CLASA I 1. Cuvântul format din patru silabe este: A) lacrimă B) auriu C) calcul D) ciocolată E) inimos 2. Cuvântul obţinut prin ordonarea silabelor: „e, ni, pri, te, e” este: A) prieten B) pieptene C) prietenie D) prinde E) prieteni 3. Este despărţit corect în silabe cuvântul: A) că-ra-re-a B) mă-ri-ni-m-os C) tur-tur-ea D) ma-tem-a-ti-că E) stra-da 4. Litera este semnul scris al: A) silabei B) cuvântului C) sunetului D) zalei E) ovalului 5. Ion Creangă a scris povestea: „Ursul păcălit de ....”: A) lup B) vulpe C) iezi D) capră
E) cocoş
6. Cocoşul din povestea „Punguţa cu doi bani” cânta „Cucurigu, boieri ……!” A) tari B) bogaţi C) mari D) răi E) rari
Cucurigu!
7. Cuvântul care lipseşte din propoziţia: „Fetele se scaldă în râul ...” este: A) negru B) limpede C) secat D) bogat E) vesel 8. Cu ce fel de literă începe orice propoziţie? A) mică B) cu litera „A” C) mare D) cu litera „a” E) vocală 9. „Eu spun una, tu spui multe.” Care pereche nu este scrisă corect? A) bilet – bileturi B) ou – ouă C) dinte – dinţi D) doctor – doctori E) lamă - lame
4
Limba Româna limba
CLASA I 10. Cuvântul cu sens asemănător pentru cadou este: A) dar B) scrisoare C) carte D) pachet
11. Cuvântul cu sens opus pentru a urca este: A) a merge B) a coborî C) a alerga D) a sui E) a se căţăra
E) prăjitură
Eu urc mai greu
12. În propoziţia: Copiiiţinseamadesfaturi sunt: A) 4 cuvinte B) 5 cuvinte C) 6 cuvinte D) 3 cuvinte E) 7 cuvinte 13. Cuvântul „eram” citit invers este: A) amar B) mare C) rame D) carne E) miere
ROARR ...eram?
14. Iedul cel mic din povestea „Capra cu trei iezi” era: A) leneş B) obraznic C) ascultător D) încrezut E) vorbăreţ
Stiu povestea!
15. Dacă nu este ,,mic”, atunci este ….. . A) pitic B) îngust C) lat D) umed E) mare
Limba Româna
5
CLASA A II-A 1. Cuvântul cu sens opus pentru puternic este: A) slab B) modest C) curajos D) voinic E) înalt 2. Cuvântul cu sens asemănător pentru prieteni este: A) duşmani B) amici Smarty, C) flăcăi vrei sã fim D) vecini E) pietoni prieteni? 3. Cuvântul scris corect este: A) ecscursie B) întâmplare C) coborâ D) bonboane E) românia 4. Semnul de punctuaţie lipsă din enunţul: „- Irina, ce culoare îţi place mai mult ....” este: A) . B) ? C) - D) ! E) , 5. Care serie de cuvinte nu respectă regula? A) bujor – îmbujorat B) prieten – împrietenit C) bolnav – îmbolnăvit Alege seria D) pădure – împădurit corectã! E) tânăr – îmbătrânit 6. Silaba lipsă din cuvântul „o__da” este: A) chi B) gra C) gre D) ghi E) la 7. Cuvântul despărţit greşit în silabe este: A) ghi-oz-dan B) co-pil C) ac-ci-dent D) ad-mir E) soa-re 8. Alegeţi perechea de cuvinte cu sens opus dintre următoarele perechi: A) a găsi – a afla B) a izbândi – a reuşi C) a învăța – a studia D) a râde – a plânge E) a citi – a lectura
6
Limba Româna limba
CLASA A II-A 9. „Dumbrava minunată”a fost scrisă de: A) Ioan Slavici B) Otilia Cazimir C) Ion Creangă D) Mihail Sadoveanu E) Tudor Arghezi 10. În cuvântul cunoaştem sunt: A) 4 vocale şi 5 consoane B) 4 vocale şi 4 consoane C) 5 vocale şi 4 consoane D) 6 vocale şi 3 consoane E) 5 vocale şi 5 consoane 11. Propoziţia care comunică o urare are la sfârşit: A) . B) ! C) ? D) : 12. Este greşită perechea de cuvinte: A) moş –moşi B) ciocolată – ciocolăţi C) ou – ouă D) îngheţată – îngheţate E) cui – cuie
E) –
Perechea gresitã!
13. Completaţi proverbul: „Cine se ......... de dimineaţă, departe .......... .” A) spală, pleacă B) îmbracă, petrece C) scoală, ajunge D) joacă, apucă E) întreabă, mănâncă 14. Alege cuvântul care corespunde schemei: ccvvvc A) poezie B) creion C) cloşcă D) poartă E) floare
Scheme ....scheme!
15. Rândurile din care sunt alcătuite strofele unei poezii se numesc: A) propoziţii Ce-mi plac B) versuri C) titluri poeziile! D) idei E) întrebări
Limba Româna
7
CLASA A III-A
Seria de cuvinte
1. Alege seria de cuvinte scrise corect: A) examen, coborâ, combină B) fică, taxi, împărat C) mînă, mixer, învățător D) fiindcă, rucsac, campion E) explicaţie, findcă, gând
2. Expresia: „să tragă un pui de somn” înseamnă: A) să hiberneze B) să doarmă toată noaptea C) să doarmă puţin D) să lenevească E) să tragă un somn de coadă 3. Cuvântul înrudit cu „rece” este: A) răceală B) trece C) petrece
D) recent E) întrece
4. Enunţul: „Vino să-ţi arăt!” exprimă: A) o enumerare B) o mirare C) o rugăminte D) o chemare E) o întrebare 5. În propoziţia: „O elevă silitoare scrie pe pagina albă a caietului”, sunt: A) trei substantive şi un adjectiv B) patru substantive şi un adjectiv Eu sunt C) două substantive şi două adjective silitoare! D) un substantiv şi trei adjective E) trei substantive și două adjective 6. Ultima parte a unei compuneri se numeşte: A) text B) cuprins C) introducere D) încheiere E) idee 7. Alege substantivul format din cel mai mic număr de silabe: A) kilometru B) bomboane C) cercetaş D) complot E) ceai
Una, multe?
8. Ce pereche de cuvinte nu se potriveşte? A) prieten – amic B) a povesti – a relata C) tristeţe – supărare D) gingaşă – puternică E) minunat – superb 9. Una, multe! Doar o pereche este adevărată. Care? A) pix, pixurii B) ciocolată, ciocolăți C) ortodox, ortodocşi D) copil, copi E) fiu, fi 10. Descoperă seria în care toate cuvintele sunt despărţite corect în silabe: A) tran-sil-vă-nean, strop, jert-fă B) uim-i-re, năz-dră-van, jur-nal C) sub-i-ect, copt, din-tr-un Cuvinte D) e-xcur-si-e, i-gi-e-nă, sub-li–mă E) stră-bu-nic, fii-că, e-xcla-ma despãrtite!
8
Limba Româna limba
CLASA A III-A 11. Cărui cuvânt i se potriveşte schema: vcccvcv? A) apreciere B) intrare C) adevărat
D) admirare
E) adversar
12. Vocala care apare de cele mai multe ori în propoziţia: „Soarele apare dintre nori.” este: A) o B) a C) e D) i E) u 13. Cuvântul cu înţeles opus lui „asfinţeşte” este: A) apune B) sfârşeşte C) răsare D) sfinţire E) creşte 14. În propoziţia: „Aş vrea să mănânc o prăjitură!”, semnul exclamării exprimă: A) o poruncă B) o mirare C) un îndemn D) o dorinţă E) o rugăminte 15. Cuvântul care conţine cinci consoane este: A) învăţătură B) fermoar C) croazieră D) exemplu E) altfel 16. Expresia: ,,a se umfla în pene” înseamnă: A) a fi plin de pene B) a se îngâmfa C) a se balona D) a se enerva E) a se supăra 17. Seria care cuprinde cuvinte care nu fac parte din aceeaşi familie de cuvinte este: A) nor, înnorat, norişor, noros B) copil, copilăros, copilăreşte, copilării C) pădure, pădurar, pădurice, împădurit D) mamă, mămos, mămică, mărinimos E) învăţătură, învăţător, învăţăcel, învăţat 18. Propoziția scrisă corect este: A) Mara s-a dus cu mama s-a. B) Ei s-au întâlnit cu colegele lor. C) S-a plimbat s-au s-a odihnit? D) Cartea sa sa rupt. E) Vii s-au pleci? 19. Alege enunţul scris corect: A) Copii au plecat de la şcoală. B) Am văzut nişte copiii în staţia de metrou. C) Ne-am întâlnit întro zi. D) I-am dat lui Ioana cartea. E) Unchiul i-a dat bani nepotului să ia o carte. 20. Găsiți cuvântul cu sens opus substantivului ,,biruință”. A) pace Smarty B) înfrângere C) victorie stie! D) război E) luptă
Limba Româna
9
CLASA A IV-A 1. Mihai Eminescu l-a îndemnat să prezinte aspecte din copilăria sa, pe prietenul său: A) Dumitru Almaş B) Vasile Alecsandri C) Mihail Sadoveanu D) George Coşbuc E) Ion Creangă 2. Alege varianta corectă de despărţire în silabe: A) e-xpri-ma-re B) vio-lo-nist C) ma-nie-rat D) tre-sti-e E) lu-a-sem 3. Alege substantivul din seria de cuvinte: va învăţa, a învăţat, învăţătură, învăţând, învăţa. A) învăţătură B) va învăţa C) învăţând D) învăţa E) a învăţat 4. Alege enunţul în care subiectul este exprimat prin pronume: A) Cu noi vine şi Carmen. B) L-am întâlnit pe el. C) Al doilea este cam neastâmpărat. D) Învăţătoarea l-a numit pe el la răspuns. E) Mâine, noi vom fi primii.
Alege!
5. Are înţelesul de „a profita”, expresia: A) a trage pe sfoară B) a trage cu ochiul C) a trage focul la oala lui D) a trage la măsea E) a trage mâţa de coadă 6. Alegeţi cuvântul care nu se potriveşte: A) firav B) slăbuț C) viguros D) plăpând E) gingaș 7. De la substantivul nor se formează verbul: A) a se înnoi B) a se înnora C) a se înora
D) a se înnoroi E) a înopta
8. Cuvântul care se potriveşte, ca înţeles, cu hoinăreşte este: A) admiră B) vede C) umblă D) citeşte E) curăţă 9. Forma de plural a substantivului vrajă este: A) vrăjitorie B) vrăji C) vraje 10. Verbul doreşte este la: A) timpul trecut, persoana a III-a, numărul singular B) timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural C) timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular D) timpul trecut, persoana a II-a, numărul plural E) timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular
D) vrăjire E) vrajbă
Verbe.. verbe!
11. Expresia „să întoarcă vorba” are înţelesul: A) a răscoli B) a da replică C) a răsuci D) a se înapoia E) a povesti
10
Limba Româna limba
CLASA A IV-A 12. Virgula în propoziţia „-Măi, Ioane, ce mai era azi pe la târg?” s-a folosit: A) între elementele unei enumerări B) înaintea unei enumerări C) pentru a separa de restul propoziţiei numele fiinţei care este strigată D) pentru a separa cuvinte ce completează vorbirea cuiva E) pentru a separa subiectul de predicat 13. Substantivul şoricel are, la plural, forma: A) şoricelul B) şoricei C) șoricelu D) şoriceiii
E) şoricelului
14. Propoziţia afirmativă „Aţi văzut o pisicuţă?” transformată în propoziţie negativă are următoarea formă corectă: A) Naţi văzut o pisicuţă? B) Na-ţi văzut o pisicuţă? C) N-aţi văzut o pisicuţă. D) N-aţi văzut o pisicuţă? E) Naţ-i văzut o pisicuţă? 15. Propoziţia în care se face corect acordul predicatului cu subiectul este: A) Florile se deschide sub sărutarea soarelui. B) Florile se deschid sub sărutarea soarelui. C) Florile se deschidem sub sărutarea soarelui. D) Florile se vor deschideţi sub sărutarea soarelui. E) Florile deschid sub sărutarea soarelui.
Subiect predicat
16. Propoziţia dezvoltată: „Sergiu aştepta cu nerăbdare ziua de mâine.”, transformată în propoziţie simplă, are forma: A) Sergiu aştepta cu nerăbdare. B) Sergiu aştepta. C) Sergiu aştepta ziua de mâine. D) Aştepta ziua. E) Aştepta cu nerăbdare. 17. Grupul verb-pronume scris incorect este: A) n-o vede B) nu-i răspunse C) ce-l sfătui D) nul lăsară E) mi-o dai 18. Cuvântul lipsă din propoziţia: „Trenul pleacă la ora ……………” poate fi: A) douăsprezece B) doisprăzece C) doişpe
D) doisprezece
E) doi
19. În care dintre variantele de mai jos cuvântul curat are sensul de nevinovat ? A) casă curată B) aşternut curat C) suflet curat D) pârâu curat E) vin curat 20. Alege propoziţia în care cuvântul „nouă” este pronume: A) Eu am nouă ani. B) Bluza cea nouă îmi place mult. C) Nouă ne place concursul „Smart”. D) Mi-am cumpărat nouă caiete. E) Este ora nouă.
Limba Româna
11
CLASA A V-A 1. În versul: „Mamă, eşti frumoasă ca o duminică fără sfârşit...”, există: A) o repetiţie B) un epitet C) o personificare D) o comparaţie E) nu există figuri de stil 2. În versul de mai sus, substantivele sunt în cazurile: A) nominativ, acuzativ B) vocativ, nominativ C) vocativ, acuzativ D) nominativ, nominativ
E) acuzativ, genitiv
3. Enunţul „Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul şi se repede la ea ...” conţine: A) un predicat verbal şi două predicate nominale B) două predicate verbale C) două predicate verbale şi un predicat nominal D) trei predicate verbale E) niciun predicat 4. Nucleul oricărei comunicări este: A) subiectul B) substantivul
C) verbul D) dialogul E) epitetul
5. Substantivul îşi schimbă forma în context cu ajutorul: A) modului şi timpului C) genului, numărului şi cazului E) nu îşi schimbă forma
B) genului, timpului, modului D) modului, timpului, persoanei
6. Modurile de expunere sunt: A) descrierea, dialogul, repetiţia B) naraţiunea, descrierea, comparaţia C) dialogul, naraţiunea, descrierea D) portretul, dialogul, enumeraţia E) descrierea, epitetul, personificarea 7. Într-o descriere literară, scriitorul are în vedere: A) transmiterea unor informaţii exacte cititorului B) transmiterea unor informaţii atractive pentru un posibil cumpărător C) transmiterea unor sentimente şi a unor impresii proprii D) reflectarea cât mai exactă a realităţii E) crearea unor imagini care nu există în realitate 8. Personajul principal (protagonistul) este cel care: A) apare în titlul operei C) participă la toate momentele acţiunii E) relatează acţiunea
B) apare în prima secvenţă a textului D) este un simplu martor al acţiunii
9. Prin comunicare dialogată se înţelege: A) schimbul de informaţii între două persoane B) vorbirea în faţa unor ascultători C) schimbul de replici între două sau mai multe persoane D) invitaţia la o conversaţie E) adresarea către o persoană sau mai multe 10. În textul următor: „Un amurg de sfârşit de primăvară, colorat şi tihnit, bogat în grădini cu frunzişuri proaspete şi dese, parfumat de trandafiri...”, există: A) numai imagini vizuale B) numai imagini auditive C) imagini vizuale, auditive şi olfactive D) imagini vizuale şi olfactive E) imagini dinamice 11. Există sinonime neologice ale cuvântului (a) înţelege în seria: A) a pricepe, a se face B) a pricepe, a realiza, a conştientiza C) a conştientiza, a reflecta D) a-şi da seama, a cunoaşte E) a băga la cap, a şti
12
Limba Româna limba
CLASA A V-A 12. În enunţul: „Un tânăr de vreo cincisprezece ani devenise al doilea care participase la concurs.”, există, în ordine: A) două numerale cardinale şi unul ordinal B) două numerale ordinale şi unul cardinal C) un numeral cardinal şi unul ordinal D) un numeral cardinal, unul ordinal şi unul cardinal colectiv E) trei numerale cardinale 13. Semnele de punctuaţie care pot însoţi o interjecţie sunt: A) punctul, virgula, semnul întrebării B) linia de dialog, virgula, semnul exclamării C) virgula şi punctul D) semnul întrebării, punctul E) orice semn de punctuaţie 14. În enunţul: „Am văzut-o: era o mască cu doi ochi şi numai cu o sprânceană înfiorătoare”, valorile morfologice ale lui „o” sunt, în ordine: A) numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât B) numeral ordinal, pronume nehotărât, pronume personal C) articol nehotărât, pronume personal, pronume personal D) pronume personal, articol nehotărât, numeral cardinal E) pronume personal, numeral cardinal, pronume personal 15. Intră în acelaşi câmp lexical cuvintele din seria: A) verde, galben, parfum, culoare, alb B) soră, frate, cer, mamă C) minune, vrajă, miracol D) munte, vale, cinci E) casă, câine, copac 16. În enunţul: „Nici odată nu mam gândit să înnot până se înnserează.”, există: A) patru greşeli B) două greşeli C) nicio greşeală D) trei greşeli E) o greşeală 17. Există numai adjective propriu-zise în seria: A) frumos, enorm, verde B) făcut, înmuiat, trist C) înflorat, alb, cald D) neatent, vesel, chemat E) optim, aşa, deştept 18. În enunţul: „Bătrânul venise chemat de strigătul fiului său, aducând cartea de poveşti”, substantivele au, în ordine, funcţie sintactică de: A) subiect, complement , atribut, complement, atribut B) subiect, atribut, complement, complement, atribut C) atribut, subiect, complement, complement, atribut D) subiect, atribut, atribut, complement, complement E) subiect, complement, atribut, atribut, complement 19. Sensul expresiei: „a se duce pe apa Sâmbetei” este: A) a muri B) a pleca C) a naviga D) a (se) pierde
E) a pierde vremea
20. În enunţul: „A fost odată ca-n poveşti, a fost ca niciodată...” , identifici: A) o formulă specifică naraţiunii B) o formulă specifică basmului C) o expresie D) o formulă de iniţiere a unui dialog E) o formulă specifică descrierii artistice
Limba Româna
13
CLASA A VI-A 1. Substantivul „cap” , la plural, are: A) o formă B) două forme cu acelaşi înţeles C) trei forme cu sensuri diferite D) două forme cu sensuri diferite E) patru forme 2. Varianta corectă este: A) frumoşii noştri copii C) frumoşi noştri copii
B) frumoşii noştrii copii D) argintii noştri brazi
3. Seria care conţine formele de genitiv-dativ corecte este: A) limbei, aleei, popii B) limbii, aleei, popei C) limbii, popii, aleii D) limbei, popei, aleii 4. Sensul expresiei: „a se pune cu burta pe carte”, este: A) a se aşeza pe o carte B) a duce o carte pe burtă C) a se apuca de învăţat D) a scrie o scrisoare
E) argintiii noştrii brazi E) limbii, popi, aleii E) a ascunde o carte
5. Seria în care există numai adjective fără grad de comparaţie este: A) superb, mortal, bolnav B) măreţ, sănătos, optim C) mortal, minim, viu D) merituos, citit, fermecător
E) inutil, viu, alb
6. În enunţul: „Împăratul era furios că o chemaseră la curte pe cea care urma să-i devină soţie”, există, în ordine, următoarele predicate: A) nominal, verbal, verbal, nominal B) verbal, verbal, nominal, nominal C) numai predicate verbale D) numai predicate nominale E) nominal, verbal, nominal, verbal 7. Verbele din enunţul: „- O, chiar de-aţi dormi sub pat, nimeni nu va scăpa de numărat.” (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?) sunt, în ordine, la modul: A) indicativ, indicativ, participiu B) condiţional-optativ, indicativ, supin C) gerunziu, imperativ, condiţional-optativ D) imperativ, indicativ, condiţional-optativ E) indicativ, condiţional-optativ, participiu
Dacã stii îti dau o înghetatã
8. Seria care conţine numai prepoziţii este: A) dar, iar, pesemne că B) graţie, împotriva, lângă C) pe la, deasupra, şi D) căci, iar, împotriva E) însă, căci, pe la 9. Conjuncţia îndeplineşte, în frază, funcţia sintactică de: A) nume predicativ B) atribut adjectival C) complement direct D) nu are funcţie sintactică
E) subiect
10. În strofa: „Peste dealuri zgribulite,/ Peste ţarini zdrenţuite,/ A venit aşa, deodată,/Toamna cea întunecată”, există: A) trei adjective propriu-zise B) cu trei adjective participiale C) două adjective propriu-zise şi unul adverbial D) patru adjective propriu-zise E) un adjectiv propriu-zis
14
11. Figurile de stil din strofa de mai sus sunt, în ordine: A) repetiţie, epitet, epitet, epitet B) epitet, epitet, personificare, inversiune C) epitet, repetiţie, epitet, epitet D) repetiţie, repetiţie, epitet, epitet E) epitet, repetiţie, epitet, personificare
Limba Româna limba
CLASA A VI-A 12. Opera lirică este: A) opera literară în care autorul îşi exprimă direct sentimentele, prin intermediul naratorului B) opera literară în care autorul îşi exprimă indirect sentimentele C) opera literară în care autorul îşi exprimă sentimentele prin intermediul cuvintelor D) opera literară prin care autorul îşi exprimă sentimentele prin vocea eului liric E) opera literară în versuri 13. Măsura versului: „Se pleacă asupra-mi şi lin mi-nchid ochii” (V.Voiculescu) este de: A) 13 silabe B) 12 silabe C) 8 silabe D) 10 silabe E) 14 silabe 14. Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă nu se face prin: A) eliminarea liniei de dialog şi subordonarea cuvintelor unui verb de declaraţie B) trecerea verbelor şi a pronumelor de la persoana I-a şi a II-a la persoana a III-a C) eliminarea interjecţiilor D) trecerea verbelor de la imperativ la conjunctiv E) folosirea verbelor la persoana I 15. În enunţul: „Aşează hârtile roşii peste celălalte bleau” sunt: A) 3 greşeli de ortografie B) 5 greşeli de ortografie C) 4 greşeli de ortografie D) 6 greşeli de ortografie E) nicio greşeală de ortografie 16. Antonimele cuvântului „drept” se găsesc în seria: A) cinstit, onest B) nedrept, necinstit, direct C) nedrept, necinstit, strâmb D) corect, incorect E) nedreptate, nedreptăţit 17. Nu face parte din familia lexicală a cuvântului „frumos”, cuvântul: A) frumuseţe B) a înfrumuseţa C) frumuşel D) frumuşică E) înfloritor 18. Seria în care toate cuvintele sunt scrise corect este: A) încunoştiinţa, copta, liceean, crează B) încunoştinţa, coopta, licean, creeează C) încunoştiinţa, coopta, licean, creează D) înconoştinţa, coopta, liceian, crează E) niciuna dintre variante 19. Adjectivul „perimat” înseamnă: A) la modă B) nou C) demodat D) antic E) revizuit 20. În enunţul: „Vine să-şi ia pălăria uitată pe masă.” cratima are rolul: A) de a lega două cuvinte B) de a ajuta la despărţirea în silabe C) de a marca elidarea unui sunet D) de a marca o inversiune a topicii E) ajută la păstrarea muzicalităţii
Limba Româna
15
CLASA A VII-A 1. Seria în care toate cuvintele sunt scrise corect este: A) ora doisprezece, aşează, fiica lui Ana B) ora douăsprezece, aşează, fica Anei C) ora douăsprezece, aşază, fiica Anei D) ora doişpe, aşează, fiiica lui Ana E) ora doisprezecea, aşază, fiica Anei 2. În structura: „Coboară toamna-ncet din slavă ... .”, cratima nu are rolul: A) de a păstra muzicalitatea versului B) de a marca elidarea unui sunet C) de a contribui la păstrarea ritmului, micşorând numărul de silabe D) de a ajuta la despărţirea în silabe E) de a evita hiatul 3. Verbele din enunţul: „Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz.” (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?) sunt la diateza: A) activă, pasivă B) reflexivă, pasivă C) activă, activă D) activă, reflexivă E) pasivă, pasivă 4. Aparţin genului epic în proză speciile din seria: A) fabula, pastelul, nuvela B) nuvela, basmul, schiţa C) basmul, legenda, imnul D) schiţa, nuvela, poemul E) povestirea, legenda, pastelul 5. În textul: „În turbarea ei caniculară, arşiţa miezului înflăcărat al zilelor de iulie muşca cu dinţi de foc de pretutindeni.” (Calistrat Hogaş), există: A) epitete, personificare, hiperbolă B) repetiţie, inversiune, metaforă C) personificare, epitete, inversiune D) comparaţie, metaforă, epitete E) antiteză, personificare, epitete 6. Fragmentul dat face parte (vezi textul de la exercițiul nr. 5): A) dintr-o descriere literară B) dintr-o descriere ştiinţifică C) dintr-un portret D) dintr-o secvenţă dialogată E) dintr-o naraţiune 7. Secvenţa conţine (vezi textul de la exercițiul nr. 5): A) 3 cuvinte cu sens figurat B) 5 cuvinte cu sens figurat C) niciun cuvânt cu sens figurat D) 7 cuvinte cu sens figurat E) numai cuvinte cu sens propriu
Hmmm...
8. Pot avea omonime (lexico-gramaticale) cuvintele: A) muşca, dinţi B) înflăcărat, zilelor C) ei, de D) în, al E) turbarea, miezului 9. În enunţul: „Ai casei au plecat”, cuvântul subliniat are următoarea funcţie sintactică: A) subiect B) atribut C) complement circumstanţial D) complement indirect E) complement direct 10. Enunţul „Argintii norii, se aşează pe perna moale a cerului albastru!” conţine: A) trei greşeli de ortografie şi două de punctuaţie B) trei greşeli de punctuaţie şi trei de ortografie C) nicio greşeală D) două greşeli de ortografie şi două de punctuaţie E) patru greşeli de ortografie şi două de punctuaţie
16
Limba Româna limba
CLASA A VII-A 11. În enunţul: „Avea un mare of, acela că zecele luat graţie învăţatului serios să-i fie de acum înainte nota la acest obiect.”, şi-au schimbat valoarea gramaticală: A) şase cuvinte B) patru cuvinte C) trei cuvinte D) cinci cuvinte E) niciun cuvânt 12. Seria care conţine, în ordine, semnele de punctuaţie corespunzătoare enunţului: „N- auzi măi Ioane te strigă de atâta timp vecinul tău”, este: Semnele de A) linie de dialog, virgulă, virgulă, semnul exclamării B) virgulă, virgulă, semnul exclamării, două puncte punctuatie C) linie de dialog, virgulă, semnul exclamării, virgulă corecte! D) virgulă, virgulă, virgulă, semnul întrebării, punct E) linie de dialog, semnul exclamării, două puncte, virgulă, punct 13. Există numai substantive defective de plural în seria: A) ceapă, cafea, miere, grâu, făină B) lună, aur, brânză, făină, febră C) febră, aur, sânge, miere, fasole D) lună, aur, brânză, miere, sare E) nisip, fericire, câlţi, fotbal, sete 14. Într-un dialog eficient, emiţătorul trebuie să ţină cont de: A) ţinuta şi funcţia receptorului B) contextul în care se realizează dialogul, vârsta şi nivelul de cultură al receptorului C) limba în care se realizează dialogul D) posibilii receptori care ar putea intercepta dialogul E) nu există nicio condiţie 15. În strofa: „Grădina-i liniştită şi pustie./Ai zice că-i pe pânză zugrăvită.../Ascult tăcerea ei desăvîrşită,/ Şi parc-aştept să-nceap-o simfonie”. (Barbu Nemţeanu), se găsesc: A) trei epitete, personificare, comparaţie B) metaforă, patru epitete, comparaţie C) două epitete, metaforă, personificare D) metaforă, antiteză, personificare E) patru epitete, repetiţie, personificare 16. Măsura versurilor este de: A) zece silabe B) unsprezece silabe C) variabilă D) şapte silabe E) cincisprezece silabe 17. Seria care conţine ritmul şi tipul de rimă corespunzător strofei este: A) ritm trohaic, rimă împerecheată B) ritm iambic, rimă îmbrăţişată Pãi... C) ritm iambic, monorimă eu nu prea D) ritm iambic, rimă încrucişată stiu... E) ritm trohaic, rimă îmbrăţişată 18. Predicatele din textul liric anterior sunt: A) un predicat nominal şi cinci predicate verbale B) două predicate nominale şi patru predicate verbale C) trei predicate nominale şi trei predicate verbale D) numai predicate verbale E) numai predicate nominale 19. În structura: „ai zice ”, „ai” are funcţia sintactică şi valoarea morfologică de: A) nu are funcţie sintactică, verb auxiliar B) subiect, verb auxiliar C) predicat nominal, verb copulativ D) complement indirect, verb predicativ E) nu are funcţie sintactică, instrument gramatical 20. Sensul expresiei: „călcâiul lui Ahile” este: A) tentaţie a necunoscutului B) loc vulnerabil al unei persoane C) pericol D) loc geografic E) ispită
Limba Româna
17
CLASA A VIII-A Se dă textul: „O! Soare! Creatorul când pe tronul său/ Ţi-a zis să fii, vrând lumii să dea supremul bine/ Atunci el cu mândrie s-a oglindit în tine,/ Şi chipu-i sfânt rămas-a în veci pe discul tău.” ( V. Alecsandri – „Imn către soare”) 1. Primul vers conţine: A) o exclamaţie retorică B) o invocaţie retorică C) o invocaţie D) o exclamaţie E) un enunţ exclamativ 2. Rima versurilor şi ritmul corect se regăseşte în seria: Stiu rãspunsul A) rima îmbrăţişată, ritm trohaic Da! B) rima îmbrăţişată, ritm iambic Da! C) rimă încrucişată, ritm trohaic D) rimă împerecheată, ritm trohaic E) rimă împerecheată, ritm iambic 3. Versurile aparţin, ca specie: A) unei balade populare B) unei schiţe C) unui imn D) unei fabule E) unei legende culte, în versuri 4. Verbul „a fi” este folosit, în text: A) numai ca verb predicativ B) ca verb predicativ şi copulativ C) numai ca verb copulativ D) ca verb copulativ, auxiliar şi predicativ E) ca verb copulativ şi auxiliar 5. Rolul cratimei în structura „chipu-i sfânt” este: A) de a reduce numărul de silabe, păstrând măsura şi ritmul versurilor B) de a despărţi în silabe C) de a mări numărul de silabe D) de a marca o inversiune E) e un simplu semn ortografic 6. În fraza: „După eşecul pe care l-a suferit, este convins că va reuşi, dacă va învăţa mai mult.” propoziţiile sunt: A) atributivă, principală, completivă indirectă, condiţională B) atributivă, principală, completivă directă, condiţională C) condiţională, atributivă, principală, completivă directă D) principală, atributivă, completivă indirectă, condiţională E) principală, predicativă, completivă indirectă, atributivă 7. Raportul de coordonare se stabileşte, în propoziţie, între: A) părţi de propoziţie de obicei de acelaşi fel şi care au acelaşi cuvânt regent B) părţi de propoziţie diferite, dar având acelaşi cuvânt regent C) oricare părţi de propoziţie, indiferent de rolul lor D) conjuncţii coordonatoare E) între părţi de vorbire flexibile 8. În enunţul: „Sunt zece ani de atunci..” verbul are valoare: A) predicativă B) auxiliară C) copulativă D) auxiliară şi copulativă E) predicativă şi auxiliară 9. Subiectul, în propoziţia: „Şindrila o zboară mereu vântul, pe coastele dealului”, este: A) şindrila B) o C) vântul D) neexprimat E) inclus 10. În contextul: „Deasupră-mi teiul sfânt să-şi scuture creanga.”, cuvântul subliniat este la cazul: A) genitiv B) dativ C) acuzativ D) nominativ E) vocativ
18
Limba Româna limba
CLASA A VIII-A 11. Conţine adjective exprimând caracteristici care nu pot fi comparate, seria completă: A) slab, tare, tenace B) leneş, isteţ, urât C) desăvârşit, complet, principal D) ulterior, major, grea E) optim, puternic, eficace 12. Conţin triftongi toate cuvintele din seria: A) ziceau, păzeau, ghioagă B) leoaică, turcoaică, olărit C) ghioagă, mieuna, inimioară D) turcoaică, cafeaua, oierit E) păzeau, inimioară, chiulangioaică 13. Formele de imperativ singular negativ ale verbelor a fi, a zice, a duce, a face sunt în seria: A) nu fii, nu zi, nu duce, nu face B) nu fi, nu zi, nu duce, nu fă C) nu fii, nu zice, nu duce, nu fă D) nu fii, nu zice, nu zice, nu duce, nu face E) nu fi, nu zice, nu duce, nu face 14. În enunţul: „E la mintea cocoşului că nu va face ceea ce trebuie.”, structura subliniată are rol de: A) nume predicativ B) subiect C) predicat nomnal D) atribut E) complement 15. Sunt numai locuţiuni verbale în seria: A) nebăgare de seamă, a se face de râs, a forţa pe cineva, aduceri-aminte B) a ţine minte, a avea de gând, aducere-aminte, cu capul în nori C) a ţine minte, a fi cu scaun la cap, aducere-aminte D) a se face de râs, a-şi aduce aminte, a avea de gând, a-şi da seama E) a forţa pe cineva, nebăgare de seamă, a ţine minte, a avea de gând 16. În fragmentul: „Dar pe fata împăratului Roş mai nu-i venea s-o ducă, fiind nebun de dragostea ei. Căci era boboc de trandafir din luna lui mai, scăldat în roua dimineţii, dezmierdat de cele întâi raze ale soarelui, legănat de adierea vântului şi neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la noi în ţărăneşte, era frumoasă de mama focului; la soare te puteai uita, iar la dânsa ba.” (Ion Creangă), există: A) caracterizare directă, de către narator B) caracterizare indirectă, făcută de un personaj C) caracterizare directă şi indirectă Ummmm.. D) caracterizare directă, de către personajul principal E) autocaracterizare 17. Există numai omonime în seria: A) dar, ducă, mai, noi B) ochi, dar, noi, ei C) era, mai, roua, raze D) ducă, roua, noi, era E) de, venea, era, mai 18. În fragmentul citat, identifici: A) patru predicate verbale şi două nominale B) trei predicate verbale şi trei nominale C) numai predicate verbale D) numai predicate nominale E) două predicate verbale şi două nominale 19. Sintagma subliniată „de mama focului” ( vezi textul de la exerciţiul nr.16) este, din punct de vedere morfologic: A) adjectiv la superlativ absolut B) substantiv C) pronume D) adverb E) prepoziţie 20. Figurile de stil pe care fragmentul (vezi textul de la exercițiul nr. 16) le conţine, sunt: A) epitete, metaforă, personificări B) alegorie, antiteză, epitete, metaforă C) repetiţie, metaforă, personificări, epitete D) metaforă, epitete, inversiune, personificări E) repetiţie, metaforă, epitete, antiteză
Limba Româna
19