CONSTANTIN-TUFAN STAN: Cetățenii Vienei

Kr

România

CONSTANTIN-TUFAN STAN

Cetățenii Vienei, mărețul burg imperial, marcați de spectrul foametei, și-au trimis copiii, în primăvara anului 1922, pentru întreținere la Lugoj

În primii ani de după sfârșitul Primului Război Mondial, falnica Vienă se va confrunta cu o acută criză economică, cu repercusiuni tragice asupra nivelului de trai al cetățenilor. Marcate de înfricoșătorul spectru al foametei, numeroase familii vieneze au apelat la ajutorul locuitorilor Lugojului, un oraș cu o bună stare materială, pentru găzduirea și întreținerea copiilor lor. Cu acceptul autorităților locale și sprijinul Asociației Femeilor Germane, municipalitatea lugojeană a deschis, cu maximă generozitate, porțile vechii cetăți de pe malurile Timișului, oferind ospitalitate micilor vienezi. Sutele de copii, sosiți cu trenul în mai multe etape, în primăvara anului 1922, au fost găzduiți de familii de români, germani, maghiari și evrei (episodul a fost relatat pe larg în periodicul lugojean de expresie germană „Banater Bote”). Era încă o confirmare a sublimei vocații ecumenice a unui oraș în care conviețuiau, de veacuri, în deplină armonie, în cel mai curat spirit multicultural și interconfesional european, comunități etnice compacte, ale căror reprezentanți și-au pus benefica amprentă în procesul devenirii urbei. Iată numele câtorva familii de lugojeni, vrednice de pioasă aducere-aminte și recunoștință din partea municipalității capitalei valsului, mărețul și mândrul burg de pe malurile Dunării albastre: Groß, Bart, Spitzer, Lunga, Tabar, Mike, Andrei, Ignea, Jernovits, Lichtenstein, Schmidt, Csontos, Stankovits, Hart, Lenhardt, Gându, Lupea, Richter, Schlinger, Wilhelm, Mihuț, Grozăvescu.

Tribulațiile materiale din fosta capitală imperială vor fi consemnate, peste