Biospies#nov2015 by zoe radulescu

Revista de biologie a „Colegiului Economic ION GHICA Târgovişte” Noiembrie 2015

™

Lacul Bohinj (Slovenia)

#EBOLA

Redactori: Prof. Ciobanu Nicoleta Prof. Iordănescu Carmen Director: Prof. Dr. Ilie Suzana Camelia Director adj. : Prof. Rădulescu Carmen

CUPRINS: •Suntem ceea ce mâncăm............................pag 4 •Diversitatea lumii vii………………...................pag 8 •Sfatul medicului..........................................pag 11 •Glume pentru toată lumea.........................pag 23 •Locuri care trebuie văzute......................pag 26 •Ecos……………………………………………..……………..pag 29 •Ştiaţi că ?....................................................pag 33

Suntem ceea ce mâncãm!!! Este adevărată această afirmație după care ne ghidăm mulți atunci când renunțăm la anumite mâncăruri preferate? Hai să vedem în ce măsură putem să judecăm, având mai multe situații și argumente pro și contra ideii din titlu. Este foarte adevărat faptul că organismul uman se regenerează din ceea ce are. Noi, pentru că îl „alimentăm” cu mâncare, aceasta din urmă se transformă în celulele corpului după o perioadă de timp.

O dată la 28 de zile, pielea noastră se regenerează din proteinele, lipidele si glucidele alimentelor pe care le mâncăm. Ficatul, o dată la cinci ani. Oasele, o dată la 10 ani. Deci, putem afirma că devenim ceea ce mâncăm. Însă nu aici este problema. Problema constă în cum abordăm și cum percepem noi acest lucru. Nu este corect să considerăm mâncarea nesănătoasă precum fast food-ul, toxică. Este, da, o mâncare nesănăoasă din punctul de vedere al conținutului. McDonald’s-ul, KFCul, shaormeriile (shaorma… ce mult o iubim, nu?) sunt magazine de tip 4 fast food, cu autorizații și acte.

Dacă ceea ce vindeau era toxic, adică otrăvea clienții, acestea nu mai erau deschise de mult timp. Dar da, aceste produse sunt nesănătoase din cauza conținutului mare de grăsime sau a înlocuitorilor. Nu este indicat să mâncăm prea des la aceste restaurante, însă nici să le ocolim pentru a ne abține de la anumite pofte. Vrem să trăim sănătos. Asta ce înseamnă? Să mâncăm numai fructe, legume și carne albă? Aici greșim unii dintre noi. Organismul nostru are nevoie de conținuturile tuturor categoriilor alimentelor. De la paste făinoase la salată verde, noi trebuie să le consumăm pe toate. De aceea, alimentele bogate în carbohidrați își au suprafața lor în piramida nutrițională.

Părinții ne-au obișnuit de mici să ne ducă la fast food pentru a ne recompensa pentru ceva. De atunci, simțim că burger-ul are gustul copilăriei și vrem să ne aducem aminte pe acea perioadă. Dacă ne hotărâm să începem să abordăm un stil de viață mai sănătos, noi mâncând des shaorme sau alte „bunătăți” rumenite, este clar că nu vom putea trece de la burger la salată.

Este foarte important să ne cunoaștem limitele și să ne stabilim niște pași în atingerea scopului nostru. Un prim pas ar fi să luăm legătura cu un medic nutriționist, care ne va face un meniu și un program de nutriție personalizat, în funcție de stilul nostru de viață.

Un bun nutriționist nu ne va zice niciodată să ne abținem până nu mai putem, ci ne va încuraja să gustăm din tot ce ne este poftă, numai să nu exagerăm. Până ajungem la nutriționist, putem să ne ocupăm cu dezlegatul acestei scheme aparent interesante și utile, care ne învață cum combinăm alimentele pentru o nutriție echilibrată.

Diversitatea lumii vii ď &#x160;

Ce este EBOLA?  Boala virală Ebola sau febra hemoragică Ebola este o boală infecțioasă virală severă, adesea fatală, provocată de virusul Ebola (Ebolavirus), care se manifestă prin afecțiuni hemoragice severe la oameni, primate și antilopele duiker, survenind în focare epidemice în Africa Centrală și Africa de Vest. Are o rată de letalitate de până la 90% la om (cea mai mare mortalitate într-o boală infecțioasă, cu excepția rabiei).

Infecția cu virusul Ebola este o zoonoză (boală infecțioasă transmisibilă de la animale la om și invers).

Rezervorul natural al virusului Ebola Rezervorul natural al virusului Ebola nu este încă clar identificat. În Africa, se crede că liliecii frugivori, mai ales cei care aparțin speciilor Hypsignathus monstrosus, Epomops franqueti și Myonycteris torquata, sunt posibile gazde naturale (rezervor natural) ale virusului Ebola. Prin urmare, distribuția geografică a virusului Ebola se poate suprapune cu cea a liliecilor. Această ipoteză se bazează pe mai multe argumente: -Mai multe cazuri de infectare cu virusul Marburg (virus asemănător cu virusul Ebola) au survenit după vizitele unor peșteri sau mine în care se aflau lilieci infectați. Liliecii trăiau în fabrica de bumbac la care erau angajați cazurile index de Ebola în epidemiile din 1976 și 1979. -În laborator, liliecii frugivori pot fi infectați cu virusul Ebola și în ei are loc replicarea și eliminarea virusului prin scaune fără semne clinice de boală. Absența semnelor clinice de boală la acești liliecii infectați este caracteristică pentru speciile care servesc ca rezervor. Din 24 de specii de plante și 19 specii de vertebrate inoculate experimental cu Ebolavirus, numai liliecii s-au infectat. Liliecii pot susține replicarea și circulația unor concentrații mari de virus Ebola. -În zonele epidemice din Gabon și Congo au fost identificate secvențe genetice ale virusurilor Ebola prin amplificarea genomică RT-PCR și au fost observate numeroase seroconversii la liliecii aflați în aceleași zone unde au fost găsite carcasele maimuțelor moarte infectate.

Transmiterea Noi dovezi demonstrează că liliecii frugivori (Hypsignathus monstrosus, Epomops franqueti și Myonycteris torquata), care sunt în mod natural rezistenți la infecție, sunt gazdele-rezervor ale ebolavirusurilor, cu toate că căile de întreținere enzootică locală și de transmitere a virusului Ebola în interiorul populațiilor de lilieci rămân necunoscute. Mai mult decât atât, acești lilieci se află în număr mare în arbori și consumă fructele acestora, în special în interiorul și în jurul satelor din Africa Centrală.

TRATAMENT Tratamentul se limitează la tratamentul suportiv care constă în primul rând în menținerea constantă a volemiei, echilibrului electrolitic, combaterea hemoragiilor, a insuficienței renale, edemului cerebral, suprainfecțiilor bacteriene, hipoxiei și a șocului. Administrarea unui factor VIIa/TF inhibitor al căii TF (= factor tisular), sau de proteină C activată recombinantă permite activarea căii anticoagulante a proteinei C naturale, sau administrarea de mici catene ARN interferente sau de oligonucleotide antisens pentru a inhiba replicarea virală, au avut rezultate promițătoare.

G am

AP Acordul Profesorului (cum v-am obisnuit )



Games AP

Gam es ATENŢIE!!! Nerecomandat celor care nu au chef de nimic



 

Gam

Locuri care trebuie văzute Lacul Bohinj (Slovenia) Dacă vi se pare Bâlea plictisitor, (în fond, ce mare lucru la un lac glaciar într-o găleată de versanți la 2000m, în vârf de Transfagarasan, la capătul unui tunel de 1 km prin munte?), trebuie să mergeți la lacul Bohinj(j nu se pronunță). Este cel mai mare lac (glaciar, de asemenea) din Slovenia (peste 4 km lungime) si 45m adancime maxima. Pe malul lacului (10 km dând ocol), mai ales în partea de nord, sunt izvoare termale, din care cel mai spectaculos (cu o cascadă) este Govic, din parcul national Triglav.

Locuri de cazare: Dacă nu vreți hotel, zona e plină de pensiuni și cabane, care dau cu tifla căbănuțelor noastre în care cad urși iarna prin acoperiș sau în care rămâi cu sfoara de la wc în mână. Sunt mai ieftine decât hotelurile, și când vii plin de noroi și epuizat după hăladuiala prin munți sau off road biking, e mai plăcut să te prăbușești în fața unei căsuțe cu mușcate la balcon, decât să mergi pe vârfuri prin vreun hotel pretențios.

Pe lângă lacul Bohinj s-a format în ultimii ani o adevarată stațiune de vacantă. Dacă ai tupeu și nervi, poți să faci și baie. Daca n-ai atat tupeu, poți să te dai cu parapanta. :) Distracții cu mai putină adrenalină sunt călăritul, caiac canoe, pescuitul, iarna schi (la Vogel sau Kobla) și vara rafting. Să mergeți și pe la cascade: Rivnica și Savica (cea mai cunoscuta din Slovenia, 78 m înaltime).

Cum se ajunge: - cu mașina, din Ljubljana spre Jesenice, la 25 km de Bled (alt lac superb, insa mai plin de turisti) - cu autobuzul, din capitală - cu trenul până la Bohinjska Bistrica - cu avionul - aeroportul din Ljubljana e la 50 km, iar cel din Klagenfurt (Austria) la 70 km.

Lacul Bohinj, care este înconjurat de munți, pare locul ideal pentru o vacanță de toamnă. Enjoy it! ;)

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naţional), situată în Subcarpaţii Getici, pe teritoriul administrativ al judeţului Vâlcea. În arealul parcului naţional se află şi Mănăstirea Pătrunsa, cu biserica veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva”

Localizare: Aria naturală se află în partea vestică a judeţului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu judeţul Gorj), în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.

Biodiversitate În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate comunitare: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, Tufărişuri alpine şi boreale, Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin, Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi, Pajişti calcifile alpine şi subalpine, Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Fâneţe montane, Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii), Grohotşiuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani), Peşteri închise accesului public, Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase şi Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase.

Flora Flora ariei protejate are în componenţă specii vegetale distribuite etajat, corespondente cu structura geologică, caracteristicile solului şi climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori şi arbusti cu specii arboricole de conifere: brad (Abies alba), larice (Larix decidua), jneapăn (Pinus mugo), pin neted (Pinus strobus), pin de pădure (Pinus sylvestris), cetină-de-negi (Juniperus sabina), ienupăr (Juniperus communis) sau tisă (Taxus baccata) şi Foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arţar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arţar (Acer platanoides), salcie albă (Salix eleagnos), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa). Arbusti cu specii de: corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceş (Rosa canina), merişor (Vaccinium vitisidaea).

Faună Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - BuilaVânturariţa, la baza desemnării acestuia aflându-se câteva specii faunistice şi floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun (Ursus arctos, lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus) şi liliacul cu urechi de şoarece (Myotis blythii); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraş-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) şi trei specii floristice rare: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), clopoţel de munte (Campanula serrata) şi ligularia (Ligularia sibirica).

…o planta inrudita cu ananasul si numita puya infloreste la varsta de 100 de ani ,formand o inflorescenta ca o lumanare,inalta de 4-6 m.Traieste in Canionul Colca, din America de Sud. Ea prezinta tepi lungi de 1,2 m care marginesc frunzele de forma unor sabii care cresc radial din tulpina groasa.Unii biologi sugereaza ca puya este o planta carnivora.

…nufarul Amazonului infloreste numai noaptea. Frunzele sale au nervuri pline de aer, ceea ce-i permite sa sustina greutati mai mari de 35 kg. Florile sale au peste 100 petale.

…unica planta magnetica din lume traieste in Nicaragua. Numele ei este Phitologica electrica. Ea este ocolita de de pasari si insecte, iar la om produce, prin atingere, furnicaturi si ameteli. …bambusul are cea mai mare viteza de a creste dintre plante:0,40 m in 24 de ore. Daca ar creste constant in acelasi ritm, dupa 60 de ani, varful sau ar intrece in inaltime Everestul.

…trandafirii contin mai multa vitamina C decat majritatea legumelor si fructelor

33 34

…cel mai ciudat animal de pe Pamant este Armadilo, care traieste in Paraguay. El are bot de soarece, urechi de iepure, carapace de broasca testoasasi coada de cangur.

…papagalul cu scufita albastra din India doarme agatat cu capul in jos, precum liliecii.

…in Mexic traieste o planta cu floare cameleon. Aceasta isi schimba culoarea de cateva ori pe zi: dimineata este alba, apoi devine roz,la amiaza este rosie, iar seara devine violeta. Aceasta floare miroase doar atunci cand are culoare alba. …femela paianjenului vaduva-neagra este de 30 de ori mai grea decat masculul

…un gram de venin de sarpe este de 10 ori mai scump decat aurul.

…pasarea cangur din Mexic prezinta sub aripi „un cuib”natural asemanator marsupiului cangurilor, in care adaposteste si transporta puii.

Sperăm că v-a plăcut revista şi că nu v-am plictisit  Bafta multa sa aveti!!! 

Colegiul Economic „ION GHICA” Târgovişte Noiembrie 2015