Cinemap, Noiembrie 2020

nr. 11 (114) | Noiembrie 2020

www.cinemap.ro | gratuit

Antidepresive de provenienţă iberică de Ioan Big Afară-i o vreme de toamnă mohorâtă şi n-am chef să ies niciunde. Să fac ce? Să privesc oameni care-şi ascund grijile în spatele măştilor şi să aud sirenele ambulanţelor? Nici în casă nu-i mai bine că tresar la orice zgomot la uşă şi am frisoane crezând că vrea virusu’ să dea buzna peste mine. Nu se mai aude nici bormaşina vecinului căruia i s-a făcut şi lui lehamite de când s-a dat interdicţie la petreceri. Păi DEX-ul zice că a petrece înseamnă “a-şi duce viaţa sau a-şi ocupa timpul, într-un anumit loc, o anumită perioadă”. Deci nouă ni s-a interzis să ne ducem viaţa sau să ne ocupăm timpul. Punct. Ca atare, starea mea de spirit e cenuşie şi n-o să mi-o schimbe duzinile de filme de Crăciun ce au invadat deja din noiembrie platformele de streaming.

ISSN 2393 – 1604 Deprimat în faţa monitorului, apelez la tactica ‘cui pe cui se Publisher: scoate’, combat frica cu frică şi mă bazez pe spanioli să mă Ioan Big alimenteze cu “grozăvii”, mai ales că Amigo, filmul ce a câştigat Redacție: recent la Dracula Film Festival şi e acum pe HBO, e spaniol şi se Delia Mitrache alătură altor producţii iberice cool din spaţiul Mystery-ThrillerGruia Dragomir Horror. Că nu trebuie să vă mai amintesc eu de The Platform, de George Mihalcea Twin Murders: The Silence of the White City sau de trilogia Baztan Horia Ghibuțiu Silvia Traşcă de pe Netflix: The Invisible Guardian, The Legacy of the Bones şi Teodora Bratu Offering to the Storm. Ultimul, din 2020, e cel mai crâncen dintre Publicitate: toate şi se vede că seria de adaptări a cărţilor lui Dolores Redondo Alexandru Popescu, e gândită de co-scenaristul lui [REC]. În general, spaniolii arată alexandru.popescu@kisstv.ro în ultimii ani că îi depăşesc creativ pe italieni şi chiar pe britanici Distribuţie: Daniel Budoi în ce priveşte poveştile adulte sumbre şi disconfortabile... şi nu Director Financiar: Mihaela Oană Grafică & DTP: Claudiu Oană mă refer la alea consumeriste ca The Day of the Lord, în care Director General: excesele vizuale nu le pot ascunde stupiditatea de-a dreptul nonGîlea Marian entertaining. marian.gilea@zilesinopti.ro Luna asta avem parte de două noi miniserii foarte tari, care Facebook: revistacinemap ne vor mai atenua poate sictirul instaurat odată cu lockdownul: The Minions of Midas pe Netflix şi 30 Coins (30 de arginţi) Editor: SC CITY GUIDE MEDIA SRL pe HBO. Prima se bazează pe o istorioară întunecată scrisă de CUI: RO32408505, J8/1612/2013 Jack London în 1901 (o găsiţi pe Wiki), adaptată într-o versiune modernă, în 6 episoade, de multipremiatul Mateo Gil (Mar adentro, Agora) şi este un Crime-Thriller despre o organizaţie misterioasă ce torturează psihologic bogătaşi pe care îi face moral responsabili de omucideri aparent aleatorii. Cât despre 30 de arginţi (8 episoade), premiera acestuia - a mai fost prezentat doar în festivalurile de la Veneţia şi Sitges - reprezintă chiar un eveniment, fiind creaţia cineastului spaniol Álex de la Iglesia, notoriu pentru imaginaţia sa convolută (Perdita Durango, The Oxford Murders). Arginţii sunt cei ai lui Iuda şi pot deveni o armă a Răului mai puternică decât Chivotul Legământului... iată miza unei conspiraţii cu fundament religios dintr-un Mystery-Thriller cu accente Horror ce trimite deopotrivă la El día de la bestia şi la Da Vinci Code. Ei bine, sunt sigur că ambele seriale o să-mi mai alunge din gândurile negre. Dar sigur or să-mi bage altele în loc. nr. 11 (114) | Noiembrie 2020

www.cinemap.ro | gratuit

Noiembrie 2020 | Cinemap | 3

TV & STREAM

HORIA GHIBUȚIU jurnalist

Văzut, plăcut A scăzut ziua, au crescut restricțiile, dar să privim partea plină a paharului: mai mult timp pentru căscat gura acasă la filme și seriale.

„Gambitul Damei” (miniserie, Netflix) Serialul creat de Scott Frank și Allan Scott e, fără doar și poate, hitul toamnei: numărul 1 în nenumărate țări, inclusiv România, pentru povestea captivantă a orfanei care cucerește lumea cu „Gambitul Damei”. L-am văzut cum se văd toate serialele în această perioadă de carantină parțială, adică într-o zi în care nu m-am lăsat până nu l-am terminat. M-au sedus, în ordinea numerelor de pe tricou: acuratețea cu care sunt realizate scenele de șah (singurul aspect non-fictiv al serialului), expresivitatea protagonistei Anya Taylor-Joy, ba și cea a Islei Johnston (Beth Harmon micuță, care nu zâmbește deloc în tot serialul), referințele la numele imense din lumea reală a șahului, costumele, ambianța, practic, cam tot, adică și deznodământul înduioșător. Am citit tot ce am prins în presa americană pe seama acestui serial, dar cea mai succintă caracterizare îi aparține unei prietene și confidente, Mihaela: miniseria e despre puterea minții și dependențe.

„Acasă” (documentar, HBO GO) Filmul regizat de Radu Ciorniciuc. scenariul Lina Vdovîi, director de imagine Mircea Topoleanu și Radu Ciorniciuc, e primul documentar românesc de debut selectat în cursa pentru premiile Academiei Europene de Film. „Acasă” a fost prezentat în premieră internațională la începutul anului, la Sundance Film Festival (Premiul Special al Juriului pentru Imagine în competiția World Cinema Documentary), iar premiera națională a avut loc la TIFF 2020 (Premiul Zilelor Filmului Românesc, secțiunea Lungmetraj). După care a intrat în logica pandemiei, pee 18 septembrie a ajuns pe marile ecrane în aer liber, cine a apucat să-l vadă bine, cine nu, aia e. Din fericire, pe 15 octombrie a ajuns la HBO GO, așa că îl poate vedea toată lumea care vrea. Așadar, vă recomand să urmăriți povestea familiei care a locuit 18 ani în Delta Văcărești, e tulburătoare ca o mostră de jurnalism în mișcare de înaltă clasă.

„The Alienist” (serial, Netflix) M-am bucurat că a apărut și sezonul doi din acest serial. Primul a fost foarte bine primit - două nominalizări la Globurile de Aur, premii pentru scenografie și efecte speciale la Prime Time Awards și la Art Director Guild. Remarcații mei, firește, Daniel Brühl (Dr. Laszlo Kreizler) și Dakota Fanning (Sara Howard), aceasta din urmă intrând de minune în pielea personajului croit să devină prima femeie detectiv din New York, ca să fie clar pentru toată lumea că nu se poate corectitudine politică fără feminism în serialele de azi. Cum ne îndemna o reclamă pe vremuri, nicio masă fără pește.

4 | Cinemap | Noiembrie 2020

GRUIA DRAGOMIR

TV & STREAM

jurnalist

Recomandările mele vin sub forma a două seriale nordic noir, care să meargă cu frigul și întunericul care se instalează afară, dar și un serial fun și luminos, filmat în Los Angeles, care să ne amintească că după această iarnă va veni și vara, și că nu există bad guys sau bad times, doar alegeri greșite.

„Quicksand” (Netflix, 2019) „Quicksand” nu este un serial nou pe Netflix, dar este un foarte bun nordic noir, un serial plin de suspans, cu o poveste reconstituită printr-o serie de flashback-uri ale personajului principal, Maja - o puștoaică de 18 ani care este implicată într-un atac armat din interiorul școlii la care era elevă. Serialul este bazat pe romanul „Störst av allt” scris de Malin Persson Giolito, publicat în 2016 și care a câștigat premiul Nordic Crime Novel of the Year. În 2017, Netflix și-a dorit ecranizarea romanului suedez datorită succesului imens pe care l-a înregistrat cartea. Atât în paginile romanului, cât și în serial povestea este spusă din perspectiva Majei, și oscilează între prezent, când ea este judecată pentru crimă, și amintirile ei despre evenimentele care au dus la atacul armat în care a murit și iubitul ei, Sebastian Fagerman, fiul celui mai bogat om din Suedia. Toate cele șase episoade încearcă să elucideze misterul: de ce a recurs Maja la un astfel de gest groaznic? Sau este, de fapt, nevinovată, chiar dacă este singura supraviețuitoare al atacului armat?

„Cobra Kai” (Netflix, 2018-) Primele două sezoane ale acestei melodrame cu karate au avut premiera pe YouTube Premium, dar înainte de apariția celui de-al 3-lea sezon ele s-au mutat pe Netflix. „Cobra Kai” este un revival surprinzător de bun al francizei „Karate Kid” și care a reușit să-i readucă în această producție pe aproape toți actorii principali din seria originală. Eroul și antagonistul, jucați de Ralph Macchio și William Zabka, și-au păstrat taberele, dar twist-ul este nu mai avem băieți răi și băieți buni, ci doar persoane neînțelese și care apelează la atitudini și mentalități toxice pentru că nu știu cum altcumva să facă față traumelor și frustrărilor. Chiar dacă este împachetat sub forma unui sitcom cu adolescenți și, la o primă vedere pare superficial, „Cobra Kai” prezintă destul de mult contextele familiale și circumstanțele socioeconomice care au modelat aceste personaje și le-au transformat în ceea ce sunt. Funcționează foarte bine și pentru cei care au nostalgia filmelor originale din anii ‘80, dar și pentru cei care nu le-au văzut.

„Scandalul” (HBO, 2020) Bazat pe romanul best-seller al lui Fredrik Backman (același care a scris și „Un bărbat pe nume Ove”), drama suedeză ce poartă același nume (sau „Beartown” în engleză) pictează un peisaj complex al unei mici comunități suedeze în care hocheiul joacă un rol foarte important. Acest sport este ultima speranță din Beartown (adulții se bazează pe echipa de adolescenți să-i scoată din anonimat), iar persoana responsabilă de acest sport este apăsată de o grea povară. Ziua meciului semifinalei naționale este catalizatorul unui act violent care va traumatiza o tânără și va provoca haos în oraș. Seria HBO este și despre cum speranța unește această comunitate, în timp ce secretele o divizează și erodează, dar și despre curajul necesar pentru ca un individ să se ridice și să înfrunte majoritatea și, nu în ultimul rând, despre consecințele felului în care ne creștem copiii.

Noiembrie 2020 | Cinemap | 5

TV & STREAM

Silvia Traşcă REDACTOR

Serial: „Scandal” (Amazon Prime) Curiozitatea vizavi de scena politică americană și secretele de culise de la Washington m-au convins ani la rând să urmăresc diverse seriale sau filme cu teme politice, printre care “House of Cards” sau „The Newsroom”, care au încercat să reproducă în mod diferit mici pasaje din lumea jocurilor din spatele cortinei de la Casa Albă.

Regizat de Shonda Rhimes, creatoarea seriei „Grey’s Anatomy”, serialul are șapte sezoane, iar jocurile de putere reprezintă elementul central al fiecărui sezon. Însă povestea de dragoste dintre președintele Statelor Unite ale Americii și Olivia Pope, fosta consilieră a campaniei sale prezidențiale, oferă emoție, suspans și pasiune ce creează un serial complex, care oscilează între purtarea pălăriei albe și a celei obscure.

Film: „Vicky Cristina Barcelona” (Amazon Prime) Nu aș putea scrie o serie de recomandări fără să includ un film în care joacă unul dintre actorii mei preferați - Javier Bardem. „Vicky Cristina Barcelona” este un film lansat în 2008, scris și regizat de Woody Allen. Pelicula împletește povestea a două tinere americane și escapada lor la Barcelona, unde își petrec vacanța de vară. Vicky (Rebecca Hall) și Cristina (Scarlett Johansson) ajung să îl întâlnească pe Juan Antonio (Javier Bardem), un pictor carismatic, cu un stil de viață excentric, căruia îi place să-și trăiască viața conform propriilor idealuri. Așa începe o serie de aventuri amoroase neașteptate, care conduc la formarea unui triunghi amoros, din care face parte și Maria Elena (Penelope Cruz).

Woody Allen a reușit să evidențieze iubirea în toate formele ei, iar imaginile calde ce compun decorul exotic și senzual al filmului „Vicky Cristina Barcelona” deschid o zonă de meditație creată de consacratul regizor ce lasă loc romantismului, misterului și exaltării juvenile.

Documentar: „The Social Dilemma” (Netflix) Pentru o persoană născută la granița dintre millenials și generația Z, un documentar precum „The Social Dilemma” poate provoca o serie contradictorie de „mixed feelings” în timpul vizionării. Documentarul își propune să fie un „wake up call” pentru generația dependentă de rețelele de socializare, validare, atenție și filtre de Instagram, însă nu este clar ce impact mai poate avea în rândul tinerilor care au dat primul scroll înainte de a învăța să meargă în picioare. În urma vizionării am decis să dezactivez o serie de notificări care îmi distrag fără sens atenția zilnică, însă, consumată în doze sănătoase, știm că orice rețea de socializare oferă informații valoroase ce te ajută să simți că faci parte dintr-o comunitate, în special într-o perioadă dominată de izolare. „The Social Dilemma” îți va arăta însă cât de importantă este conștientizarea mecanismelor din spatele acestor platforme: “When you don’t pay for the product, you are the product.”

6 | Cinemap | Noiembrie 2020

TV & STREAM

IOAN BIG

publisher ZILE ȘI NOPȚI / CINEMAP

Pentru copii mari... nişte poveşti Fiind prea în vârstă pentru Sonic the Hedgehog dar nu suficient cât să consum un episod din The Crown la cafeaua de dimineaţă, vă propun trei poveşti ce vă pot scoate din cotidian dar fără să vă rupă complet de realitate.

UNKNOWN ORIGINS (Spania, 2020, Netflix) Orígenes secretos este pentru mine descoperirea anului pe platformele de streaming, un film de o prospeţime şi o vervă absolut siderante, etichetabil simultan ca Buddy Movie, comedie satirică, Mystery-Thriller şi film cu supereroi, fără ca mixul eclectic de genuri să pară vreodată forţat, indiferent că eşti fan al lui Iron Man, Kick-Ass, Zach Galifianakis, GOT ori Se7en sau că îţi doreşti doar să vezi un film entertaining.

Plot-ul? David, seriosul june poliţist madrilen obsedat de eroismul civic, primeşte ca partener un geek fanatic al comics-urilor, Jorge, coborât parcă din filmele lui Kevin Smith, în investigarea unei serii de crime a căror elaborată punere în scenă trimite la originile lui Hulk, Batman & Co. Foarte cool e şi faptul că tandemul are o şefă care e expertă în ambele, şi în munca de poliţie şi în costumele supereroilor.

ROME (2005-2007, HBO) Miniserial monumental creat de legendarul John Milius, scenaristul lui Apocalypse Now şi Conan Barbarul, al cărui tratament hipermodern prin estetică, aproape Camp prin excesele ludice şi ireverenţios la adresa istoriei antice cum o ştim “din cărţi” continuă să funcţioneze ca un magnet în cazul meu, astfel încât îl revizitez cu regularitate. Rome oferă totul: violenţă, sex, intrigă, opulenţă, emoţie şi mult umor cinic, cu dese trimiteri la politica contemporană, venite din vremurile de dinainte de Hristos în care din cenuşa republicii se năştea un imperiu. James Purefoy e adorabil ca Marcus Antonius, pe Ciarán Hinds (Iulius Cezar), Tobias Menzies (Brutus) şi Indira Varma (Niobe) îi ştiţi deja din Game of Thrones... dar tandemul de centurioni (Ray Stevenson-Kevin McKidd) este cel care dă coerenţă grandioasei poveşti pentru copii mari.

UN PAS ÎN URMA SERAFIMILOR (România, 2017, Netflix) Una dintre cele mai valoroase şi tuşante opere pe care cinematografia românească le-a dat în secolul 21.

Punct. Părerea mea. Cu Ştefan Iancu, Vlad Ivanov şi Cristian Bota în rolurile principale, filmul lui Daniel Sandu despre elevii dintr-un seminar teologic ortodox este o combinaţie de mesaje emoţionale ataşate unor teme perene (maturizare, educaţie, religie, moralitate, raporturi sociale, rural vs. urban, individualitate vs. comunitate), articulată printr-o mizanscenă extrem de rafinată. Într-o poveste simplă, accesibilă şi inteligibilă din categoria ‘coming-of-age’ se ascund substraturi dătătoare de fiori apropo de evoluţia noastră ca mentalitate şi modele comportamentale în ultimul sfert de secol.

Perspectivele din care poate fi interpretat în profunzime sunt multiple şi necesită cu certitudine mai mult decât o singură vizionare

Noiembrie 2020 | Cinemap | 7

TV & STREAM

DELIA MITRACHE Redactor

Monștri, clone și tehnologie. Trei scenarii despre cum poate arăta viitorul Iată o scurtă listă cu trei dintre serialele care mi-au atras atenția în ultimul timp. Se întâmplă să fie SF-uri care exploatează relația dintre umanitate și tehnologie, căci evoluția tehnologica și rapiditatea cu care lumea se schimbă în jurul nostru ne fac să privim neîncrezători spre un viitor incert, dar care, în același timp, cred că ne oferă șansa să trăim cele mai interesante vremuri posibile.

Wayward Pines (2015, r.: Chad Hodge) Wayward Pines, mult lăudat de critici, este unul dintre cele mai captivante seriale SF pe care le-am văzut. Scenariul are la bază trilogia omonimă scrisă de Blake Crouch, inspirată de Twin Peaks. Un thriller psihologic intens, în doar două sezoane, ce aparent urmărește povestea unui agent FBI plecat în orășelul idilic Wayward Pines să investigheze dispariția a doi colegi, dar îți dai curând seama de dualitatea lumii prezentate. Fiecare episod ridică tot mai multe întrebări, iar fiecare scenă relevă tot mai multe mistere care trebuie deslușite. Nu este un serial cu detectivi, ci o distopie tensionată, rece și plină de suspans care prezintă dintr-o perspectivă interesantă viitorul omenirii. Ușor de găsit online, gratuit, cu subtitrare pe diverse site-uri cu filme.

Black Mirror (2011, r.: Charlie Brooker) Serialul-antologie SF se află încă în etapa de filmare, însumând până acum cinci sezoane. Din 2015 serialul a fost preluat de Netflix. Fiecare episod are un fir narativ independent în toate regăsim însă aceeași temă: efectele negative pe care evoluția tehnologică le poate avea asupra societății. Black Mirror e o distopie sumbră, inteligentă și profundă. Explorează intersecția dintre cele mai întunecate porniri umane și tehnologia viitorului. Prin fiecare realitate alternativă prezentată este întoarsă către privitori o oglindă neagră, ecranul gadgeturilor, în care se reflectă dezechilibrul de valori cu care societatea modernă se confruntă. Cu Black Mirror: Bandersnatch (2018), Netflix a vrut să revoluționeze modul de vizionare, creând un episod interactiv.

Orphan Black (2013, r.: John Fawcett, Graeme Manson) Orphan Black, acum disponibil și pe Netflix, este încheiat, are 5 sezoane pe care le-am vizionat într-un ritm alert. Este un SF complex și imprevizibil care analizează din mai multe unghiuri misterele pe care le pot ascunde descoperirile științifice din domeniul geneticii. Experimente secrete bine păzite, alianțe distruse, legături monstruoase, relații neadecvate și multă, multă acțiune. Actrița canadiană cu origini românești, Tatiana Maslany, a dat viață a nu mai puțin de 13 personaje cu caractere diferite, roluri care i-au adus 23 de premii importante și 39 de nominalizări.

8 | Cinemap | Noiembrie 2020

TV & STREAM

TEODORA BRATU REDACTOR

„Vikings” (Netflix) Cu un lanț continuu de amânări și anulări, anul acesta a fost o încercare neîntreruptă de a scormoni Netflixul cu speranța că voi găsi vreun serial care să mă țină ocupată pentru câteva zile. Acum, când trag linie la final, am câteva descoperiri și redescoperiri de care să fiu mândră. Dacă tot a devenit disponibil pe Netflix sezonul 6 din Vikings, m-am gândit că ar fi cazul să reiau serialul după ce l-am abandonat după primul sezon. Mi-e rușine să zic că doar recent am aflat că povestea are la bază întâmplări și personaje reale din secolul al 9-lea. Cam așa am ajuns să cunosc mai multe despre Ragnar, fermier și război viking, care tânjește să exploreze și să cucerească tărâmul aflat dincolo de ocean. Întregul sentiment oferit de show se schimbă, asta dacă alegi să te uiți din perspectivă istorică, să ții cont de viața de trib a nordicilor, aspectele culturale sau elementele religioase și mitologice.

„Dark” (Netflix) Un hibrid între SF, mister și dramă de familie, ce se întâmplă atunci când „Lost” întâlnește „Back to the future”, iar povestea are loc în Germania.

Acțiunea din Dark începe prin 1920 și se întinde până în 2050 - în mod ironic, asistăm la un sfârșit al lumii care are loc în 2020. 4 familii dintr-un oraș mic sunt conectate de-a lungul timpului printr-un val de copii dispăruți. Întregul serial este ca un cub rubik, fiecare episod aducând o întorsătură, povestea nu se simplifică pe parcurs ce avansează. Nu îl recomand ca serial pentru când vrei să te relaxezi, mai degrabă e ce trebuie să vezi atunci când vrei să-ți exersezi memoria. Undeva pe la jumătatea sezonului 2 mi-am dat seama că am nevoie de o foaie și un pix.

„Gambitul Damei” (Netflix) The Queen's Gambit a fost o alegere total neobișnuită pentru mine. Nu doar că nu am nici cea mai vagă idee despre șah, dar, ținând cont de celelalte două recomandări, povestea se află într-un cu totul alt registru.

Acest copil minune, care până la 15 ani a cunoscut doar viața de orfelinat, învățând șah de la tutorele său, se transformă în femeia care își asumă responsabilitatea de a intra într-o lume dominată de bărbați, în timp ce atunci când nu se află la masa de joc, duce o luptă cu propria dependență și traumă. E emoționant cum pe parcursul episoadelor, fiecare victorie a lui Beth ca jucător în turneele de șah, înseamnă o decăderă ca persoană. Ultimul joc a fost mai tensionat decât oricare scenă de luptă văzută în ultimul timp, nu doar pentru că, aparent, și șahul intră în prelungiri, dar e momentul în care Beth se află încă odată împotriva celui mai mare rival, Borgov, campionul Rusiei.

Noiembrie 2020 | Cinemap | 9

HBO

Titlu original: Bani negri (pentru zile albe) Regia: Daniel Sandu Cu: Alexandru Papadopol, Cristian Bota, Medeea Marinescu Gen: Comedie Distribuit de HBO

„Bani negri (pentru zile albe)” Serialul românesc la limita dintre comedie și dramă care îți aruncă în aer așteptările „Nu lăsa pe mâine ce poți lua azi” cris și regizat de Daniel Sandu, „Bani negri (pentru zile albe)” este un nou serial HBO Europe produs în România, format din 6 episoade difuzate săptămânal, care va avea premiera pe 22 noiembrie pe HBO GO și la HBO. Serialul urmărește povestea lui Doru și Ionel, doi tehnicieni de semafor care glumesc într-un bar pe seama ideii de a manipula traficul pentru a jefui o dubă

S

10 | Cinemap | Noiembrie 2020

blindată aparținând uneia dintre băncile principale din oraș. În cele din urmă, împotriva voinței lor, ajung să comită acest furt.

Toate instituțiile de la care cer ajutor se arată, de fapt, dornice să participe la înfăptuirea jafului și să primească o parte din bani. Cei doi eroi ghinioniști luptă să găsească o cale de mijloc între moralitate și dorința de a supraviețui.

Cei doi prieteni, Doru și Ionel, sunt interpretați de Alexandru Papadopol („Marfa și banii”, „Acasă la tata”, „Occident”, „Povestea unui pierde-vară”) și Cristian Bota („Un pas în urma serafimilor”, „Heidi”, „Poarta Albă”).

Pentru Alexandru Papadopol, „Bani negri (pentru zile albe)” este prima producție HBO în care joacă, însă nu prima comedie dramatică, având în portofoliu filme precum „Două lozuri”,

Daniel Sandu

HBO

„București Non-stop” și „Love Building”. Cristian Bota a regizat scurtmetrajul „Karmasutra” și a avut un rol important în filmul „Un pas în urma serafimilor”, regizat de Daniel Sandu, „Bani negri

(pentru zile albe)” fiind cea de-a doua colaborare a celor doi.

Actrița Medeea Marinescu interpretează rolul principal feminin, Evelina. Medeea a avut roluri importante în producții românești de teatru și film („Zavera”, „03.ByPass”), dar și în producții de anvergură internațională, precum „Je vous trouve tres beau” sau „Donnant donnant”. Gavril Pătru, Valeriu Andriuță, Adriana Irimescu, Maruca Băiașu, Mălina Manovici, Iulia Dinu, Voica Oltean se numără printre actorii care joacă în noua producție HBO Europe.

Filmul de debut al lui Daniel Sandu, „Un pas în urma serafimilor”, a fost nominalizat la 15 categorii la Premiile Gopo și a câștigat 8 dintre ele, inclusiv pentru cel mai bun film, cel mai bun scenariu și cel mai bun regizor. Daniel Sandu este unul dintre scenariștii altui serial HBO Europe realizat în coproducție în Germania și România, „Hackerville”.

Daniel Sandu, scenaristul și regizorul serialului, a declarat că producția explorează efectele unui adevăr incomod, acela că aproape nimeni nu e nevinovat și că de multe ori când ni se întâmplă ceva rău suntem victime-complice la ce ni se întâmplă: “Ne-am imaginat un oraș ca oricare altul, dar cu un univers kafkanian în care aproape toți locuitorii sunt tentați să devină complici la o ilegalitate, iar puținii care nu vor să facă asta vor avea de suferit. Este un oraș în care binele nu învinge. Am construit premisele unui jaf ca-n filme, dar am răsturnat toate clișeele cu care am fost obișnuiți. Apoi am luat acest adevăr incomod și amar care e de fapt o dramă și l-am învelit într-un strat de comedie și pudră de zahăr, asemeni unei pilule amare, dar care la început e dulce. Și, astfel, telespectatorul e

invitat să participe alături de personajele principale într-o aventură de tip pinball între consecințele unei glume care de fapt e mai serioasă decât ne-am aștepta.” „Bani negri (pentru zile albe)” este primul serial de autor produs de HBO Europe, o producție originală care a fost scrisă și regizată de aceeași persoană, Daniel Sandu, în manieră clasică de auteur european. Este o poveste plină de duh despre sentimentul de vinovăție, despre ce înseamnă să fii nevinovat și felul în care poate fi lărgită și interpretată definiția moralității în comunitățile restrânse din orășelele de provincie, acolo unde ideea de a scăpa cu fața curată și cea de a nu-l lăsa pe vecin să te întreacă sunt singurele moduri de a câștiga în viață.

Există mai multe teme pe care Daniel Sandu le abordează în acest serial, printre cele mai importante fiind și interpretarea „balcanică” pe care românii o formulează pentru adevărurile neschimbătoare – precum trecerea timpului. „Bani negri” este un demers cerebral care îți aruncă în aer așteptările și care este la limita dintre comedie și dramă – un exercițiu în „realism elevat” care funcționează pentru că nu îți poți da seama unde se încheie faptele și unde începe hiperbola.

Producătorii executivi din partea HBO Europe sunt Johnathan Young și Antony Root. Silvia Popescu și Ioanina Pavel sunt producătoare HBO Europe, iar Tudor Reu este producător din partea Mobra Films.

Noiembrie 2020 | Cinemap | 11

PREMIERĂ SERIAL

DANIEL SANDU Despre reinterpretarea autohtonă a filmelor americane cu spargeri de bănci INTERVIU DE SILVIA TRAŞCĂ

Scris și regizat de Daniel Sandu, „Bani negri (pentru zile albe)”, este un nou serial HBO Europe produs în România, ce va avea premiera pe 22 noiembrie pe HBO şi pe HBO GO. Există mai multe teme pe care Daniel Sandu le abordează în acest serial, printre cele mai importante fiind și interpretarea „balcanică” pe care românii o formulează pentru adevărurile neschimbătoare – precum trecerea timpului.

Regizorul mini-seriei ne-a oferit un interviu în exclusivitate despre provocările principale de pe platoul de filmare din scaunul de regizor și a mărturisit cum a apărut inspirația pentru noua dramă românească învelită în comedie.

Povesteste-ne puțin despre serialul „Bani negri (pentru zile albe)” și cum ți-a venit ideea scenariului.

Ideea acestei povești mi-a venit în urmă cu mai mulți ani, pe vremea când abia lucram la primele mele scurt-metraje. Și a venit ca o reinterpretare autohtonă a filmelor americane cu spargeri de bănci sau mașini de valori ale băncilor, și în special ca o replică pentru filmul “The Italian Job” [...]. Prin urmare, mi-am imaginat ca dacă ar avea loc o lovitură ca în filme în țara lui “las’ că merge și-așa” atunci personajele se vor tampona inevitabil de toate obstacolele veridice ale realității.

Filmările au avut loc în 2019, în Piatra Neamţ, Oneşti şi Bucureşti. Care a fost cea mai dificilă scenă din postura de regizor?

12 | Cinemap | Noiembrie 2020

Împreună cu echipa ne-am propus ca pentru fiecare episod să oferim spectatorilor cel puțin o secvență filmată într-un mod cât mai complex posibil. Din punct de vedere regizoral, au existat multe alte secvențe grele care mi-au pus la încercare capacitățile regizorale și m-au călit profesional: secvențe de exterior care necesitau controlul traficului rutier, sincronizarea echipei de filmare, ajustarea jocului actoricesc și multe alte detalii în intervale de timp relativ scurte. Dar, deși au fost grele atunci, îmi amintesc acum cu drag de ele și-mi spun “wow, cum am făcut noi chestia aia?”.

Ai debutat în lungmetraj în 2017, cu „Un pas în urma serafimilor”, film nominalizat la 15 categorii ale Premiilor Gopo, câştigător de 8 trofee. Ce așteptări ai acum de la „Bani negri”?

Sper ca spectatorii să se simtă bine când vizionează această mini-serie și poate unii dintre ei să se simtă chiar răzbunați prin faptul că vor vedea situații prea bine cunoscute din realitatea în care trăim expuse pe ecran. Îmi doresc ca ei să se bucure de astfel de producții originale locale care împing constant standardele calității pentru a încuraja breasla autohtonă de realizatori de filme să îndrăznească să dezvolte mai mult conținut de calitate și pentru consumatorii mainstream [...].

Citiți interviul complet cu DANIEL SANDU pe www.cinemap.ro

EXCLUSIV

CRISTIAN BOTA “Îmi doresc ca după acest serial să nu am timp să mă odihnesc” INTERVIU DE SILVIA TRAŞCĂ „Bani negri (pentru zile albe)”. Într-un orășel din România, unde banii dictează valoarea și tot ei cântăresc mai greu decât principiile morale, un jaf este un noroc neașteptat și toată lumea vrea să-și ia partea din câștig – toată lumea, în afară de cei doi umili, dar onești, eroi care sunt prinși la mijloc în această poveste. Cei doi prieteni, Doru și Ionel, sunt interpretați de Alexandru Papadopol și Cristian Bota.

Cristian Bota (“Cardinalul”, “Heidi”), nominalizat la Gopo pentru interpretarea din filmul “Poarta Albă” si autor a scurtmetrajului „Karmasutra”, a avut un rol important si în filmul „Un pas în urma serafimilor”, regizat de Daniel Sandu, creatorul serialului „Bani negri (pentru zile albe)”. Actorul ne-a oferit mai multe detalii în premieră despre personajul pe care îl joacă în serialul ce va avea premiera pe 22 noiembrie pe HBO. Povesteste-ne puțin despre rolul din „Bani negri (pentru zile albe)” și cum ai ajuns să joci în acest serial.

Pentru început, este primul meu rol principal într-un serial și al doilea rol principal din toată cariera, deci practic cea mai mare provocare pe care am primit-o până acum ca actor.

Ionel este un băiat simplu, nu foarte bogat, care lucrează la semafoare și își dorește să se logodească, nimic extraordinar până aici. Colegul lui, Doru, îi propune în glumă ca rezolvare a problemelor financiare să jefuiască blindata care transportă banii băncii, cu ajutorul semafoarelor. Un mafiot local aude gluma lor și lucrurile escaladează. Ionel urmează să fie pus în fața unor decizii care îi pot schimba viața.

Am ajuns să joc în serial după un casting care a durat foarte mult. Daniel Sandu, chiar dacă mă cunoștea, a ales să nu îmi spună nimic, apoi, după o lungă perioadă de așteptare, am primit telefonul magic.

Există vreo asemănare între tine și Ionel, personajul pe care îl interpretezi în serial?

Da, sunt multe asemănări, amândoi suntem sufletiști, amândoi purtăm șapcă, el își dorește bani si siguranță pentru a-și întemeia o familie, eu am deja o familie, chiar dacă nu am bani și siguranță. Amândoi suntem sinceri, amândoi am citit Biblia și amândoi avem principii morale. Atât eu, cât și el, luptăm pentru dreptate, și începând cu 22 noiembrie o sa arătăm la fel.

Ce așteptări ai de la “Bani negri” și cum crezi căți va influența ție cariera? Îmi doresc ca oamenii să aprecieze munca mea, îmi doresc ca povestea serialului să devină atât de virală încât să devină un banc, o glumă pe care să o aud în jurul meu. Nu cred în termenul de carieră, pentru mine cel mai important este să lucrez, îmi doresc ca după acest serial să nu am timp să mă odihnesc, să filmez zi și noapte pentru că pot, și asta știu să fac [...].

Citiți interviul complet cu CRISTIAN BOTA pe www.cinemap.ro.

Noiembrie 2020 | Cinemap | 13

ANIVERSARE

Trei decenii de la „Nașul III” HORIA GHIBUŢIU Everett Collection / Rex Features

Î

n decembrie 2020 se împlinesc 30 de ani de când a fost lansată a treia parte a unei trilogii antologice în istoria cinematografiei: „The Godfather: Part III - Nașul III”.

Conform criticilor, dar și cinefililor, ultima parte a trilogiei a fost dezamăgitoare.

De exemplu, filmul lansat de Crăciun în 1990 nu figurează între Cele mai bune 50 de filme din toate timpurile, potrivit clasamentului IMDb - o ierarhie în care intri cu minimum 25.000 de voturi - în timp ce primele părți au fost pe podium, cu ratinguri aproape de perfecțiune: „The Godfather” (1972) - 9.1, locul doi, respectiv, „The Godfather: Part II” (1974) 9.0, locul 3.

Dar într-o mișcare ce seamănă cu o rejucare după un meci nesatisfăcător, Francis 14 | Cinemap | Noiembrie 2020

Ford Coppola are o surpriză pentru fani: la aniversarea a treizeci de ani de la „Nașul III”, cineastul Francis Ford Coppola a pregătit o nouă versiune, intitulată „Mario Puzo’s The Godfather, Coda: The Death of Michael Corleone”. Potrivit publicației „Vanity Fair”, filmul refăcut va rula de luna viitoare în cinematografele în care acest lucru e posibil, pentru a ajunge apoi pe platformele digitale. E, după cum s-a speculat, o tentativă de revitalizare după ce a treia parte a fost subminată atât de comparația cu primele părți, cât și de faptul că „Nașul III” a avut ghinionul de a ajunge pe ecrane la trei

luni după ce apăruse „Goodfellas” - „Băieți buni” al lui Martin Scorsese, iar gustul americanilor pentru filme cu mafioți fusese hrănit copios.

Greu de spus dacă noua versiune va fi la fel de bine primită ca alte opere restaurate de Francis Ford Coppola, „Apocalypse Now” și „The Cotton Club”, ale căror variante primenite au fost aclamate. „Pentru această versiune a ultimei părți, am creat un nou început și sfârșit, am editat și rearanjat niște scene. Cu aceste modificări și cu ajutorul restaurării imaginii și sunetului, cred că avem o concluzie mai bună după „Nașul” și „Nașul II”. Le sunt recunoscător lui Jim Gianopulos și casei Paramount pentru că mi-au permis acest lucru”, a declarat regizorul, care își manifestase dispobilitatea de a lucra pe gratis dacă primea OK-ul studioului pentru noua versiune.

Alt motiv pentru care a fost refăcut „Nașul III” e că regizorul, acum în vârstă de 81 de ani, l-a considerat un cadou pentru fiica lui, Sofia, pe care a lăudat-o pentru prestația din ultima parte. Adevărul e însă că Sofia Coppola a ajuns accidental în film, deoarece Winona Ryder, care câștigase castingul, a invocat epuizarea înainte să tragă vreo secvență. Așa că cineastul și-a distribuit propria fiică, atunci de 18 ani, într-un rol care avea să fie persiflat masiv de-a lungul anilor.

ANIVERSARE

A

GOODFELLAS O poveste din New York

fost frustrant că The Godfather: Part III a pierdut Oscarul pentru cel mai bun film al anului 1990, însă frustrant nu pentru c-ar fi meritat realmente statueta ci pentru că... nu a pierdut în faţa lui Goodfellas, celălalt film esenţial despre Mafia newyorkeză, unul dintre vârfurile din filmografia lui Martin Scorsese, care avusese premiera în acel an. Ştim că atunci marele câştigător a fost Dances with Wolves al lui Kevin Costner care a privat Goodfellas inclusiv de premiul pentru scenariul scris de tandemul Nick Pileggi-Marty Scorsese. Asta a fost realmente o nedreptate dar ăsta-i showbiz-ul american.

Ca să marcăm aniversarea de 30 de ani n-o să mă refer la povestea lui Henry Hill, mafiotul devenit informator al FBI din Goodfellas, extrasă din Wiseguy, cartea de non-ficţiune publicată de Nicholas Pileggi (pe atunci un versat jurnalist de investigaţii criminale pentru publicaţia New York) sau la cât de bine joacă Robert De Niro, Joe Pesci şi Ray Liotta, căci e mai simplu să revedeţi filmul, disponibil pe Netflix, ci o să amintesc câteva detalii din povestea... poveştii scrise din experienţa de viaţă a unui om care a copilărit în comunitatea calabreză din N.Y. alături de viitorii mafioţi şi nu ca rezultat al documentării precum Naşul lui Mario Puzo, altfel un bun prieten al familiei Pileggi.

Nicholas Pileggi l-a cunoscut pe Henry Hill când acesta era deja martor al acuzării împotriva Mafiei iar acesta a acceptat ideea cărţii având nevoie de bani ca să-şi plătească avocaţii. Aşa că Hill a început să i se destăinuie jurnalistului şi a continuat chiar şi după ce a fost mutat din oraş în programul de protecţie a martorilor. Cea care i-a pus lui Pileggi cartea în pagină şi i-a găsit editură a fost soţia lui, Nora Ephron, cineastă şi scriitoare nominalizată de 3 ori la Oscar pentru scenariu, care pe atunci lucra la Esquire. Irvin Winkler, producătorul lui Scorsese (Raging Bull, New York, New York), locuia la Paris şi a descoperit volumul în librăria de carte engleză de pe Rue de Rivoli... şi i-a trimis-o regizorului, care filma Culoarea banilor la Chicago, cu Paul Newman.

Martin Scorsese s-a declarat imediat interesat să facă filmul, mai ales că îşi dorea demult să lucreze cu Pileggi, de când lucra în N.Y. la Mean Streets. Nu se întâmplase atunci fiindcă ziaristul nu s-a lăsat convins de un june actor din distribuţie să meargă pană în centru ca să îl cunoască pe regizor. Actorul la început de drum era Robert De Niro. Peste ani, Pileggi era să gafeze încă o dată fiindcă a ignorat mesajele trimise de Scorsese, convins fiind că sunt de la un amic ziarist din Chicago... noroc cu Nora Ephron pe care faimosul regizor a sunat-o intrigat că soţul ei nu pare să vrea să vorbească cu el şi care i-a băgat acestuia instantaneu minţile în cap. A doua zi cei doi începeau lucrul la Goodfellas.

Mai departe... începe filmul.

IOAN BIG

Noiembrie 2020 | Cinemap | 15

PE LÂNGĂ SUBIECT

5 filme cu Mafia italiană din America TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

F

ilmele cu Mafia italiană din America au devenit un gen în sine și i-a transformat pe unii actori precum Robert De Niro, Al Pacino sau Joe Pesci în adevărate staruri de cinema. Ce-i drept, rolurile de gangsteri au lăsat urme adânci pe carierele lor, pentru că cu greu s-au mai putut identifica cu personaje din alte tipuri de filme. De asemenea, regizorii Martin Scorsese, Francis Ford Coppola și Brian De Palma sunt adevărații arhitecți ai acestui gen și lor trebuie să le mulțumim pentru cele mai multe capodopere din acest univers. În afară de trilogia „The Godfather”, iată alte 5 filme cu Mafia italiană din Statele Unite ale Americii pe care trebuie neapărat să le vezi.

„Casino” (1995)

„A Bronx Tale” (1993) „A Bronx Tale” este ecranizarea piesei de teatru cu același nume a lui Chazz Palminteri. Robert De Niro a regizat și a jucat în acest film în care rolurile principale le aparțin tot lui Palminteri și De Niro. Povestea este despre fiul personajului lui De Niro, un tânăr fascinat de gangsterii din cartierul său și care vrea să li se alăture, în timp ce tatăl său se luptă să-l țină departe de acea lume violentă și plină de crime și răzbunări.

16 | Cinemap | Noiembrie 2020

După succesul pe care l-a înregistrat cu „Goodfellas”, Scorsese, De Niro, Joe Pesci și autorul/ scenarist Nicholas Pileggi au făcut din nou echipă pentru un alt clasic al genului. De această dată este vorba despre povestea unei legende a cazinourilor americane, Sam „Ace” Rothstein, care prin intermediul relațiilor sale cu mafia italiană a reușit să controleze și terorizeze orașul Las Vegas în anii ‘70. Toate personajele principale sunt bazate pe unele care au existat în realitate. Pentru rolul de aici, Sharone Stone a câștigat o nominalizare la Premiile Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol principal. De asemenea, „Casino” reprezintă cea de-a opta colaborare a lui De Niro cu Scorsese.

PE LÂNGĂ SUBIECT

„Donnie Brasco” (1997) „Donnie Brasco” este un alt film cu mafioți bazat pe fapte reale. De această dată este vorba despre povestea plină de suspans și tensiune a lui Joe Pistone (Johnny Depp), un agent FBI care ajunge să se infiltreze adânc în rândurile Mafiei și ajunge să se identifice atât de mult cu rolul pe care-l joacă încât aproape că se pierde pe el. Atât Pacino, cât și Depp sunt fenomenali în acest film și ne arată că poate ar fi trebuit să facă mai des echipă pe marele ecran.

„The Untouchables” (1987) După succesul înregistrat cu „Scarface”, filmul despre mafiotul cubanez Tony Montana, regizorul Brian De Palma s-a întors 4 ani mai târziu cu o altă capodoperă a filmelor cu gangsteri: „The Untouchables”. De această dată el prezintă povestea lui Al Capone (interpretat de De Niro), dar din perspectiva polițiștilor care i-au ținut piept și, într-un final, l-au arestat, interpretați de Kevin Costner, Andy Garcia, Charles Martin Smith și Sean Connery. Acesta din urmă a și câștigat Oscarul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, iar coloana sonoră realizată de Ennio Morricone este una dintre cele mai bune, nu doar din genul filmelor cu mafioți.

„Once Upon a Time in America” (1984) „Once Upon a Time in America” este un alt clasic al genului, care nu poate lipsi din această listă. Bazat pe romanul lui Harry Grey, „The Hoods”, filmul este regizat de Sergio Leone, iar rolurile principale le aparțin lui Robert De Niro și James Woods. Acesta prezintă viețile a doi buni prieteni, David „Noodles” Aaronson (De Niro) și Maximilian „Max” Bercovicz (Woods), care ajung din niște puști săraci mari mafioți ai orașului New York. Varianta originală a filmului (cea care trebuie văzută) durează 4 ore și 30 de minute.

Noiembrie 2020 | Cinemap | 17

HBO GO

„Amigo” O capodoperă a genului horror psihologic ilmul „Amigo” a fost desemnat câștigătorul trofeului Dracula la ediție din acest an a festivalului Dracula Film Festival, care a avut loc la Brașov în intervalul 14-18 octombrie. Cei care l-au văzut în cadrul competiției nu au trebuit să aștepte până la gala de premiere pentru a-și da seama că filmul va pleca acasă cu trofeul. Horror-ul psihologic macabru, semnat de Óscar Martín, a fost de departe cel mai impresionant film din competiția de lungmetraje și n-avea cum să nu câștige. De fapt, toți membrii juriului (Chris Orgelt, Aurélia Mengin și Dorian Boguță) au spus că au ales câștigătorul fără să vorbească între ei înainte, iar când totuși s-au întâlnit virtual pentru a alege producția care urma să primească trofeul Dracula, „Amigo” era pe prima poziție pe listele tuturor.

F

18 | Cinemap | Noiembrie 2020

Óscar Martín Filmul este un two men show excelent jucat și centrat pe o relaţiei de dragoste frățească, dar extrem de toxică, dintre doi foarte buni prieteni. După un grav accident de mașină, pentru care e responsabil, David hotărăște să-l ia la el pe Javi, prietenul lui cel mai bun rămas imobilizat la pat, și să aibă grijă de acesta. În scurt timp, problemele dintre ei ies la suprafață dezvăluind o relație de-a dreptul criminală, mai apropiată de nebunie decât de relația pe care aparent au avut-o înainte de accident. Este un film care-ți arată în cel

mai extrem și macabru mod cum poate involua o frumoasă prietenie, atunci când la mijloc e doar dependență, obsesie și lipsește total puterea sau dorința de a ierta sau de a te ierta pe tine însuți. În linii mari, „Amigo” n-are cum să nu aducă aminte de un alt film văzut la ediția de anul trecut a Dracula Film Festival: „The Lighthouse”, o altă capodoperă a genului horror psihologic, care a și fost nominalizată la Oscar. Și acolo este vorba tot despre doi bărbați care se înfrățesc în nebunie și se topesc într-un delir din care nu-ți mai dai seama ce e real și ce este halucinație.

David Pareja („Killing God”) şi Javier Botet („It”, „Alien Covenant”) sunt cei doi actori care-i interpretează magistral pe cei doi prieteni din „Amigo”, reușind să dea viață unor personaje care îi vor bântui mult timp pe spectatori. Imaginea, scenariul, regia, jocul actoricesc, toate se leagă incredibil de bine în această producție care sigur va continua să mai câștige și alte premii și pe la alte festivaluri. Chiar dacă aflat la primul lungmetraj, regizorului Óscar Martín i-a ieșit o adevărată capodoperă a genului horror psihologic, dovedind că are un simț estetic aparte și că știe extrem de bine cum să dozeze și să construiască suspansul. Poate că totul funcționează atât de bine și pentru că cei doi actori și regizorul sunt prieteni buni și în viața reală, au scris scenariul împreună și au filmat totul în doar o săptămână. „Amigo” poate fi văzut acum și pe HBO GO unde îl găsești sub titlul de „Cel mai bun prieten”.

DE GRUIA DRAGOMIR

NOIEMBRIE 2020

Noiembrie 2020 | Cinemap | 19