Romana 18 by Smart Concursuri Scolare

editia a XVIII- a

Concursuri scolare pentru copii isteti

Limba Rom창na 1

DIN PARTEA REDACTIEI

Salut smartyneilor! Vă mulţumim că aţi ales să participaţi şi în acest an la Concursurile la Nivel Naţional Smart. Suntem bucuroşi că am ajuns la a XVIII-a Ediţie a concursurilor şi suntem tare mândri că numărul participanţilor a crescut. După cum bine ştiţi, Concursurile Smart reprezintă cea mai bună metodă de verificare a cunoştinţelor. Cu ajutorul cadrelor didactice cu care colaborăm, reuşim întotdeauna să evaluăm corect participanţii. Am constatat cu plăcere că tot mai mulţi elevi aleg concursurile noastre, iar rezultatele sunt din ce în ce mai bune. Acest fapt denotă ambiţia smartyneilor şi dorinţa de a se autodepăşi. Noi apreciem efortul intelectual pe care îl depuneţi şi ne bucurăm că premiile noastre recompensează conștiinciozitatea voastră și interesul pentru învățătură. Pentru că întotdeauna ţinem cont de feedback-ul pe care îl primim din partea voastră, vă aşteptăm în continuare părerile şi sugestiile pe adresa redacţiei. Colectivul Smart mulţumeşte tuturor colaboratorilor care au contribuit la realizarea şi verificarea subiectelor și organizarea concursurilor. Redacția Smart Redactor şef: Maria Spiridon Subiecte clasele I-IV: Subiecte clasele I-IV: prof. înv.primar Constanţa Geles Şcoala Gimnazială Nr. 26 Galați Subiecte clasele V-VIII: prof. Alexandra Tischer Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. Lidia Carmen Pircă Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu

prof. înv. primar Adriana Bocman Școala Gimnazială „Mareșal Al. Averescu” Adjud înv. Lenuța Buzatu Școala Gimnazială Milcovul prof. înv. primar Ana Maria Maier Școala Gimnazială „Axente Sever” Aiud prof. înv. primar Iuliana Magdalena Mîndrescu Școala Gimnazială Nr. 5 „Spiru Haret” Dorohoi prof. înv. primar Dalila Olga Fulău Grup Școlar „Simion Stolnicu” Comarnic

Verificări subiecte clasele I-IV: prof. înv. primar Constanţa Geles Şcoala Gimnazială Nr. 26 Galați prof. înv. primar Rodica Ştefănică Colegiul Naţional „Costache Negri” Galaţi prof. înv. primar Neculai Viorica Şcoala Gimnazială Nr. 26 Galaţi prof. înv. primar Elena Vasile Şcoala Gimnazială Nr. 165 Bucureşti prof. înv. primar Isabela Mihaela Doman Colegiul Național Elena Cuza București

Verificări subiecte clasele V-VIII: prof. Alexandra Tischer Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. dr. Lidia Carmen Pircă Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. Lucreţia Pohoaţă Școala Gimnazială Brăiești prof. Loredana Liliana Buzoianu Şcoala Gimnazială Nr. 26 Galaţi prof. Alina Budică Școala Gimnazială Nr. 14 Brașov

2 limba

Limba Româna limba

IMPRESIILE VOASTRE Mesajele venite din partea voastră ne dau încredere şi putere să continuăm alături de voi. Împreună vom menţine şi vom îmbunătăţi continuu Concursurile SMART Vă mulţumim! Redacţia SMART

Smart este un concurs educativ din care înveţi lucruri noi şi frumoase. Concursurile Smart m-au fermecat ţi m-au vrăjit de prima dată. Acum particip în fiecare an. M-au ajutat să fiu atentă, să gândesc, mi-am dat seama cum e să ai un examen şi mi-au dat curaj să mai particip. Este un concurs la care înveţi, dar te şi distrezi.

Mi-a părut bine că am participat la acest concurs. A fost o adevărată provocare, fiind un concurs educativ şi frumos. Aş dori să particip şi anul viitor. Mi-a plăcut foarte mult.

Karina Gâlcă Şcoala Generală Nr. 5 Mediaş

Vanessa Deac Şcoala cu clasele I - VIII Nr. 25 Timişoara

În continuare, vă prezentăm subiectele Concursului redactate pe clase. Vă recomandăm multă atenţie şi aşteptăm de la voi aceleaşi rezultate bune şi foarte bune!

Limba Româna

Vã dorim succes ! 3

CLASA I Se recomandă citirea enunţurilor de către învăţător. 1. Începe cu sunetul ,,A” cuvântul din imaginea: B)

2. Încercuiește șirul de imagini doar cu obiectele școlarului: A)

E) 3. Recunoaște, după imagine, povestea: A) Scufiţa Roșie B) Albă ca Zăpada și cei șapte pitici D) Cenușăreasa C) Motanul încălţat E) Cei trei purceluși 4. Cifrele scrise lângă fiecare imagine reprezintă numărul de silabe corespunzătoare cuvântului ilustrat. Care cifră indică numărul greșit de silabe? 3 A) 5

1 B) 4

C) 3

D) 2

5 E) 1

5. Încercuiește figura geometrică a cărei denumire începe cu sunetul ,,d”. A)

6. Care grup de cuvinte nu se potrivește cu personajul Albă ca Zăpada? A) părul negru ca abanosul B) faţa albă ca zăpada C) rochie albă D) buzele roșii ca sângele E) cea mai frumoasă din ţară

4 limba

Limba Româna limba

CLASA I 7. Încercuiește desenul al cărui nume conţine sunetul ,,V”: A)

8. Ghici, ghicitoarea mea! Îl cunoașteţi? Face ,,ham”! Mă tot uit la el pe geam; Dacă acum îi dau un os E cu mine prietenos! A) pisica B) câinele C) găina

D) oaia

E) capra

9. Completează corect titlul poveștii: ,,Capra cu ... .” A) scufiţa roșie B) cei șapte pitici C) fata moșneagului D) cei trei purceluși

E) trei iezi

10. ,,Eu spun una, tu spui multe!” Perechea greșită este: A) pix-pixuri B) penar-penaruri C) caiet-caiete D) carte-cărţi E) școală-școli 11. Propoziţia ,,Eu am șapte ani.” este formată din: A) cinci cuvinte B) două cuvinte C) trei cuvinte D) patru cuvinte E) niciun cuvânt 12. Iedul cel mare din povestea ,,Capra cu trei iezi” era: A) elev B) vorbăreţ C) neascultător D) pofticios E) plângăcios 13. Rândunelele au plecat în ţările calde. S-au copt strugurii în vii. Frunzele s-au ofilit. Ce anotimp a sosit? A) vara B) toamna C) primăvara D) iarna E) vacanţa 14. Dacă o fetiţă nu este ,,leneșă” este: A) harnică B) înaltă C) frumoasă D) vorbăreaţă E) obraznică 15. Ascultă cu atenţie și descoperă cuvântul care începe și se sfârșește cu același sunet: A) Ema B) Ana C) Maria D) Vlad E) Emil

Limba Româna 5

CLASA A II-A 1. Se dau silabele: ,,ra; ra; me; ca’ ca’’’. Folosindu-le pe toate, o singură dată, poţi forma cuvântul: A) caramele B) camere C) merele D) camera E) ramele 2. În cuvintele de mai jos lipsește aceeași silabă. Găsește-o! ma-____; mu-_____; o-____; ____-le; A) ma B) rar C) re D) ra

E) me

3. Alege însușirea care nu se potrivește unui copil: A) înalt B) blond C) scund

E) verde

D) slab

4. Nu au înţeles asemănător cuvintele din perechea: A) uscat = ofilit B) mare = înalt C) temător = fricos D) cald = rece E) delicat = fin 5. Completează proverbul: ,,Cine fuge după doi iepuri, nu prinde ... .” A) lupi B) niciunul C) nimic D) doi iepuri E) deloc 6. Propoziţia care comunică o întrebare are la sfârșit: A) ! B) . C) ? D) ,

E) :

7. Cine a fost, în poveste, păcălit de vulpe și a rămas fără coadă? A) iedul cel mic B) peștisorul de aur C) lupul D) ursul E) motanul 8. Cuvântul cu înţeles opus cuvântului ,,uscat” este: A) verde B) ofilit C) veșted D) bătrân E) galben 9. Fata moșneagului din poveste nu era: A) harnică B) frumoasă C) ascultătoare

6 limba

D) iubitoare

E) rea

Limba Româna limba

CLASA A II-A 10. Ghici, ghicitoarea mea! ,,Pare-o caisă, roșcată, Dar are haina plușată!”” A) nuca B) piersica C) banana D) mărul E) vișina 11. Cuvântul scris corect este: A) ieste B) pics C) Alex D) chiorap E) ginda 12. Fii atent la litera cu care începe fiecare cuvânt din propoziţie! Una din propoziţii nu respectă regula. Care? A) Ana aduce apa. B) Bogdan bate nucul. C) Corina citește cartea. D) Ene este elev. E) Dana desenează dinozauri. 13. Care din cuvintele date mai jos nu pot forma alte cuvinte prin eliminarea primei siabe: A) co-lac B) co-cor C) co-vrig D) co-coș E) co-leg 14. Gigel a uitat să folosească semnele de punctuaţie în propoziţia următoare. Ajută-l! ,,Ce mi-ai adus bunico” A) . ? B) ? . C) , ? D) , . E) ? , 15. Alege întrebarea corectă pentru problema dată mai jos: ,,Ana a cules din livadă 12 mere și 11 pere.” A) Cine a cules fructe? B) De unde a cules Ana fructe? C) Ce fructe a cules Ana? D) Câte fructe a cules Ana? E) Ce fructe se coc toamna?

Limba Româna 7

CLASA A III-A 1. Alege însușirea care nu i se potrivește Degeţicăi: A) mărunţică B) delicată C) frumoasă D) graţioasă

E) răutăcioasă

2. Alege perechea de cuvinte cu sens opus: A) fuge - aleargă B) silitor – harnic C) dușman – prieten D) omăt – nea

E) laș - fricos

3. Este scris greșit șirul de cuvinte: A) România, înalt, timbre B) umbră, înnegrit, alcool C) învăţat, idee, continuu D) înnalt, Istambul, aleie E) rucsac, se posomorî, accent 4. Indică propoziţia scrisă incorect: A) Maria s-a dus la mare cu mama sa. C) Ai fost la mare sau la munte? E) Ea a cântat la nai.

B) Într-un tren sunt mulţi călători. D) Ia a oferit flori mamei.

5. Dialogul nu poate fi: A) o comunicare scrisă sau spusă B) o discuţie între persoane C) o conversaţie între oameni D) un schimb de opinii între colegi E) o convorbire între două sau mai multe persoane 6. Cuvântul ,,neobișnuit” nu are sensul de: A) aparte B) straniu C) bizar

D) neinstruit

E) ciudat

7. Se dă enunţul: ,,În vara aceasta, Rareș și-a petrecut vacanţa mare la bunicii săi din Brăila.” Ce întrebare poţi pune pentru a afla în ce anotimp și-a petrecut Rareș vacanţa? A) Unde și-a petrecut Rareș vacanţa? B) Ce a făcut Rareș la bunici? C) În ce localitate și-a petrecut Rareș vacanţa? D) Cine și-a petrecut vacanţa la bunici ? E) Când și-a petrecut Rareș vacanţa la bunici? 8. În care pereche este greșită forma de plural? A) carte-cărţi B) cretă –crete C) chibrit-chibrituri D) virgulă-virguli

E) rucsac-rucsacuri

9. Completaţi proverbul cu varianta corectă: ,,Vorba dulce ... .” A) mult preţuiește B) mult înseamnă D) mult costă E) mult aduce

C) mult produce

10. Autorul poveștii ,,Făt-Frumos din lacrimă” este: A) Petre Ispirescu B) Ion Creangă D) George Cosbuc E) Fraţii Grimm

C) Mihai Eminescu

8 limba

Limba Româna limba

CLASA A III-A 11. Este despărţit greșit în silabe cuvântul: A) car-te B) fi-ind-că C) sti-lou

D) co-pi-i

E) ruc-sac

12. Alege cuvântul format din același număr de vocale și de consoane: A) apă B) rouă C) noapte D) doi E) aere 13. Subliniază din cuvintele date mai jos pe cele care pot preciza timpul într-un text literar: ,,vara, școala, dimineaţa, grădina, cândva, acolo, luni, demult, carte, aici, ieri, seara”. Ai obţinut un număr de: A) cinci cuvinte B) șapte cuvinte C) patru cuvinte D) șase cuvinte E) niciun cuvânt 14. Se dau cuvintele ,,1 - bogat, 2 - anotimpul, 3 - Ce, 4 - toamna, 5 - este, 6 - !”. Scrierea corectă a propoziţiei, folosind numerele corespunzătoare, este: A) 4 1 6 2 3 5 B) 1 2 3 4 5 6 C) 3 1 5 2 4 6 D) 4 2 1 5 6 3 E) 1 3 5 2 4 6 15. Completează semnele de punctuaţie potrivite, apoi numără-le și selectează varianta corectă: Mărule ai văzut cumva furnica A trecut adineaori pe aici Dar de ce o cauţi greirașule Am nevoie de mâncare spuse greierașul A) opt semne de punctuaţie B) zece semne de punctuaţie C) șase semne de punctuaţie D) șapte semne de punctuaţie E) nouă semne de punctuaţie 16. Alege cuvântul format numai din vocale: A) moară B) ouăle C) oușor

D) oaie

17. Cărui cuvânt i se potrivește schema: cccvcvcv A) frunze B) piersică C) strugure D) ploaie

E) ciubote E) soare

18. Din șirul următor ,,neobișnuit, stilou, curajos, carte, imens, negru, călătorește, înalt” selectează cuvintele care denumesc însușiri și vei obţine: A) două cuvinte B) trei cuvinte E) niciun cuvânt C) patru cuvinte D) cinci cuvinte 19. Găsește propoziţia greșită: A) Toamna sa instalat în oraș. B) Vlad s-a dus la piaţa cu sora sa. C) Ia o pară! D) Am stat în curte până la pauză. E) S-au copt toate legumele? 20. Partea de mijloc dintr-o compunere se numește: A) încheiere B) început C) sfârșit D) cuprins E) introducere

Limba Româna 9

CLASA A IV-A 1. În limba română, multe expresii au în construcţia lor numele unor părţi ale corpului. Este greșită expresia: A) a-și lua inima-n dinţi B) a avea o gură cât o șură C) a încerca marea cu piciorul D) a fi într-o ureche E) a-și lua nasul la purtare 2. Enunţul care nu este scris corect este: A) Merg pe acelaș drum. B) S-au scuturat nucii. C) Nu mi-e teamă de câini. D) Fata aceea cântă frumos. E) Fiii mei sunt ascultători. 3. În enunţul ,,Pe ce cărări neumblate străbaţi pădurea tu, Scufiţa Roșie!” cuvântul cu rol de subiect este: A) Scufiţa Roșie B) tu C) pădurea D) cărări E) neumblate 4. ,,Maria i-a spus colegei ei, Oana, că este prietenă de familie cu Ema.” În acest enunţ sunt: A) doar substantive comune B) numai substantive proprii C) un număr egal de substantive comune și proprii D) mai multe substantive proprii decât comune E) nu sunt substantive 5. Continuarea proverbului ,,Pomul se cunoaște după roade, iar omul după ... ” este: A) haine B) poame C) vorbe D) toane E) fapte 6. Citește cu atenţie: ,,Prinţul ne-a dăruit câte nouă rochii nouă fetelor, însă doar eu port o rochie nouă.” În enunţul dat, cuvântul ,,nouă” este, pe rând, ca parte de vorbire: A) adjectiv, numeral, pronume B) numeral, adjectiv, pronume C) numeral, pronume, adjectiv D) pronume, adjectiv, numeral E) adjectiv, pronume, numeral 7. Sunt numai sinonime (cuvinte cu sens asemănator) în enumerarea: A) caiete, manuale, rechizite B) grâne, cereale, fructe C) creion, pix, stilou, carioca D) nea, omăt, gheaţă E) firavă, delicată, gingașă 8. Verbul ,,a fermeca” are sensul de: A) a încânta, a ademeni C) a aprecia, a transforma E) a sensibiliza, a înfrumuseţa

B) a vrăji, a lăuda D) a atrage, a șicana

9. Indentifică semnele de punctuaţie care au fost omise în fragmentul: ,,Dar tu cum mă iubești pe mine fata mea Ca zahărul tată ”: A) o linie de dialog, trei virgule, două puncte și semnul întrebării B) trei virgule, două linii de dialog, semnul întrebării și punctul C) semnul întrebării, semnul exclamării, două virgule și linia de dialog D) punctul, două linii de dialog, semnul exclamării și virgula E) două virgule, trei linii de dialog, semnul întrebării și punctul

10 limba

Limba Româna limba

CLASA A IV-A 10. Caută ,,intrusul” în perechile de sinonime (cuvinte cu sens asemănător): A) moleșit = obosit B) amuzant = distractiv C) larmă = liniște D) a povăţui = a sfătui E) gândește = cugetă 11. Ion Creangă nu a scris: A) ,,Făt-Frumos din lacrimă” C) ,,Ivan Turbincă” E) ,,Dănilă Prepeleac”

B) ,,Cinci pâini” D) ,,Stan Păţitul”

12. Expresia ,,ca sarea-n bucate” are sensul de: A) foarte sărat B) puţin sărat C) nesărat D) saramură E) potrivit, adecvat 13. ,,Ia fă-te încoace, nesocotito, să ne înţelegem la vorbe, îi spuse împăratul fetei mai mici.” (Petre Ispirescu - ,,Ca sarea-n bucate”) Cuvântul ,,nesocotito” are ca sens: A) răvășito B) imprudento C) leneșo D) codașo E) buimaco 14. Este scris incorect cuvântul: A) alee B) erbivor 15. Prezintă un îndemn enunţul: A) Ce toamnă frumoasă! C) Bună ziua! E) Să aveţi o toamnă placută!

C) aer

D) ieri

E) continu

B) Ce zi este astăzi? D) Fii atent la traversare!

16. Alege propoziţia adevărată: A) Propoziţia simplă nu poate avea șapte cuvinte. B) Predicatul este o parte secundară de propoziţie. C) Cuvântul ,,dânsul” este pronume personal. D) Propoziţia simplă are cel puţin două cuvinte. E) Substantivul, numeralul și predicatul sunt părţi de vorbire. 17. Selectează șirul ce nu conţine doar omonime (cuvinte cu aceeași formă, dar înţeles diferit): A) broască, ochi B) sare, car C) leu, somn D) capră, stilou E) mai, cot 18. În enunţul ,,O dată mam jucat a fară cînd cerul era înourat.” sunt: A) cinci greșeli B) trei greșeli C) o greșeală D) nicio greșeală

E) patru greșeli

19. Transformat în propoziţie simplă, enunţul ,,Se ascunsese vineri în vârful pantofului.” are forma: A) Se ascunsese vineri. B) Se ascunsese pantoful. C) În vârf se ascunsese. D) Se ascunsese în pantof. E) Se ascunsese. 20. Identifică expresia care are sensul de ,,vorbă spirituală, inteligentă”: A) vorbă grea B) vorbă lungă C) vorbă curată D) vorbă mare E) vorbă de duh

Limba Româna 11

CLASA A V-A Se dă textul: „Coborâră printre livezi, unde adiau miresme calde de cimbrișor și ceară. Garduri foarte înalte de nuiele, cu streașină de spini, se ridicau la dreapta și la stânga. Și sălcii bătrâne, cu forme ciudate, își mișcau domol pletele argintii. Lizuca știa că sălciile astea sunt oameni și dihănii înţepeniţi din veacuri vechi de o vrajă.” (Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) 1. Autorul textului de mai sus este: B) Patrocle A) Lizuca C) Sălciile D) Mihail Sadoveanu E) Dumbrava minunată 2. Receptorul acestui text este: B) Mihail Sadoveanu A) cititorul C) Patrocle D) Lizuca

E) naratorul

3. Transformat în propoziţie simplă, enunţul: ,,Garduri foarte înalte de nuiele, cu streșina de spini, se ridicau la dreapta și la stânga.” are forma: A) Garduri foarte înalte se ridicau. B) Se ridicau la dreapta. C) Cu streașina se ridicau. D) Garduri se ridicau. E) Înalte, cu streașina de spini. 4. În propoziţia: „Și sălcii bătrâne, cu forme ciudate, își mișcau domol pletele argintii”, cuvântul subliniat are valoare de: A) atribut, exprimat prin adjectiv B) complement, exprimat prin adverb C) atribut, exprimat prin adverb D) atribut, exprimat prin substantiv comun E) predicat, exprimat prin verb 5. Textul dat conţine: A) o propoziţie interogativă și trei propoziţii enunţiative B) două propoziţii enunţiative și două propoziţii exclamative C) 6 propoziţii enunţiative, afirmative D) patru propoziţii interogative E) trei propoziţii negative și o propoziţie afirmativă 6. Nu sunt antonime cuvintele din perechea: B) la dreapta ≠ la stânga A) înalte ≠ scunde D) bătrâne ≠ tinere C) stranii ≠ ciudate

E) vechi ≠ noi

7. Sinonime pentru cuvântul „dihănii” se găsesc în seria: B) livezi, dealuri, vii A) sălcii, pomi, arbori C) arătări, monștri, creaturi D) bătrâni, tineri, copii E) fete, băieţi, câini 8. Sensul cuvântului „minunată”, din titlu, este de: B) de necrezut C) ireală A) fermecată

D) inexistentă

9. Nu sunt scrise corect cuvintele din seria: B) argintii, dihănii, printre A) cimbrișor, înalt, coborâră D) înnalt, ciară, adieau C) stânga, sălcii, coborî E) Lizuca, streașina, astea

limba

E) îndepărtată

Limba Româna limba

CLASA A V-A 10. 0. Părţile de vorbire cel mai des întâlnite în fragment sunt: A) substantivele și adjectivele B) predicatele C) verbele și adverbele D) alte părţi de vorbire E) pronumele și numeralele 11. În prima propoziţie există: A) trei adjective B) două adjective C) niciun adjectiv D) un adjectiv E) patru adjective 12. Punctul s-a folosit pentru a marca propoziţii: A) interogative B) afirmative C) enunţiative D) exclamative E) dezvoltate 13. În ultima frază, predicatele sunt: A) „știa” și „sunt” B) „știa” și „sunt oameni” C) „știa” și „sunt oameni și dihănii” D) „știa” și „înţepeniţi” E) doar „știa” 14. În structura „Garduri foarte înalte de nuiele” părţile de propoziţie sunt, în ordine: A) predicat, atribut, complement B) subiect, atribut, atribut C) subiect, atribut, complement D) subiect, predicat, atribut E) subiect, predicat, complement 15. Părţile unei compuneri sunt, în ordine: A) introducere și cuprins B) introducere, cuprins și încheiere C) introducere și încheiere D) numai cuprins E) cuprins și încheiere 16. Enunţul „uite mia mia dat mia care mia promiso de mult”” este scris corect în seria: A) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care mi-a promis-o mai demult.” B) „Uite Mia mia dat Mia care mi-a promiso mai demult.” C) „Uite, Mia mi-a dat mia care mi-a promis-o mai demult.” D) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care mia promiso m-ai demult.” E) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care Mia promiso m-ai demult.” 17. Sunt scrise corect cuvintele derivate cu prefix din seria: A) înegri, înălbi, înmuguri, înora B) înnegri, înnălbi, înmuguri, înnora C) înnebuni, înnora, înălbi, înnegri D) înegri, înmiresma, îmbrobodi, înălţa E) înnălbi, însori, înora, înălţa 18. Sensul expresiei „a-și da arama pe faţă” este: A) a se machia B) a-și arăta adevăratul caracter C) a se vopsi pe faţă D) a vărsa din greșeală E) a spune minciuni 19. Într-un text literar, scriitorul intenţionează: A) să transmită informaţii precise, într-un limbaj accesibil B) să impresioneze cititorul, prin intermediul imaginilor artistice C) să arate realitatea, așa cum este ea D) să arate cititorului cât de multe știe E) să demonstreze cât de frumoasă e lumea în care trăim 20. Punctul marchează: A) încheierea bruscă a unei comunicări C) finalul unei propoziţii interogative E) finalul unei compuneri

B) finalul unei propoziţii enunţiative D) începutul unei noi propoziţii

Limba Româna 13

CLASA A VI-A 1. Opera epică este: A) opera literară în care autorul își exprimă indirect gândurile și sentimentele prin

intermediul eului liric B) opera literară în care autorul își exprimă direct gândurile și sentimentele prin intermediul eului liric C) opera literară în care autorul își exprimă în mod indirect gândurile și sentimentele prin intermediul acţiunii și a personajelor. D) o carte de povești E) orice carte scrisă în proză

2. Sinonimele cuvântului „ficţiune” se găsesc în seria: B) imaginar, plăsmuire A) realitate, concret D) veridicitate, verosimilitate E) povestire, istorisire

C) a minţi frumos

3. Partea în care este prezentat conţinutul cărţii/temele/capitolele se numește: A) introducere B) cuprins/sumar C) expoziţiune D) copertă E) titlu 4. În propoziţiile: „Voia să vină și el cu noi.” și „Nu se poate face doar voia ta.”, cuvintele subliniate sunt: B) sinonime C) omografe D) omofone E) antonime A) paronime 5. Seria în care se găsesc numai pleonasme este: A) a-și aduce aportul, a conlucra împreună, a rescrie iar B) a scrie iar, a-și aduce contribuţia, mijloace mass-media C) Băieţii tot băieţi..., a urca sus, a cerși milă și îndurare D) a convieţui împreună, cojoc de oaie, cerc vicios E) fată tânără, legea e lege, baza fundamentului 6. În enunţul: „A luat-o la fugă, văzând-o.”, valoare morfologică a lui „o” este, în ordine: A) pronume personal, articol nehotărât B) articol nehotărât, numeral cardinal C) interjecţie, verb auxiliar D) pronume personal cu valoare neutră, pronume personal E) articol nehotărât, interjecţie 7. Rolul virgulei, în enunţul: „Știa să danseze, să cânte, să recite, să înveselească lumea.” este: A) de a separa termenii unei enumeraţii B) de a lega cuvinte cu aceeași funcţie sintactică C) de a da cursivitate enunţului D) de a izola vocative E) de a despărţi predicatele 8. Câte greșeli de ortografie sunt în enunţul: „Făceţi liniște, s-au va fii rău de ori cine v-a vorbi.”? A) trei greșeli B) patru greșeli C) nicio greșeală D) șase greșeli E) cinci greșeli 9. Există numai adjective invariabile în seria: A) perspicace, color, vivace B) kaki, mov, indigo C) eficace, disco, frumos D) rapace, mândru, clar E) somptuos, lila, precoce

14 limba

Limba Româna limba

CLASA A VI-A 10. Verbele la modurile nepersonale din enunţul: „Văzând aceasta, își spuse că nu mai era nimic de făcut în afară de a pleca.” au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: A) subiect, complement, nume predicativ B) complement, nume predicativ, subiect C) nume predicativ, atribut, complement D) complement, nume predicativ E) subiect, nume predicativ, complement 11. În textul: „Le-am găsit dimineaţa furcile ramurilor cu totul albe, ca și cum ar fi fost înmuiate în lăpturile groase ale nopţii și ar fi îngheţat pe ele varul de argint al lunii, și de sidef, covăsite proaspăt în fildeș.” (Tudor Arghezi - „Un ciob de primăvară” ), cuvintele cu sens figurat se află în seria: A) dimineaţa, de argint, varul, al lunii B) furcile, lăpturile, varul, covăsite C) înmuiate, varul, lunii, de argint D) albe, lunii, covăsite, ramuri E) ramuri, nopţii, varul, sidef 12. Fragmentul de mai sus reprezintă: A) o descriere literară în proză B) o descriere literară în versuri C) o naraţiune D) un portret literar E) un pastel 13. În textul citat, „vocea” care exprimă stări sufletești, sentimente, idei este: A) vocea autorului ca persoană cu existenţă reală B) eul liric C) autorul D) naratorul E) cititorul 14. Fraza de mai sus poate fi împărţită în: A) trei propoziţii B) cinci propoziţii C) două propoziţii D) patru propoziţii E) alt răspuns 15. Cuvântul „dimineaţa” din textul lui Tudor Arghezi poate fi analizat ca: A) complement exprimat prin adjectiv B) complement exprimat prin substantiv C) complement exprimat prin adverb D) subiect exprimat prin substantiv E) atribut exprimat prin adverb 16. Sintagma „varul de argint al lunii” este, ca procedeu artistic: A) comparaţie B) personificare C) metaforă D) un epitet cromatic E) nu are valoare stilistică 17. În fraza de mai sus, „ale”(ale nopţii) și „al” (al lunii) au valoare morfologică de: A) conjuncţie B) articol hotărât C) pronume personal D) articol posesiv E) nu are valoare morfologică 18. Funcţia sintactică a cuvântului „de argint”este de: A) nume predicativ B) complement circumstanţial C) atribut substantival D) subiect E) atribut adjectival 19. Titlul „Un ciob de primăvară” de Tudor Arghezi are rolul: A) de a reda un colţ din natură B) de a înfăţișa o fereastră spartă C) de a crea o imagine artistică inedită D) de a sugera timpul acţiunii E) de a crea cititorului o stare de confuzie 20. Sentimentul pe care textul arghezian îl transmite este de: A) mirare în faţa spectacolului unei primăveri timpurii B) teamă faţă de venirea primăverii C) tristeţe provocată de iarnă D) regret provocat de trecerea timpului E) nepăsare

Limba Româna 15

CLASA A VII-A Se dă textul: „Fugiţi Fugiţi cu turma repede spre văi! Pe culme –aleargă duhul răzbunării Grozavul vânt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi.

Se rupe cerul, cade-acum! S-a rupt. Sporite neguri hrană dau pieirii, De-a valma geme-ntreg cuprinsul firii, Și nu mai știi ce-i sus și dedesupt….” (George Coșbuc, „Pe munte”)

1. În structura „geme-ntreg”, cratima are rolul: A) de a reduce numărul de silabe pentru o pronunţare mai rapidă B) de a evita rostirea în aceeași silabă C) de a contribui la păstrarea ritmului, micșorând numărul de silabe D) de a ajuta la despărţirea în silabe E) de a crea un diftong 2. Textul dat aparţine genului liric pentru că: A) gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt exprimate în mod direct B) are autor C) verbele sunt la indicativ prezent D) cuvintele au doar sens conotativ E) tema textului este natura 3. Trăirile eului liric sunt redate, în principal, prin imagini: A) vizuale B) olfactive C) vizuale și dinamice D) dinamice E) auditive 4. În structura: „Se rupe cerul, cade-acum!”, figura de stil identificată este: A) metaforă B) hiperbolă C) personificare D) epitet E) inversiune 5. În prima strofă există: A) patru verbe B) cinci verbe C) trei verbe D) două verbe E) mai multe verbe 6. Pot avea omonime (lexico-gramaticale) cuvintele: A) cer, zări, gem B) turmă, zări, sus C) hrană, cer, fire D) cade, gem, fire E) văi, cer, spor 7. Enunţul „M-aș sfiii să spun mereu aceliași glume nesărate, deși unii zic că, dacă mi-a-și face o meserie din asta, mi-aș înmiii peste noapte averea” conţine: A) trei greșeli B) patru greșeli C) cinci greșeli D) o greșeală E) două greșeli 8. Identifică seria care conţine numai cuvinte polisemantice: A) limbă, casă, masă, operă B) limbă, floare, vis, loc C) casă, copil, prefaţă, localitate D) masă, copac, claritate, adaptare E) operă, casă, copac, vis 9. Identifică seria conţinând numai omografe: A) august-áugust, bárem-barém, colónie-coloníe B) imóbil-imobíl, literar-literal, actual-inactual C) comédie-comedíe, familist-familiar, abil-inabil, lizibil-ilizibil D) companíe-compánie, arbitrar-arbitral, emigrant-imigrant E) colónie-coloníe, acceptabil-inacceptbil, imóbil-imobíl 10. Seriile de cuvinte: 1. Opulenţă/ penurie 2. aversiune/ eversiune 3. Vindecabil/ curabil 4.intrinsec/ intruziv sunt: A) 1, 3 sinonime, 2 paronime; B) 1 antonime, 3, 4 sinonime, 2 paronime; C) 1 antonime, 2 paronime, 3 sinonime; D) 1, 4 sinonime, 2 paronime; E) 1 sinonime, 2, 3 antonime, 4 omonime;

16 limba

Limba Româna limba

CLASA A VII-A 11. Seria care conţine ritmul și tipul de rimă corespunzător strofelor semnate de George Coșbuc este: A) ritm trohaic, rimă împerecheată B) ritm iambic, rimă îmbrăţișată C) ritm iambic, monorimă D) ritm iambic, rimă încrucișată E) ritm trohaic, rimă îmbrăţișată; 12. Fraza: „Pân-la proba contrarie, se poate creea impresia că, din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, dreptatea este de parte lui.” conţine, indiferent de natura lor: A) două greșeli B) trei greșeli C) patru greșeli D) mai multe greșeli E) nicio greșeală 13. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: A) alee, cereale, fuior, nuia B) articulaţie, cereală, fuior, roi C) cooperaţie, iarbă, roi, soare D) fuior, iarbă, nuia, soare E) geam, veneau, aer, pompier 14. În enunţul „În fiecare zi să iei un zece” cuvântul „un zece” este: A) substantiv B) adverb C) numeral D) adjectiv

E) altă parte de vorbire

15. Precizează modul intern de îmbogăţire a vocabularului pentru următoarele cuvinte: „sporite, cuprinsul”: A) derivare cu sufixe B) derivare cu prefixe C) conversiune D) conversiune și derivare E) nici un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului 16. Identifică perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: A) oneros-necinstit B) ilizibil-clar D) acribie-neglijenţă E) lucrativ-harnic

C) bulimie-dezgust

17. În fraza: „I-a ieșit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor”, predicatele sunt exprimate prin: A) locuţiuni verbale B) verbe copulatie și verbe predicative C) verbe predicative impersonale D) verbe predicative personale E) verbe predicative și o locuţiune verbală 18. Indicaţi enunţul care conţine doar formele corecte ale verbului „a fi”: A) Fi și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. B) Fii și tu un campion, dar nu fii îngâmfat. C) Fii și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. D) Fi și tu un campion, dar nu fii îngâmfat. E) Fiii și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. 19. În enunţul: „Fiind bolnav, n-a fost în stare să-i spună ce -ar fi dacă ar fi ajutaţi zi de zi”, valorile gramaticale ale verbului a fi sunt în ordine: A) auxiliar, predicativ, copulativ, copulativ B) predicativ, predicativ, predicativ, copulativ C) copulativ, predicativ, predicativ, auxiliar D) copulativ, copulativ, predicativ, auxiliar E) copulativ, predicativ, copulativ, copulativ 20. Sensul expresiei: „a bate apa în piuă” este: A) a scoate apă din puţ B) a bate la cap D) a săpa în căutarea apei E) a căuta un răspuns

C) a vorbi mult și fără rost

Limba Româna 17

CLASA A VIII-A Se dă textul: „Se propti cu spatele de trunchiul încrestat al pomului și , în vreme ce deasupra ei frunzele ruginite, moarte, zuruiau legănate de vânt, dânsa cu pleoapele închise, scăldate în lacrimi de durere, asculta cum ronţăie vitele în grajd , cum vâjâie din când în când câte o suflare aspră prin frunzișul copacilor din grădină și cum toate acestea se amestecă într-un zgomot ciudat, monoton, ce seamănă cu povestea unei vieţi triste .” (Liviu Rebreanu - „Ion”) 1. În fragmentul de mai sus, modul predominant de expunere este: A) descrierea, datorită prezenţei structurilor nominale B) naraţiunea, datorită prezenţei structurilor verbale C) descrierea și naraţiunea, datorită amplorii frazei D) monologul, datorită subiectivităţii E) portretul, datorită prezenţei personajului 2. Naratorul este: A) „vocea” care relatează întâmplările, în textul epic B) o instanţă reală, adică autorul C) întotdeauna un personaj D) „vocea” din textul liric E) creatorul imaginarului artistic 3. În text, expresivitatea este susţinută de prezenţa: A) imaginilor vizuale B) imaginilor olfactive C) imaginilor vizuale și auditive D) imaginilor auditive E) imaginilor statice 4. Figura de stil care predomină în textul dat este: A) metafora B) comparaţia C) epitetul D) personificarea E) asonanţa 5. Tipul frazei în textul de mai sus este: A) frază formată prin coordonare B) frază formată prin subordonare C) frază simplă D) frază mixtă, formată prin coordonare și subordonare E) frază epică 6. Analiza frazei relevă: A) două propoziţii principale și cinci propoziţii subordonate B) trei propoziţii principale și trei subordonate C) trei propoziţii principale și două subordonate D) o propoziţie principală și cinci propoziţii subordonate E) toate propoziţiile sunt subordonate 7. Propoziţia: „... ... dânsa cu pleoapele închise, scăldate în lacrimi de durere, asculta ...” este: A) propoziţie principală B) completivă directă C) atributivă D) completivă circumstanţială de timp E) subiectivă

18 8. Construcţia „în vreme ce” este, din punct de vedere morfologic: limba

Limba Româna limba

CLASA A VIII-A 8. Construcţia „în vreme ce”” este, din punct de vedere morfologic: B) locuţiune conjuncţională A) locuţiune prepoziţională C) locuţiune adverbială D) locuţiune substantivală E) locuţiune verbală 9. În propoziţiile: „Frunzele sunt moarte.” și „Soldaţii se duc la moarte sigură.”, mijlocul de îmbogăţire a vocabularului este: B) compunerea A) derivarea parasintetică C) împrumutul neologic D) schimbarea valorii gramaticale E) compunerea prin sudare 10. În enunţul: „Știind că nu-I agrez, dacă l-i spune că li-i se duce dorul și că mii că m-au uitat, o să creadă că am înebunit”, se găsesc: A) patru greșeli B) cinci greșeli C) nicio greșeală D) două greșeli E) șase greșeli 11. Seria în care există numai neologisme scrise corect este: B) babysitterul, pickup, design A) weekendul, site-ul, linkul C) computer, stress, henţ D) angro, lieder, ofsaid E) show, manager, bizniss 12. Conţine forme corecte de plural, conform DOOM II, seria: B) remarci, anacoluturi, fundaluri A) remarce, anacolute, algoritmuri C) drajee, coperţi, fundaluri D) anacolute, paradoxuri, chibrite E) remarce, aragaze, chibrite 13. Conține doar cuvinte formate prin compunere cu prefixoide seria: B) hiperglicemie, monorimă, a contrazice A) neobosit, scandalagiu, îmbrăcat C) deschis, dezinvolt, nonșalant D) monofază, transport, dezorientat E) micuţ, imoral, împădurit 14. Nu exisă toate adjectivele invariabile în seria: B) kaki, lila, tenace A) eficace, atroce, ferice C) rapace, sagace, tenace D) dulce, mare, limpede E) second-hand, locvace, bleu 15. În enunţul: „Adevărul e că există ceva.”, valoarea verbului „a fi” este: B) auxiliară A) predicativă C) copulativă D) stilistică E) de nume predicativ 16. Sunt de origine latină toate cuvintele din seria: B) moș, barbă, brânză A) soare, câine, pâine C) masă, casă, curechi D) crumpene, casă, lup E) mamă, câmp, poloboc 17. Paronimul cuvântului „insolent” este cuvântul: B) obraznic C) solar D) cuminte E) radial A) indolent 18. În enunţul „Așezările de pe vale sunt pitorești”, structura subliniată este: B) complement circumstanţial de loc A) atribut substantival prepoziţional D) nume predicativ C) complement indirect E) complement circumstanţial de mod 19. Figura de stil care exprimă o semnificaţie nouă, insolită a unui obiect, pe baza unei comparaţii subînţelese, fiind considerată simbolul poeziei se numește: B) metaforă C) hiperbolă D) personificare E) comparaţie A) epitet 20. Sensul proverbului: „Râde ciob de oală spartă” este: B) nu are niciun sens A) a râde de cel aflat în aceeași situaţie cu tine C) a râde de cineva inferior D) a râde cu poftă E) a face pe cineva de râs

Limba Româna 19

MIJLOACE DE EXPRIMARE

DANSUL POPULAR ROMÂNESC Dansul este un mijloc artistic de exprimare al unui mesaj printr-o succesiune de mișcări ritmice, variate și expresive ale corpului, executate în ritmul muzicii, având caracter religios, de artă sau de divertisment. România posedă un tezaur folcloric bogat și complex. Dansurile populare româneşti cunoscute prin frumuseţea şi marea lor varietate, constituie acest tezaur alături de cântece, fabule, legende şi poezia populară

Originile dansului coincid cu începuturile comunităților omenești, având funcții rituale (mistice, războinice), de invocare a forțelor divine, pentru reușita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat și abstractizat, până în zilele noastre. Poporul român are dansuri de o deosebită bogăție și varietate, care se execută individual, sau în grup (perechi, linie, cerc), diferind de la regiune la regiune. Caracteristică este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul și același dans, ca și executarea pe aceeași melodie a mai multor dansuri. Cele mai răspândite sunt hora, sârba, învârtita, călușul și multe altele, cu tendința de generalizare datorită activităților artistice de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. În creația muzicală româ-

nească, dansurile populare au fost utilizate mai întâi în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergând până la invenții melodicoritmice sugerate de structuri. Hora este un dans tradițional din România. Este un dans țărănesc care reunește într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se țin de mână, făcând 3 pași în diagonală în față, S-D-S, urmați de bătaie cu dreptul, apoi în spate, trei pași D-S-D, bătaie cu S, totodată învârtind cercul, în principiu invers sensului acelor ceasului. Participanții cântă cu toții versurile cântecului fiind acompaniați de instrumentiști. Țambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. Se

20 limba

Limba Româna limba

MIJLOACE DE EXPRIMARE

dansează hora la nunți sau la mari sărbători populare. Hora cea mai cunoscută este Hora Unirii. Deși dansul popular românesc se manifestă într-o mare varietate de aspecte regionale, el prezintă totuși caractere comune esenţiale care unesc toate formele de expresie coregrafică ale poporului român într-un stil naţional specific. Fiind o manifestare artistică a colectivităţii bazată pe tradiţie, dansul folcloric s-a dezvoltat fără încetare, s-a îmbogăţit prin contribuţia dansatorilor pasionaţi, care au transpus pe plan coregrafic, într-o manieră foarte expresivă, sentimentele și aspiraţiile acestei colectivităţi. Fiecare dansator are o tendinţă continuă de îmbogăţire, o dorinţă permanentă de a-și exprima sentimentele în forme și motive coregrafice noi. Acesta este secretul puterii inepuizabile a creaţiei coregrafice populare. Dansul popular românesc s-a întrepătruns întotdeauna cu viaţa colectivităţii și individului deoarece la fiecare ocazie care implica manifestarea unei stări afective, cân-

tecul și dansul au ocupat un rol de prim ordin. Asemenea ocazii sunt zilele de sărbătoare, distracţiile, târgurile, sărbătorile legate de muncile agricole sau de păstorit, ceremoniile legate de munca și de fertilitatea pământului și bineînţeles evenimentele importante ale vieţii: nașterea, logodna, căsătoria și chiar moartea. În toate cazurile dansul nu este separat de muzică. Înainte de a fi acompaniat de instrumente s-a dansat în acompaniamentul cântecelor și în ritmul bătăilor de palme sau cel obţinut prin instrumente de percuţie: sucitoare, dube, etc. Acest fel de a se dansa se mai întâlnește astăzi în câteva dansuri de femei sau de bărbaţi, la origine vechi ritualuri. Caracterizându-se ca dans de colectivitate, cu execuţie unitară a mișcărilor ca și prin caracterul, structura acestora, folclorul coregrafic românesc face parte din marea familie a dansurilor balcano-carpatice. În el se întâlnește o mare bogăţie de ritmuri și tempo-uri, de atitudini ale braţelor, îmbinându-se eleganța mișcărilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea și virtuozitatea dansurilor bărbătești. O serie de elemente tehnice bine conturate determină un specific naţional foarte pronunţat. Pași cu deplasări largi sau pași mărunţi pe loc, pași schimbaţi sau grupe de 7-15 pași succesivi, pași în contratimp sau sincopaţi se combină în deplasări mici sau deplasări mari în toate direcţiile, într-o imensă varietate de combinaţii. La acesta se adaugă intensitatea așezării pașilor pe podea, care crește în acest fel

Limba Româna 21

MIJLOACE DE EXPRIMARE varietatea nuanţelor ritmice. Se întâlnesc de asemenea pași încrucișaţi, pinteni pe podea sau în aer, o întreagă gamă de sărituri, salturi cu mare elan, pași pe vârful sau pe tocul piciorului, alternând cu pași pe perniţa sau pe talpa piciorului, ridicarea picioarelor în aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor în aer sau la nivelul solului, bătăi pe cizmă și pe diferite segmente ale picioarelor, piruete pe călcâie executate de fete, pocnituri din degete etc. Preponderența unora sau altora din aceste elemente mai sus enumerate a dat naștere unei mari varietăţi de stiluri zonale cu un specific pronunţat, conferind personalitate zonelor folclorice distincte ce se întâlnesc în tot cuprinsul țării. La aceasta contribuie și variata gamă a ţinutei braţelor în timpul dansului. La dansurile de grup se întâlnesc ţinuta de „horă”, dansatorii prinzându-se de mâini cu braţele îndoite din cot și ridicate la înălţimea umerilor, ţinuta de „sârbă” cu braţele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta și stânga, ţinuta de „brâu”, cu braţele prinse în cingătoarele partenerilor din dreapta și stânga, ţinuta cu braţele încrucișate în față sau în spate, cu braţele formând un lanţ ridicat deasupra umerilor sau un lanţ de braţe coborâte. La dansurile de perechi varietatea apare și mai pronunţată prin posibilităţile diferite în care partenerii se prind. Nu putem încheia succinta imagine a folclorului coregrafic românesc fără a arata o particularitate deosebită care îl însoţește pe tot timpul desfășurării sale, angrenându-l într-o manifestare sincretică de creaţie populară. Este vorba de însoţirea dansului cu creaţia

poetică. În timpul dansului flăcăii și fetele spun „strigături” a căror manieră interpretativă diferă de la o zonă la alta. În Moldova se strigă sacadat pe ritmul pașilor. În Oaș și Maramureș, „ţipuriturile” se cântă în intonaţii interesante, specifice. În Transilvania de centru și sud ca și în ţara Crișurilor se desfășoară adevărate dialoguri între fete și băieţi, iar în Oltenia, Muntenia și Dobrogea aceste strigături au rolul de conducere a dansului prin anunţarea figurilor. Strigăturile conţin texte uneori lirice, de dragoste, alteori satirice sau umoristice, dar oricum ele nu lipsesc de la nici o manifestare coregrafică. Tradiţionale sau noi, spontane sau organizate, dansurile populare românești ne spun ceva, au în esenţă rosturi care nu dezmint pe cele cu care au servit ele de veacuri pe om și societatea în păstrarea bunei rânduieli, cu care s-au înscris în istoria noastră culturală. WEBGRAFIE: www.forum.arci.ro - Dansul popular românesc www.wikipedia.com -Dansul popular, Hora

22 limba

Limba Româna limba

SIMBOLUL UNIRII

HORA

Hora, cunoscută sub numele de horo și oro, este un tip de dans cerc originar din Balcani, dar și în alte țări. Românii sunt foarte amatori de joc și au deosebite dansuri caracteristice, printre care și Hora.

Hora este cea mai veche și cea mai naţionala din toate. Ea este simbolul Unirii, a dării de mână într-o singură familie și se reproduce în zilele noastre întocmai ca acele coruri ce se văd săpate

de patru, șase sau opt versuri, și exprimă o izbucnire a inimii, sau o glumă. Hora este un dans tradițional din România. Este un dans țărănesc care reunește întrun cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se țin de mână, făcând 3 pași în diagonală în față, S-D-S, urmați de bătaie cu dreptul, apoi în spate, trei pași D-S-D, bătaie cu stângul, totodată învârtind cercul, în principiu invers sensului acelor ceasului. Participanții cântă cu toții versurile cântecului fiind acompaniați de instrumentiști. Țambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trom-peta

pe marmura capiștilor antice. Hore se numesc și ariile ce împreunează dansul, precum și versurile ce sunt improvizate în vremea jocului. Caracterul lor e vesel, glumeţ și mai adesea iubitor. Ele sunt cântate de lăutarii ce stau în mijlocul horei sau chiar de dansatori, când sunt transportaţi de plăcere. Unele sunt scurte,

Limba Româna 23

SIMBOLUL UNIRII 9 ani. În Balcani, dansurile de tipul horei sunt cunoscute sub diferite nume: kolo în fosta Yugoslavie, horo în Bulgaria și Choros în Grecia. Descoperirea la Bodești-Frumușica a unei reprezentări în ceramică a unei hore formate din 6 femei, aparţinând culturii Cucuteni (3700-2500 î.H.), ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa, indică faptul că hora a apărut cu mai mult de 5000 de ani în urma pe pământul vechii Dacii. Dovezile arheologice arată că în domeniul vieţii spirituale se poate vorbi cu certitudine de un cult al zeisau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. Se dansează la nunți sau la mari sărbători populare. Hora cea mai cunoscută este Hora Unirii. Este realizată într-un cerc închis. Este o metaforă pentru comunitate: cercul se deschide pentru a primi fete și băieți și pe cei care ies din doliu; este însă respins oricine a încălcat standardele morale locale. Este un dans colectiv, ca și viaţa, dar este un dans lent, ca o odihnă continuă. Punctul său forte nu este nici gingășia, nici forţa. Hora de mână nu te solicită nici fizic, nici intelectual. La fel ca viaţa, hora de mână are o coregrafie simplă - doi pași înainte și doi înapoi - și o filosofie și mai simplă. Este de remarcat sacralitatea horei, care este un cerc în care nu sunt primiţi decât cei mai curaţi oameni. Cea mai sacră era hora călușarilor, care trebuiau să fie feciori și nu puteau părăsi călușul timp de 3, 5 sau

24 limba

Limba Româna limba

SIMBOLUL UNIRII ţei-mamă sau matroană, dovada fiind numeroasele statuete antropomorfe descoperite. De asemenea se practicau diverse culte solare evidente mai ales în pictură. Hora este elementul de legatură între cultul zeiţei-mamă, existent în societățile matriarhale de la acea vreme și cultul solar reprezentat prin forme circulare, hora fiind ea însăși un cerc viu. Rolul magic al horei s-a transmis pâna în prezent, sub forma calușului. Asemenea dansuri rituale circulare, la care participă numai bărbați special aleși și antrenaţi există în Europa, Orientul Mijlociu, India și America centrală și de sud, sugerând originea indo-europeană. În Anglia se numește dansul Morris sau MORISQUE, sau MORRISK, în Austria, unde dansatorii sunt mascaţi, se numește Perchten, iar în America Latina se numește MORISCAS sau santiagos. Trebuie observat că atât denumirile engleze cât și cea spaniolă sună aproape identic cu denumirea românească MORIȘCA. Revenind la dansurile rituale circulare menţionate, ele au următoarele caracteristici, independent de ţara în care sunt utilizate:

Limba Româna

1. sunt realizate de un grup de bărbaţi special aleși și antrenaţi; 2. dansatorii sunt îmbrăcaţi de obicei în alb și au clopoţei legaţi de picioare sau de corp; 3. dansatorii sărbătoresc reînvierea unui zeu, după moartea sa; 4. dansatorii au puterea magică de a aduce noroc; 5. personajul central este un om-animal, care în unele cazuri domină ritualul, iar în altele are un rol secundar, comic. Raportată deci la întreaga existenţă naţională a poporului român, hora este factorul cel mai important de definire și valorificare culturală.

WEBGRAFIE: www.wikipedia.org; http://www.enciclopedia-dacica.ro

DESENELE VOASTRE Redacţia vă mulţumește tuturor pentru desenele trimise! Cu bucurie am constatat că la ediţia precedentă am primit cele mai multe desene de la voi de când am lansat această provocare. Revista având alocate doar două pagini pentru această rubrică, am sortat doar câteva dintre acestea, pentru a vi le prezenta în cadrul revistei. Vă mulţumim și așteptăm în continuare desenele voastre! Sara Pavelea clasa a IV-a Școala Gimnazială Iecea Mare

Larisa Sfîrlea clasa a III-a Școala Gimnazială Nr. 2 Mera

Daria Buza clasa a III-a A Școala „Mareșal Al. Averescu” Adjud Paula Pralea clasa a III-a A Școala „Mareșal Al. Averescu” Adjud

26 limba

Limba Româna limba

Theodora Daniș clasa a III-a A Școala „Mareșal Al. Averescu” Adjud

DESENELE VOASTRE Teodor Sprânceană clasa a IV-a Școala „Mareșal Al. Averescu” Adjud

Diana Crăciun clasa a IV-a A Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie

Marilena Dragomir clasa a IV-a C Școala Gimnazială „Sf. Gheorghe” Giurgiu

Andreea Antoche clasa a III-a A Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani

Andrei Ichim clasa a II-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila

Limba Româna 27

CEL MAI FRUMOS PANOU SMART Vă invităm să participaţi la Concursul „Cel mai frumos panou SMART”. SMART va premia cele mai frumoase panouri de promovare a Concursurilor SMART la nivel de școli ! Acestea pot cuprinde: foto din timpul desfășurării concursurilor; foto de la festivitatea de premiere SMART; foto cu cei mai isteţi elevi ai școlii și cu elevii care au obţinut cele mai bune rezultate la SMART; desenele cu tematică SMART; afișe SMART; și alte materiale și idei cu referire la SMART rezultat al creativităţii voastre. Cele mai interesante panouri SMART vor fi postate pe site-ul SMART și publicate în cadrul revistelor SMART. Organizatorul SMART va fotografia panoul cu un aparat digital și va trimite foto la e-mail: office@concursurilesmart.ro – data limită 06 decembrie 2013 - cu cât trimiteți mai repede cu atât mai bine ! (vor intra în concurs decât fotografiile bine realizate). Succes !

Locul I

Premiu: Aparat foto elevii clasei a II-a Step by Step din cadrul Liceului Pedagogic „Spiru Haret" Focșani Coordonator: profesor Viorel Trifan

Pentru a vizualiza alte Panouri SMART desemnate câștigătoare la ediţiile anterioare, vizitaţi www.concursurilesmart.ro

28 limba

Limba Româna limba

CEL MAI FRUMOS PANOU SMART

Locul II

Premiu Imprimantă Laser Școala Gimnazială Bosia județul Iași elevii claselor VI - VIII Coordonator: prof. limba Franceză Eva-Iuliana Pavăl

Locul II

Premiu Imprimantă Laser elevii clasei a II-a D din cadrul Școlii Gimnaziale „Gheorghe Țițeica" Craiova Coordonator: învățător Andreea Maria Duca

Locul III

Premiu Imprimantă Laser

Locul III

Premiu Imprimantă Laser Elevii Liceului Tehnologic Brăești Sat Brăești, com. Brăești, judet Iași Prof. coordonator Oana Nechita

elevii din cadrul Școlii Gimnaziale Crîngeni, județul Teleorman Coordonator: d-na prof. Corina Stoian

Limba Româna 29

HAI SÃ NE JUCÃM!

Gaseste diferentele!

Smarty, deşi cele două imagini par la fel între ele există câteva diferenţe. Câte diferenţe sunt şi care sunt acestea?

30 limba

Limba Româna limba

HAI SÃ NE JUCÃM!

Dinozaurii

Asociază fiecărei litere cifra corespunzătoare pentru a identifica cei cinci dinozauri din imagine!

Alice Lui Alice îi place mult să confecţioneze cercei. Din neatenţie însă a pierdut cinci dintre perechile ei preferate în paginile acestei reviste. Ajut-o tu pe Alice să le găsească şi ea te va răsplăti cu o mică surpriză!

Răspunsurile corecte le puteţi trece pe hârtie (fără a decupa sau tăia revista) şi trimite la adresa de la sfârşitul revistei, sau la e-mail: jocuri@concursurilesmart.ro. Astfel veţi avea şansa câştigării unui premiu. Dacă mai aveţi şi alţi colegi ce doresc să trimită răspunsurile la joculeţe, puteţi trimite cu toţii în acelaşi plic, dar să nu uitaţi să vă treceţi numele şi adresa corectă. Data limită pentru primirea e-mailurilor/ plicurilor este 6 decembrie 2013. Câştigătorii vor fi afişaţi pe site-ul www.concursurilesmart.ro. Succes !!!

Limba Româna

Concepţie şi execuţie grafică

Cultura Generala

Matematica

Cultura Generala

la 18ème edition

Concursuri scolare pentru copii isteti

Langue Française Langue Française

Matematicã

Cultura Generala

editia a XVIII-a

Concursuri scolare pentru copii isteti

The 18th edition

Concursuri scolare pentru copii isteti

editia a XVIII-a

Vã asteptãm sã participati si la celelalte probe propuse de SMART:

English Language English Language

str. Copăceni nr. 46 modul 1 sector 3 Bucureşti, cod 030395

32 limba

Limba Româna limba