nouă limbi diferite şi a reuşit de-a lungul carierei să vândă peste
www.ringincentrulvechi.ro
100 milioane de discuri în întreaga lume. Primul succes l-a avut în 1963 cu melodia „Sans toi ma mie“. Au urmat celebrele „Tombe la neige“, „Vous permettez, monsieur“, „La nuit“, „Dolce Paola“ şi multe altele. Colecţia sa de cântece îi reflectă latura sensibilă, dar şi combinaţia unică de umor şi simplitate ce reuşeşte să o transmită de fiecare dată când urcă pe una dintre scenele lumii. (T.R.)
Vremea vineri... min. -30C max. 80C
...sâmbătă... Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat.
min. 30C max. 100C
...duminică …se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab.
min. 40C max. 130C
Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab.
00 exemplare j 50.0 Tira
Săp
Nr. 24 Anul I l 9 - 15 decembrie 201 1l 16 p al gratuit l tămân agini
Fredo & Pid’jin au reuşit, în cei şase ani, să facă mişto de toată lumea, de toate religiile şi cam de toate popoarele. Iar după ce au adunat 100.000 de fani în România, au trecut Oceanul şi au lovit SUA, unde au vrăjit 1.000.000 de americani pe care i-au terminat... de râs. www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
0 4
PAG.
0 4
REPORTAJ
Fredo & Pid’Jin este ceva care dă peste tine pe net, nu îl cauţi, l-ai găsit, nu te aşteptai… e un produs care are şansă la dinamica atenţiei din ziua de azi.“
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
DACă DISTRUGEM S-O FACEM CU HAZ. n Sătui de convenţiile impuse de societate, doi porumbei, pe cât de malefici, pe atât de amuzanţi, s-au hotărât să distrugă lumea. Asta este povestea lui Fredo şi a lui Pid'Jin. În loc să simbolizeze pacea, cei doi porumbei albi au reuşit, în cei şase ani, să facă mişto de toată lumea, de toate religiile şi cam de toate popoarele. Iar după ce au reuşit să adune 100.000 de fani în România, au trecut Oceanul şi au lovit SUA, unde au vrăjit 1.000.000 de americani pe care i-au terminat... de râs.
Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Eugen Erhan şi Tudor Muscalu sunt creatorii benzilor desenate Fredo & Pid’Jin. Cei doi se cunosc din şcoala generală şi spun că încă de pe atunci îşi doreau să se apuce de aşa ceva. Învăţând într-o şcoală de „piloşi“, cei doi îşi doreau să creeze benzi desenate în care să ironizeze şi să se revolte împotriva sistemului. Nu au reuşit în clasa a 7-a când au avut prima tentativă, ci de-abia acum şase ani şi jumătate. De atunci însă, succesul lor a crescut din ce în ce mai mult. „Ne-am cunoscut la 13 ani, adică prin 1993. Am învăţat la Şcoala nr. 5, cea din Piaţa Amzei. Era o şcoală segregată. Erau nişte clase în care erau ăia mai proşti şi altele unde erau aia mai buni. Noi eram în clasa de piloşi.
Asta nu înseamnă că eram într-o clasă cu oameni răi. Era o perioadă cu mulţi copii de securişti, oameni cu relaţii“, îşi aduc aminte băieţii. Banda desenată antisistem Personajele care i-au făcut celebri pe Tudor şi Eugen sunt Fredo şi Pid’jin, doi porumbei care vor să distrugă lumea. Tema aleasă simbolizează, aşa cum mărturisesc ei, lupta contra sistemului, a conformismului şi a ideilor preconcepute. „După ani de zile de când am început să lucrăm, ne-am întrebat «Da’ despre ce e vorba în pidjin asta?» şi ne-am dat seama că răspunsul era simplu: banda noastră desenată punea la îndoială multe dintre ideile care ţi se dau de-a gata în societate: trebuie să te însori, să te angajezi... asta e bine, asta e
www.ringincentrulvechi.ro
rău... relaţiile băiat-fată... toate sunt «într-un fel». Nu vrem neapărat să împuşcăm aceste noţiuni, ci doar să le punem la îndoială un pic prin intermediul acestor benzi desenate. (...) Orice poate fi pus la îndoială. (…) Şcoala generală ne-a stimulat un pic să realizam banda asta desenată, a fost o reacţie faţă de sistem“, ne-au spus cei doi.
Umor echidistant: toate religiile, luate în colimator Multe dintre episoadele de pe pidjin.net abordează de multe ori subiecte religioase care într-o ţară destul de tradiţionalistă ca România pot fi considerate „delicate“. De şase ani şi ceva încoace, de când fac aceste benzi, băieţii l-au comparat pe Iisus cu Hitler, au insinuat că Papa ar
Reţeta succesului este să te facă să râzi Eugen şi Tudor sunt de părere că o bandă desenată reuşită este aceea care la prima citire reuşeşte să îţi stârnească râsul. Cei doi spun că nu prea obişnuiesc să ceară feedbackul prietenilor decât atunci când, după 20 de ore de muncă, nu mai pot fi deloc obiectivi. „Dacă nu simţim că te face să râzi, nu îi dăm drumul. Dacă unul dintre noi are o idee, încearcă să i-o vândă celuilalt şi, dacă îi place, ne apucăm de treabă. Din momentul ăla, e destul de multă muncă. Unele se scriu singure, din prima, iar altele sunt nişte idei la care lucrăm şi construim o grămadă“, declară cei doi.
REPORTAJ
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
PAG. PAG.
1
milion de americani urmăresc on-line aventurile lui Fredo și Pid’jin.
0 5
LUMEA, MăCAR
CE PORUMBEII MEI! Tudor și Eugen, graficienii din spatele succesului pidjin.net
Urmăriţi de un milion de americani Dacă ne-am duce la o editură şi le-am spune că vrem să facem o carte de comics, ne-am duce cu inima îndoită pentru că ei te întreabă: «Dar credeţi că am vinde suficient de mult cât să acoperim costurile de tipar şi toată lumea să mănânce fericită pentru un timp îndelungat?»“ avea relaţii „nepotrivite“ cu băieţei şi l-au făcut „criminal“ pe Moise. Considerate îndrăzneţe de mulţi, băieţii spun că nu au avut niciodată probleme, nu au supărat pe nimeni, iar umorul din spatele acestora a triumfat: „Ne-am temut foarte tare că o să deranjăm, dar am reuşit să îi ofensăm în egală măsură şi pe creştini, şi pe evrei... şi pe nemţi... aşa că mă gândesc că, într-un fel, se poate vedea că noi nu suntem împotriva unei anumite categorii, ci suntem, pur şi simplu, echidistanţi. În general, oamenii se şi prind dacă o poantă este făcută ca să ataci sau, pur şi simplu, era o poantă bună şi trebuia zisă. Sunt multe poante cu ciobani şi cu oi, însă lumea nu o ia personal“. Următorul pas: transformarea pidjin.net într-o afacere Dacă la început a fost un hobby, băieţii se gândesc de câteva luni încoace să facă un
asta am demarat dimensiunea comercială a acestui proiect. Nu e cea mai bună idee să faci o ciorbă de pui când e prea mic puiul. Asta a fost şi viziunea noastră. Să avem joburi separate şi, având siguranţa asta financiară, puteam să facem bandă desenată când şi cum voiam noi. Nu putea nimeni să ne dicteze cum să le facem, de-aia au şi existat episoade cu Iisus, Hitler, ş.a.m.d. (...)
Pidjin.net reuşeşte să atragă anual peste un milion de vizitatori unici din America ce intră să vadă ce au mai făcut cei doi porumbei. Chiar dacă publicul cel mai numeros vine de peste Ocean, Eugen şi Tudor recunosc faptul că în România sunt adevăraţii fani. „Avem cititori mult mai mulţi în America, însă în România sunt mult mai entuziaşti. E o adevărată comunitate. În America, «accidental», un milion de oameni ştiu de pidjin, dar nu sunt un milion de fani. În România sunt 100.000 în total pe anul ăsta. Pe zi avem între zeci de mii sau sute de mii. Am avut o zi cu 500.000 de unici, urmată de o zi cu 5.000 de unici. Teoretic, la cât de rar publicăm, o dată pe săptămână, e normal. E ca şi când ai avea un post TV care emite cinci minute pe zi“, spun cei doi.
Acum, în momentul ăsta, există reţele de advertising care ne-au spus: «Îmi pare rău. Nu putem să vă acceptăm pentru că aveţi acest gen de
episoade». Din acest motiv, deocamdată facem tricouri cu personajele şi avem două pieţe: în America şi România“, povesteşte Eugen.
Asemănaţi cu Pinky & The Brain business din Fredo & Pid’Jin. Eugen a renunţat la jobul lui de zi cu zi de designer de brand şi îşi dedică timpul siteului. Împreună cu Tudor au făcut câteva modele de tricouri cu cei doi porumbei în diverse ipostaze, care pot fi găsite on-line şi în Librăria Cărtureşti. Odată cu rentabilizarea brandului „pid'jin“ pot apărea însă şi pericole. Unele agenţii vor încerca să le impună o anumită conduită, iar
băieţii ar putea rămâne fără „independenţa“ de odinioară. Chiar dacă nu se gândesc la asta şi mizează deocamdată doar pe tricouri, Eugen şi Tudor recunosc faptul că sunt ocoliţi de anumite branduri din cauza episoadelor „supărătoare“. „De vreo două luni, ne-am gândit să facem pid'jin.net profitabil. Până acum l-am ţinut exclusiv ca pe un hobby. Facem asta de şase ani, din 2005. Din toamna
Mulţi dintre cei care urmăresc benzile desenate cu cei doi porumbei au găsit asemănări foarte mari între aceştia şi alte două personaje celebre de desene animate, şoriceii Pinky & The Brain. I-am întrebat pe Eugen şi Tudor dacă aceştia au fost o sursă de inspiraţie pentru ei, însă am aflat uimiţi că băieţii nu s-au uitat niciodată la desenele animate cu cei doi. „Noi nu ne-am uitat până acum la desenele astea, am văzut doar câteva fragmente. Este o mică şi aparentă suprapunere, dar ei (Pinky & The Brain) voiau să cucerească lumea, să o conducă. Noi vrem să o distrugem. Să aducem sfârşitul. (...) La noi, la Asterix şi Obelix, la Stan şi Bran, există un duo comic. Un personaj mai mare şi unul mai mic. Două temperamente diferite. E o formulă veche de când lumea. Mie mi se pare că poţi să găseşti oriunde acest stereotip“, spune Tudor.
Benzile desenate prezentate fac parte din colecţia pidjin.net. Temele prezentate constituie un pamflet şi ar trebui tratate ca atare.
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
0 6
4 Saul Williams concertează în Atelierul de Producţie
PARTY
colecţii de poezie a publicat cântăreţul până în prezent.
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
FOCUS Şuie Paparude cântă în Space
n Clubul din Splaiul Independenţei îl găzduieşte în acest weekend, pentru prima oară în România, pe Saul Williams. Concertul va avea loc sâmbătă, de la ora 22.00. Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Cine a asistat până acum la un concert Şuie ştie că show-ul făcut de cei trei băieţi merită toţi banii. Michi, Dobrică şi MC Bean vor putea fi văzuţi live, vineri seară, în clubul din strada Academiei 35-37. Pe lângă concertul celor trei îi vei mai putea asculta la aparate pe Khidja Cyberez şi Giordy T care vor mixa până în zorii zilei. (C.A.) 20 lei
7 lei
8 lei
20 lei
Str. Academiei nr. 35-37
Saul Williams este un poet, scriitor şi muzician american din Albany, New York. El şi-a creat un stil muzical unic prin îmbinarea poeziei cu hip-hopul alternativ. Cântăreţul este licenţiat în filosofie şi actorie, iar din 1995 a devenit cunoscut ca un „open mic poet“, câştigând numeroase premii de slam poetry. Filmul independent „Slam“, la care Williams a fost şi scenograf, şi actor, i-a adus Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Sundance şi Camera d’Or la Cannes, premii care l-au consacrat internaţional. A colaborat cu Nas De-a lungul carierei sale, Saul Williams a lucrat cu artişti precum Nas, The Fugees, Christian Alvarez, Blackalicious, Erykah Badu, KRS-One, Zack De La Rocha, De
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
Trupele prezente în deschiderea concertului lui Saul Williams vor concerta după cum urmează: 22.00-23.20 Unlocka | Warm up 23.30-0.30 Akim + Special Guest | LIVE 0.40-1.15 Silent Strike + Norzeatic & Deliric 1 | LIVE 1.30-2.30 Saul Williams | LIVE 2.45-6.00 Unlocka | after
La Soul, DJ Krust. După lansarea LP-ului „Amethyst Rock Star“ a avut numeroase show-uri în turneul european al Nine Inch Nails în vara lui 2005. Ca scriitor, Saul Williams este publicat în „The New York Times“, „Esquire“, „BombMagazine“ şi „African Voices“. Are turnee în universităţi şi colegii din toată lumea cu show-uri în care îmbină muzica şi lecturile.
16 lei
7 lei
7 lei
20 lei
Str. Splaiul Unirii 160
17
PARTY
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
PAG. PAG.
Retrăieşte anii ’90 în The Silver Church n Sâmbătă seară, în The Silver Church petreci în stilul anilor ‘90. Invitaţii speciali ai serii vor fi cei de la Livin’ Joy, care făceau furori în urmă cu 20 de ani.
Îmbracă-te adecvat
Cristina Andrei
cristina.andrei@ziarulring.ro
Mai ţii minte house-ul de la începutul anilor 1990? Livin’ Joy era una dintre trupele care cântau acel gen de melodii dance cu influenţe electro care răsunau pe MTV Europe şi Viva Music. Trupa, originară din Italia, va concerta sâmbătă, la miezul nopţii, în clubul din Calea Plevnei nr. 66. Trupa, care a avut un succes imens cu piese ca „Dreamer“ şi „Don’t Stop Moving“, a revenit pe scena muzicală în 2009, cunoscând un real avânt muzical mai ales după cooptarea unei voci feminine re-
14 lei
5 lei
5 lei
gratuit
prezentate de frumoasa Luzahnn, pe care o cunoaştem mai ales din filme precum „Chicago“, „Alexandr The Great“ sau „The Pro-
Str. Calea Plevnei nr. 66
ducers“. Restul programului va fi asigurat de DJ-ii rezidenţi care te aşteaptă cu muzică bine aleasă, ca în fiecare săptămână. Cu siguran-
0 7
ani au trecut de când Livin’ Joy a lansat hitul „Dreamer“.
Sfatul organizatorilor este să laşi acasă treningul şi hainele pe care le porţi ziua. Fă-ţi un outfit drăguţ, „de sâmbătă seară“, şi vino pregătit la The Silver Church. Dacă nu îţi alegi corect vestimentaţia, este foarte posibil să fii întors din drum la intrare.
ţă nu vei sta jos şi vei dansa până în zori pe hituri care au făcut senzaţie în anii ’80, ’90, dar şi pe piese mai noi, care sunt acum în topuri.
FOCUS „Delicious Doughnuts“ în Club A Detaşează-te de serviciu pentru că începe weekendul. Dacă eşti prin Centrul Vechi cu prietenii sau colegii şi ai chef de muzică bună şi distracţie, atunci vino în Club A să te simţi bine pe arhicunoscutele hituri de aici. DJ Bogdan te invită la o petrecere cu clasă, fără intrare. Deci, ce mai aştepţi? (C.A.) 10 lei
3 lei
3,5 lei liber
Str. Blănari, nr. 14
Party introspectiv în Base Café Sâmbătă eşti invitat la petrecerea intitulată „Basics“ în clubul din strada Şepcari nr. 22. House, techno, bass music, UK garage, slo-mo, disco sunt doar câteva stiluri pe care vei putea dansa. Vor mixa, începând cu ora 22.00, Blacktee, Tazu&Andrei şi Tone. Petrecerea va ţine până dimineaţă. (C.A.) 13 lei
6 lei
6 lei
liber
Str. Şepcari nr. 22 PUBLICITATE
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
0 8
BUCURESTI ,
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
„
Sunt şi copii care nu au şansa de a-şi petrece Crăciunul în sânul familiei. Vrem să vedem zâmbete şi pe feţele acestor copii.“ SORIN OPRESCU, PRIMARUL CAPITALEI
Ajută-l pe Moşul! DONEAZă JUCăRII pentru copiii sărmani n Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), subordonată Municipalităţii, strânge jucării în sacul lui Moş Crăciun. Până pe 23 decembrie, în trei parcuri din Capitală vor exista corturi unde se pot dona jucării şi cărţi pentru micuţii din centrele de plasament.
1.000
Alina Nicu
alina.nicu@ziarulring.ro
Soarta nu a fost îngăduitoare cu micuţii din centrele de plasament. Au fost părăsiţi de cea care i-a adus pe lume atunci când aveau cea mai mare nevoie de dragostea părintească. În cele din urmă, casele de copiii au devenit „acasă“ pentru ei. Îmbrăţişarea tandră a mamei, un sărut părintesc după ce tatăl a încheiat povestea de noapte bună, magia Sărbătorilor petrecute în sânul familiei, toate acestea le sunt complet străine. Aşteaptă cu sufletul la gură Sărbătorile de Iarnă pe care însă le vor petrece tot în centrele de plasament. Pentru a le alina durerea, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti a lansat, în parteneriat cu ziarul „ring“, cea de-a doua ediţie a campaniei „Dăruieşte o speranţă de Crăciun!“.
de jucării şi cărţi au ajuns, anul trecut, sub brăduţul copiilor instituţionalizaţi în cadrul primei ediţii a campaniei.
Unde poţi aduce cărţi şi jucării În parcurile Unirii, Herăstrău (lângă patinoar) şi în Tineretului (intrarea Şincai) au fost amplasate corturi unde poţi dona, până pe 23 decembrie, cărţi şi jucării pentru micuţii din centrele„Sfântul Iosif“, „Sfânta Maria“, „Sfântul Ştefan“ şi „Pinocchio“. „În această perioadă, ne dorim să le aducem acestor copii mai multă speranţă şi să le
PUBLICITATE
arătăm că suntem alături de ei în preajma Sărbătorilor de Iarnă. Este un moment prielnic pentru ca în aceste moment să ne unim eforturile şi să îi bucurăm pe aceşti copii cu gestul nostru“, a declarat Radu Popa, directorul ALPAB.
Au ascultat colinde şi au dansat alături de renul Rudolf Lansarea celei de-a doua ediţii a campaniei a fost marcată printr-un concert de colinde susţinut de solistul trupei Benetone, Alexandru Poroşanu, şi de Violeta Pocovnicu, o tânără talentată de la Centrul de plasament „Sfântul Nicolae“ în faţa a 30 de micuţi din centrele din centrele „Sfântul Iosif“, „Sfânta Maria“, „Sfântul Ştefan“ şi „Pinocchio“. Copiii au dansat alături de spiriduşul Colombina şi renul Rudolf, au călărit doi ponei şi au primit cadouri.
Şi vedetele s-au implicat! Anul trecut, campania „Dăruieşte o speranţă de Crăciun!“ a fost susţinută de actorul Alexandru Arşinel, cântăreaţa de muzică populară Niculina Stoican, vedeta TV Florentina Opriş şi comisarul-şef Christian Ciocan. Profund emoţionaţi de poveştile triste ale micuţilor pe care părinţii i-au abandonat în centrele de plasament, aceştia au dăruit copiilor instituţionalizaţi numeroase cărţi şi jucării. PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
INTERVIU
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
„
PAG.
Acum, furturile din locuinţe nu merg decât la pont. E considerat furt calificat şi iei până la 15 ani. Faci, nu te joci!“ TRAIAN TANDIM
0 9
Comisarul (r) Traian Tandim: „Nu mai există respect pentru poliţie.
ACUM E CULTUL BANULUI“. n A scris peste 70 de cărţi poliţiste şi i se spunea „Comisarul 2-6-2“, de la cele 262 de dosare rezolvate, în doar câteva luni, în Hunedoara. Traian Tandim, o legendă a Poliţiei Române, povesteşte în „Centrul Vechi“ câte a pătimit din cauza scrisului. Gabriel Tudor eveniment@ziarulring.ro
Scrisul nu v-a adus numai bucurii. Povestiţi, vă rog, ce aţi păţit în comunism. Păi, atunci nu aveam voie să scriu. Nu era ca acum. Din cauza faptului că scriam am avut necazuri mari. Am fost mutat de la IGP, Serviciul Omoruri, unde eram specialist în materie, ca simplu ofiţer judiciar la o circă de poliţie. Am scris o carte, „Cum să ne ferim de infractori“, după experienţa miliţiei române şi a celor din străinătate. Şi dădeam sfaturi cum să te fereşti de omoruri, jafuri, prostituţie, furturi din locuinţe. Şi îmi trebuia aprobarea lui ca şef al instituţiei. Uţă, şeful meu, mi-a zis că e carte de general. M-a chemat la el de dimineaţă, m-a servit cu un coniac Metaxa, a început să-mi vorbească despre preocupările lui şi mi-a zis să-i dăm drumul că asta e carte grea, de general. Şi am înţeles ce vrea să zică, dar i-am răspuns că e munca mea, că eu semnez. Dar pe atunci nu se scria/vorbea despre infractori şi infracţiuni. În nici un fel. Deşi se întâmplau şi atunci jafuri, crime, nenorociri mari. Dar totul era perfect, nu se ştia nimic. Şi sfaturile acestea erau, la general, pe tipuri de infracţiuni. I-am spus că eu am scris, eu semnez. Şi mi-a spus să ies. Şi m-am trezit un simplu lucrător de miliţie, deşi aveam rezultate excepţionale pe linia de crime în ţară. Îi prindeam repede, cu ajutorul capului. N-am dat o palmă în viaţa mea. Foloseam logica şi inteligenţa şi reuşeam să-i sparg. Apoi am scris altă carte. Nu mai aveam nevoie de aprobarea lui, ci de a Securităţii; şi
Vorbeam cu nevastă-mea doar pe balcon. Băieţii care îmi înregistrau convorbirile erau în parcare la spital. Am găsit microfoane sub masă la bucătărie, în dormitor, după dulap.
Securitatea a trimis-o la miliție şi iarăşi a ajuns la Uţă. M-a frecat de m-a rupt. Bineînţeles cu mijloacele specifice de atunci: filaj, tehnică la domiciliu.
Prima carte poliţistă a apărut după revoluţie Tot aici locuiaţi, aici erau montate microfoanele? Da. Vorbeam cu nevastă-mea Nu am avut un alt specimen doar pe balcon. Băieţii care îmi precum Râmaru înregistrau convorbirile erau în parcare la spital. Am găsit Conform statisticilor de anul microfoane sub masă la bucătărie, trecut, portretul-robot al în dormitor, după dulap. N-aveai ce criminalului român arată aşa: să faci că, dacă luam aparatele de cărţi terminate are Traian 30-35 de ani, moldovean, înregistrare, se prindeau. În final, Tandim, dar, din cauza beţiv; ucide cu cuţit sau topor. cartea a fost văzută de cenzură. crizei, nici o editură nu le Spune ceva această statistică Aceasta era compusă din trei ofiţeri publică. despre criminalii români? de Securitate. Eram prieten cu ei şi Nu. Ăia o iau pe ulei, îşi pierd mi-au dat avizul. Aveam ştampilă trecut. Şi am şi condamnaţi pe controlul şi gata. pe fiecare pagină. În final, în viaţă. Homosexuali asasini şi noiembrie ’89, mi-au dat aprobarea victime, altă carte. Se omoară pe Cine este cel mai odios că nu aveau ce să-mi mai facă. Şi a capete între ei homosexualii. criminal din România? apărut cartea în februarie ‘90. I-am Sunt mulţi. schimbat titlul în „Jurnalul unui Oamenii legii sunt legaţi la mâini poliţist“ şi a fost prima carte Râmaru... Cum arată România poliţistă apărută, după revoluţie, la Da. N-am mai avut asemenea infracţională din prezent? Editura „Cartea Românească“. specimen ca ăsta. Vraişte. Se întâmplă tot ce vrei şi Ce cărţi pregătiţi acum? ce nu vrei. Nu mai există ordine, disVă mai sună colegi din poliţie? Acum am nouă cărţi în ciplină, respect pentru poliţie. Acum Mă sună şi ne consultăm. pregătire, dar, din păcate, nu prea e cultul banului. Cu banul faci orice. Diana Sarca mă sună mereu. Era mai merg. Editurile sunt reticente Înainte, nu existau clanuri infracţio- locţiitoare acolo. Ca femeie, să vii în a te publica şi ce e mai grav e că nale cum sunt acum. E nenorocire. la Omoruri, e ceva deosebit. Ca în au această reticenţă pentru că nu se filmele americane pe care le vedem. În realitate, femeile sunt mai mult mai vinde carte. De doi ani stau cu E şi vina poliţiei? ele şi n-a apărut nimic. N-am mai Păi, n-are ce să facă, e legată la pe partea tehnică. Dar să fie scos o carte. Ce apare acum este mâini. N-are legi. investigator, rar. când autorul îşi plăteşte cartea. Ce cărţi am în pregătire? Am asasinate Noi am exportat furtul din buzunare comise de bolnavi psihici. Nebunia Am exportat sau am importat metode infracţionale? în România e o problemă extraordinară care tot evoluează şi Am importat. La buzunare am exportat noi. În materie de spargeri de nimeni nu se ocupă de spitalele locuinţe, să vezi ce tehnică s-a adus! Spre exemplu, „ruptorul“; n-am psihiatrice. Pe urmă am con- văzut în viaţa noastră aşa ceva. Bagă la uşă pe unde intră cheia şi damnaţii la moarte, toţi criminalii rupe yala în două. Au adus-o din Olanda. Nu există uşă pentru condamnaţi la moarte în regimul infractor. Ce am pus noi din lemn gros sau tablă pentru ei e nimic.
9
www.ringincentrulvechi.ro
PAG.
1 0
ISTORIC
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
100
de toiege a fost pedeapsa aplicată în cazul unei tentative de omor în 1795.
O „litră“ de aur pentru „STRICAREA FECIORIEI“ n Bucureştiul, aşa cum îl ştim dintotdeauna, nu este numai o aglomerare de clădiri şi o încrengătură de străzi. El reprezintă şi suma faptelor oamenilor care îl populează. De aceea, de-a lungul timpului, urmele locuitorilor au rămas, în diferite perioade, ca nişte amprente care azi ni se pot părea destul de neobişnuite. Povestea Zoiţei cea gâlcevitoare Un caz ciudat a fost consemnat în toamna anului 1794, când o anume Zoiţa merge cu jalba la domnie împotriva mamei sale. Din porunca domnitorului Alexandu Moruzi însuşi, marele spătar merge la faţa locului pentru cercetări şi constată că lucrurile stau tocmai invers: respectiva Zoiţa este „femeie rea şi gâlcevitoare, «ponosluitoare» atât asupra mamei sale, cât şi a cumnatei“. În consecinţă, marele spătar dă dispoziţie ca „pentru necinstirea ce Zoiţa a făcut-o mamei sale, să fie bătută cu 20 de toiege la faţa locului“. Din bunăvoinţa domnitorului, Zoiţa a scăpat de pedeapsă sub promisiunea că va „renunţa definitiv la reaua comportare faţă de mama sa“. Plată în aur pentru „încârdoşire“ Într-un document datat 11 mai 1796 se povesteşte cazul unei femei pe nume Gelu Diaconu
gheorghe.deaconu@ziarulring.ro
Cu greu ne putem imagina în ziua de azi pedepse precum „tăierea mâinilor pentru falsificatorii de bani“, „bătaia cu toiege“ sau „trimiterea la ocnă sau în surghiun la mânăstire“. Şi totuşi, în secolele XVII sau XVIII, acestea erau la ordinea zilei, fiind chiar înscrise în vechile legiuiri. În
epoca fanariotă, cauzele care duceau la astfel de pedepse erau oarecum bizare: bârfeli şi vorbe de ocară la adresa mamei, preot „închipuit“, adică fără hirotonisirea cuvenită, „forţarea unuia de a trece la o altă religie“, „bătaia cu încercare de asasinare“, neanunţarea „bolnavilor de ciumă“, „luarea ilegală de bani şi bătaie“ sau „pâre mincinoase“.
Nicolae a încârdoşit pe fiică-mea şi, după puţină vreme, aflând şi apucându-l, m-a înşelat cu cuvântul că acum de Paşti o va primi pe fata noastră de soţie.“ FRAGMENT DIN JALBA GHERGHINEI ADRESATĂ DOMNITORULUI Gherghina, care în jalba înaintată domnitorului arăta că fata ei fusese necinstită. Vinovatul era un anume Nicolae, „sluga domniţei Ecaterina“, care din cauză de boală a fost găzduit, până la însănătoşire, de reclamantă. Într-una din zile însă Nicolae a „încârdoşit-o“ pe neprihănita fată în timp ce Gherghina se afla la munca câmpului. Vinovatul a promis că o va lua pe fată în căsătorie după sărbătoarea Paştelui, însă nu s-a ţinut de cuvânt. În urma
aceste jalbe, judecătorii au încercat să-l convingă pe Nicolae să se răzgândească, dar acesta a refuzat. Legea prevedea ca inculpatul să fie supus la plata unei „litre de aur pentru stricarea fecioriei“, dar Nicolae era sărac şi nu a
Măcelari întemniţaţi pentru că n-au vrut să vândă carnea Legile economiei de piaţă nu au funcţionat dintotdeauna în Bucureşti. Drept dovadă stă o hotărâre aplicată împotriva măcelarilor care ridicaseră nejustificat preţul la carne pe motiv că vitele se scumpiseră. Astfel, stăpânirea oraşului a fixat un „nart“, adică un preţ oficial peste care nu se putea trece. Ca urmare a acestui fapt, unii măcelari, nemulţumiţi de diminuarea câştigurilor, nu au mai adus carne în „scaunele“ (măcelăriile) lor. Pe 17 aprilie 1794, mai mulţi dintre ei - fraţii Pătraşcu, Şerban Surche şi Ştefan, fiul lui Zamfir, toţi din mahalaua Batişte, Anastase Cureman, din mahalaua Dichiu, Petre Epure şi Dumitru Grăţoiu, ambii din mahalaua Oţetari - au fost trimişi în judecată, ca fiind „împotriva poruncilor“, ca urmare a unei jalbe înaintate de ceilalţi măcelari. Din porunca domnitorului, măcelarii nesupuşi poruncii au fost trimişi la ocnă „spre pilda şi învăţătura celorlalţi“.
www.reclamevechi.ro Florian Ciobanu a strâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de 20.000 de reclame româneşti din perioada 1860-1990. Cu ajutorul câtorva piese din colecţia lui vom crea, număr de număr, o punte peste timp, arătându-vă ce prăvălii şi afaceri de familie erau odinioară în locul cluburilor de astăzi.
www.ringincentrulvechi.ro
avut cum să-şi achite datoria. În consecinţă, judecătorii i-au propus domnitorului „aplicarea celei din urmă pedepse prevăzute de pravilă, adică «să se bată, să se tundă şi să se surghiuneasc㻓. Sentinţa a fost executată.
În perioada interbelică, toți cei care voiau să cumpere încălțăminte bună, „solidă și eftină“ veneau la prăvălia lui Matei Sima, situată pe strada Covaci nr. 11. Astăzi, aceasta nu mai exista. În locul ei, de-a lungul timpului, s-a ridicat o galerie de artă ce nu a avut nici ea mare succes, căzând în paragină. Așteptăm ca nr.11 să fie, cât de curând, adresa unui club „de hipsteri“ așa cum îi șade bine oricărui local de pe Covaci.
PUBLICITATE
PAG.
1 1
TEATRU
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
TREI FARSE TRAGICE, regizate de Iarina Demian
n ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti - vă invită, sâmbătă, începând cu ora 19.00, la reprezentaţia piesei de teatru “O lume pe dos“, în regia Iarinei Demian. Iris Păun magazin@ziarulring.ro
După „Biloxi Blues“, piesa celebrului Neil Simon, jucată cu mare succes la Teatrul de Comedie şi în turnee prin ţară, regizoarea Iarina Demian revine la dramaturgia americană contemporană, reunind într-o singură montare trei piese scurte ale unor autori consacraţi. „Preludiu şi Liebestod“, de Terrence McNally, „Problema“, de A.R. Gurney, şi
„Naomi în camera de zi“, de Cristopher Durang, sunt cele trei farse tragice care alcătuiesc „O lume pe dos“, în care Tudor Chirilă reuşeşte să pornească la drum cu trei roluri, trecând cu dezinvoltură de la o partitură la alta. Piesa, catalogată de Iarina Demian drept „un spectacol ce descrie fără menajamente lumea în care trăim - o lume bolnavă de singurătate, în care oamenii recurg la soluţiilimită fiindcă nu-şi mai găsesc
locul, liniştea, măsura, sentimentele sau identitatea“ -, este menită să aducă în atenţia publicului câteva situaţii-limită ale existenţei umane în lumea modernă. Cei care întregesc cu succes acest spectacol sunt Simona Stoicescu, Smaranda Caragea, Marius Drogeanu, Mircea Drâmbăreanu şi Andrei Runcanu. De unde poţi achiziţiona biletele Cei interesaţi pot achiziţiona tichetele de la Casa de Bilete ArCuB (Strada Batiştei nr. 14), prin reţeaua Eventim: magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas, Cărtureşti sau pe www.eventim.ro. Acestea vor fi disponibile la următoarele categorii de preţuri: 35 lei (categoria I), 26,50 lei (categoria a II-a) şi 15,90 lei reducere la aceeaşi categorie pentru elevi, studenţi şi pensionari.
Un spectacol care stârneşte hohote de râs, dar te şi pune pe gânduri şi te invită să reflectezi la condiţia omului...“ TUDOR CHIRILĂ
„O lume pe dos“, produs de Fundaţia artEST şi ArCuB Prezentat de: ArCuB Data şi ora: 10 decembrie, 19.00 Autor: Terrence McNally, Christopher Durang, A.R. Gurney Regia: Iarina Demian Scenografie: Ramona Ingrid Macarie Distribuţie: Tudor Chirilă, Simona Stoicescu, Smaranda Caragea, Marius Drogeanu, Mircea Drâmbăreanu, Andrei Runcanu Durată: 1h şi 40 min (cu pauză)
„UN CUPLU CIUDAT“, pe scena Teatrului de Comedie DUMINICĂ, 11 decembrie, începând cu ora 19.00, sunteţi invitaţi să urmăriţi o comedie spumoasă în regia lui Liviu Lucaci. Scrisă de Neil Simon în 1965, opera prezintă o frumoasă poveste despre prietenie, tabieturile bărbaţilor, problemele de cuplu şi diferenţele esenţiale de percepţie a vieţii dintre oameni. ,,Textul piesei este fabulos. Piesa s-a jucat în anii ’60 pe Broadway, iar după acest spectacol s-a făcut şi
filmul «The Odd Couple», cu actorii Jack Lemmon şi Walter Matthau în rolurile principale. Fără să încercăm nicio comparaţie, noi facem o variantă autohtonă, o abordare proprie“, spune Angel Popescu, cel care va interpreta unul dintre rolurile principale. Din distribuţie fac parte şi Alexandru Conovaru, Marius Drogeanu, Şerban Georgevici, Bogdan Ghiţulescu, Delia Nartea şi Gloria Găitan. (I.P.)
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
FILM
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
8,1
PAG. PAG.
Arta de a învinge într-o competiţie injustă n Dacă vă era dor de charismaticul Brad Pitt, aveţi ocazia să-l revedeţi pe marile ecrane în „Moneyball“, un film care prezintă povestea reală a unui moment care a schimbat istoria baseballului.
Traian Racu
traian.racu@ziarulring.ro
Filmul este inspirat dintr-o poveste adevărată, aceea a fostului jucător de baseball Billy Beane (interpretat de Brad Pitt), care, nereuşind să fie cel mai bun pe teren conform propriei ştachete, renunţă şi devine manager al echipei Oakland Athletics. Însă, în campionatul din 2002, Billy se confruntă cu o situaţie foarte problematică: cei mai buni jucători părăsesc echipa, atraşi de sa-
HOLLYWOOD MULTIPLEX
Mall Vitan, Calea Vitan 55-59 MONEYBALL: ARTA DE A ÎNVINGE (premieră) - 13:30, 16:15, 19:00, 21:45 ROUTE IRISH (premieră) – 14:30, 19:30, 22:00 CREATURA (premieră) – 16:45, 19:15, 21:30, 23:45 Str. Ion Ghica nr. 3
DE ANUL NOU (premieră) – 11:00, 13:30, 16:00, 18:45, 21:15
GRAND CINEMA DIGIPLEX
Candidat la Oscar
baseballului: formarea unei echipe cu ajutorul statisticii şi al calculatorului. Astfel, ei descoperă jucători extrem de talentaţi, dar care fuseseră ignoraţi sau respinşi de alte cluburi pe motiv că nu mai sunt foarte tineri, că au un caracter dificil sau că au fost accidentaţi
După „The Help“, în România ajunge un alt film care, conform specialiştilor, are mari şanse de a intra în competiţia pentru premiile Oscar 2012. Evoluţia excelentă a lui Brad Pitt, dar şi scenariul extrem de bine „ticluit“ de Steven Zaillian („Schindler's List“) şi Aaron Sorkin („West Wing“, „The Social Network“), după un roman scris de Michael Lewis, fac din „Moneyball“ una dintre cele mai reuşite producţii hollywoodiene ale acestui final de an.
Titlu original: „Moneyball“ Regia: Bennett Miller Distribuţie: Brad Pitt, Robin Wright, Jonah Hill, Chris Pratt Gen: biografic, dramă, sport Rating „Centrul Vechi“: ««««¶ Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, The Light Cinema, Movieplex Plaza România
LEGENDĂ
PROGRAM
CinemaPRO
lariile oferite de marile cluburi. Cei care rămân sunt nevoiţi să se mulţumească doar cu o treime din salariu. Selecţie pe computer Dar Billy este ambiţios şi hotărât să câştige campionatul. Pentru a-şi completa echipa, el apelează la Peter Brand (interpretat de Jonah Hill), un tânăr economist isteţ, educat la Yale. Împreună, ei aplică o metodă total neconvenţională în lumea
1 3
este ratingul acordat de spectatori filmului „Moneyball“ pe reputatul site de profil IMDb.com.
««««¶ - bun ««««« - must see ««¶¶¶ - dacă nu ai alternativă socială
pe teren. Demersurile lui Billy şi ale lui Peter contrariază şi irită pe toată lumea - începând cu „vechea gardă“ a baseballului şi terminând cu massmedia şi fanii echipei. Însă, în cele din urmă, experimentul va fi încununat de succes şi va revoluţiona acest sport.
Băneasa Shopping City Şos. Bucureşti-Ploieşti 42D MONEYBALL: ARTA DE A ÎNVINGE (premieră) - 12:45,18:45,20:30,21:45 ROUTE IRISH (premieră) 12:30,14:30,16:00,21:15 BALADĂ TRISTĂ DE TROMPETĂ (premieră) – 23:15
«««¶¶ - merge, de gura partenerului «¶¶¶¶- mai bine bagi banii la Loto
ALTERNATIV{
Cel mai periculos drum din lume Septembrie 2004. Fergus (fost membru al forţelor speciale de elită ale armatei britanice - SAS) îl convinge pe Frankie (exPara), prietenul lui cel mai bun din copilărie, să intre în echipa sa de protecţie din Bagdad. 10.000 de lire pe lună, fără taxe. Ultima lor şansă să intre în acest război din ce în ce mai comercializat.
Titlu original: „Route Irish“ Regia: Ken Loach Distribuţie: Stephen Lord, Mark Womack, Andrea Lowe, John Bishop Gen: dramă, thriller Rating „Centrul Vechi“: ««««¶ Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Grand Cinema Digiplex
Împreună îşi riscă vieţile într-un oraş cufundat în violenţă, teroare şi lăcomie şi „spălat“ de un miliard de dolari americani. Septembrie 2007. Frankie moare pe Route Irish, cel mai periculos drum din lume, care leagă aeroportul din Bagdad de Zona Verde. În Liverpool, Fergus respinge explicaţia oficială a morţii lui Frankie dată de autorităţi şi, măcinat de durere, porneşte o investigaţie pe cont propriu pentru a elucida cauza morţii prietenului său cel mai bun. (T.R.)
Acest supliment este realizat de ziarul
ring
Tipografia ring print Bucureşti telefon: 0721.291.187
CEL MAI CITIT COTIDIAN LOCAL DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT NR. 1 DIN BUCUREŞTI 162.000 cititori pe ediţie* conform Studiului Naţional de Audienţă ianuarie 2009 ianuarie 2010
Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu. Departament vânzări publicitate „ring“
Alina Vîlceloiu: 0731.111.486; alina.vilceloiu@ziarulring.ro
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro
10 CÂRNăţăRIA NEMţEASCă CULINAR
PAG. PAG.
lei costă o bere la sticlă.
NR. 24 l 9 - 15 DECEMBRIE 2011
din carul cu „ţepe“
vlad.manolache@ziarulring.ro
dezamăgirea a fost pe măsura aşteptărilor: ne-a fost servit un cârnăcior înmuiat în muştar şi sos de roşii, care era pe jumătate din chifla în care ne-a fost servit. Cârnăciorii, „proaspeţi“ din congelator Spre ghinionul lor, în cele cinci minute pe care le-am petrecut în faţa prăvăliei „made in Germany” am văzut şi cum arată produsele care urmează a fi scoase la vânzare. Iniţial am crezut că măcar acei cârnăciori, care concurează la dimensiuni cu tradiţionalii mititei, sunt măcar proaspeţi... însă nu a fost aşa. Acelaşi băiat drăguţ care prepară mâncarea, fierbe şi vinul, şterge şi mesele, ia şi banii, a scos din spatele gheretei punga de cârnaţi „proaspeţi” de la congelator.
Preţuri ca în Germania Sendviş cu cârnaţi cu caşcaval - 10 lei Sendviş cu cârnaţi de vită sau porc - 10 lei Ceai cu rom - 8 lei Bere Kreuzen -10 lei
FOCUS
în bucătăria românească Fotograful Răzvan Voiculescu a lansat, la sfârşitul lunii trecute, un album foto însoţit de un scurtmetraj sub titlul „Bucătăria hoinarului“. Albumul conţine imagini realizate de autor în locuri puţin umblate, în gospodării ţărăneşti, curţi de biserici, herghelii, pe malul Dunării sau la marginea pădurii şi conţine peste 300 de pagini cu imagini spectaculoase.
Albumul este însoţit de un DVD cu makingof. Filmul, care spune poveştile din spatele fotografiilor, este realizat de Şerban Georgescu. Răzvan Voiculescu este un artist plecat din România la sfârşitul anilor ’80, care a studiat la Copenhaga şi s-a specializat în design grafic şi fotografie la Colegiul de Arte Vizuale din New York.
DECI EXIST
NEVOIE DE şCOALă, dar nu doar atât
Vlad Manolache
INCURSIUNE FOTO
CONSUM Viorel Copolovici
n La intersecţia străzilor Smârdan cu Lipscani a poposit un car cu produse nemţeşti vândute în spirit românesc: preţuri mari şi calitate îndoielnică.
În Centrul Vechi al Capitalei am găsit şi un alt tip de fastfood, unde shaorma şi airanul oriental au fost înlocuite cu berea şi cârnatul nemţeşti. Deşi nu putem spune că ne numărăm printre fanii „mâncatului în fugă“, am testat şi bucătăria nemţească de la colţul străzii şi nu am fost deloc impresionaţi. În ciuda meniului variat scris cu creta pe tăbliţele din jurul gheretei, nu am găsit decât două feluri de cârnaţi, picanţi sau cu caşcaval, pe care nu i-am putut alătura nici măcar porţiei clasice de cartofi prăjiţi. Aşa că am cerut un cârnat picant şi un Pepsi la 0,33 l, pe care ne-am îndurat să plătim 14 lei gândindu-ne că „neamţul e neamţ“ şi că produsele vor merita toţi banii. Însă
1 5
N-avem şcoli care să pregătească în mod real oamenii potriviţi să lucreze în baruri, cafenele sau restaurante. Tradiţie am avea, dar parcă ultima sută de ani ne-a nimicit bucuria de a-i face oaspetelui pe plac, de a-i lăsa o amintire plăcută după fiecare masă pe care i-o servim. Ospitalitatea tradiţională a rămas doar o legendă, o prostioară demnă doar de lătrături patriotarde, lăcrămoase. Ospătarul majoritar nu numai că îşi consideră munca înjositoare, degradantă şi neapărat temporară (până găseşte ceva pe măsura aspiraţiilor sale), dar fiecare zi de lucru îi aduce coşmarul interacţiunii cu nişte indivizi care, în viziunea lui, n-au ce să caute la mesele pe care el, bietul, este nevoit să le servească. Cum e oaspetele român? Enervant, capricios, veşnic nemulţumit, sărac sau zgârcit, lipsit de educaţie. Nu ştie să mănânce. Comandă chestii pe care el, ospătarul, sigur nu le-ar mânca. Bea puţin şi ieftin. Peste toate astea, lasă întotdeauna un bacşiş prea mic. Pentru el - ospătarul academician, educaţia culinară a oaspeţilor este inexistentă. Recomandările lui se bazează prea rar pe realităţile meniului şi pe concluziile generate de vânzări şi mult mai des pe propriile preferinţe. El ştie mult mai bine decât tine ce trebuie să mănânci şi adesea pairing-ul este dictat doar de pasiunea lui pentru cocârţ cu amintiri de „căpşunică“. E drept, şcoala românească de bucătărie şi ospătărie este girată în continuare de specialişti formaţi pentru cantina partidului, dar mi-e teamă că nici baza de selecţie a „cursanţilor“ nu oferă materia primă potrivită. Nu ne place să-i servim pe ceilalţi, e urât să fii servitor. E enervant şi înjositor să accepţi că oaspetele tău vrea să-i prepari farfuria într-un fel anume şi că e posibil să fi mâncat în mai multe restaurante decât tine. M-am referit până aici la doar două dintre categoriile implicate în povestea asta, la angajaţi şi oaspeţi. Mai sunt şi proprietarii însă. Câtă experienţă de client avem înainte de a pune bazele unei afaceri în HORECA? Care e bagajul nostru culinar şi bahic, până unde am dus propriul experiment social şi gustativ înainte de a decide că putem să ne apucăm de asta? Aparent, totul e simplu şi foarte sexy. Dar prea rar te poţi baza doar pe noroc. În general...
www.ringincentrulvechi.ro
PUBLICITATE
www.ringincentrulvechi.ro