CLASA I Se recomandă citirea enunţurilor de către învăţător. 1. Începe cu sunetul ,,A” cuvântul din imaginea: B)
A)
C)
D)
E)
2. Încercuiește șirul de imagini doar cu obiectele școlarului: A)
B)
C)
D)
E) 3. Recunoaște, după imagine, povestea: A) Scufiţa Roșie B) Albă ca Zăpada și cei șapte pitici D) Cenușăreasa C) Motanul încălţat E) Cei trei purceluși 4. Cifrele scrise lângă fiecare imagine reprezintă numărul de silabe corespunzătoare cuvântului ilustrat. Care cifră indică numărul greșit de silabe? 3 A) 5
1 B) 4
2
4
C) 3
D) 2
5 E) 1
5. Încercuiește figura geometrică a cărei denumire începe cu sunetul ,,d”. A)
B)
C)
D)
E)
6. Care grup de cuvinte nu se potrivește cu personajul Albă ca Zăpada? A) părul negru ca abanosul B) faţa albă ca zăpada C) rochie albă D) buzele roșii ca sângele E) cea mai frumoasă din ţară
4 limba
Limba Româna limba
CLASA I 7. Încercuiește desenul al cărui nume conţine sunetul ,,V”: A)
B)
C)
8. Ghici, ghicitoarea mea! Îl cunoașteţi? Face ,,ham”! Mă tot uit la el pe geam; Dacă acum îi dau un os E cu mine prietenos! A) pisica B) câinele C) găina
D)
E)
D) oaia
E) capra
9. Completează corect titlul poveștii: ,,Capra cu ... .” A) scufiţa roșie B) cei șapte pitici C) fata moșneagului D) cei trei purceluși
E) trei iezi
10. ,,Eu spun una, tu spui multe!” Perechea greșită este: A) pix-pixuri B) penar-penaruri C) caiet-caiete D) carte-cărţi E) școală-școli 11. Propoziţia ,,Eu am șapte ani.” este formată din: A) cinci cuvinte B) două cuvinte C) trei cuvinte D) patru cuvinte E) niciun cuvânt 12. Iedul cel mare din povestea ,,Capra cu trei iezi” era: A) elev B) vorbăreţ C) neascultător D) pofticios E) plângăcios 13. Rândunelele au plecat în ţările calde. S-au copt strugurii în vii. Frunzele s-au ofilit. Ce anotimp a sosit? A) vara B) toamna C) primăvara D) iarna E) vacanţa 14. Dacă o fetiţă nu este ,,leneșă” este: A) harnică B) înaltă C) frumoasă D) vorbăreaţă E) obraznică 15. Ascultă cu atenţie și descoperă cuvântul care începe și se sfârșește cu același sunet: A) Ema B) Ana C) Maria D) Vlad E) Emil
5
Limba Româna 5
CLASA A II-A 1. Se dau silabele: ,,ra; ra; me; ca’ ca’’’. Folosindu-le pe toate, o singură dată, poţi forma cuvântul: A) caramele B) camere C) merele D) camera E) ramele 2. În cuvintele de mai jos lipsește aceeași silabă. Găsește-o! ma-____; mu-_____; o-____; ____-le; A) ma B) rar C) re D) ra
E) me
3. Alege însușirea care nu se potrivește unui copil: A) înalt B) blond C) scund
E) verde
D) slab
4. Nu au înţeles asemănător cuvintele din perechea: A) uscat = ofilit B) mare = înalt C) temător = fricos D) cald = rece E) delicat = fin 5. Completează proverbul: ,,Cine fuge după doi iepuri, nu prinde ... .” A) lupi B) niciunul C) nimic D) doi iepuri E) deloc 6. Propoziţia care comunică o întrebare are la sfârșit: A) ! B) . C) ? D) ,
E) :
7. Cine a fost, în poveste, păcălit de vulpe și a rămas fără coadă? A) iedul cel mic B) peștisorul de aur C) lupul D) ursul E) motanul 8. Cuvântul cu înţeles opus cuvântului ,,uscat” este: A) verde B) ofilit C) veșted D) bătrân E) galben 9. Fata moșneagului din poveste nu era: A) harnică B) frumoasă C) ascultătoare
6 limba
D) iubitoare
E) rea
Limba Româna limba
CLASA A II-A 10. Ghici, ghicitoarea mea! ,,Pare-o caisă, roșcată, Dar are haina plușată!”” A) nuca B) piersica C) banana D) mărul E) vișina 11. Cuvântul scris corect este: A) ieste B) pics C) Alex D) chiorap E) ginda 12. Fii atent la litera cu care începe fiecare cuvânt din propoziţie! Una din propoziţii nu respectă regula. Care? A) Ana aduce apa. B) Bogdan bate nucul. C) Corina citește cartea. D) Ene este elev. E) Dana desenează dinozauri. 13. Care din cuvintele date mai jos nu pot forma alte cuvinte prin eliminarea primei siabe: A) co-lac B) co-cor C) co-vrig D) co-coș E) co-leg 14. Gigel a uitat să folosească semnele de punctuaţie în propoziţia următoare. Ajută-l! ,,Ce mi-ai adus bunico” A) . ? B) ? . C) , ? D) , . E) ? , 15. Alege întrebarea corectă pentru problema dată mai jos: ,,Ana a cules din livadă 12 mere și 11 pere.” A) Cine a cules fructe? B) De unde a cules Ana fructe? C) Ce fructe a cules Ana? D) Câte fructe a cules Ana? E) Ce fructe se coc toamna?
7
Limba Româna 7
CLASA A III-A 1. Alege însușirea care nu i se potrivește Degeţicăi: A) mărunţică B) delicată C) frumoasă D) graţioasă
E) răutăcioasă
2. Alege perechea de cuvinte cu sens opus: A) fuge - aleargă B) silitor – harnic C) dușman – prieten D) omăt – nea
E) laș - fricos
3. Este scris greșit șirul de cuvinte: A) România, înalt, timbre B) umbră, înnegrit, alcool C) învăţat, idee, continuu D) înnalt, Istambul, aleie E) rucsac, se posomorî, accent 4. Indică propoziţia scrisă incorect: A) Maria s-a dus la mare cu mama sa. C) Ai fost la mare sau la munte? E) Ea a cântat la nai.
B) Într-un tren sunt mulţi călători. D) Ia a oferit flori mamei.
5. Dialogul nu poate fi: A) o comunicare scrisă sau spusă B) o discuţie între persoane C) o conversaţie între oameni D) un schimb de opinii între colegi E) o convorbire între două sau mai multe persoane 6. Cuvântul ,,neobișnuit” nu are sensul de: A) aparte B) straniu C) bizar
D) neinstruit
E) ciudat
7. Se dă enunţul: ,,În vara aceasta, Rareș și-a petrecut vacanţa mare la bunicii săi din Brăila.” Ce întrebare poţi pune pentru a afla în ce anotimp și-a petrecut Rareș vacanţa? A) Unde și-a petrecut Rareș vacanţa? B) Ce a făcut Rareș la bunici? C) În ce localitate și-a petrecut Rareș vacanţa? D) Cine și-a petrecut vacanţa la bunici ? E) Când și-a petrecut Rareș vacanţa la bunici? 8. În care pereche este greșită forma de plural? A) carte-cărţi B) cretă –crete C) chibrit-chibrituri D) virgulă-virguli
E) rucsac-rucsacuri
9. Completaţi proverbul cu varianta corectă: ,,Vorba dulce ... .” A) mult preţuiește B) mult înseamnă D) mult costă E) mult aduce
C) mult produce
10. Autorul poveștii ,,Făt-Frumos din lacrimă” este: A) Petre Ispirescu B) Ion Creangă D) George Cosbuc E) Fraţii Grimm
C) Mihai Eminescu
8 limba
Limba Româna limba
CLASA A III-A 11. Este despărţit greșit în silabe cuvântul: A) car-te B) fi-ind-că C) sti-lou
D) co-pi-i
E) ruc-sac
12. Alege cuvântul format din același număr de vocale și de consoane: A) apă B) rouă C) noapte D) doi E) aere 13. Subliniază din cuvintele date mai jos pe cele care pot preciza timpul într-un text literar: ,,vara, școala, dimineaţa, grădina, cândva, acolo, luni, demult, carte, aici, ieri, seara”. Ai obţinut un număr de: A) cinci cuvinte B) șapte cuvinte C) patru cuvinte D) șase cuvinte E) niciun cuvânt 14. Se dau cuvintele ,,1 - bogat, 2 - anotimpul, 3 - Ce, 4 - toamna, 5 - este, 6 - !”. Scrierea corectă a propoziţiei, folosind numerele corespunzătoare, este: A) 4 1 6 2 3 5 B) 1 2 3 4 5 6 C) 3 1 5 2 4 6 D) 4 2 1 5 6 3 E) 1 3 5 2 4 6 15. Completează semnele de punctuaţie potrivite, apoi numără-le și selectează varianta corectă: Mărule ai văzut cumva furnica A trecut adineaori pe aici Dar de ce o cauţi greirașule Am nevoie de mâncare spuse greierașul A) opt semne de punctuaţie B) zece semne de punctuaţie C) șase semne de punctuaţie D) șapte semne de punctuaţie E) nouă semne de punctuaţie 16. Alege cuvântul format numai din vocale: A) moară B) ouăle C) oușor
D) oaie
17. Cărui cuvânt i se potrivește schema: cccvcvcv A) frunze B) piersică C) strugure D) ploaie
E) ciubote E) soare
18. Din șirul următor ,,neobișnuit, stilou, curajos, carte, imens, negru, călătorește, înalt” selectează cuvintele care denumesc însușiri și vei obţine: A) două cuvinte B) trei cuvinte E) niciun cuvânt C) patru cuvinte D) cinci cuvinte 19. Găsește propoziţia greșită: A) Toamna sa instalat în oraș. B) Vlad s-a dus la piaţa cu sora sa. C) Ia o pară! D) Am stat în curte până la pauză. E) S-au copt toate legumele? 20. Partea de mijloc dintr-o compunere se numește: A) încheiere B) început C) sfârșit D) cuprins E) introducere
9
Limba Româna 9
CLASA A IV-A 1. În limba română, multe expresii au în construcţia lor numele unor părţi ale corpului. Este greșită expresia: A) a-și lua inima-n dinţi B) a avea o gură cât o șură C) a încerca marea cu piciorul D) a fi într-o ureche E) a-și lua nasul la purtare 2. Enunţul care nu este scris corect este: A) Merg pe acelaș drum. B) S-au scuturat nucii. C) Nu mi-e teamă de câini. D) Fata aceea cântă frumos. E) Fiii mei sunt ascultători. 3. În enunţul ,,Pe ce cărări neumblate străbaţi pădurea tu, Scufiţa Roșie!” cuvântul cu rol de subiect este: A) Scufiţa Roșie B) tu C) pădurea D) cărări E) neumblate 4. ,,Maria i-a spus colegei ei, Oana, că este prietenă de familie cu Ema.” În acest enunţ sunt: A) doar substantive comune B) numai substantive proprii C) un număr egal de substantive comune și proprii D) mai multe substantive proprii decât comune E) nu sunt substantive 5. Continuarea proverbului ,,Pomul se cunoaște după roade, iar omul după ... ” este: A) haine B) poame C) vorbe D) toane E) fapte 6. Citește cu atenţie: ,,Prinţul ne-a dăruit câte nouă rochii nouă fetelor, însă doar eu port o rochie nouă.” În enunţul dat, cuvântul ,,nouă” este, pe rând, ca parte de vorbire: A) adjectiv, numeral, pronume B) numeral, adjectiv, pronume C) numeral, pronume, adjectiv D) pronume, adjectiv, numeral E) adjectiv, pronume, numeral 7. Sunt numai sinonime (cuvinte cu sens asemănator) în enumerarea: A) caiete, manuale, rechizite B) grâne, cereale, fructe C) creion, pix, stilou, carioca D) nea, omăt, gheaţă E) firavă, delicată, gingașă 8. Verbul ,,a fermeca” are sensul de: A) a încânta, a ademeni C) a aprecia, a transforma E) a sensibiliza, a înfrumuseţa
B) a vrăji, a lăuda D) a atrage, a șicana
9. Indentifică semnele de punctuaţie care au fost omise în fragmentul: ,,Dar tu cum mă iubești pe mine fata mea Ca zahărul tată ”: A) o linie de dialog, trei virgule, două puncte și semnul întrebării B) trei virgule, două linii de dialog, semnul întrebării și punctul C) semnul întrebării, semnul exclamării, două virgule și linia de dialog D) punctul, două linii de dialog, semnul exclamării și virgula E) două virgule, trei linii de dialog, semnul întrebării și punctul
10 limba
Limba Româna limba
CLASA A IV-A 10. Caută ,,intrusul” în perechile de sinonime (cuvinte cu sens asemănător): A) moleșit = obosit B) amuzant = distractiv C) larmă = liniște D) a povăţui = a sfătui E) gândește = cugetă 11. Ion Creangă nu a scris: A) ,,Făt-Frumos din lacrimă” C) ,,Ivan Turbincă” E) ,,Dănilă Prepeleac”
B) ,,Cinci pâini” D) ,,Stan Păţitul”
12. Expresia ,,ca sarea-n bucate” are sensul de: A) foarte sărat B) puţin sărat C) nesărat D) saramură E) potrivit, adecvat 13. ,,Ia fă-te încoace, nesocotito, să ne înţelegem la vorbe, îi spuse împăratul fetei mai mici.” (Petre Ispirescu - ,,Ca sarea-n bucate”) Cuvântul ,,nesocotito” are ca sens: A) răvășito B) imprudento C) leneșo D) codașo E) buimaco 14. Este scris incorect cuvântul: A) alee B) erbivor 15. Prezintă un îndemn enunţul: A) Ce toamnă frumoasă! C) Bună ziua! E) Să aveţi o toamnă placută!
C) aer
D) ieri
E) continu
B) Ce zi este astăzi? D) Fii atent la traversare!
16. Alege propoziţia adevărată: A) Propoziţia simplă nu poate avea șapte cuvinte. B) Predicatul este o parte secundară de propoziţie. C) Cuvântul ,,dânsul” este pronume personal. D) Propoziţia simplă are cel puţin două cuvinte. E) Substantivul, numeralul și predicatul sunt părţi de vorbire. 17. Selectează șirul ce nu conţine doar omonime (cuvinte cu aceeași formă, dar înţeles diferit): A) broască, ochi B) sare, car C) leu, somn D) capră, stilou E) mai, cot 18. În enunţul ,,O dată mam jucat a fară cînd cerul era înourat.” sunt: A) cinci greșeli B) trei greșeli C) o greșeală D) nicio greșeală
E) patru greșeli
19. Transformat în propoziţie simplă, enunţul ,,Se ascunsese vineri în vârful pantofului.” are forma: A) Se ascunsese vineri. B) Se ascunsese pantoful. C) În vârf se ascunsese. D) Se ascunsese în pantof. E) Se ascunsese. 20. Identifică expresia care are sensul de ,,vorbă spirituală, inteligentă”: A) vorbă grea B) vorbă lungă C) vorbă curată D) vorbă mare E) vorbă de duh
11
Limba Româna 11
CLASA A V-A Se dă textul: „Coborâră printre livezi, unde adiau miresme calde de cimbrișor și ceară. Garduri foarte înalte de nuiele, cu streașină de spini, se ridicau la dreapta și la stânga. Și sălcii bătrâne, cu forme ciudate, își mișcau domol pletele argintii. Lizuca știa că sălciile astea sunt oameni și dihănii înţepeniţi din veacuri vechi de o vrajă.” (Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) 1. Autorul textului de mai sus este: B) Patrocle A) Lizuca C) Sălciile D) Mihail Sadoveanu E) Dumbrava minunată 2. Receptorul acestui text este: B) Mihail Sadoveanu A) cititorul C) Patrocle D) Lizuca
E) naratorul
3. Transformat în propoziţie simplă, enunţul: ,,Garduri foarte înalte de nuiele, cu streșina de spini, se ridicau la dreapta și la stânga.” are forma: A) Garduri foarte înalte se ridicau. B) Se ridicau la dreapta. C) Cu streașina se ridicau. D) Garduri se ridicau. E) Înalte, cu streașina de spini. 4. În propoziţia: „Și sălcii bătrâne, cu forme ciudate, își mișcau domol pletele argintii”, cuvântul subliniat are valoare de: A) atribut, exprimat prin adjectiv B) complement, exprimat prin adverb C) atribut, exprimat prin adverb D) atribut, exprimat prin substantiv comun E) predicat, exprimat prin verb 5. Textul dat conţine: A) o propoziţie interogativă și trei propoziţii enunţiative B) două propoziţii enunţiative și două propoziţii exclamative C) 6 propoziţii enunţiative, afirmative D) patru propoziţii interogative E) trei propoziţii negative și o propoziţie afirmativă 6. Nu sunt antonime cuvintele din perechea: B) la dreapta ≠ la stânga A) înalte ≠ scunde D) bătrâne ≠ tinere C) stranii ≠ ciudate
E) vechi ≠ noi
7. Sinonime pentru cuvântul „dihănii” se găsesc în seria: B) livezi, dealuri, vii A) sălcii, pomi, arbori C) arătări, monștri, creaturi D) bătrâni, tineri, copii E) fete, băieţi, câini 8. Sensul cuvântului „minunată”, din titlu, este de: B) de necrezut C) ireală A) fermecată
12
D) inexistentă
9. Nu sunt scrise corect cuvintele din seria: B) argintii, dihănii, printre A) cimbrișor, înalt, coborâră D) înnalt, ciară, adieau C) stânga, sălcii, coborî E) Lizuca, streașina, astea
limba
E) îndepărtată
Limba Româna limba
CLASA A V-A 10. 0. Părţile de vorbire cel mai des întâlnite în fragment sunt: A) substantivele și adjectivele B) predicatele C) verbele și adverbele D) alte părţi de vorbire E) pronumele și numeralele 11. În prima propoziţie există: A) trei adjective B) două adjective C) niciun adjectiv D) un adjectiv E) patru adjective 12. Punctul s-a folosit pentru a marca propoziţii: A) interogative B) afirmative C) enunţiative D) exclamative E) dezvoltate 13. În ultima frază, predicatele sunt: A) „știa” și „sunt” B) „știa” și „sunt oameni” C) „știa” și „sunt oameni și dihănii” D) „știa” și „înţepeniţi” E) doar „știa” 14. În structura „Garduri foarte înalte de nuiele” părţile de propoziţie sunt, în ordine: A) predicat, atribut, complement B) subiect, atribut, atribut C) subiect, atribut, complement D) subiect, predicat, atribut E) subiect, predicat, complement 15. Părţile unei compuneri sunt, în ordine: A) introducere și cuprins B) introducere, cuprins și încheiere C) introducere și încheiere D) numai cuprins E) cuprins și încheiere 16. Enunţul „uite mia mia dat mia care mia promiso de mult”” este scris corect în seria: A) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care mi-a promis-o mai demult.” B) „Uite Mia mia dat Mia care mi-a promiso mai demult.” C) „Uite, Mia mi-a dat mia care mi-a promis-o mai demult.” D) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care mia promiso m-ai demult.” E) „Uite, Mia mi-a dat mia pe care Mia promiso m-ai demult.” 17. Sunt scrise corect cuvintele derivate cu prefix din seria: A) înegri, înălbi, înmuguri, înora B) înnegri, înnălbi, înmuguri, înnora C) înnebuni, înnora, înălbi, înnegri D) înegri, înmiresma, îmbrobodi, înălţa E) înnălbi, însori, înora, înălţa 18. Sensul expresiei „a-și da arama pe faţă” este: A) a se machia B) a-și arăta adevăratul caracter C) a se vopsi pe faţă D) a vărsa din greșeală E) a spune minciuni 19. Într-un text literar, scriitorul intenţionează: A) să transmită informaţii precise, într-un limbaj accesibil B) să impresioneze cititorul, prin intermediul imaginilor artistice C) să arate realitatea, așa cum este ea D) să arate cititorului cât de multe știe E) să demonstreze cât de frumoasă e lumea în care trăim 20. Punctul marchează: A) încheierea bruscă a unei comunicări C) finalul unei propoziţii interogative E) finalul unei compuneri
B) finalul unei propoziţii enunţiative D) începutul unei noi propoziţii
13
Limba Româna 13
CLASA A VI-A 1. Opera epică este: A) opera literară în care autorul își exprimă indirect gândurile și sentimentele prin
intermediul eului liric B) opera literară în care autorul își exprimă direct gândurile și sentimentele prin intermediul eului liric C) opera literară în care autorul își exprimă în mod indirect gândurile și sentimentele prin intermediul acţiunii și a personajelor. D) o carte de povești E) orice carte scrisă în proză
2. Sinonimele cuvântului „ficţiune” se găsesc în seria: B) imaginar, plăsmuire A) realitate, concret D) veridicitate, verosimilitate E) povestire, istorisire
C) a minţi frumos
3. Partea în care este prezentat conţinutul cărţii/temele/capitolele se numește: A) introducere B) cuprins/sumar C) expoziţiune D) copertă E) titlu 4. În propoziţiile: „Voia să vină și el cu noi.” și „Nu se poate face doar voia ta.”, cuvintele subliniate sunt: B) sinonime C) omografe D) omofone E) antonime A) paronime 5. Seria în care se găsesc numai pleonasme este: A) a-și aduce aportul, a conlucra împreună, a rescrie iar B) a scrie iar, a-și aduce contribuţia, mijloace mass-media C) Băieţii tot băieţi..., a urca sus, a cerși milă și îndurare D) a convieţui împreună, cojoc de oaie, cerc vicios E) fată tânără, legea e lege, baza fundamentului 6. În enunţul: „A luat-o la fugă, văzând-o.”, valoare morfologică a lui „o” este, în ordine: A) pronume personal, articol nehotărât B) articol nehotărât, numeral cardinal C) interjecţie, verb auxiliar D) pronume personal cu valoare neutră, pronume personal E) articol nehotărât, interjecţie 7. Rolul virgulei, în enunţul: „Știa să danseze, să cânte, să recite, să înveselească lumea.” este: A) de a separa termenii unei enumeraţii B) de a lega cuvinte cu aceeași funcţie sintactică C) de a da cursivitate enunţului D) de a izola vocative E) de a despărţi predicatele 8. Câte greșeli de ortografie sunt în enunţul: „Făceţi liniște, s-au va fii rău de ori cine v-a vorbi.”? A) trei greșeli B) patru greșeli C) nicio greșeală D) șase greșeli E) cinci greșeli 9. Există numai adjective invariabile în seria: A) perspicace, color, vivace B) kaki, mov, indigo C) eficace, disco, frumos D) rapace, mândru, clar E) somptuos, lila, precoce
14 limba
Limba Româna limba
CLASA A VI-A 10. Verbele la modurile nepersonale din enunţul: „Văzând aceasta, își spuse că nu mai era nimic de făcut în afară de a pleca.” au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: A) subiect, complement, nume predicativ B) complement, nume predicativ, subiect C) nume predicativ, atribut, complement D) complement, nume predicativ E) subiect, nume predicativ, complement 11. În textul: „Le-am găsit dimineaţa furcile ramurilor cu totul albe, ca și cum ar fi fost înmuiate în lăpturile groase ale nopţii și ar fi îngheţat pe ele varul de argint al lunii, și de sidef, covăsite proaspăt în fildeș.” (Tudor Arghezi - „Un ciob de primăvară” ), cuvintele cu sens figurat se află în seria: A) dimineaţa, de argint, varul, al lunii B) furcile, lăpturile, varul, covăsite C) înmuiate, varul, lunii, de argint D) albe, lunii, covăsite, ramuri E) ramuri, nopţii, varul, sidef 12. Fragmentul de mai sus reprezintă: A) o descriere literară în proză B) o descriere literară în versuri C) o naraţiune D) un portret literar E) un pastel 13. În textul citat, „vocea” care exprimă stări sufletești, sentimente, idei este: A) vocea autorului ca persoană cu existenţă reală B) eul liric C) autorul D) naratorul E) cititorul 14. Fraza de mai sus poate fi împărţită în: A) trei propoziţii B) cinci propoziţii C) două propoziţii D) patru propoziţii E) alt răspuns 15. Cuvântul „dimineaţa” din textul lui Tudor Arghezi poate fi analizat ca: A) complement exprimat prin adjectiv B) complement exprimat prin substantiv C) complement exprimat prin adverb D) subiect exprimat prin substantiv E) atribut exprimat prin adverb 16. Sintagma „varul de argint al lunii” este, ca procedeu artistic: A) comparaţie B) personificare C) metaforă D) un epitet cromatic E) nu are valoare stilistică 17. În fraza de mai sus, „ale”(ale nopţii) și „al” (al lunii) au valoare morfologică de: A) conjuncţie B) articol hotărât C) pronume personal D) articol posesiv E) nu are valoare morfologică 18. Funcţia sintactică a cuvântului „de argint”este de: A) nume predicativ B) complement circumstanţial C) atribut substantival D) subiect E) atribut adjectival 19. Titlul „Un ciob de primăvară” de Tudor Arghezi are rolul: A) de a reda un colţ din natură B) de a înfăţișa o fereastră spartă C) de a crea o imagine artistică inedită D) de a sugera timpul acţiunii E) de a crea cititorului o stare de confuzie 20. Sentimentul pe care textul arghezian îl transmite este de: A) mirare în faţa spectacolului unei primăveri timpurii B) teamă faţă de venirea primăverii C) tristeţe provocată de iarnă D) regret provocat de trecerea timpului E) nepăsare
15
Limba Româna 15
CLASA A VII-A Se dă textul: „Fugiţi Fugiţi cu turma repede spre văi! Pe culme –aleargă duhul răzbunării Grozavul vânt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi.
Se rupe cerul, cade-acum! S-a rupt. Sporite neguri hrană dau pieirii, De-a valma geme-ntreg cuprinsul firii, Și nu mai știi ce-i sus și dedesupt….” (George Coșbuc, „Pe munte”)
1. În structura „geme-ntreg”, cratima are rolul: A) de a reduce numărul de silabe pentru o pronunţare mai rapidă B) de a evita rostirea în aceeași silabă C) de a contribui la păstrarea ritmului, micșorând numărul de silabe D) de a ajuta la despărţirea în silabe E) de a crea un diftong 2. Textul dat aparţine genului liric pentru că: A) gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt exprimate în mod direct B) are autor C) verbele sunt la indicativ prezent D) cuvintele au doar sens conotativ E) tema textului este natura 3. Trăirile eului liric sunt redate, în principal, prin imagini: A) vizuale B) olfactive C) vizuale și dinamice D) dinamice E) auditive 4. În structura: „Se rupe cerul, cade-acum!”, figura de stil identificată este: A) metaforă B) hiperbolă C) personificare D) epitet E) inversiune 5. În prima strofă există: A) patru verbe B) cinci verbe C) trei verbe D) două verbe E) mai multe verbe 6. Pot avea omonime (lexico-gramaticale) cuvintele: A) cer, zări, gem B) turmă, zări, sus C) hrană, cer, fire D) cade, gem, fire E) văi, cer, spor 7. Enunţul „M-aș sfiii să spun mereu aceliași glume nesărate, deși unii zic că, dacă mi-a-și face o meserie din asta, mi-aș înmiii peste noapte averea” conţine: A) trei greșeli B) patru greșeli C) cinci greșeli D) o greșeală E) două greșeli 8. Identifică seria care conţine numai cuvinte polisemantice: A) limbă, casă, masă, operă B) limbă, floare, vis, loc C) casă, copil, prefaţă, localitate D) masă, copac, claritate, adaptare E) operă, casă, copac, vis 9. Identifică seria conţinând numai omografe: A) august-áugust, bárem-barém, colónie-coloníe B) imóbil-imobíl, literar-literal, actual-inactual C) comédie-comedíe, familist-familiar, abil-inabil, lizibil-ilizibil D) companíe-compánie, arbitrar-arbitral, emigrant-imigrant E) colónie-coloníe, acceptabil-inacceptbil, imóbil-imobíl 10. Seriile de cuvinte: 1. Opulenţă/ penurie 2. aversiune/ eversiune 3. Vindecabil/ curabil 4.intrinsec/ intruziv sunt: A) 1, 3 sinonime, 2 paronime; B) 1 antonime, 3, 4 sinonime, 2 paronime; C) 1 antonime, 2 paronime, 3 sinonime; D) 1, 4 sinonime, 2 paronime; E) 1 sinonime, 2, 3 antonime, 4 omonime;
16 limba
Limba Româna limba
CLASA A VII-A 11. Seria care conţine ritmul și tipul de rimă corespunzător strofelor semnate de George Coșbuc este: A) ritm trohaic, rimă împerecheată B) ritm iambic, rimă îmbrăţișată C) ritm iambic, monorimă D) ritm iambic, rimă încrucișată E) ritm trohaic, rimă îmbrăţișată; 12. Fraza: „Pân-la proba contrarie, se poate creea impresia că, din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, dreptatea este de parte lui.” conţine, indiferent de natura lor: A) două greșeli B) trei greșeli C) patru greșeli D) mai multe greșeli E) nicio greșeală 13. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: A) alee, cereale, fuior, nuia B) articulaţie, cereală, fuior, roi C) cooperaţie, iarbă, roi, soare D) fuior, iarbă, nuia, soare E) geam, veneau, aer, pompier 14. În enunţul „În fiecare zi să iei un zece” cuvântul „un zece” este: A) substantiv B) adverb C) numeral D) adjectiv
E) altă parte de vorbire
15. Precizează modul intern de îmbogăţire a vocabularului pentru următoarele cuvinte: „sporite, cuprinsul”: A) derivare cu sufixe B) derivare cu prefixe C) conversiune D) conversiune și derivare E) nici un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului 16. Identifică perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: A) oneros-necinstit B) ilizibil-clar D) acribie-neglijenţă E) lucrativ-harnic
C) bulimie-dezgust
17. În fraza: „I-a ieșit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor”, predicatele sunt exprimate prin: A) locuţiuni verbale B) verbe copulatie și verbe predicative C) verbe predicative impersonale D) verbe predicative personale E) verbe predicative și o locuţiune verbală 18. Indicaţi enunţul care conţine doar formele corecte ale verbului „a fi”: A) Fi și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. B) Fii și tu un campion, dar nu fii îngâmfat. C) Fii și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. D) Fi și tu un campion, dar nu fii îngâmfat. E) Fiii și tu un campion, dar nu fi îngâmfat. 19. În enunţul: „Fiind bolnav, n-a fost în stare să-i spună ce -ar fi dacă ar fi ajutaţi zi de zi”, valorile gramaticale ale verbului a fi sunt în ordine: A) auxiliar, predicativ, copulativ, copulativ B) predicativ, predicativ, predicativ, copulativ C) copulativ, predicativ, predicativ, auxiliar D) copulativ, copulativ, predicativ, auxiliar E) copulativ, predicativ, copulativ, copulativ 20. Sensul expresiei: „a bate apa în piuă” este: A) a scoate apă din puţ B) a bate la cap D) a săpa în căutarea apei E) a căuta un răspuns
C) a vorbi mult și fără rost
17
Limba Româna 17
CLASA A VIII-A Se dă textul: „Se propti cu spatele de trunchiul încrestat al pomului și , în vreme ce deasupra ei frunzele ruginite, moarte, zuruiau legănate de vânt, dânsa cu pleoapele închise, scăldate în lacrimi de durere, asculta cum ronţăie vitele în grajd , cum vâjâie din când în când câte o suflare aspră prin frunzișul copacilor din grădină și cum toate acestea se amestecă într-un zgomot ciudat, monoton, ce seamănă cu povestea unei vieţi triste .” (Liviu Rebreanu - „Ion”) 1. În fragmentul de mai sus, modul predominant de expunere este: A) descrierea, datorită prezenţei structurilor nominale B) naraţiunea, datorită prezenţei structurilor verbale C) descrierea și naraţiunea, datorită amplorii frazei D) monologul, datorită subiectivităţii E) portretul, datorită prezenţei personajului 2. Naratorul este: A) „vocea” care relatează întâmplările, în textul epic B) o instanţă reală, adică autorul C) întotdeauna un personaj D) „vocea” din textul liric E) creatorul imaginarului artistic 3. În text, expresivitatea este susţinută de prezenţa: A) imaginilor vizuale B) imaginilor olfactive C) imaginilor vizuale și auditive D) imaginilor auditive E) imaginilor statice 4. Figura de stil care predomină în textul dat este: A) metafora B) comparaţia C) epitetul D) personificarea E) asonanţa 5. Tipul frazei în textul de mai sus este: A) frază formată prin coordonare B) frază formată prin subordonare C) frază simplă D) frază mixtă, formată prin coordonare și subordonare E) frază epică 6. Analiza frazei relevă: A) două propoziţii principale și cinci propoziţii subordonate B) trei propoziţii principale și trei subordonate C) trei propoziţii principale și două subordonate D) o propoziţie principală și cinci propoziţii subordonate E) toate propoziţiile sunt subordonate 7. Propoziţia: „... ... dânsa cu pleoapele închise, scăldate în lacrimi de durere, asculta ...” este: A) propoziţie principală B) completivă directă C) atributivă D) completivă circumstanţială de timp E) subiectivă
18 8. Construcţia „în vreme ce” este, din punct de vedere morfologic: limba
Limba Româna limba
CLASA A VIII-A 8. Construcţia „în vreme ce”” este, din punct de vedere morfologic: B) locuţiune conjuncţională A) locuţiune prepoziţională C) locuţiune adverbială D) locuţiune substantivală E) locuţiune verbală 9. În propoziţiile: „Frunzele sunt moarte.” și „Soldaţii se duc la moarte sigură.”, mijlocul de îmbogăţire a vocabularului este: B) compunerea A) derivarea parasintetică C) împrumutul neologic D) schimbarea valorii gramaticale E) compunerea prin sudare 10. În enunţul: „Știind că nu-I agrez, dacă l-i spune că li-i se duce dorul și că mii că m-au uitat, o să creadă că am înebunit”, se găsesc: A) patru greșeli B) cinci greșeli C) nicio greșeală D) două greșeli E) șase greșeli 11. Seria în care există numai neologisme scrise corect este: B) babysitterul, pickup, design A) weekendul, site-ul, linkul C) computer, stress, henţ D) angro, lieder, ofsaid E) show, manager, bizniss 12. Conţine forme corecte de plural, conform DOOM II, seria: B) remarci, anacoluturi, fundaluri A) remarce, anacolute, algoritmuri C) drajee, coperţi, fundaluri D) anacolute, paradoxuri, chibrite E) remarce, aragaze, chibrite 13. Conține doar cuvinte formate prin compunere cu prefixoide seria: B) hiperglicemie, monorimă, a contrazice A) neobosit, scandalagiu, îmbrăcat C) deschis, dezinvolt, nonșalant D) monofază, transport, dezorientat E) micuţ, imoral, împădurit 14. Nu exisă toate adjectivele invariabile în seria: B) kaki, lila, tenace A) eficace, atroce, ferice C) rapace, sagace, tenace D) dulce, mare, limpede E) second-hand, locvace, bleu 15. În enunţul: „Adevărul e că există ceva.”, valoarea verbului „a fi” este: B) auxiliară A) predicativă C) copulativă D) stilistică E) de nume predicativ 16. Sunt de origine latină toate cuvintele din seria: B) moș, barbă, brânză A) soare, câine, pâine C) masă, casă, curechi D) crumpene, casă, lup E) mamă, câmp, poloboc 17. Paronimul cuvântului „insolent” este cuvântul: B) obraznic C) solar D) cuminte E) radial A) indolent 18. În enunţul „Așezările de pe vale sunt pitorești”, structura subliniată este: B) complement circumstanţial de loc A) atribut substantival prepoziţional D) nume predicativ C) complement indirect E) complement circumstanţial de mod 19. Figura de stil care exprimă o semnificaţie nouă, insolită a unui obiect, pe baza unei comparaţii subînţelese, fiind considerată simbolul poeziei se numește: B) metaforă C) hiperbolă D) personificare E) comparaţie A) epitet 20. Sensul proverbului: „Râde ciob de oală spartă” este: B) nu are niciun sens A) a râde de cel aflat în aceeași situaţie cu tine C) a râde de cineva inferior D) a râde cu poftă E) a face pe cineva de râs
19
Limba Româna 19