Sciencespy1

Revista de fizică-biologie-chimie a „Colegiului Economic ION GHICA Târgovişte”

Toate drepturile rezervate. All right reserved

®. Copyright ©

Ești ceea ce mănânci...!!!

Director: Prof. Dr. Ilie Suzana Camelia Director adj. : Prof. Rădulescu Carmen

Prof. Ciobanu Nicoleta Prof. Iordănescu Carmen COORDONATOR COORDONATOR

Prof. Radu Daniel COORDONATOR

Ana-Maria Tudor Rubrica: Ştiaţi că?

Oana M. Petculescu Rubrica: Ecos

Ionuț Sasu Rubrica: În numele științei

Luanna Soare Rubrica: Ești ceea ce mănânci

Roxi Stancu Rubrica: Când chimie nu e, nimic nu e

Bianca Ciocan Rubrica: Sfatul medicului

Teodor Dumitru TEHNOREDACTOR

CUPRINS: •Ești ceea ce mănânci.......................................pag 4 •În numele științei……………….............................pag 7 •Sfatul medicului..............................................pag12 •Glume pentru toată lumea............................pag17 •Chimie sau nimic.............................................pag22 •Ecos .................................................................pag24

•Ştiaţi că ?.......................................................pag27

Ești ceea ce mănânci...!!! …Sau continuarea: „Spune-mi ce mănânci ca să îţi spun cât de sănătos ești!”

Indiferent unde trăim, alimentația afectează pe toți, în mod categoric.

ne

“Medicii lucrează pentru a ne menține sănătatea , iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.”- spunea Diderot.

Știați că în cursul vieții, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente? Așadar, nu trebuie să ne fie mare mirarea că obiceiurile noastre alimentare sunt mai mult decât decisive pentru sănătatea noastră.

4

Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi modul nostru de hrănire, cu precizarea ca datele stiințifice, atestă că alimentația vegetariană prezintă mai puține riscuri pentru sănătate decât cea cu produse animale.

Ideal este să putem menține un echilibru în ceea ce mâncăm, puțini însă reușesc să atingă așa renumita moderație.

De ce? Datorită multitudinii de oferte şi produse culinare de pe piață.

5

Sper că sunteți conștienți că drumul spre o sănătate mai buna nu este pavat cu restaurantele fastfood, raioanele nesfârșite de carne, brânzeturi grase, supe la plic, băuturi răcoritoare mustind de E-uri si dulciuri cât mai însiropate.

Întrebarea care se pune este: vreți şi în consecință puteți să renunțați la acestea pentru o sănătate așa cum toți sperăm să o avem? Din nefericire, toți sperăm să fim sănătoși fără a face nici un sacrificiu în schimb.

Nutriționiștii recomandă cu căldură mâncare cât mai puțin prelucrată şi rafinată: vegetalele şi fructele, boabele de aur ale cerealelor, laptele proaspăt şi natural.

Ați observat ce sănătoase sunt majoritatea rudelor de la țară? Motivul este evident: mănâncă sănătos! Și când ne gândim cât efort fizic a suportat sau încă mai suportă corpul lor…

6

În numele științei...

Noi gândim încontinuu, fie că vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi. Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile.

Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.

I. În crearea realităţii noastre, nu doar gândul este „implicat”. Mai este şi altceva…

Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi că cel mai puternic emiţător energetic din corpul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice.

Dar trupul nostru dispune de un emiţător şi mai puternic – INIMA – care generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Aceasta este una dintre cele importante descoperiri ale secolului XX: faptul că inima omenească are un rol mult mai important decât acela de a pompa sânge în corpul uman.

7

Responsabil pentru această descoperire este Institutul de Cradiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptul că acest organ uman este înzestrat cu ceea ce numim „inteligenţa inimii” şi că influenţele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.

II. ADN-ul uman are o influenţă directă asupra lumii înconjurătoare...

Există încă o descoperire ştiinţifică importantă care ne arată cum influenţăm realitatea în care trăim. Ştim, teoretic, că totul este interconectat şi în mod tainic interdependent. Dar să vedem cum se traduce această lege, la nivelul micro-universului nostru.

Studiile de laborator au arătat că ADN-ul uman influenţează direct particulele elementare responsabile pentru toate fenomenele electromagnetice, numite fotoni (fotonul fiind denumit şi cuantă de lumină).

8

În experimentul lui Poponin, aceşti fotoni s-au distribuit, aşa cum era de aşteptat, în mod dezordonat, fără să respecte o anumită ordine.

Apoi a fost introdus ADN uman în această eprubetă vidată. Şi acum s-a produs un lucru foarte surprinzător. ADN-ul uman avea o influenţă directă asupra fotonilor: printr-o forţă misterioasă, el ordona fotonii în forme regulate.

Acest aspect este foarte, foarte profund, deoarece arată că substanţa din care suntem creaţi, adică ADN-ul, are o influenţă directă asupra particulelor din care este creată lumea înconjurătoare, adică fotonii atomilor. Este prima dată când ştiinţa occidentală a demonstrat ceea ce tradiţiile spirituale străvechi au spus cu mult timp în urmă: suntem parte integrantă din această lume şi o influenţăm în permanenţă.

9

III. ADN-ul uman este influenţat, la rândul său, de sentimente...

Senimentele umane care izvorăsc din inimă, având în spate convingerile noastre puternice, modifică efectiv forma ADNului, iar acesta influenţează atomii, după cum am văzut.

S-au testat efectele sentimentelor pure asupra ADN-ului.

Pentru aceasta a fost izolat ADN de la diferite persoane în câte o eprubetă. Aceste eprubete cu ADN au fost supuse unor puternice câmpuri emoţionale. Pentru aceasta, subiecţii experimentului au folosit diferite tehnici emoţionale şi spirituale.

S-a observat un lucru care, protrivit vechilor legi ale fizicii, nu ar fi trebuit să se petreacă. În timp ce participantul emitea un câmp emoţional puternic, au putut fi măsurate reacţii electrice la nivelul ADN-ului. Persoanele care au participat la acest test puteau influenţa molecula de ADN din eprubetă doar prin intermediul emoţiilor lor puternice.

10

Când subiecţii experimentului emiteau stări de iubire, recunoştinţă, molecula de ADN se dilata, lanţurile ADN-ului se deschideau, se măreau.

Când subiecţii respectivi trăiau stări de furie, frustrare, stres, molecula de ADN se micşora şi bloca astfel multe din codurile sale, răspunzând emoţiilor negative printr-o evidentă contracţie.

S-a observat astfel, în mod empiric, cum emoţiile, convingerile, sentimentele noastre pot modifica structura moleculei de ADN, precum şi ordonarea acesteia în celule.

Mai mult chiar, oamenii de ştiinţă au remarcat că această blocare a codurilor ADN putea fi anulată deîndată ce experimentatorii emiteau din nou stări de recunoştinţă, iubire şi fericire.

Aceste descoperiri, care au arătat că genele ADN-ului sunt modificate de energiile din exterior, stau la baza întemeierii unei noi ştiinţe, denumită Epigenetică.

11

Astăzi vom vorbi despre...Sânge Sângele (latină sanguis, greaca veche: αἷμα, ema) este o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare.

Sângele este un țesut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator, alcătuit din inimă și vasele sanguine, transportă nutrienții și oxigenul la nivelul țesuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon și produșii de catabolism tisular, transportându-i la nivelul organelor de eliminare. În medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui se numește hematologie.

12

Sângele este compus din elemente celulare (cca.44 %) și plasmă (cca. 55 %), care conține (90% apă), proteine, săruri minerale şi substanțe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate,şi substanțe nutritive (glucide, lipide,vitamine), mai conțin produse de catabolism destinate excreției (rinichi) ca ureea, acid uric, hipuric.

Plasma sanguină reprezintă aproximativ 55–60% din sânge și este formată din aproximativ 90% apă, 1% substanțe anorganice (săruri minerale care conțin ioni dintre care mai importanți sunt cei de sodiu Na, clor Cl, potasiu K, magneziu Mg, fosfor P și calciu Ca) și aproximativ 9% substanțe organice (proteine, glucide, lipide etc).

Raportul de proteine variază între 60 și 80 g/litru ca.

8 % din volumul plasmei.

Valoarea pH-ului sanguin fiind 7,4 care prin diferite procese tampon va fi menținută constant, evitând fenomenele dăunătoare organismului de acidoză sau alcaloză.

Culoarea roșie a sângelui este datorată pigmentului (cu fier) hemoglobină din eritrocite care încărcate cu oxigen au o culoare mai deschisă.

13

Elementele figurate ale sângelui sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele. Prezintă variații de număr și formă în funcție de specie.

Circulația sângelui este asigurată în primul rând prin contracțiile mușchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase în combinație cu contracțiile muşchilor scheletici. În general vasele de sânge bogate în oxigen care pornind de la inimă şi irigă țesuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inimă şi transportă produsele de catabolism de la țesuturi încărcate cu bioxid de carbon se numesc vene.

La om, volumul sanguin constituie circa 7% din greutatea corpului. La o greutate medie de 70 kg, cantitatea de sânge este de 4,9 l. La mamifere cantitatea de sânge este proporțional mai mare decât la celelalte vertebrate.

14

Raportul dintre volumul plasmei și cel al elementelor figurate se determină cu ajutorul hematocritului. În practică, termenul de hematocrit exprimă relația procentuală dintre volumul elementelor figurate și cel al plasmei, sau doar volumul procentual al elementelor figurate. La om, media valorilor hematocritului este de 46/54 (sau 46%).

Determinarea se face cu sânge recoltat dimineața, pe nemâncate, acesta fiind centrifugat la 3000 turații pe minut. În poliglobuluii hematocritul poate ajunge și la valori de 7075%, iar în anemii la 10-15%.

Nu tot sângele aflat în organism circulă activ în sistemul vascular, o parte găsindu-se sub formă de rezervă în organele cu structură diverticulară (splină, unele vase abdominale, plexul subpapilar tegumentar).

15

În general, volumul sângelui se menține constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din sânge în lichidul interstițial și invers. Astfel, dacă volumul de sânge crește (ingestie de lichide, formare de apă metabolică), surplusul de apă trece la țesuturi (mușchi), și apoi se elimină prin rinichi. Dacă volumul sanguin scade, apa din spațiile interstițiale trece în sânge. În urma hemoragiilor, volumul plasmatic se reface mai repede decât cel al elementelor figurate. Hemoragiile bruște sunt periculoare din cauza hipotensiunii accentuate. Boala cardiovasculara se numește cleovastita oviraptori.

Rolul sângelui este cel de a transporta substanțele nutritive prin corp, dar în el se pot transporta și trombocitele ce ajută la reparearea țesutului (plăgii).

16

Auzi, sigur vrei să punem pagina asta aici?!

Da, ca să se mai deconecteze și ei...

Tot de la rutină, tot de la rutină?

După ce veți încercui numele celor 12 nemetale din tabelul de mai jos,literele rămase necitite in ordine vor alcătui numele tabelului în care se găsesc aceste nemetale.

INFO: Cuvintele se caută citindu-se e la stânga al dreapta,de la drepta la stânga,pe orizontala și de sus în jos ,pe vertical.

Aceeași literă poate fi întâlnită în două cuvinte.

Răspuns: ...........................................................

Câte forme poate lua BENZENUL?

18

19

Chimie sau nimic...

Elementele chimice în organismele vii Organismele vii, ca forma cea mai evoluată a materiei, reprezintă sisteme extrem de complexe, chiar şi în cazul celui mai mic organism unicelular, în compoziţia cărora intră o serie de elemente chimice, atât din rândul nemetalelor, cât şi din cel al metalelor. În materia vie, elementele nu există sub formă liberă, ci sub formă de combinaţii organice şi uneori anorganice.

Doar 27 din cele 90 de elemente chimice naturale sunt componente esențiale ale diferitelor elemente vii de pe Terra.

În funcţie de cantitatea existentă în organismele vii, aceste elemente se împart în: - Elemente plastice, macroelemente sau elemente de constituţie (cantităţi mari): C, H, O, N, P, Ca; Cele mai răspândite elemente în organismul uman sunt – H, O, C, N = 96% din masa celulară.

- Oligoelemente 0,05-0,75%): K, Na, Mg, S, Cl - Microelemente - Invariabile (indispensabile) : Fe, Cu, Zn, Co, Mo, Mn, Cr, F, I şi - variabile: Ni, Cd, V, Se, Si, B 21

În compoziţia elementară a organismelor animale şi vegetale intră aceleaşi elemente chimice, însă în proporţii diferite.

Dintre toate elementele care se găsesc în organismele vii, carbonul, hidrogenul, oxigenul şi azotul poartă denumirea de elemente vitale, deoarece prin distrugerea oxidativă a materialului vegetal, ele se elimină sub formă de dioxid de carbon, apă şi azot. Restul elementelor sunt numite elemente fixe, deoarece prin distrugerea oxidativă a materialului vegetal, ele rămân sub formă de compuşi în cenuşă. În cenuşa plantelor au fost identificate mai multe elemente chimice decât în cea a organismelor animale.

Conţinutul de cenuşă şi compoziţia acesteia variază în funcţie de specie, organ, vârstă şi perioada de vegetaţie (cenuşa frunzelor conţine Ca, Mg, K, Si etc., iar a seminţelor mult fosfor).

22

Lacul Sfânta Ana Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent-Anna tó) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în limba maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m.

De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m.

Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale.

Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.

23

Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani în urmă (Magyari et al. 2006).

Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 – 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc.

A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 – 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof.

24

LEGENDĂ Se spune că, odinioară, prin aceste locuri trăiau doi tirani care erau frați. Unul stăpânea o cetate pe vârful Puciosul din apropiere, celălalt, o cetate situată pe locul actualului lac.

Stăpânul cetății de pe Puciosul avea o caleașcă minunată, câștigată la zaruri, fapt ce a stârnit invidia fratelui său, care a pus rămășag că a doua zi va veni în vizită cu o caleașcă și mai măreață. Pentru a câștiga rămășagul, tiranul pune să fie înhămate la caleașca sa opt din cele mai frumoase fete din împrejurimi. Caleașca fiind foarte grea, acestea nu au putut să o urnească, fapt ce a dezlănțuit mânia stăpânului, care a început să le biciuiască. Una din fete, pe nume Ana, l-a blestemat pe stăpânul cel mârșav. Blestemul fetei s-a împlinit numaidecât: s-a pornit o furtună îngrozitoare, cu fulgere și tunete, cutremure, iar cetatea, împreună cu tiranul ei, s-a scufundat în flăcări. În locul cetății de odinioară s-a format un lac albastru și liniștit, numit de locuitorii din zonă Lacul Sfânta Ana.

25

De-a lungul vieții, omul se hrănește circa 4 ani și doarme în medie 25 de ani!

Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.

Ceaiul este a doua băutură consumată în lume, cantitativ, după apă Mărul este cel mai consumat fruct din Europa

Strugurii sunt pe locul 3 în topul celor mai cultivate fructe din lume,după banane și portocale Portocalele sunt originale din China, iar românii sunt cei care leau adus in Europa

26

Se consideră că banana este primul fruct plantat de om Cea mai veche legumă folosită de om este varza Roșia și dovleacul sunt considerate, din punct de vedere botanic, fructe și nu legume Ceapa este cea mai întrebuințată legumă din lume Pe parcursul întregii sale vieți, o singură văcuță dă peste 200.000 de pahare de lapte Laptele este asimilat în proporție de 97% de către organism Regina Egiptului, Cleopatra, era atât de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, cunoscut pentru calitățile antiinflamatorii ale pielii

O găină face, in medie, între 250 si 270 de ouă pe an 27

Sperăm că v-a plăcut revista şi că nu v-am plictisit  Baftă multă să aveți!!! 

Colegiul Economic „ION GHICA” Târgovişte Ianuarie 2016