Centrul Vechi, no. 28 by Ring Media

Vremea vineri... min. -10C max. 90C

...sâmbătă... Cerul va fi temporar noros, iar vântul se va intensifica treptat.

min. -30C max. 60C

...duminică Temperatura aerului va fi în scădere uşoară. Cerul va fi variabil.

min. -60C max. 40C

Vremea va continua să se răcească. Cerul va fi mai mult noros.

00 exemplare j 50.0 Tira

Nr. 28 Anul II l 13 - 19 ianuarie 201 2 l 16 p al gratuit l tămân agini Săp

PAG.

0 9

REPORTAJ

Radu Simion, naistul căruia Ceaușescu i-a ținut microfonul să-i cânte lui Richard Nixon

CULINAR

După mai bine de 50 de ani de activitate, Radu Simion se poate lăuda cu sute de concerte în toată lumea şi cu aprecierile unor personalităţi de marca.(pag. 2)

Stilul de viață raw-vegan, explicat de Olivia Steer Prezentatoarea Acasă TV a ales pentru ea şi familia ei un stil de viaţă ce poate părea extrem pentru mulţi dintre români: vegetarianismul crud (sau raw). (pag. 12)

KNOW HOW

Care sunt cele mai așteptate apariții pe piața mobilelor în 2012

IULIAN CANAF: „Centrul Vechi“ a realizat un top al celor mai așteptate terminale mobile ce urmează a fi lansate în 2012. Dintre acestea, de departe cele mai importante sunt Nokia Lumia 900, iPhone 5 și Samsung Galaxy SIII. (pag. 11)

„Eliade, Cioran și Enescu sunt modelele mele în viață“

PUBLICITATE

PAG.

0 2

REPORTAJ

Naiul este un ham pe care ţi-l pui pentru toată viaţa.“

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

Radu Simion, naistul căruia

microfonul să-i cânte l n Naiul l-a ales pe el… iar el a ales să vindece suflete şi să smulgă lacrimi de fericire ţinând în mână o „bucată de trestie“. După mai bine de 50 de ani de activitate, Radu Simion se poate lăuda cu sute de concerte în toată lumea şi cu aprecierile unor personalităţi precum Richard Nixon, Henri Coandă sau Silvana Pampanini.

Henri Coandă, fascinat de talentul lui Radu Simion

Vlad Manolache vlad.manolache@ziarulring.ro

I-a plăcut muzica încă de la 14 ani, s-a îndrăgostit de nai şi a făcut un legământ pe viaţă „la îndrumarea“ mentorului său Fănică Luca. La 20 de ani, Radu Simion era considerat unul dintre cei mai mari naişti din lume aplaudat la scenă deschisă la finalul unei partituri de Brahms la Teatrul „Bobino“, dar care prefera deseori să cânte într-o cârciumă din Centrul Vechi alături de Maria Tănase. Acum, la 72 de ani, s-a retras în crama de la Caru` cu Bere, unde, în fiecare seară, le readuce mesenilor pofta de a trăi româneşte şi tresare de fiecare dată când mai aude câte-o voce strigând: „Maestre, cânt-o pe aia cu «Spune, spune, moş bătrân», că merge la pahar!“.

S-a dus la clasa de nai să scape de corijenţă Povestea fermecătoare a lui Radu Simion începe la 14 ani, când tatăl său l-a luat de mână şi l-a dus la şcoala de muzică să îl facă artist ca să îl scape de greutăţile vieţii. „Eu am ajuns naist printr-o conjunctură. Mie îmi plăcea să cânt la acordeon, însă viaţa mi-a oferit altceva. Am ajuns la şcoala de muzică din Bucureşti unde erau profesori precum Maria Tănase, Fănică Luca. Eu am intrat la ţambal unde îl aveam dascăl pe George Pantazi, însă, din cauză că avea multe turnee, a trebuit să îmi găsesc un alt instrument pentru că mă prindea anul fără notă şi rămâneam corijent. Şi aşa am ajuns la marele Fănică Luca, omul care mi-a spus încă de prima dată când am suflat în

www.ringincentrulvechi.ro

Eu am cântat la deschiderea hotelului Intercontinental.“ nai că instrumentul ăsta este pentru mine. Preşedintele Tunisiei s-a chinuit o jumătate de oră să sufle în nai şi nu a reuşit. Adică nu este prea uşor să scoţi un ton adevărat dintr-un tub“, ne-a mărturisit maestrul naiului. La 14 ani a fost dat afară de la radio pentru că ştia doar şase piese Primul premiu, dar şi prima lecţie de viaţă le-a primit în primul an de şcoală, când era considerat un copilminune… fără repertoriu. „Primul meu spectacol l-am avut la 14 ani. După şase luni de studii cu Fănică Luca, când

încă nu mă puteam numi naist, am plecat la concursul naţional al şcolilor de muzică, unde am câştigat premiul întâi. Apoi am fost chemat să imprim la radio, însă eu ştiam doar şase piese ale maestrului meu, iar când m-a auzit dirijorul Victor Predescu, m-a dat afară, spunându-mi că el are piesele alea cântate de Luca şi să mă întorc atunci când o să am şi alte piese“, ne-a povestit Simion. Incidentul pe care îl povesteşte în amânunt şi acum l-a ambiţionat atât de mult încât a plecat în căutarea pieselor, care mai târziu aveau să îi aducă faimă pe patru continente. „Am ieşit din sală şi am plâns pe scări la radio ore întregi. Dar acel moment m-a ambiţionat foarte mult şi am început să îmi culeg piese. Am fost şi la un lăutar din Argeş, nea Diţă, şi l-am rugat să îmi dea şi mie nişte piese. În timp mi-am făcut repertoriul meu în care se regăseau şi piesele vechi precum «Spune, spune, moş bătrân» sau «De la primărie-n sus». Apoi, după aproape doi ani de studiu, am ajuns iar

la uşa dirijorului Predescu. Atunci mi-a spus că îmi mai dă o şansă, dar când am început să cânt, l-am lăsat mut“, a spus naistul. Maria Tănase l-a îndemnat să cânte în orchestră, dar să nu lase şcoala Următorul pas curajos al artistului a fost legat de ansamblul „Periniţa“. „La orchestra «Periniţa» am ajuns să cânt cu Maria Tănase. Când m-a văzut acolo, m-a luat la întrebări: «Ce cauţi tu

aici?». Şi când i-am spus că am ajuns acolo prin concurs, m-a mângâiat şi mi-a spus: «Cântă în orchestră», dar să nu las şcoala, să îl ascult pe Fănică Luca. Apoi am cântat cu Maria Tănase în toată ţara... era o mare artistă...“, povesteşte Simion. Acolo, elevul lui Fănică Luca a devenit celebru, începând să i se deschidă porţile succesului. Simion îşi aminteşte „că de atunci au început concertele mari din Franţa, ţară în care am şi locuit primii cinci ani de

Statul a vrut să îmi ia naiul pe care îl am de la Fănică Luca Înainte de a muri, Fănică Luca i-a dăruit lui Simion cea mai de preţ avere a sa: naiul care l-a consacrat. „Fănică era bolnav, îi scoseseră un rinichi, îi era frică că moare. Şi într-o zi m-a chemat la masă. După ce mâncăm, închinăm un pahar, ia naiul şi îmi spune «Tată, ăsta a fost al meu atâţia ani de zile. Cu ăsta am făcut furori. Ia-l, să fii sănătos, să îţi aducă succes». Şi de atunci îl am la mine. Au venit ăştia de la patrimoniu să mi-l ia. Le-am spus că îl pun jos, îl calc în picioare şi îl dau. Păi cum adică, să îl luaţi şi să îl ţineţi în vitrină în loc să mă lăsaţi să cânt cu el. Şi au venit după mine la Crama Domnească şi de atunci nu a mai apărut nimeni. Ei strâng instrumentele. De exemplu, vioara lui George Georgescu. Ăsta era al tatăllui lui Fănică Luca. Dar pentru că Fănică Luca a fost cine a fost, au vrut să îl aibă la patrimoniu, la muzeu“, ne-a spus Simion.

PAG. PAG.

Singura parte bună a comunismului era respectul faţă de sportivi şi de muzicanţi.“ Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

0 3

Ceauşescu i-a ţinut

ui Richard Nixon Richard Nixon l-a rugat pe Ceaușescu să se oprească pentru a-l asculta câteva minute pe Radu Simion la revoluţie. Acolo am fost tratat ca un rege şi am luat zeci de premii“.

La televizor se promovează toţi vagabonzii, toate piţipoancele şi bombele sexy... ne pierdem valorile şi intelogenţa, Treziţi-vă!“ „Ceauşescu mă chema să îi cânt la vânătoare“ În afara concertelor din străinătate şi din marile localuri din Capitală, Radu Simion era deseori chemat de comunişti la petreceri şi recepţii. „Povestea mea cu comuniştii a început încă de pe vremea lui Gheorghiu-Dej, care m-a chemat să îi cânt de pe vremea în care eram elev. Apoi, Ceauşescu mă chema să îi cânt la vânătoare. Mergeam şi stăteam după ei să vâneze o zi întreagă şi seara începea festinul, iar noi trebuia să le cântăm în timp ce ei mâncau. De multe ori nici nu

ştiam unde ne duce. Ne băga la dubă şi plecam pe la restaurante pe lângă pădurile unde vâna Ceauşescu. Apoi m-a chemat să fiu la toate recepţiile. După recepţie mă chemau la masă cu ei să beau un şpriţ. Cea mai frumoasă amintire a fost la sosirea în România a preşedintelui Americii. Eu îi cântam lui Richard Nixon, iar Ceauşescu îmi ţinea microfonul. Era primul om al lumii. Primul preşedinte american care a călcat pământul românesc e Richard Nixon... şi Ceauşescu îmi ţine microfonul că îl deranjau ziariştii. Asta însemna respect“, ne-a spus naistul. A cântat 28 de ani în Centrul Vechi Întotdeauna a crezut că naiul are un loc aparte în armonioasa împletitură de tradiţie şi istorie ce încă mai dăinuie în Centrul Istoric al Capitalei. „Cânt la Caru` cu Bere de 16 ani, iar la Crama Domnească am cântat din 1977 până în 1989. Pot spune că sunt un fiu al Centrului Vechi. Au trecut multe generaţii pe acolo şi

Damian Drăghici nu este un naist bun! Un singur gând îl determină pe Radu Simion să se întristeze: viitorul naiului. „A murit Fănică Luca, au murit elevii. La ora actuală, toţi instrumentiştii, toţi tinerii aceştia care cântă nu mai au dascăli. Damian Drăghici, care era elevul meu, începuse să facă câte ceva, dar a abandonat naiul. Mi-a spus că nu îi mai place să cânte cu naiul. Şi atunci m-am luat de el şi i-am spus: «Dar de ce, măi Damiane, nu mai vrei să mai cânţi cu naiul? Ai văzut că de-abia acum trebuie să munceşti? Că ai făcut mult scandal în jurul tău şi te-ai lăudat în stânga şi în dreapta că ai făcut facultăţi şi vine televiziunea şi te filmează? Dar unde sunt diplomele de la facultăţile acelea din America? Unde sunt jazmanii ăia mari cu care ai cântat? Dacă ai făcut aşa mare performanţă, continuă şi rămâi acolo. Dar părerea mea e că n-ai făcut aşa ceva şi, ca dovadă, în loc să munceşti acum pentru că succesul pe care l-ai creat în jurul tău, te obligă să munceşti mai mult, ai abandonat că n-ai răbdare să stai să munceşti patru-cinci ore acasă plus când cânţi la

multe tipuri de oameni. Am văzut schimbări de comportament, în educaţia lor, în cultura lor muzicală. Când mă prezint în faţa publicului, oamenii mă respectă, vin la mine. Ei spun că asta e muzica ce trebuie cântată. Ne place să auzim o Zarază, «Să cânţi Cobzar bătrân», «Pe lângă plopii fără soţ», «Sanie cu zurgălăi», dar nu chestii din alea cu «Aoleu, gagica mea»“.

le bată tobele în cap până le crapă creierul. Dar preferă aşa decât o muzică liniştitoare. De fapt, ce e muzica? Un mijloc de a te recreea, de a-ţi crea o stare de linişte ca să îţi uiţi stresul pe care îl ai zi de zi. Oamenii, practic, în loc să se elibereze de stres şi probleme, ei mai mult se ambalează şi se aglomerează cu stresul, cu zgomote. Sunt nişte oameni care, după părerea mea, nu prea cred că ajung ei pe la 80 de ani“.

Umilit de o secretară de la televiziunea publică „Am vrut să serbez 55 de ani de activitate profesională. Eu cânt mai multe genuri de muzică, cânt şi folclor, şi caffee concert, şi muzică clasică şi am vrut să fac o emisiune la TVR Cultural. Am vrut să vorbesc cu directoarea, să îi fac propunerea, dar am vorbit cu secretara. Aveam benzile asigurate, totul, doar să merg în studio să filmez. Şi mi-a zis să fac o cerere şi un CV. Nu ţi-e ruşine, secretara directorului la Cultural, să nu ştii cine e Radu Simion? Nu îi e ruşine? Am patru continente în spate, nu există ţară în care să mă duc să nu mă filmeze. Melodiile mele la Paris se dau pe stradă. Când făceam turnee şi afişele mele erau de patru-cinci metri pe stradă. Şi i-am închis telefonul în nas şi nu mai vreau să ştiu de ei. Şi acum se dau la radio recitaluri cu mine şi mă cheamă oamenii să vorbesc. Am avut în orchestră tot felul de valori“.

Tinerii preferă să le cânte „ăia cu sârme în nas“ decât Simion Cât despre apropierea tinerilor de muzica veche, naistul susţine: „Vin, dar rar. M-a surprins un tânăr când a venit la mine şi mi-a zis că e prima oară când mă ascultă pe viu şi mă respectă şi ma rugat să îi cânt «A venit aseară mama». M-a mirat. Nu cred că avea mai mult de 20 de ani. E foarte surprinzător. Probabil că, în familia lor, părinţii le-au dat exemplu de rigoare şi au ascultat muzica adevărată, muzica veche. Restul se plictisesc imediat. Preferă să se ducă într-un club şi să le cânte ăia cu sârmă în nas, să

concert». Radu Simion, la 72 de ani, studiază câte patru-cinci ore pe zi. Eu stau aici şi văd televizorul şi în timp studiez. Pentru că acesta este instrumentul pe care dacă îl laşi se lasă. E un instrument primitiv. E frumos, e interesant, dar, dacă nu munceşti, nu studiezi nimic la el, te lasă. Şi acum, el a făcut vâlvă multă în jurul lui şi sigur că greutăţile sunt mult mai mari pentru că în momentul când îţi permiţi să cânţi un Brahms şi faci reduceri în loc să cânţi pe două octave, un specialist ştie ce faci tu acolo. El trebuie, ca şi un violonist, să interpreteze piesa aceea conform partiturii. Şi dacă o simplifici, numai faptul că îţi permiţi să modifici partitura unui compozitor precum a fost Brahms sau Liszt, asta înseamnă mare crimă şi atunci înseamnă că eşti un infractor şi nu un muzicant adevărat. Un muzicant adevărat cântă aşa cum a scris compozitorul. Pe toţi pe care îi auzi cântă sârba pe loc pe trei tonuri şi bagă stacatură triplă şi zice lumea ce bine cântă ăsta, dar dacă îl pui să cânte pe întinderea naiului nu poate, nu ştie. Damian nu este un naist bun!“.

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

PAG.

0 4

PARTY

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

2006

este anul în care s-a înfiinţat trupa DaDa.

n Dacă vrei să îmbini distracţia în stil irlandez cu muzica live românească, nu rata pubul Oscars de pe strada Covaci nr. 19. Vineri şi sâmbătă îi poţi asculta aici pe cei de la trupa DaDa.

FOCUS „Lady Marmelade”, în Bordello’s Adresa: Str. Şelari nr. 9-17 În clubul de pe strada Şelari e distraţie garantată în weekend. Vino şi distrează-te pe muzică bine aleasă sâmbătă seară în Bordello’s, la petrecerea „Lady Marmelade”. Animatoarele care dansează pe bar vor incendia atmosfera şi te vor duce cu gândul direct în Franţa, la Moulin Rouge. Chiar dacă preţurile sunt mai piperate, distracţia este una de zile mari la Bordello’s.

20 lei

7 lei

8 lei

gratuit

„Delicious Doughnuts“, în Club A

Muzică live şi darts

în Oscars Pub

Cristina Andrei

cristina.andrei@ziarulring.ro

Adresa: Str. Blănari nr. 14 Detaşează-te de serviciu pentru că începe weekendul. Dacă eşti prin Centrul Vechi cu colegii sau prietenii şi ai chef de muzică bună şi distracţie, atunci vino în Club A să te simţi bine pe hiturile de aici. DJ Bogdan te invită la o petrecere cu clasă, fără intrare. Aşa că ce mai aştepţi?

10 lei

3 lei

3,5 lei gratuit

Party „Interbelic” în Centrul Vechi

Când intri prima oară în Oscars ai impresia că ai nimerit într-un pub din Anglia sau Irlanda. Oamenii sunt foarte prietenoşi şi nu ar trebui să te mire dacă chiar patronul, care e englez, vine la tine să îţi propună o partidă de darts. Apropo, dacă te nimereşti prin Oscars cu prietenii, trebuie să ştii că au trei table de darts unde te poţi juca gratuit,

Adresa: Str. Şelari nr. 1

LEGEND{

prima încăpere fiind destinată darts-ului, socializării, iar a doua dansului. Acolo cântă şi

băieţii de la DaDa şi ai loc destul să te desfăşori pe ringul de dans. În pauzele în care trupa se

odihneşte, atmosfera este asigurată de DJ Antenna, care are pregătită muzică bună cât să nu stai jos.

Au bucătar olandez Dacă ţi se face foame în Oscars, meniul e variat şi poţi să mănânci aici tot felul de delicatese. Noi îţi recomandăm friptura de vită cu budincă Yorkshire, la preţul de 29 de lei. Bucătarul vine din Olanda şi are peste 20 de ani de experienţă în arta culinară europeană.

15 lei

6 lei

8 lei

gratuit

Adresa: Covaci nr. 19 ADVERTORIAL

Vineri seară, după ora 22.00, în Interbelic e party declarat. Aflat în bucăţica de gang care face legătura între Lipscani şi Blănari, barul reuşeşte să adune în fiecare weekend lume dornică de distracţie şi de muzică bună. Melodiile sunt de toate genurile, de la The Doors la Chemical Brothers.

13 lei

asta dacă nu sunt ocupate. Atmosfera este foarte relaxată aici, aşa că, dacă ai chef de o băută cu prietenii, de stat la poveşti sau de dansat în weekenduri, la Oscars te vei simţi foarte bine. În fiecare vineri şi sâmbătă este invitată trupa DaDa, formaţie de rock alternativ cu influenţe indie şi reggae. Cei patru băieţi cântă atât melodii proprii, cât şi coveruri după cele mai cunoscute melodii de acum. Pubul este împărţit în două,

6 lei

7 lei

gratuit

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediu al unei băuturi răcoritoare

Prețul mediu al unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

* cotațiile au caracter orientativ

www.ringincentrulvechi.ro

PARTY

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG. PAG.

0 5

cocktailuri bazate pe bere găseşti în meniul pubului.

„Reggae Night Extended“, în Revenge

Adresa: Str. Şelari nr. 9-11 Duminică seară ai excursie în Jamaica, cu plecare din Revenge de la ora 22.00. În club te aşteaptă: Bob Marley, Damian Marley, Ziggy Marley, Dub Incorporation, Tanya Stephens, Alborosie, Patrice, Anthony B, El Negro, Camuflaj, One Riddim, Sizzla, Cocoa Tea, Alpha Blondy, Ziggi, Gentleman şi mulţi alţii care cântă reggae. De atmosferă va avea grijă DJ Eugenius. (C.A.)

Coveruri cu 2 Zece Band în St. Patrick

cristina.andrei@ziarulring.ro

Dacă vrei să ai parte de o seară de pomină şi te afli în Centrul Vechi, ia-ţi prietenii de mânuţă şi veniţi în clubul din strada Smârdan. Aici, în weekenduri au loc superpetreceri care te vor face să rămâi până în zori. În fiecare vineri sunt invitaţi cei de la 2 Zece Band, care cântă coveruri live după cele mai cunoscute melodii din anii ‘70 şi până în prezent.

17 lei

8 lei

9 lei

Unul dintre soliştii trupei, Andrei Ion, a concurat la „Vocea României“, făcând parte din echipa Loredanei Groza. Alături de el îi vei mai putea vedea, vineri seară, pe Sandra Clipea - voce, Bogdan Ciubuciu – tobe, Radu Gheorghiu – chitară, Florin Petrescu – keyboard şi Alex Urucu – chitară bass. În St. Patrick, mâncarea, băutura şi muzica îmbină specificul irlandez cu cel local. Indiferent pe cine vrei să inviţi în oraş, cu siguranţă va rămâne

gratuit

Adresa: Str. Smârdan nr. 23-25

5 lei

6 lei

Prețul mediu al unui cocktail

Prețul mediu al unei băuturi răcoritoare

Prețul mediu al unei beri

Prețul mediu al unui bilet de intrare

PUBLICITATE

impresionat de atmosfera unuia dintre cele mai autentice irish puburi din România. Playlistul variat, posibilitatea de a vedea evenimentele sportive preferate, party-urile organizate de St. Patrick, meniul specific de irish pub şi restaurant local, varietatea băuturilor de orice tip, toate contribuie la acest „quality time” – motivul principal al unei ieşiri în Centrul Vechi.

Renovat recent După un proces complex de remodelare care a durat aproape un an, St. Patrick Irish Pub & Restaurant a suferit un „face lift” radical. Clubul beneficiază şi de un nou salon, „The Bridge”, complet renovat, unde se vor putea asculta concerte live sau dansa până dimineaţă.

WEEKEND PLIN DE DISTRACţIE

FOCUS

în El Comandante Junior

10 lei

6 lei

7 lei

Adresa: Str. Stavropoleos nr. 8

10 lei

gratuit

* cotațiile au caracter orientativ

n Vineri seară, în St. Patrick din Centrul Vechi e distracţie mare. Trupa 2 Zece Band te aşteaptă cu un concert de zile mari, începând cu ora 22.00. Cristina Andrei

LEGEND{

11 lei

ÎN CLUBUL de pe strada Stavropoleos, din Centrul Vechi, se dă startul, vineri seară, ora 21.00, la „Party para la resistencia”. Şi, dacă mai rezişti, eşti poftit să-ţi etalezi noile mişcări de dans şi sâmbătă seara, când petrecerea continuă. În costul intrării nu este inclusă nicio băutură, dar preţurile nu sunt exagerate şi mai ai parte şi de reduceri substanţiale. Spre exemplu, îţi poţi cumpăra o sticlă de votcă şi

un suc de mere la numai 100 de lei. Ţi se pregătesc ritmuri demenţiale de către DJ Eddie. După cum se ştie, muzica este un mare atu în cluburile marca El Comandante şi este menită să ţină lumea într-un dans continuu. Poţi auzi aici melodii din anii '50 până azi, dar care nu te vor lăsa să stai jos. Şterge-ţi pantofii de dans şi pregăteşte-te pentru două nopţi de distracţie în clubul din Centrul Vechi.

www.ringincentrulvechi.ro

PAG.

0 6

LIVE MUSIC

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

albume are la activ trupa Proconsul în cei 13 ani de activitate.

PROCONSUL live @ Hard Rock Cafe

n Concertul sfârşitului de săptămână este găzduit, sâmbătă, de celebrul local din Herăstrău, acolo unde Robert, Vali, Dragoş, James, Liuba şi Bodo vă aşteaptă pentru două ore de hituri. Traian Racu traian.racu@ziarulring.ro

ALTERNATIVA

Proconsul a devenit un nume cunoscut pe piaţa muzicală din România în 1999, odată cu maxi-single-ul de debut „De la ruşi…“. În 2000, cu piesa „Cerul“ obţine locul trei la festivalul de la Mamaia, secţiunea Creaţie. De asemenea, a câştigat trofeul „Cerbul de Aur“, fiind

prima formaţie din România care reuşea această performanţă. Un an mai târziu, Proconsul lansează un nou album: „Mi-ai luat inima“, ce a avut foarte mare succes cu single-uri ca: „Zbor“, „Mi-ai luat inima“, „Despre tine“, „Spune-mi despre noi“ şi s-a vândut în peste 50.000 exemplare. Urmează ani frumoşi, de glorie pentru Pro-

consul, ani care au adus alte şi alte albume şi hituri. Schimbarea din 2009 În anul 2009, basistul Florin Barbu pune capăt unei colaborări de şapte ani cu formaţia şi părăseşte Proconsul în urma deciziei de a se muta, împreună cu familia, la Sibiu. În locul lui, trupa îl cooptează la chitară bass pe

James Alexander Lascu, 25 de ani, un american de origine română, născut în Detroit, cel care a venit cu un suflu nou, cu „know-how“-ul american şi s-a integrat rapid în familia Proconsul. A urmat un concert susţinut la Sala Palatului, ce a lansat un album nou, intitulat „Sens Unic“, care face dovada maturităţii formaţiei, ajunsă la 10 ani de activitate.

Surprizele de sâmbătă Ţinând cont că Hard Rock Cafe este o franşiză celebră pe tot mapamondul, pentru concertul din această sâmbătă, băieţii de la Proconsul şi-au propus să se prezinte pe scenă aşa cum rar au făcut-o până acum: cu o sumedenie de coveruri “de aur”, practic preferinţele muzicale ale trupeţilor. Bineînţeles, nu vor lipsi marile succese lansate în cei 13 ani de carieră. E şansa să-l vedeţi pe Bodo mai rocker ca niciodată, întruchipându-i pe Bono, Billy Idol, Zucchero, Roland Orzabal (Tears for Fears) ori Dave Gahan (Depeche Mode).

VAMA cântă în Barletto Club CONCERT. Tudor Chirilă şi colegii lui vă aşteaptă vineri, târziu în noapte, pe malul lacului Tei, la clubul Barletto (fost Turabo). Aveţi ocazia să petreceţi pe melodii proprii ale trupei, dar şi ascultând hituri făcute celebre de fosta formaţie Vama Veche. Tudor Chirilă s-a desprins din Vama Veche în 2006 şi a înfiinţat Vama. După patru ani în care a cântat

www.ringincentrulvechi.ro

hiturile vechii trupe, Chirilă a fost dat în judecată de foştii colegi pentru încălcarea drepturilor de autor, iar acum două primăveri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a interzis să mai cânte piese din repertoriul Vama Veche. După doar câteva luni, cele două trupe formate ca urmare a despărţirii din 2006, Vama şi Trupa Veche, au ajuns la un acord

privind interpretarea cântecelor din repertoriul formației Vama Veche, ambele trupe putând să interpreteze aceste melodii. Revenind la bandul lui Chirilă, acesta e format din Eugen Caminschi, Gelu Ionescu, Lucian Cioargă şi Dan Opriş şi a lansat un singur material discografic până acum, în 2008, intitulat… „Vama“. (T.R.)

2009

TEATRU

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG. PAG.

0 7

este anul în care a avut loc premiera spectacolului „Hotelul dintre lumi“.

Petrece o seară la „Hotelul dintre lumi“ n Teatrul Mic vă invită duminică, 15 ianuarie, de la ora 19.00, să savuraţi o comedie romantică, realizată pe textul unuia dintre cei mai în vogă scriitori contemporani.

FOCUS „Omul hazardului“ Prezentat de: Teatrul „Nottara“ Regizor: Cristian Juncu Scenografia: Cosmin Ardeleanu Distribuţie: Catrinel Dumitrescu, Emil Hossu Durată: 1h 20 min. sâmbătă, ora 19.00

„...Escu“ Prezentat de: Teatrul de Comedie Distribuţie: Vladimir Găitan, Ion Lucian, Gabriela Popescu, Marius Florea Vizante, Delia Nartea, Mihaela Teleoacă, Eugen Racoţi, Mihaela Măcelaru, Aurelian Iancu Bărbieru, Şerban Georgevici, George Grigore Regizor: Alexandru Dabija Durată: 2h 50 min. Preţ: 25 lei duminică, ora 19.00

„Hamlet - Un exercițiu“ Prezentat de: Teatrul Foarte Mic Autor: William Shakespeare Traducerea: Nina Cassian Distribuţie: Liliana Pană, Radu Ciobănaşu, Raluca Petra, Robert Radoveneanu, Nicolae Nastasia, Rozana Radu, Adelaida Zamfira, Codruţa Ureche, Răzvan Marina, Alexandru Trişcariu Regizor: Liliana Pană Scenografia: Cristina Milea, Cătălin Manea Durata: 90 min. Preţ: 22 lei vineri, ora 19.00

„Hotelul dintre lumi“, prezentat de Teatrul Mic

ALTERNATIVA

Data şi ora: 15 ianuarie, 19.00 Autor: Eric-Emmanuel Schmitt Regia: Alice Barb Distribuţia: Ovidiu Niculescu, Mihai Dinvale, Valentina Popa, Adriana Şchiopu, Bogdan Talaşman, Liliana Pană, Mihaela Rădescu, Ana Bart, Traian Vlas, Corina Aldea Coregrafie: Răzvan Mazilu Decor: Andrada Chiriac Durată: 2h 20 min. (cu pauză)

Iris Păun magazin@ziarulring

Punerea în scenă a operei lui Eric-Emmanuel Schmitt, laureat al premiului Goncourt (n.r. - dintre cele mai importante distincţii literare), a fost realizată cu ajutorul unei echipe formate din nume mai puţin cunoscute publicului larg, dar consacrate în lumea cunoscătorilor, precum Ovidiu Niculescu, Mihai Dinvale sau Bogdan Talaşman. În regia lui Alice Barb, spectacolul îşi propune să scoată la lumină povestea unui loc mai puţin obişnuit.

Eu cred că a spune o poveste de iubire în vremuri atât de cinice poate părea o provocare. A oferi unor actori roluri de «contre-emploi» este o provocare. Dar mie îmi plac provocările şi cred că şi actorii tânjesc după ele. Acest spectacol s-a născut dintr-o sumă de provocări care au făcut ca repetiţiile să fie extrem de vii...“ ALICE BARB Este vorba despre „Hotelul dintre lumi“, locul în care nimeni nu ştie cum a ajuns, când va pleca sau cu ce scop a ajuns acolo. Şi nu vă gândiţi că misterul se opreşte aici. De la mincinoşii care spun adevărul până la infirmii care se pot mişca fără probleme, acest loc straniu se arată spectatorului ca un univers în care

se trece destul de uşor peste hotarul obişnuitului, lăsând în urmă un suspans între vis şi realitate, viaţă şi moarte, comedie şi tragedie. Dincolo de toate este vorba însă despre o poveste de dragoste, punctată din loc în loc de elemente tragicomice ce vă vor smulge cu siguranţă câteva zâmbete.

„Fata de mătase artificială“, la Teatrul de Comedie PIESA porneşte de la romanul publicat în 1931 de Irmgard Keun, un bestseller înainte ca puterea nazistă să îl interzică la numai un an de la publicare. Aparent, este foarte greu să stabileşti unde începe profunzimea psihologică şi până unde se întind câmpurile nesfârşite ale telenovelei. Dar povestea lui Doris, aşa cum este adusă pe scena de la Comedie, are câte ceva din amândouă. Visul de a ajunge vedetă de

film se împleteşte cu momentele în care îşi gândeşte propria viaţă după schemele filmelor de succes, iar poezia şi vitalitatea replicilor echilibrează umorul şi tragismul situaţiilor redate în jurul acestui personaj. Spectacolul este montat de Vlad Massaci şi din distribuţie fac parte actorii Alexandru Conovaru și Delia Nartea. Cei interesaţi pot vedea piesa sâmbătă, 14 ianuarie, de la ora 19.30. (I.P.)

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

PAG.

0 8

BUCURE{TI

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

străzi cuprinde Zona-Pilot a Centrului Vechi al Capitalei.

REABILITAREA Centrului Vechi, aproape de finalizare n Până în prezent au fost finalizate lucrările la toate străzile cuprinse în Zona-Pilot a Centrului Istoric, cu excepţia intersecţiei străzilor Şelari, Franceză şi Splaiul Independenţei. Aici, datorită descoperirii unor vestigii arheologice, vor fi întreprinse demersurile legale pentru protejarea monumentelor istorice.

Alina Nicu

alina.nicu@ziarulring.ro

Municipalitatea a economisit 10 milioane de euro Lucrările la Centrul Vechi au fost demarate în anul 2006. Însă firma Sedesa, din Spania, care semnase contractul pentru modernizarea zonei cu Primăria Capitalei, condusă pe atunci de Adriean Videanu, nu a făcut mai nimic. Valoarea plăţilor făcute de Primăria Capitalei către Sedesa a fost de 9.039.165 euro, fără TVA. Însă actualul edil-şef, Sorin Oprescu, a reziliat contractul în cauză, iar lu-

FOTO: ȘTEFAN IONIță

Modernizarea Centrului Istoric este aproape gata: lucrările de reabilitare a celor 16 străzi incluse în Zona-Pilot s-au încheiat cu succes. A mai rămas doar intersecţia străzilor Şelari, Franceză şi Splaiul Independenţei, unde au fost descoperite vestigii arheologice, respectiv ruinele Hanului Verde, construit pe vremea domnitorului Constantin Hangerli şi carea a găzduit atelierul primului mare fotograf din Ţara Românească, Carol Szathmari. În acest sens, vor fi făcute demersurile legale pentru ca monumentele istorice descoperite să fie protejate. Totodată, s-a demarat instalarea mobilierului stradal în toată Zona-Pilot a Centrului Istoric. Astfel, se poate spune că, în viitorul apropiat, reabilitarea zonei va fi complet finalizată.

crările de reabilitare au fost continuate de firme autohtone. Reabilitarea infrastructurii de utilităţi publice a fost realizată, în urma măsurilor dispuse de primarul Oprescu, în colaborare cu deţinătorii reţelelor, pe cheltuiala acestora. În acest fel a rezultat o economie de nu mai puţin de 10 milioane de euro faţă de valoarea contractului semnat, în urmă cu şase ani, cu firma spaniolă Sedesa.

Piatră cubică de pe bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan Noile contracte de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea infrastructurii stradale din Centrul Istoric, ce au vizat dezafectarea infrastructurii rutiere vechi şi refacerea pavajului şi a sistemului rutier pe străzile nefinalizate de Sedesa, au fost încheiate în ianuarie 2011. Mai mult, reabilitarea celor 16 străzi din Zona-Pilot a Centrului Istoric s-a realizat nu doar din punct de vedere al reţelei stradale, ci şi al celor de apă, canal, gaz, electricitate, canalizare, comunicaţii electronice Netcity, telefonie şi iluminat public. În plus, au fost construite piaţete şi reabilitate cele deja existente. De asemenea, pentru realizarea infrastructurii stradale a

fost folosită piatra cubică scoasă în urma reabilitării bulevardelor Aviatorilor şi Constantin Prezan. „Schimbarea la faţă“ a faţadelor clădirilor În timpul unei vizite pe şantier efectuate în primăvara anului trecut, Oprescu a precizat că este „mulţumit că după 20 de ani se lucrează într-un ritm normal“. Tocmai fuseseră reabilitate străzile Filitti, Verona, Franceză şi Piaţa Sfântul Dumitru, iar lucrările au continuat într-un ritm alert. Edilul-şef a afirmat şi că Primăria Capitalei va începe reabilitarea

faţadelor clădirilor din Centrul Vechi ce aparţin instituţiei. „Vom avea discuţii şi cu marile concerne, ca fiecare să adopte câte o casă căreia să-i refacă faţada. Mă refer la casele cu parter şi un etaj, iar pe cele mai înalte o să începem să le consolidăm. Este vorba despre parteneriate în sistem public-privat care presupun o concesiune temporară şi aici mă refer la clădirile cu spaţii comerciale la parter. Deja cu unii dintre administratorii de magazine am căzut de acord să-şi refacă faţadele chiar dacă nu sunt proprietari“, declara edilul-şef în timp ce verifica stadiul lucrărilor în Centrul Istoric.

Vom avea şi o megaparcare Primăria Capitalei are în plan realizarea unei megaparcări în zona străzilor N. Tonitza – Franceză – Splaiul Independenţei, ce va avea cinci etaje şi 800 de locuri. La nivelul solului vor putea parca autocarele cu turişti, iar deasupra – celelalte maşini, accesul făcându-se cu ajutorul unei platforme-lift.

www.ringincentrulvechi.ro

INTERVIU

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

„

PAG.

0 9

Canaf ar trebui să fie un brand. Trăieşte pentru blues şi, probabil, este cea mai bună voce din blues-ul românesc“ A.G. WEINBERGER

Canaf: „CELEBRI SUNT BALZAC, ZOLA şi toţi băieţii ăştia, eu sunt doar un omuleţ care încearcă să cânte blues cât mai bine“ n Adulat sau contestat, Iulian Canaf este, cu certitudine, un personaj inedit. Pe cât de excentric este pe scenă, pe atât de modest este în viaţa de zi cu zi, iar dialogul cu publicaţia „Centrul Vechi“ a fost acceptat imediat de bluesmanul originar din Iaşi. Traian Racu traian.racu@ziarulring.ro

În 1999, la 26 de ani, Iulian Canaf era un necunoscut care păşea într-un club de la parterul unui cinematograf ieşean dezafectat şi urca pe scenă pentru prima dată, la invitaţia unor prieteni care cântau blues. În 2012, acelaşi om a devenit cunoscut în toată ţara, după concursul „Vocea României“ unde, deşi nu a triumfat, a câştigat milioane de fani. Iulian, cum a început noul an pentru tine? În forţă (zâmbeşte). De revelion am cântat pentru ieşeni în faţa Palatului Culturii, imediat după Anul Nou am concertat într-un club din Iaşi, apoi de Bobotează am lansat aplicaţia „Canaf“ pentru utilizatorii de iPhone şi iPad. Deci nu prea am stat degeaba. Viaţa ta s-a schimbat după „Vocea României“? Din punctul meu de vedere, nu prea. Eu duc aceeaşi viaţă liniştită în Iaşiul meu drag, alături de soţia şi fiii mei, dar şi alături de prietenii dragi. S-a schimbat totuşi ceva, aş fi ipocrit să nu recunosc: am devenit mult mai cunoscut. În Iaşi mă opresc oamenii pe stradă şi mă felicită pentru prestaţia de la „Vocea României“. Mulţi

spun că s-au mândrit cu mine şi asta, sincer, mă copleşeşte. M-au interpelat şi oameni din Bucureşti, când am venit la recitaluri. Au fost minunaţi şi m-au făcut să mă simt în Capitală ca acasă. Eşti conştient că ai devenit celebru? Că ai deja foarte mulţi fani? Ei, hai. Celebri sunt Balzac, Zola, Voltaire, Michelangelo şi toţi băieţii ăştia. Eu sunt doar un omuleţ din Iaşi care încearcă să cânte blues cât mai bine. Nu-mi doresc decât să fiu tot mai bun în ceea ce fac. Fanilor le mulţumesc pentru că există şi pentru că iubesc bluesul. Lăutăria nu l-a atras S-au înmulţit concertele pe care le susţii împreună cu trupa ta, Canaf Excentric Band, acum, după „Vocea României“? Oarecum. Acum am avantajul că am devenit mult mai cunoscut şi au început să vină solicitările. Dar, staţi liniştiţi, nu am agenda plină (râde). Erai implicat şi într-un proiect de muzică house... Da, dar acum vreau să renunţ. O făceam şi fiindcă era cât de cât avantajos financiar, în condiţiile în care concertele cu Excentric erau destul

Fanul lui Denzel Washington Cum decurge o zi normală din viaţa ta? Începe destul de devreme, pentru că ăla micu’ ne dă deşteptarea, şi mie, şi soţiei. În rest, repetiţii, concerte şi viaţă de familie. Nimic ieşit din comun.

Din cea mai «mare» sumă de bani câştigată până acum din muzică mi-am permis să beau un pahar de coniac fin, să pufăi un trabuc cubanez şi să admir o măslină într-un pahar de Martini. Atât.“

Ai... vicii? Oho. Fumez, pun gura şi pe băutură uneori şi mănânc destul de puţin. Îmi place mult mâncarea pe care o gătesc eu.

de puţine. La blues nu prea se îngrămădea lumea, în cluburi era însă plin. Acum am ocazia să mă dedic în exclusivitate pasiunii mele, bluesul. Vorba cântecului lui B.B. King: „Everyday I Have the Blues“. Just the blues! Ţinând cont că ai origini rome, cum de nu ai fost atras de muzica lăutărească, ci de acest gen atât de puţin promovat la noi? Nu ştiu. Aşa am fost eu construit. Asta am simţit, asta mi-a plăcut. M-am îndrăgostit de genul ăsta de la prima casetă cu Weinberger pe care am ascultat-o. Apropo de lăutărie, am cântat în semifinala de la „Vocea României“ piesa „Sunt vagabondul vieţii mele“. Nu ştiu cât de bine mi s-a potrivit, dar cert este că mi-a făcut o mare plăcere să cânt în memoria imensului Gheorghe Dinică,

Alte pasiuni, în afară de blues? Îmi plac cărţile, scriitorii, dar şi filmele. Mi-au rămas în memorie pelicule memorabile, pe care le-aş revedea oricând cu plăcere: „Zbor deasupra unui cuib de cuci“, „Bird“, „The Cincinnati Kid“, „Cel mai iubit dintre pământeni“. Şi, să nu uit, am şi un actor preferat: Denzel.

mai ales că lângă mine era cel mai bun acordeonist de pe planetă, Johnny the Wonderful. (Ionică Minune – n.r.) Eliade, Cioran, Barbu, marii români Ai intrat, uşor-uşor, în lumea mondenă a României. Legat de oamenii pe care îi tot

vezi pe la televizor, personalităţi sau doar personaje, care ţi se pare un model, un exemplu de viaţă? Sunt mulţi oameni demni de apreciere, de consideraţie. Am apreciat mereu marii români, aceia ar trebui să fie, de fapt, modele pentru noi toţi. Ei sunt adevăratele exemple

pentru mine, dar, din păcate, nu mai sunt printre noi: Eliade, Cioran, Eugen Barbu, Ionesco, Eminescu, Enescu şi lista poate continua. Dar exemple de „Aşa Nu!“? Nu ştiu ce să răspund la întrebarea asta. Mai bine am fi noi toţi mai cumsecade.

PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro

PAG.

1 0

ISTORIC

„

A doua sub raportul numeric, după mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, vine mahalaua vecină, a Sfântului Gheorghe Nou, din jurul ctitoriei brâncoveneşti.“ CONSTANTIN C. GIURESCU

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PASAJUL LATIN (Sfântu Gheorghe-Lipscani) VA FI DESCHIS duminică n Unul dintre cele mai importante pasaje pietonale subterane din Capitală, „Pasajul pietonal Lipscani – Pasajul Latin“, a fost refăcut în totalitate şi, duminică, va fi redat bucureștenilor. Gelu Diaconu & Bogdan Cotigă eveniment@ziarulring.ro

Proiectul a presupus transformarea în totalitate a pasajului. Un element inedit constă în faptul că pe unul dintre pereţi s-au aplicat fresce ce ilustrează momente istorice din perioada formării poporului român. Pasajul, care are un sistem de iluminare artistică, va încânta privirile şi va pune în valoare noua faţă a acestui obiectiv turistic al Capitalei. Construit în anii '70 Istoria locului situat între Biserica „Sf. Gheorghe Nou“ şi capătul dinspre bulevardul Brătianu al străzii Lipscani se pierde undeva prin secolul al XV-lea. Cunoscut multă vreme sub denumirea Piaţa Sf. Gheorghe şi aflat la confluenţa celor două axe ale oraşului, fapt pentru care este ştiut drept Kilometrul Zero al Capitalei, acest loc a devenit popular şi datorită pasajului pietonal construit aici în anii ’70. Pasajul Latin sau Lipscani, cum mai este cunoscut, a fost supus recent unor lucrări ample de recondiţionare şi urmează să fie redat publicului duminica aceasta. Săpăturile arheologice efectuate în perioada sfârşitului anilor ’60 şi începutului anilor ’70, când în porţiunea dintre Universitate şi Piaţa Unirii erau în curs de desfăşurare mai multe lucrări de construcţii (atunci au apărut, rând pe rând, Hotelul Intercontinental, Teatrul Naţional, Pasajul Universităţii, Magazinul Cocor şi Magazinul Unirea), au scos la iveală vestigii extrem de preţioase în zona Pieţii Sf.

Gheorghe. „Muzeul Municipiului Bucureşti a supravegheat lucrările de la Pasajul Sf. Gheorghe din acea perioadă. Au fost descoperite mai multe locuinţe în zonă datând din sec XV-XVI“, ne-a relatat arheologul Gheorghe Mănucu-Adameşteanu. Două cimitire descoperite în zona pasajului Pe lângă locuinţe au mai fost descoperite şi două lăcaşe de cult, în jurul cărora, conform obiceiului vremii, au existat cimitire. „Acest cartier, această enorie - pentru că la început erau enorii, până în sec. al XVI-lea - avea şi o biserică, în jurul căreia erau morminte. Deci s-au descoperit mai multe locuinţe şi s-au găsit şi morminte într-un cimitir. De fapt, aici în zonă au fost două cimitire: unul chiar lângă pasaj, în care s-au găsit morminte cu ritual de secol XV, iar al doilea la altă biserică, vizavi la Sf. Gheorghe, unde au fost găsite monede de la jumătatea sec. al XVlea. A fost numită Sf. Gheorghe Nou deoarece Brâncoveanu a refăcut biserica într-una nouă şi frumoasă, care există şi în ziua de azi. Prima biserică a fost cu fundaţie de bolovani de râu, la jumătatea sec. XV. Au fost descoperite acolo

De fapt, aici este nucleul vechi al oraşului, aici şi vizavi, la Sf. Gheorghe. Este cartierul meşteşugăresc care deservea Curtea Domnească.“ GHEORGHE MĂNUCUADAMEŞTEANU

Bucureștii la începutul secolului XX. Biserica Sf. Gheorghe Nou, vedere dinspre Lipscani

www.ringincentrulvechi.ro

ADIO BAZAR. „Schimbarea la față“ a pasajului Latin este spectaculoasă.

Lupoaica, revenită acum doi ani la locul iniţial

morminte datate la 1451, după monedele găsite“, a continuat dl Mănucu-Adameşteanu. Vestigii rămase de la meşterii fierari Descoperirile arheologice din această zonă au relevat importanţa ei şi prin prisma ocupaţiei oamenilor care au locuit aici. „În jurul lăcaşului s-au găsit locuinţe ale meşterilor fierari în special. De fapt, i se spunea, până prin sec. al XVII-lea, mahalaua unde se «hrânge fierul», adică unde se îndoaie fierul. S-au găsit cuptoare de prelucrare a metalului în curtea Spitalului Colţea şi chiar la Biserica „Sf. Gheorghe“. Revenind la zona pasajului, aici s-au găsit urmele podului de lemn, pentru că strada Lipscani mergea până aproape de bulevard. Toată zona a fost distrusă de Sinan Paşa, în 1595, când s-a restras şi când a incendiat Bucureştiul“, ne-a spus dl Adameşteanu. Locuinţe incendiate, datate după monede... maghiare Au fost efectuate săpături în zona Lipscani şi recent, în 2008, prilej cu care au fost găsite, din nou, dovezi care plasează începuturile

existenţei acestei zone în secolele XV şi XVI. „În săpăturile pe care le-am făcut în 2008 pe Lipscani 90A am găsit din nou locuinţe incendiate pe care le-am putut data cu monede maghiare. Şi atunci am putut preciza că acest fel de distrugere, care a fost surprins şi aici, datează de la sfârşitul sec. al XVI-lea, din timpul lui Sinan Paşa, care a distrus de fapt şi Biserica Doamnei. După aceea, oraşul s-a extins. De la 1558 avem şi numele străzii, Uliţa Mare, care după aceea s-a numit Lipscani în sec. al XVIII-lea, deoarece mărfurile erau aduse de la Leipzig, adică Lipsca, şi a căpătat numele de Lipscani“, a încheiat dl Adameşteanu.

Un simbol al locului, care a şi dat, vremelnic, numele pieţei, este monumentul Lupoaicei Capitoline. Acesta ne-a fost dăruit în 1906 de Primăria Romei, cu ocazia Expoziţiei Naţionale care a avut loc în Parcul Carol I cu ocazia împlinirii a patru decenii de domnie a regelui Carol I. Primul amplasament a fost Palatul Artelor din cadrul Expoziţiei Naţionale, acolo unde a putut fi admirată de vizitatori până în 1908, când a fost mutată pentru prima dată în Piaţa Sf. Gheorghe din centrul Capitalei. Aici, în locul redenumit Piaţa Roma, Lupoaica a stat până în 1931, când a fost mutată în Dealul Patriarhiei. Monumentul s-a întors la locul ei iniţial în 2010, atunci când primarul general Sorin Oprescu, în urma unei discuţii cu ambasadorul Italiei, a decis revenirea Lupoaicei în fosta Piaţă Sf. Gheorghe.

KNOW HOW NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG.

n Anul în care tocmai am intrat va aduce lansări importante pe piaţa smartphone-urilor. Cele mai aşteptate apariţii sunt Samsung Galaxy SIII, iPhone 5 şi Nokia Lumia 900.

Alexandru Manea alexandru.manea@ziarulring.ro

În cadrul Consumer Electronics Show (CES) 2012 de la Las Vegas, ce s-a încheiat zilele trecute, producătorul finlandez Nokia şi-a prezentat noul smartphone, Lumia 900. Chiar dacă şi-a reconsolidat o parte din imagine odată cu lansarea Windows Phone 7 şi a modelului Lumia 800, experţii consideră că Lumia

900 reprezintă ultima şansă a finlandezilor de a rămâne competitivi pe segmentul smartphone-urilor. Noul terminal Nokia dispune de un display de 4,3 inch Clearblack AMOLED cu o rezoluţie de 800x480px, asemănător modelului anterior. Totodată, Lumia 900 este dotat cu un procesor de 1,4

Sony, fără Ericsson Producătorul japonez a prezentat, zilele trecute, la târgul de tehnologie CES (Consumer Electronics Show) 2012 din Las Vegas, primul telefon Sony, după ce în octombrie 2011 japonezii au anunţat achiziţia pachetului de acţiuni Ericsson, din cadrul firmei Sony-Ericsson. Sony Xperia S va beneficia de un display de 4,3 inci, procesor dualcore de 1,5GHz, cameră foto de 12MP şi o memorie internă de 32GB. Smartphone-ul va fi disponibil la nivel global din primul trimestru al acestui an.

GHz, memorie de 512 MB şi capacitate de stocare de până la 16GB. Presiune mare pe SIII În acest an, o presiune mare se regăseşte şi pe umerii celor de la Samsung. După ce Galaxy SII a fost desemnat în 2011 drept „telefonul anului”, aşteptările

publicului pentru Galaxy SIII au crescut simţitor. Pe foaie, sud-coreenii se pare că au reuşit chiar să le întreacă. Samsung Galaxy SIII va avea un ecran de 4,6 inch AMOLED Plus HD, cu o rezoluţie 720p şi va prezenta imagini în 3D. Totodată, telefonul va beneficia

1 1

de mii de noi produse IT&C au fost prezentate în cadrul Consumer Electronics Show 2012, ce s-a desfăşurat zilele trecute la Las Vegas.

Galaxy Skin, telefonul viitorului

de un procesor quad-core, 2GB memorie RAM şi o cameră foto de 12 MP. Data de lansare a noului Samsung nu a fost încă anunţată, însă pe internet au apărut zvonuri conform cărora Galaxy SIII ar putea ajunge pe piaţă în al doilea trimestru al anului. iPhone, lansare decisivă Aşa cum ne-au obişnuit la modelele anterioare, cei de la Apple păstrează secrete specificaţiile tehnice ale noului iPhone 5, ce va fi lansat abia în această toamnă. Totuşi, potrivit zvonurilor, noul smartphone ar putea avea, precum Galaxy SIII, un procesor quad-core. Totodată, acesta ar putea beneficia de un design diferit faţă de cel al iPhone 4S. Telefonul ar urma să aibă în lateral o ramă din cauciuc sau plastic, material similar celui folosit pentru husele protectoare produse de

Tot în acest an, producătorul sudcoreean Samsung urmează să lanseze modelul Galaxy Skin, primul telefon mobil flexibil. Terminalul este dotat cu un ecran special AMOLED, cu o grosime de doar 0,3 mm, ce va avea o diagonală de 4 inci şi o rezoluţie de 800×480 pixeli. Conform datelor tehnice făcute publice la sfârşitul anului trecut, telefonul va avea un procesor de 1,2 GHZ, 1 Gb RAM, cameră foto de 5MP capabilă să filmeze HD, camera frontală, Bluetooth şi USB 2.0.

Apple, ce va proteja noul sistem de antenă poziţionat de jur împrejurul telefonului. De asemenea, spatele din aluminiu va fi similar cu cel al unui iPad 2, iar ecranul ar putea avea o dimensiune de circa 4 inci. Noul telefon, susţin experţii din domeniu,

va fi crucial pentru viitorul Apple. După eşecul înregistrat cu 4S, susţin aceştia, producătorul american este obligat să vină cu un terminal performant şi fără probleme, pentru a nu rămâne în urma competitorilor.

BlackBerry şi HTC, modele noi Nici BlackBerry nu este într-o situaţie prea roz anul acesta. Dacă telefoanele celor de la RIM erau pe val în urmă cu doi-trei ani, canadienii vor miza pe modelul London şi pe noul sistem de operare BlackBerry 10. Tot la CES, taiwanezii de la HTC şi-au lansat smartphone-ul Titan II cu sistem de operare Windows

Phone. Telefonul dispune de un procesor de 1,5 GHz şi un display de 4,7 inch, cu o rezoluţie de 800x480px. Totodată, el are o impresionantă cameră foto, de 16MP, cu autofocus şi dual led flash, stabilizator de imagine şi funcţie facedetection. Titan II este capabil să stocheze imagini la rezoluţii de peste 4000px.

www.ringincentrulvechi.ro

PUBLICITATE

PAG.

1 2

CULINAR

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

CONSUM DECI EXIST

Viorel Copolovici

RESPECT PENTRU BUCăTARI! Dacă tot suntem încă în ianuarie, luna în care toată lumea călăreşte liste de rezoluţii şi recomandări pentru anul ce începe, îmi permit să vă adresez şi eu o rugăminte. M-aş bucura ca rândurile de mai jos să vă îndemne cel puţin să reflectaţi un pic la subiect dacă nu vor reuşi să vă modifice măcar sensibil concepţiile şi comportamentul. Refuz să pricep şi să accept amestecul de condescendenţă şi aerul de superioritate pe care clientul cu pretenţii îl manifestă faţă de instituţia bucătăriei şi faţă de bucătar cu precădere. El însuşi de multe ori veleitar la el acasă ori în vizită la prieteni, tipul de client la care mă refer aici clasează bucătarul profesionist foarte aproape de tagma necalificaţilor, de categoria cărătorilor cu spinarea şi, în general, a celor care sunt nevoiţi să-şi câştige existenţa prin muncă fizică. Departe de mine intenţia de a-i desconsidera pe aceştia din urmă, dar realitatea ne obligă să facem o distincţie clară. Bucătarul profesionist este un specialist ca oricare altul, deţinător al teoriilor şi practicilor unei meserii ca oricare alta. Poate doar o profesie cu efecte mai concrete, mai palpabile, mai utile şi mai mari generatoare de satisfacţie decât altele. De la înălţimea treptei sociale pe care o ocupă conjunctural sau pe merit, medicul sau conferenţiarul (să zicem) privesc adesea către bucătar aşa cum priveşti către slugă sau cerşetor. Desigur, toate acestea sunt dictate în primul rând de nivelul de educaţie al fiecăruia, cel ce nu ţine cont nici de studii, nici de cărţi citite şi nici de cifrele contului din bancă. Dar simt eu că e bine să vă aduc aminte că un procent considerabil din activitatea unui bucătar profesionist este fructul activităţii lui intelectuale. Şi dacă nu are în buzunar certificatul echivalenţei unor studii superioare, aici suntem nevoiţi, din păcate, să dăm vina pe lipsa unor astfel de resurse în sistemul românesc de perfecţionare culinară. Un bucătar gândeşte şi măsoară, controlează timpul şi deţine soluţii pentru a-l eficientiza. Are putere de decizie asupra calităţii resurselor şi de multe ori coordonează oameni. Întâmpină adesea situaţii-limită pe care este obligat să le rezolve. Când timpul sau situaţia îi permite, poate fi creativ şi inventiv, poate optimiza activităţi şi poate avea iniţiative de natură strategică. Îşi cultivă îndemânarea nativă sau munceşte pentru a o dobândi. Este foarte des pus în faţa unor situaţii şi cerinţe noi, este obligat să înţeleagă şi să se conformeze dorinţelor beneficiarului final. Toate astea, de cele mai multe ori în condiţii de stres, de consum fizic, de presiune permanentă a timpului şi a standardelor pe care trebuie să le respecte. Asta dacă vorbim despre un profesionist, nu despre un impostor ajuns în bucătărie doar pentru că e locul în care, cu siguranţă, nu va muri niciodată de foame. Că impostori găsim şi cu stetoscopul de gât, şi cu ciocănelul de instanţă în mână, şi cu degetele pe tastatură.

ani au trecut de când prezentatoarea TV a devenit „raw vegan“.

Despre vegetarianismul raw, cu OLIVIA STEER n Prezentatoarea Acasă TV a ales pentru ea şi familia ei un stil de viaţă ce poate părea extrem pentru mulţi dintre români: vegetarianismul crud (sau raw). Olivia vorbeşte în „Centrul Vechi“ despre beneficiile unei astfel de alimentaţii.

Trecerea de la omnivorism la vegetarianism am făcut-o uşor, căci organismul meu nu a tolerat niciodată carnea.“ OLIVIA STEER

Marian Eana marian.eana@ziarulring.ro

Olivia Steer, revenită pe micile ecrane cu emisiunea „Doamne de poveste“, a devenit una dintre cele mai cunoscute susţinătoare ale vegetarianismului crud, ce se bazează pe consumul alimentelor de natură vegetală fără ca acestea să fie prelucrate termic sau încălzite la temperaturi mai mari de 45°C. Olivia şi soţul ei, Andi Moisescu, au fost criticaţi pentru privarea celor doi copii în creştere de o alimentaţie completă. Olivia se declară însă pe deplin mulţumită de alegerea făcută şi promovează acum beneficiile acestui stil de viaţă şi pe blogul ei, oliviasteer.ro.

Recomandarea tuturor naturopaţilor e în sensul unei treceri foarte lente, pentru că altfel organismul suferă un şoc de adaptare, la fel de toxic ca orice stres. În plus, o trecere bruscă la vegetarianism ar duce la o detoxifiere accelerată, care se poate însoţi de diverse „crize de vindecare“, mascate sub forma unor erupţii pe piele, stări de rău sau chiar agravarea unor afecţiuni mai vechi. Lipsa cărnii nu afectează organismul Crezi că ne putem lipsi total de carne? Vegetarianismul corect înţeles şi practicat e demonstrat ştiinţific, acoperă tot necesarul proteic al organismului. Chiar şi Doctor Spock, cel mai mare pediatru al tuturor timpurilor, susţine teza vegetarianismului la copii, cei care dintre toţi au nevoie de cele mai multe proteine.

Cum ai luat decizia de a deveni vegetariană? Când sora mea s-a îmbolnăvit de cancer, am început să caut informaţii în diverse cărţi, ca să înţeleg de ce un om face cancer şi dacă, într-adevăr, cancerul nu alege, cum se spune. Am aflat din diverse cărţi că un om se îmbolnăveşte de cancer întâi de toate din cauza alimentaţiei greşite. Am înţeles destul de greu la început, căci prejudecăţile pe care le aveam nu mă lăsau să deschid ochii, că alimentaţia greşită înseamnă în primul rând consumul de carne, pentru care nu suntem făcuţi. O proporţie mică este ocupată de legumele fierte la aburi Când alegi „raw“, înseamnă că nu mănânci niciodată alimente gătite? În opinia mea, crudivorismul este ideal. Dar nu-i găsesc, din

păcate, aplicabilitate de 100% în România. Cred că proteinele din fasole, năut, linte, carbohidraţii din mei, hrişcă, orez, porumb sunt la fel de importanţi atunci când clima în care trăieşti nu te răsfaţă doar cu fructe exotice şi alge marine. Aşa că practic un

crudivorism aplicat la condiţiile pe care le găsesc aici, acasă. Crud în proporţie de 80%-90% şi fiert la aburi, 10-20%. Cum se poate adapta un consumator de carne la stilul de viaţă ,,raw“?

„Nu mănânc după ora 20“ Ce sfaturi ai pentru noi? Din punctul meu de vedere, cea mai bună sursă de hrană rămâne piaţa. Iarna aleg rădăcinoase româneşti, ca morcovi, sfeclă, ţelină, păstârnac, dar şi nuci, mere şi pere de Voineşti. Conopida şi varza crude, ambele cu puternice proprietăţi anticancerigene, nu lipsesc în nicio săptămână din meniul familiei. Nu iau ultima mea masă mai târziu de ora 8.00 seara, iar înainte de culcare beau mereu o cană cu ceai de plante medicinale.

www.ringincentrulvechi.ro

De ce sunt excluse lactatele din alimentaţia ta? Lactatele sunt mari formatoare de mucus. Mucus ce va fi eliminat din vreme de organism prin tuse, expectoraţii şi mucozităţi ce se scurg din nas, sau „răceală“. În plus, mucusul este acid, mediu prielnic pentru toţi viruşii, microbii şi bacteriile. Şi, foarte important, în încercarea de a neutraliza aciditatea mucusului, organismul va recurge la o bază (după cum învăţam la chimie), iar cea mai mare sursă de baze din organism e calciul din oase şi dinţi. Lactatele sunt răspunzătoare de osteoporoză, carii şi dezvoltare defectuoasă a scheletului şi craniului la copii.

FILM

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG. PAG.

este ratingul acordat de spectatori filmului „The Muppets“ pe reputatul site de profil IMDb.com.

1 3

Muppets Reloaded n „Centrul Vechi“ vă propune un melanj de zâmbete şi căldură într-un weekend răcoros de ianuarie. Este vorba despre o reîntâlnire cu cea mai amuzantă familie de păpuşi din istorie în filmul „Păpuşile Muppets“. Traian Racu traian.racu@ziarulring.ro

Noua aventură începe cu Walter şi Gary, doi fani împătimiţi ai păpuşilor Muppets, care pleacă în vacanţă în Los Angeles, iar călătoria lor include şi o vizită la studiourile în care s-au făcut cunoscuţi idolii lor. Atunci când află că un magnat al petrolului (Tex Richman) vrea să demoleze vechiul teatru, Walter şi Gary îl caută pe Kermit. La insistenţele lor, simpaticul broscoi reuneşte familia pentru un nou spectacol care să salveze teatrul în care au dat cele mai bune reprezentaţii din cariera lor. Miss Piggy se lasă cel mai greu convinsă, deoarece în acel moment era jurnalist de modă pentru supraponderali la revista „Vogue“ din Paris şi îi era mai greu să renunţe la viaţa ei pentru a lucra alături de vechii ei prieteni. O istorie de aproape 60 de ani Păpuşile Muppets au fost create în 1954-

1955 de către păpuşarul Jim Henson, cunoscut şi pentru serialul „The Sesame Street“. Personajele Kermit the Frog, Miss Piggy, Animal, Fozzie şi Gonzo sunt astăzi la fel de populare ca atunci când s-au născut. Umorul, cântecul şi voia bună pe care le aduc pe micul ecran sunt potrivite pentru oamenii de toate vârstele, după cum a declarat David Hoberman, producătorul filmului „The Muppets“.

Titlu original: „The Muppets“ Regia: James Bobin Distribuţie: Jason Segel, Amy Adams, Chris Cooper Gen: comedie, familie, muzical Rating „ring“: ««««¶ Rulează la: Hollywood Multiplex, Cinema City Cotroceni, Cityplex, Movieplex Plaza Romania, The Light Cinema, CinemaPRO

PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro

PAG.

1 4

CAPITALA VERDE

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

de mii de arbori şi arbuşti din judeţele Dâmboviţa şi Gorj au fost aduşi pentru a fi sădiţi în Cişmigiu.

Cişmigiu, poarta spre paradisul pierdut n Blocuri cenuşii, înălţate pe ruinele vechiului târg, cartiere muncitoreşti, câini vagabonzi, mizerie, iată câteva dintre caracteristicile unui oraş care uneori pare pierdut pe calea decadenţei şi a nepăsării. Totuşi, Bucureştii anului 2012 oferă şi imagini contrastante, zone unde locuitorii cetăţii pot beneficia de momente de relaxare şi de uitare de sine. „Centrul Vechi“ vă propune să aflaţi povestea uneia dintre cele mai îndrăgite grădini publice ale oraşului. Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Istoria Cişmigiului pare pierdută în interstiţiile istoriei. Povestea începe undeva pe la începutul secolului al XVII-lea, când locul supranumit „lacul lui Dura neguţătorul“ era frecventat de pescari, apele fiind bogate în peşte. O parte din parcul de astăzi era acoperită cu viţăde-vie, plantată acolo deoarece avea sursa de apă foarte aproape. Lacul, format din izvoarele ce curgeau mai ales dinspre actualul bulevard Ştirbei Vodă, a fost menţionat încă de pe vremea domnitorului Matei Basarab. Mai tâziu, din cauză că locul devenise o sursă de infecţie, s-a pus problema asanării şi igienizării. Povestea „marelui cişmigiu“ În 1779, domnitorul de atunci, Alexandru Ipsilanti, a dispus construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima s-a ridicat pe locul unde astăzi se află intrarea în Cişmigiu dinspre Ştirbei Vodă. În apropiere de această cişmea şi-a făcut casă şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, Dumitru Siulgi-basa, care era supranumit „marele cişmigiu“ (cişmigiu, în limba turcă, însemna „şef al serviciului apelor“ – n.r.). Cu timpul, denumirea „lacul lui Dura neguţătorul“ dispare din folclorul urban şi apare cea a „Cişmigiului“. Din cauza inundaţiilor frecvente - nivelul apelor Cişmigiului creştea până la Cercul Militar de

astăzi –, generalul Pavel Kiseleff a dispus, în 1830, secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Odiseea Cişmigiului Hotărârea generalului Kiseleff a fost agreată de domnitorul Gheorghe Bibescu, care a considerat iniţiativa ca făcând parte dintr-un plan mai amplu de lucrări publice. Un pas important a fost făcut la 27 februarie 1845, când locul pe care se află astăzi Cişmigiul a trecut în proprietatea Sfatului Orăşenesc printr-un decret semnat de prinţul Bibescu. În 1843, acesta chemase din Germania doi experţi în horticultură: arhitectul peisagist Wilhelm Friedrich Carl Meyer şi asistentul său, Franz Horer. Aceştia au venit la Bucureşti, prima lor sarcină fiind aceea de a crea aranjamentele florale pe ambele părţi ale Şoselei Kiseleff. Ulterior, au fost implicaţi în planurile de amenajare a Grădinii Cişmigiului, care a fost, finalmente, inaugurată pe 23 septembrie 1847. Istoria continuă Wilhelm Meyer a fost numit administratorul parcului în 1848, în această calitate arhitectul continuând munca de dezvoltare. În acelaşi an, noul domnitor Barbu Ştirbei a hotărât să se sape un heleşteu şi să se facă un canal de legătură cu Dâmboviţa. În 1852 s-a realizat pentru prima dată împrejmuirea cu „uluci“ şi s-au

www.ringincentrulvechi.ro

Aici fu o baltă mare, un loc umed, mocirlos, sălbatec din natură, necurat, nesănătos, însă arta poate multe şi ea făcu un paradisu, cum la mulţi dintre ipochimeni nici că le trecea prin visu.“ NICOLAE T. ORĂŞANU, poet, publicist şi memorialist român

montat 100 de „canapele“ sau „laviţe“ fără rezemătoare, „din lemn de stejar şi lungi de un stânjen“. Meyer a redesenat peluzele, a făcut o fântână arteziană şi un chioşc pentru orchestră, dar a propus şi aducerea de „gondole“ pentru plimbarea pe lac a vizitatorilor. Mai târziu, în 1882, Grădina Cişmigiu a fost dotată cu iluminat electric. După moartea lui Wilhelm Meyer, administraţia Grădinii Cişmigiu a fost preluată, succesiv, de Ulrich Hoffman, Wilhelm Knechtel şi Friedrich Rebhuhn, ultimul fiind cel care a dat parcului actuala înfăţişare.

162

SPECIAL

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

PAG. PAG.

1 5

de ani se împlinesc, pe 15 ianuarie, de la naşterea lui Mihai Eminescu.

Pe urmele OMULUI Eminescu n Indiferent la idiosincraziile unora, iubitorul de poezie se întoarce, invariabil, atunci când vine vorba despre literatură autentică, la Eminescu. Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Transformat în ultima vreme într-o efigie în faţa căreia curg, an de an, cu ocazia zilei sale de naştere, discursuri ditirambice, poetul pare dintr-odată singur în tot acest cor de lăudători. Omul Eminescu, redus la dimensiunea unui portret cu chip angelic, devenit simbol al „ge-

niului pustiu“, abia dacă mai poate fi întrevăzut. „Centrul Vechi“ vă propune o reabilitare a conceptului „Eminescu – omul“ şi o smulgere din tentaţia de a duce mai departe prodigioasa tradiţie laudativ-pompoasă din ultimii ani.

Când rosteşti numele lui Eminescu, automat gândul te duce la poezie, lirism, visare, plutire în zone diafane, sau, dimpotrivă, tunet lingvistic, imprecaţie, forţă, aşa cum găsim, de pildă, în „Scrisori“. Într-un cuvânt, Eminescu a devenit sinonim cu expresia lirică şi, din motive care ţin mai degrabă de un anumit debuşeu critic cu pa-

naş, latura umană a poetului a fost întru câtva uitată. Şi totuşi, Eminescu a fost un om. Nu unul obişnuit, cu siguranţă, dar totuşi un om. Un om cu nelinişti, cu bucurii, cu tristeţi, cu dezamăgiri, cu singurătăţi patetice sau cu nebunii bahice întâmplate în companii pestriţe. Omul Eminescu a iubit, a urât, a îndrăgit sau dispreţuit ca oricare

alt om. Paşii lui prin Bucureşti sunt, de altfel, convingători în acest sens.

spirit. Înainte de aventura citadină bucureşteană, Eminescu îi spusese lui Ioan Slavici că se simte din ce în ce mai însingurat şi că Iaşii i-au devenit „nesuferiţi“. Către sfârşitul lui octombrie acceptă invitaţia ziarului „Timpul“ şi vine, aşadar, la Bucureşti.

„Iaşii mi-au devenit nesuferiţi“ Un prim loc în care găsim o urmă a lui Eminescu este fostul Palat Filipescu. De altfel, pe zidul exterior al clădirii există o placă memorială Umbra poetului pe care se află scris, cu în cârciuma „La Iordache“ Judecând după placa memorială de pe zidul fostului Palat Filipescu, Eminescu a fost zi de zi prin aceste locuri. Este greu de închipuit că scriitorul a privit Bucureştiul – cu toate tentaţiile lui – numai din unghiul de vedere al unui poet. Ni-l putem imagina pe omul Eminescu trecând pe lângă prăvăliile de pe Lipscani, admirând sau dispreţuind vitrinele prin care se întrevedea activitatea febrilă a negustorilor, sau intrând în rigurozitate de dicţionar, vreo cârciumă modestă următorul text: „În pentru masa de prânz. această casă, poetul Mi- De altfel, un alt loc unde hai Eminescu a lucrat ca Eminescu a locuit a fost redactor la ziarul «Tim- Hotelul Universal de pe pul» între anii 1877- Covaci, acolo unde poe1879“. Întâmplător sau tul şi-a găsit adăpost înnu, 1877 este anul când tre anii 1880-1881. Pe Eminescu a venit în Bucureşti. Împrejurările sosirii poetului în capitala regatului sunt destul de semnificative dacă e să privim la starea sa de

Covaci erau, la vremea respectivă, birtul lui Vasile Ionescu, de la numărul 8, sau localul „La Iordache“, unde, pesemne, poetul a intrat de nenumărate ori. Geniu pustiu suferind de psihoză maniaco-depresivă Mai departe, mergând prin Bucureşti,

descoperim o altă placă memorială pe zidul unui bloc din Piaţa Romană, acolo unde odinioară era casa lui Ioan Slavici şi unde, în 1883, scriitorul l-a găzduit pe Eminescu. La începutul acelui an, poetul fusese internat pentru o scurtă perioadă. De altfel, 1883 a fost un an plin de încercări pentru Eminescu. În vară, poetul a dat

Acest supliment este realizat de ziarul

ring

Tipografia ring print Bucureşti telefon: 0721.291.187

semne evidente de depresie, fiind din nou internat pe 28 iunie în sanatoriul doctorului Şuţu, cu diagnosticul „psihoză maniaco-depresivă“. Spre sfârşitul anului, în octombrie, Eminescu va fi trimis la Viena şi internat în Sanatoriul Ober-Dobling, fiind însoţit de Alexandru Chibici Revneanu, un vechi prieten.

CEL MAI CITIT COTIDIAN LOCAL DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT NR. 1 DIN BUCUREŞTI 162.000 cititori pe ediţie* conform Studiului Naţional de Audienţă ianuarie 2009 ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu. Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486; alina.vilceloiu@ziarulring.ro

www.ringincentrulvechi.ro

PAG.

1 6

UPCOMING

NR. 28 l 13 - 19 IANUARIE 2012

EXPO „Normal de Sarajevo“, la Ceainăria Cărtureşti

lei costă cel mai ieftin bilet la spectacol.

Asistă la „DINEU CU PROşTI“ la TNB

Prima expoziţie din 2012 prezentată de Şcoala de Poetică Fotografică Francisc Mraz din Bucureşti este „Normal de Sarajevo“. După tabăra din Lisabona (2010), a fost organizată tabăra din Sarajevo (2011), cu ocazia căreia 11 fotografi au cutreierat inclusiv zonele adiacente special pentru a reda atmosfera misteriosului oraş. Fotografiile pot fi văzute la Ceainăria Cărtureşti până la sfârşitul lunii. (C.A.)

EXPO „Mit, Ficţiune şi Realitate“, la Muzeul de Geologie Renumitele statuete ale Muzeului Figurinelor de Ceară din SanktPetersburg sunt găzduite până la sfârşitul lunii de Muzeul Naţional de Geologie. Personalităţi şi personaje celebre pot fi regăsite în cadrul ineditei expoziţii. Printre figurile de ceară pot fi regăsiţi Michelangelo, Shakespeare, Leonardo da Vinci, Gioconda, Shrek sau Harry Potter. (C.A.)

TEATRU Se joacă „Lautrec la bordel“

n Dacă vreţi să vă distraţi şi să uitaţi de griji, nu rataţi piesa „Dineu cu proşti“, de la Teatrul Naţional din Capitală. Spectacolul are loc joi seară, de la ora 20.00. Cristina Andrei cristina.andrei@ziarulring.ro

Piesa de teatru este în regia lui Ion Caramitru şi îl are în distribuţie pe maestrul Horaţiu Mălăele. „Dineu cu proşti“ este o comedie ce are ca temă... prostia. Totul pleacă de la ideea năstruşnică de a organiza un dineu la care sunt invitaţi amici intelectuali, snobi şi sarcastici. Ei participă la titlul de „prostul perfect“,

însă fără să aibă habar. Finalul este o lecţie de viaţă ce vă va pune pe gânduri: cine e prostul? Din distribuţie mai fac parte Şerban Ionescu, Medeea Marinescu şi Alexandru Bindea. Filmul, vizionat de nouă milioane de francezi Scenariul este scris de Francis Veber, regizor, dramaturg şi scenarist

francez care a debutat cu comedii de genul farsă în anii ’70. A colaborat cu regizorul Edouard Molinaro, pentru „L’Emmerdeur“ (1973), în care i-am văzut pe Jacques Brel şi Lino Ventura. Cu acelaşi succes se joacă, în acelaşi an, „Le Magnifique“, cu Jean-Paul Belmondo. În 1998 a avut un mare succes internaţional cu „Le diner de cons“/“The Dinner

Game“/“Dineu cu proşti“. Pentru acest film, vizionat de peste nouă milioane de francezi, realizat după comedia scrisă de el în 1993, Veber a fost nominalizat la Premiul César pentru cel mai bun regizor, şi a primit trofeul pentru cel mai bun sce-

nariu. Jacques Villeret (interpretul lui François Pignon) a fost premiat pentru cel mai bun actor, iar Daniel Prévost, cel mai bun actor în rol secundar. Aşadar, nu rataţi o piesă excepţională cu o distribuţie de zile mari.

ARCH ENEMY cântă la Bucureşti

Veniţi să vedeţi un spectacol care aduce în prim-plan viaţa boemă a Parisului de acum două secole. Personaje decadente, dar pline de fior artistic, şi o lume a stabilimentelor rău famate şi a cabaretelor Miltiron şi Moulin Rouge. Piesa poate fi văzută joi seară, de la ora 19.30. (C.A.)

www.ziarulring.ro

Trupa de mettal va concerta pe 18 ianuarie la Arenele Romane. Evenimentul face parte din turneul de promovare a celui mai recent album al formaţiei, „Khaos Legions“. Astfel, după patru ani de pauză discografică, albumul lansat pe 30 mai în Europa şi pe 7 iunie în America a meritat aşteptarea. Fanii vor avea ocazia să asculte live cele mai noi piese semnate Arch Enemy, dar şi melodiile care i-au făcut celebri. Arch

Enemy este o trupă suedeză, înfiinţată în 1996 de fraţii Michael şi Christopher Amott, dar şi-au câştigat renumele abia în 2000, când trupei i s-a alăturat solista Angela Gossow. De-a lungul carierei au lansat opt albume care s-au bucurat de un mare succes în toată lumea. Biletele costă între 85 de lei şi 120 de lei şi pot fi achiziţionate de la librăriile Cărtureşti, Sala Palatului, Arenele Romane şi on-line, pe eventim.ro. (C.A.)