Candela ianuarie februarie 2017

30 ianuarie Sfinţii trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur

REVISTĂ DE TEOLOGIE ȘI CULTURĂ A ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ȘI RĂDĂUȚILOR ANUL 2017 (XXVI) Nr. 1–2 ianuarie–februarie

Sfinţirea noului sediu al Arhiepiscopiei de către IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuţilor (19 ianuarie 2017)

ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ȘI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI

FIGURI EMBLEMATICE ALE ANULUI OMAGIAL

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca

Sfântul Ioan Damaschin

Sfântul Teodor Studitul

ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ȘI AL PICTORILOR BISERICEȘTI

ANUL XXVII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2017

PREŞEDINTE Înaltpreasfinţitul Părinte PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor REDACTOR RESPONSABIL pr. Ioan Paul Valenciuc, consilier cultural MEMBRI: pr. arhim. Melchisedec Velnic, exarh, pr. Vasile Baltag, consilier administrativ, pr. Gheorghe Saftiuc, consilier economic, pr. Petru Crăciun, consilier social-filantropic, pr. prof. Gheorghe Hostiuc, inspector Învăţământ religios, pr. Nicolae Horga, inspector bisericesc, pr.. Cornel Oprişan, secretar eparhial Arhid. dr. Bogdan-Mihai Hrişcă directorul Seminarul Teologic Liceal Ortodox Suceava Departament informatic: Tehnoredactare computerizată şi culegere text pr. Ioan Paul Valenciuc

ISSN 1582-9626 Tiparul executat la Tipografia „Sf. Gheorghe” Mănăstirea Cămârzani Adresa redacţiei Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, str. Vasile Bumbac, nr. 14, cod 720034, Suceava email: candelasuceava@yahoo.com

Cuvânt către tineri + IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei ?i Rădău?ilor...........................................1 * Biserica şi Unirea Principatelor Pr. acad. Mircea Păcurariu...............................................................................3 Învăţămintele unei „Zile de Aur“ Acad. Dan Berindei ..........................................................................................6 Rolul spiritual al romanului românesc Acad. Nicolae Breban ......................................................................................9 * Principiul didactic al interdisciplinalităţii în Omiliile Sfântului Vasile cel Mare Prof. Maria Lucaci ..........................................................................................11 * Părintele Ioan Marina - Intrarea în monahism şi primele roade ale slujirii arhiereşti Pr.prof. dr. Florin Hostiuc ...............................................................................16 * Flori alese din învăţăturile Părinţilor Pr. cons. Ioan Paul Valenciuc .....................................................................22 * Calendar de suflet şi simţire românească ...................................................26 * Cuvânt de zidire ............................................................................................27 * Varia ...............................................................................................................30 * Lucrările Adunării Eparhiale ......................................................................40 * Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Ştiri din Eparhie ..........................................................................................90 * Itinerariu pastoral al Înaltpreasfinţitului Părinte PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor în lunile ianuarie-februarie Pr. Cornel Oprişan ..........................................................................................92

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor publicate revine autorilor.

†IPS Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

Cuvânt către tineri

Nimic nu este mai scump pentru copii în lumea aceasta, după Dumnezeu, decât mama, după cum pentru mamă cel mai scump este copilul pe care-l naşte. Mama ne naşte din dragostea legitimă şi binecuvântată de Dumnezeu în Sfânta Taină a Cununiei, deci din binecuvântarea lui Dumnezeu.

La fel se întâmplă şi în cazul Patriei, care este marea familie a tuturor celor ce se trag din aceeaşi semiţie. În clipa în care Patria suferă şi copii suferă. Durerea este și mai mare când, frații despărţiţi de dorinţe străine, sunt obligaţi să-şi ducă traiul departe unii de alţii. Însă această despărţire nu este decât una trecătoare, vremelnică și fără putere, câtă vreme fiecare dintre ei poartă în sine gândul şi simţământul apartenenţei la aceeaşi familie. Atunci când lucrurile se aştern pe făgaşul cel bun, fiecare aleargă în braţele celuilalt reîntregind familia. Exemplele despre această dragoste nepieritoare sunt multe şi le găsim la îndemână numai răsfoind paginile Sfintei Scripturi sau paginile istoriei noastre.

Pentru noi, hăruiţi de Dumnezeu să fim trăitori de o parte şi de cealalta a Carpaţilor, în pământul străbunilor noştri, marea moştenire pe care am primit-o de la cei „din al căror neam şi suntem” şi în care se odihnesc osemintele „sfântrăposaţilor noştri străbuni şi înaintaşi” şi în care nădăjduim să ne odihnim şi noi, această despărţire şi nădejde a fost o constantă a istoriei noastre. Mereu s-au ridicat din cei ce ne-au dorit şi pământ şi ţară, însă de fiecare dată nădejdea că iarăşi se va ridica un Burebista din urmaşii fiului lui Scorillo și a lui Traian nu ne-a părăsit.

Veacuri peste veacuri s-au aşternut peste

acest pământ. Chipurile „voievozilor celor bătrâni” odihnitori în bisericile înălţate ca strajă tare de mâinile lor au fost, însă, mereu vii şi niciodată nădejdea nu a pierit. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu a făcut ca la 24 ianuarie 1859 vechile ţinuturi româneşti ce formau Principatele române să redevină una. Însă durerea nu a dispărut pentru că mare parte din pământul strămoşilor noştri rămăsese în stăpâniri străine. Partea cea mai frumoasă a Moldovei, Ţara de Sus, în care odihnesc cnejii şi voievozii descălecători şi orânduitori rămăsese în stăpânirea Imperiului habsburgic, asemeni Transilvaniei, iar Basarabia plângea încă în stăpânirea rusească. Abia în 1918 am reuşit toşi să stăm la sânul Mamei, împreună, fraţii despărţiţi de veacuri.

Multe din durerile trecutului au fost iertate căci aşa cum mama care ne poartă în pântecele ei cu neîncetate rugăciuni către Dumnezeu, şi ne naşte în cele mai mari dureri uitată prin bucuria faptului naşterii (Ioan 16, 21) şi noi ne1

am bucurat revăzându-ne iarăşi una.

Dragostea ne va fi pusă iarăşi la încercare în anii ce au urmat începutului celui de-al doilea război mondial. Rănile deschise atunci nu s-au vindecat nici astăzi, căci, încă nu am reuşit să fim toţi iarăşi împrejurul aceluiaşi steag. Însă durerea cea mai mare nu este aceasta. Câtă vreme păstrăm în noi vie conştiinţa că suntem una, indiferent de graniţele ce ne despart vremelnic, nu avem de ce ne teme.

Când însă începem să dăm de o parte și să ne rușinăm ceea ce Nicolae Iorga numea „ideile conducătoare din viaţa poporului românesc” care „au darul sfânt de a apropia şi a înfrăţi pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situaţie, de bogăţie, de vârstă”, apare îndepărtarea fraților şi distrugerea unităţii și conșiinței naționale.

Sărbătorind acum Ziua Unirii Principatelor nu putem să nu privim cu tristeţe la dezbinarea din sânul neamului nostru românesc ca rezultat al îndepărtării sufleteşti de Credinţă şi de Neam și chiar de cadevăratele valori morale și sociale care au stat mereu la temelia acestora.

Acest lucru devine mai clar pe zi ce trece când vedem cum cei care trăiesc mult între străini nu înțeleg că Europa nu mai este creștină, rămânând astfel fără nici un punct de reper. Sf. Nicolae Velimirovici, cel care a fost închis și la Auschwitz pentru credința și neamul său, o spunea de mult, dar nu au fost urechi care să-l audă: „Europa de azi nu este nici catolică și nici luterană. Ea se află deasupra și în afara amândurora. Ea este cu totul pământească, fără a avea măcar dorința de a urca la cer, fie cu pașaportul infailibilității papei, fie pe scara înțelepciunii protestante. Ea neagă cu totul călătoria din această lume. Ea vrea să rămână aici. Ea vrea ca mormântul să-i fie leagăn. Ea nu are cunoștințe despre cealaltă lume. Ea nu simte mireasma cerească. Ea nu-i vede pe îngeri sau pe sfinți în visurile sale”. Din contactul cu lumea aceasta, se nasc îndoieli, care se termină, de multe ori, în indiferență.

Astăzi sunt oameni care tăgăduiesc rădăcinile, temelia creștină a culturii europene promovând (încurajând) libertinajul, socotind păcatul sub orice formă ar fi el ca un fapt normal, mai mult, ca un drept personal de a-l săvârși, 2

punându-l chiar sub protecția legilor statului, ca un drept universal al omului, arătând: păcatul nu înseamnă ceva dăunător nici omului, ca persoană privată, și nici societății umane, spunând răului bine și binelui rău. Aceasta arată culmea pervertirii persoanei umane.

Când Hristos este lovit și părăsit, ca niciodată în istorie, putem vorbi de împliniri?

Apoi, slujirea noastră nu este numai la Altarul Sfintei Biserici, ci și la Altarul Neamului românesc. Mai ales, pentru cei ce, din mila lui Dumnezeu, trăim în Bucovina. Am auzit, recent, un grup de copii cântând: „E trist să ai o Țară dezbinată,/ E trist să fii în casa ta străin,/ Și fratele să-ți stea rănit la poartă,/ Ca un Hristos căzut între păgâni”. Dacă toți românii ar înțelege că în fața judecății lui Dumnezeu nu ne putem duce doar cu o bucată din Țara în care ne-a binecuvântat să trăim, dacă am înțelege că „Limba noastră-i limbă sfântă/ Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii”, dacă am reuși să redăm cinstea de odinioară a învățătorului și dacă învățătorul s-ar prețui pe sine așa cum se cuvine, atunci am spune că generația noastră a realizat ceva! Dar, așa? Ne mințim frumos!De aceea trebuie să redăm copiilor o adevărată educaţie morală şi civică, pentru că astfel ajungem să dăm dreptate constatării amare ale lui Iorga: „Suntem un popor care nu se cunoaște pe sine şi nu-şi cunoaşte ţara”.

Copilul crescut în duhul dragostei şi muncii, al dragostei de ţară şi de neam, de valorile culturii şi ale sfinţirii puse în slujba omului, cu un cuvânt valori perene, netrecătoare, devine om între oameni, iar pe plan creştin fiu al împărăţiei lui Dumnezeu. Copilul ca şi adultul trebuie să crească o dată cu viaţa „şi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos”(II Petru 3, 18). De aceea, prezenţa elevului la ora de religie reprezintă accesul lui la „izvorul care dă lumină minţii şi întărire vieţii” în săvârşirea binelui care fericeşte pe om.

Părinţi, iubiţi-vă copiii cu dragoste ziditoare de suflet! Copii, iubiţi şi ascultaţi pe părinţii voştri care vă vor numai binele pentru a fi buni cetăţeni ai Ţării şi vrednici fii ai Împărăţiei lui Dumnezeu!

Candela, ianuarie-februarie 2017

Pr. Acad. Mircea Păcurariu

Biserica şi Unirea Principatelor1 În decursul istoriei noastre, n-a existat o unitate „politică-teritorială” a Românilor, ci doar una de limbă, de credință și de cultură, dar care a constituit un factor puternic în pregătirea unirii din 1859 și apoi a celei din 1918.

Această „unitate spirituală” s-a manifestat mai cu seamă printr-un schimb neîncetat de țărani, ciobani, negustori, preoți și călugări, copiști de manuscrise, tipografi, zugravi de biserici, care circulau mereu prin trecătorile Carpaților dintr-o țară în alta, ducând cu ei același grai, aceeași credință și același suflet românesc. Țărani și ciobani transilvăneni au întemeiat sate noi, cu bisericile lor, la sud sau la răsărit de Carpați, până în Dobrogea; credincioși din Transilvania au întemeiat noi așezări monahale, mai ales în Țara Românească. La rândul lor, mai mulți domni munteni sau moldoveni au ctitorit biserici și mănăstiri în Transilvania, cum au fost catedrala și reședința mitropolitană din Alba Iulia, ctitorite de Mihai Viteazul, domnul unirii, biserica din Turnu Roșu-Sibiu, a lui Matei Basarab, bisericile din Făgăraș și Ocna Sibiului și mănăstirea de la Sâmbăta de Sus ale lui Constantin Brâncoveanu, bisericile din Vad și Feleac, ctitorite de domnii moldoveni. Iar călugării și călugărițele din Transilvania au întemeiat noi așezări monahale dincolo de Carpați, sau au fost în mănăstirile din Predeal, Cheia, Suzana, Stănișoara sau Cocoș din Dobrogea. Unii ierarhi munteni sau moldoveni s-au ridicat întru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în fața prozelitismului altor culte. Între ei pomenim doar pe mitropolitul Varlaam al Moldovei, cel care a convocat un sinod al ierarhilor din ambele țări extracarpatice, la Suceava sau la Iași și care a aprobat apoi cunoscuta lucrare „Răspuns împotriva Catehismului calvinesc”, tipărit la Târgoviște; în prefață mitropolitul se adresa „creștinilor din Ardeal și cu noi de un neam”.

Un factor deosebit de important care a contribuit la formarea conștiinței de unitate românească și ortodoxă l-a constituit cartea bise-

ricească, difuzată în toate teritoriile locuite de români. De pildă, Cazania lui Varlaam din 1643 a ajuns în peste 400 de exemplare în Ardeal, după cum se va întâmpla și cu reeditarea ei de la Alba Iulia din 1699 („Chiriacodromionul”), tipărită cu sprijinul lui Constantin Brâncoveanu și al lui Antim Ivireanul și care se va reedita apoi mereu la București și Râmnic. Prefețele vechilor cărți bisericești au avut același rol în afirmarea și promovarea unității românești. Să ne gândim la „cuvântul înainte” al lui Vasile Lupu la Cazania lui Varlaam, la predosloviile Noului Testament de la Alba Iulia, a Bibliei de la București, ale celor 12 Mineie de la Râmnic din 1776-1780, care vor fi apoi reeditate la Buda, Mănăstirea Neamț și Sibiu.

Conștiința unității apare în lucrările unor cărturari din toate cele trei țări, ca: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Constantin Stolnicul Cantacuzino, Inochentie Micu, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior.

La începutul secolului al XIX-lea, Tudor Vladimirescu cerea colaborarea cu Divanul Moldovei „ca unii ce suntem de un neam și de o lege”. Ideea de unitate românească apare până și în Regulamentele Organice ale Țării Românești (art. 371) și Moldovei (art. 425), cu un cuprins aproape identic.

Conștiința unității românești se afirmă cu și mai multă putere mai ales în cursul Revoluțiilor din 1848, prin Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceau, Costache Negri, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, Aaron Florian și alții.

Noi perspective care să ducă spre o unitate politică se înregistrează după „Războiul Crimeii” din 1853-1856. Tratatul de pace încheiat la Paris în februarie-martie 1856, între cele „șapte mari Puteri” ale Europei de atunci se ocupau și de „Principatele dunărene”, Țara Românească și Moldova. Între altele, se prevedea: 1) Înființarea unei „Comisii europene”

Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române - http://basilica.ro/pr-acadmircea-pacurariu-biserica-si-unirea-principatelor-text-integral/ 1

Candela, ianuarie-februarie 2017

3

cu sediul la București, cu reprezentați ai celor șapte Puteri, care să se ocupe cu situația Principatelor și să facă propuneri în vederea reorganizării lor; 2) Convocarea unor „Divanuri sau Adunări ad-hoc”, în ambele Principate care să facă propuneri pentru organizarea lor, conform dorinței românilor. În iulie 1856, în locul celor doi domni care își încheiau domnia de șapte ani, au fost numiți „caimacami”, deci locțiitori, și anume: Alexandru Dimitrie Ghica în Țara Românească și Teodor Balș, urmat de Nicolae Vogoride în Moldova, amândoi conservatori și antiunioniști.

Datorită prevederilor Tratatului de pace de la Paris, s-a pus cu și mai multă însuflețire problema unirii celor două țări. Pretutindeni s-au format comitete unioniste, la Iași, București și alte orașe, care urmăreau să asigure victoria unioniștilor în alegerile pentru Adunările Adhoc. Apar mai multe ziare care militau pentru unire: „Dacia Literară”, „Steaua Dunării”, „Naționalul”, „Zimbrul” ș.a. Lupta cea mai dârză a dus-o partidul unionist din Moldova, care s-a confruntat cu împotrivirea și abuzurile caimacamilor Teodor Balș (1856-1857) și Nicolae Vogoride (1857-1858), sprijiniți de reprezentanții partidului separatist și mai ales de cele trei Puteri potrivnice Unirii (Austria, Anglia și Turcia), care, din interese economice și politice, doreau menținerea stărilor de lucruri existente. Atenția lor s-a îndreptat mai mult asupra Moldovei, căci era suficient refuzul unei țări, pentru a cădea plănuita combinație a Unirii. În cursul acestor agitații și lupte pentru Unire, clerul s-a alăturat partidului unionist, sprijinindu-i că căldură toate acțiunile. Printre cei mai de seamă susținători ai Unirii se numără însuși întâistătătorul Bisericii moldovene, mitropolitul Sofronie Miclescu. La cererea sa, arhimandritul Neofit Scriban, pe atunci profesor la Seminarul de la Socola, a scris lucrarea Unirea și neunirea Principatelor, în care prezenta avantajele de ordin bisericesc, politic, administrativ și economic pe care le-ar aduce Unirea. Fiind combătută de separatiști, Neofit Scriban a scris a doua lucrare, intitulată Foloasele Unirii Principatelor Române (ambele publicate inițial 4

în ziarul „Zimbrul”).

Un alt distins slujitor al clerului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, pe atunci rector al Seminarului din Huși, a rostit, în catedrala episcopală din Huși, o înflăcărată predică în sprijinul unirii, tipărită apoi sub titlul Jertfă pentru Unirea Principatelor, tipărită în ziarul „Steaua Dunării” de la Iași. Înființându-se un Comitet al Unirii la Iași, format din patrioții timpului, s-au primit numeroase acte de adeziune la programul său din diferite zone ale țării. Între semnatarii acestora apar și numele multor slujitori ai Bisericii: ierarhi, egumeni, profesori de seminar, protopopi, preoți de mir și călugări. Comitetul unirii din Iași l-a trimis pe arhimandritul Neofit Scriban la București pentru a lua contact cu membrii comitetului unirii de acolo și a stabili acțiuni comune de urmat în viitor. În anul 1857, ajungând la conducerea provizorie a țării caimacamul Nicolae Vogoride, s-a declanșat o prigoană dură împotriva unioniștilor. S-a propus chiar înlăturarea mitropolitului Sofronie din scaun, împotriva căreia a protestat până și ambasadorul francez la Istanbul. Alți clerici au și fost înlăturați din posturile de conducere pe care le dețineau, cum a fost arhiereul Filaret Scriban, rectorul Seminarului de la Socola, reintegrat însă la scurt timp, preotul Gheorghe Dimitriu, protopopul ținutului Tecuci și alții. În vara anului 1857, au avut loc alegerile pentru Divanul Ad-hoc. Din cauza abuzurilor și falsurilor comise de caimacamul Nicolae Vogoride și de oamenii săi, mitropolitul Sofronie și numeroși egumeni și preoți care aveau drept de vot au refuzat să ia parte la alegeri. De exemplu, din 138 de preoți din Iași, 120 s-au abținut de la vot, iar la Roman din 25 de preoți, s-au prezentat numai doi. Alegerile reprezentanților clerului din Iași, Roman și Huși, precum și ai egumenilor mănăstirilor „neînchinate” s-au făcut cu amenințări, cu falsuri, cu înlăturarea unor preoți din listele de alegători. În același mod au avut loc și alegerile proprietarilor – mari și mici, – ale orășenilor și ale țăranilor clăcași, încât au ieșit biruitori separatiștii. În urma acestor alegeri, s-au ridicat numeroase proteste (între alții, a protestat energic și mitropolitul Sofronie) atât în țară, Candela, ianuarie-februarie 2017

cât și din partea Puterilor străine favorabile unirii celor două țări (Franța, Rusia, Sardinia, Prusia). În fața acestora, Turcia a fost nevoită să anuleze alegerile ilegale și să se efectueze altele.

La noile alegeri, care s-au desfășurat în deplină legalitate, clerul și-a ales pe cei mai vrednici reprezentanți în Divanul Ad-hoc. Din partea ierarhiei erau membri de drept: mitropolitul Sofronie Miclescu, căruia îi era încredințată conducerea lucrărilor Divanului, arhiereul Nectarie Hermeziu Sotiriupoleos, locțiitor de episcop la Roman, și arhiereul Ghenadie Șendrea Tripoleos, locțiitor de episcop la Huși. Pe lângă acești trei membri de drept, au fost aleși alți doi deputați din partea egumenilor mănăstirilor neînchinate (arhiereii Filaret Scriban de la Socola și Calinic Miclescu de la Slatina) și trei deputați din partea clerului din orașele-reședințe de eparhii: arhimandritul Neofit Scriban la Iași, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu la Huși și preotul Dimitrie Matcaș la Roman. Restul clerului de mir și monahal n-a avut dreptul să participe la alegeri.

Lucrările Divanului s-au deschis la 22 septembrie st. v. 1857, fiind precedate de Te-Deum la biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, săvârșit de mitropolitul Sofronie, când arhimandritul Neofit Scriban a rostit o impresionantă predică, cu îndemnuri la unire. În celelalte biserici din Moldova, s-au oficiat Te-Deumuri, cu rostirea unei rugăciuni speciale, pentru acest eveniment. Ședințele Divanului au fost deschise printr-o cuvântare a mitropolitului Sofronie, în care vorbea, între altele, și de unirea celor două țări: „Moldo-românii de astăzi sunt toți tot una – spunea el –, ei au o origine, un sânge, o patrie, o istorie, o credință, un Dumnezeu. Să ne silim dată să fim așa, ca să fim vii și ca să învieze întru noi iubita noastră Patrie”.

Trebuie menționat că Divanul era format din 34 de reprezentanți ai marilor proprietari, 17 ai micilor proprietari, 31 de orășeni, 17 țărani și 8 reprezentanți ai clerului.

Deputații clerului au avut un rol însemnat în lucrările Divanului, votând reformele și alte măsuri propuse și luând cuvântul pentru sprijinirea acestora. În memorabila ședință din 7/19 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu Candela, ianuarie-februarie 2017

a prezentat un proiect de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni: 1) autonomia și neutralitatea celor două Principate, 2) unirea lor într-un singur stat sub numele de Romania, 3) prinț străin în fruntea țării și 4) guvern reprezentativ și constituțional.

Proiectul a fost adoptat cu mare însuflețire, cu 81 de voturi. Au fost împotrivă doar logofătul Alecu Balș, „proprietar a 80.000 fălcii de pământ” și locțiitorul de episcop de Roman, Nectarie Hermeziu. În ședințele din 20-21 decembrie s-a adoptat un program în 14 puncte, referitor la viitoarea organizare bisericească, între care, la loc de frunte, figura și autocefalia Bisericii moldovene. În ședințele care au avut loc cu privire la raporturile dintre proprietari și săteni – cu citirea unei impresionante jalbe a sătenilor – aceștia au fost sprijiniți de mai mulți deputați clerici, ei înșiși provenind din familii de preoți sau de țărani, deci care cunoșteau viața țăranilor clăcași. În adunarea electivă, care a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domn, clerul a fost reprezentat numai prin mitropolitul Sofronie, care era președintele ei. Întru-cât în ședința din 5/17 ianuarie 1859, urma să se aleagă noul domnitor, s-a săvârșit Te-Deum la biserica Sf. Nicolae Domnesc, la care a rostit o predică tot arhimandritul Neofit Scriban. Mitropolitul Sofronie, care a prezidat ședința, a proclamat domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Lucrările Adunării Ad-hoc de la București s-au deschis la 30 septembrie st. v. 1857. Erau aleși 28 de mari proprietari, 14 mici proprietari, 20 de orășeni, 15 țărani și 10 reprezentanți ai clerului.

Clerul din Țara Românească a avut aceeași atitudine patriotică între anii 1856-1859.

Episcopii Calinic al Râmnicului și Filotei al Buzăului au adresat câte o circulară protopopilor, îndemnându-i să ceară preoțimii să înalțe rugăciuni pentru unirea românilor. Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, care participase și la revoluția de la 1848, deși se afla acum la Paris, ca slujitor al capelei române de acolo, a adresat un cald îndemn preoților din țară, pentru unire.

Alegerile de deputați în Divanul Ad-hoc s-au desfășurat fără incidente. Pe lângă cei 5

patru membri de drept, adică mitropolitul Nifon și episcopii Calinic al Râmnicului, Filotei al Buzăului și Climent al Argeșului, au mai fost aleși: arhimandriții Atanasie Stoenescu de la Sadova și Ieronim de la Bistrița, din partea egumenilor mănăstirilor neînchinate, și protopopii Iancu Sachelarie din București, Constantin „protonotariul” Episcopiei de la Râmnic, Vasile Serea „catihetul” de la Buzău și Constantin iconomul de la Argeș din partea preoților din orașele-reședințe de eparhii. Ca și la Iași, la 30 septembrie 1857, ziua deschiderii Divanului, s-a oficiat un Te-Deum la Mitropolie, cu citirea unei rugăciuni anume întocmită pentru acest important eveniment (tipărită și împărțită și la celelalte biserici). Deschizând lucrările Divanului, mitropolitul Nifon a rostit o cuvântare ocazională, în care spunea, între altele: „Toți suntem români. Aceleași simțăminte ne leagă, același sânge ne unește. Toți avem o patrie înainte.

Să avem și un cuget și un scop, să ne însuflețim de aceeași dragoste și de aceeași sfântă credință, ca cerul să binecuvânteze ostenelile noastre”. În Divanul Ad-hoc al Țării Românești n-au fost discuții atât de rodnice ca la Iași. De fapt, nici n-a luat în dezbatere reformele interne, ci s-a limitat la formularea punctelor fundamentale în privința viitoarei organizări a țării, între care și Unirea Principatelor. Un rol mai activ a avut

episcopul Filotei, care a lucrat în diferite comisii. Ceilalți au votat cu însuflețire toate măsurile propuse.

Mitropolitul Nifon și cei trei sufragani ai săi au făcut parte și din Adunarea electivă a Țării Românești. Ședința din 24 ianuarie 1859 a fost prezidată de mitropolitul Nifon, care a proclamat domn pe Alexandru Ioan Cuza. O delegație a Adunării, în frunte cu episcopul Climent, s-a deplasat la Iași, prezentând lui Alexandru Ioan Cuza actul de alegere ca domn al Țării Românești. La venirea lui Cuza în Țara Românească, la începutul lunii februarie 1859, a fost întâmpinat cu mare însuflețire de populație, în frunte cu slujitorii altarelor.

Deci ierarhii și clerul din Țara Românească și Moldova au adus o contribuție importantă la realizarea Unirii celor două țări românești, ca deputați în Divanurile Ad-hoc și în Adunările elective, prin trimiterea de pastorale, prin articole și apeluri în presa timpului, prin întocmirea și săvârșirea de rugăciuni speciale, prin îndrumarea credincioșilor.

Slujitorii Bisericii vor avea aceeași atitudine patriotică și în cursul Războiului de Independență din 1877/1878, dar mai ales în anii Primului Război Mondial, care se va încheia cu actul memorabil al unirii tuturor românilor de la 1 Decembrie 1918.

Dan Berindei

față de un factor fondator esenţial.

Ne aflăm în faţa unui paradox istoric.

Timp de veacuri românii şi-au dus o existenţă în state şi chiar în ţări diferite. Situați „în calea răutăţilor”, la o margine de continent, ei nu s-au putut strânge într-o singură entitate, cum au putut s-o facă vecini ai lor, şi au fost sortiţi la existenţe paralele. Dar, totodată, situaţia lor insulară, fiind singurul popor din această parte a Europei care a purtat pecetea Romei, a determinat ca unitatea lor spirituală, trăsăturile specifice şi unitatea fiinţării să fie constant evidente. Lipsiţi de dialecte în spaţiul dacic, vorbind şi conservând limba lor romanică, uniţi prin tradiţii şi obiceiuri şi purtând un nume amintitor al Cetăţii Eterne, ei și-au conservat fiinţarea și o statornică conştiinţă de neam.

O efemeră unificare prin îndrăzneala, curajul şi dibăcia lui Mihai Viteazul a rămas în

Învăţămintele unei „Zile de Aur”1 În existenţa fiecărui popor există date memorabile, puncte de reper pentru a urmări etapele fiinţării și momentele de vârf ale evoluţiei sale. La români o astfel de dată este şi 24 ianuarie 1859, ziua Unirii, când cele două principate, fiinţând de aproape o jumătate de mileniu, s-au unificat, contopindu-se într-o singură entitate statală – România.

Introducerea acestei date printre sărbătorile naţionale şi aniversarea ei în fiecare an sunt menite să țină trează o conştiinţă naţională 1

Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române - http://basilica.ro/ acad-dan-berindei-invatamintele-unei-zile-de-aur-text-integral/

6

Candela, ianuarie-februarie 2017

conştiinţa românilor ca un moment crucial al fiinţării lor, dar strângerea lor ireversibilă în cadrul unui singur stat n-a putut fi iniţiată decât în 1859, moment memorabil, fondator, pe care românii sunt datori să-l cinstească în tot cursul existenței lor. A fost însă vorba de un proces laborios, de lungă durată, care n-a putut fi finalizat decât în perioada modernă, când, succesiv, numeroase popoare ajunse la un stadiu de evoluţie corespunzător au devenit naţiuni moderne şi s-au realizat state naţionale.

Pentru români a fost un fenomen firesc, înfăptuit aproape de la sine, legăturile inter-româneşti fiind constante și limba comună unindu-i, ca și singularitatea lor, situaţia lor insulară, o cultură comună, un fel de a fi și un lanţ de tradiţii și obiceiuri, unele cu rădăcini milenare, o importanţă deosebită unificatoare avându-l și fenomenul transhumanței.

Cu toate acestea, lucrurile nu s-au desfăşurat de la sine, condiţiile istorice generale fiind departe de a favoriza procesul unificării românilor, mai ales când întreaga arie a fiinţării lor a fost supusă presiunilor constante ale unor mari puteri, care-şi urmăreau ca totdeauna propriile obiective de expansiune. Părţi însemnate ale românilor au fost supuse în mod nemijlocit dominaţiei străine, dar ei au izbutit, cu toate acestea, ca pe circa două treimi din teritoriul lor să întemeieze state ale lor: Țara Românească și Moldova şi atunci când Europa de Sud-Est a fost cucerită de otomani aceste mici state au reuşit să-şi păstreze fiinţa şi mai mult decât atât: domnii, clasa stăpânitoare, propria administraţie.

Timp de veacuri, cele două state româneşti au avut o existenţă paralelă şi „împletită” şi odată cu perioada modernă au fost polii statali ai naţiunii. Semnificative au fost și domniile alternative sau succesive în cele două capitale, şi deplasările – ca şi legăturile matrimoniale – clasei conducătoare boiereşti dintr-o ţară românească în celelată. Dar legături au fost păstrate şi dezvoltate la nivelul întregii românităţi, Transilvania reprezentând un necontenit izvor de românitate pentru întreaga arie a vechii Dacii.

Sentimentul unicităţii, ca şi propria denuCandela, ianuarie-februarie 2017

mire evocatoare a originii, reprezentau cu veacuri în urmă expresii ale unor profunde convingeri. „Rumân înseamnă romanus şi unul, când întreabă pe celălalt despre limbă – evidenţia Miron Costin în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, acum aproape patru veacuri – zice până în ziua de azi: ştii rumâneşti ? ceea ce este aproape: «scis romanice?!», nu zice «moldoveneste». Și numai acei care au trecut în aceste două ţări și-au schimbat numele în muntean și moldovean, dar cei rămaşi pe loc în Ardeal au păstrat neschimbat numele cel vechi și se mândresc și astăzi cu numele rumâni…”

Trecerea de la sentimentul de neam la cel de naţiune a însemnat şi adoptarea unei noi atitudini. De la o convingere oarecum pasivă, purtată timp de veacuri, s-a trecut treptat la urmărirea unor obiective întemeiate pe fiinţarea unitară a tuturor românilor, ceea ce va deschide drum constituirii unei Românii, patrie unică a românilor. Deschizătoare de drum a fost Şcoala Ardeleană, cărturarii transilvani fiind stegarii deşteptării naţiunii. Din veacul al XVIII-lea a început să fie dată bătălia unificării în care aveau să se angajeze românii de pe tot întinsul teritoriilor locuite de ei, exclusiv sau majoritar. În secolul al XIX-lea, veac al naţionalităţilor, obiectivul realizării unităţii confundându-se cu întreaga naţiune a fost însuşit treptat de ea.

Deşi în mod constant gândul unităţii integrale s-a accentuat, în mod firesc primul obiectiv al luptei naţionale a fost ceea ce intra în ordinea firească: unirea celor două state româneşti existente, aflate într-o situaţie apropiată în privinţa rânduielilor interne, dar şi a ordinii internaţionale. Beneficiind timp de veacuri de statalitate, supuse amândouă suzeranităţii sultanului otoman, care a cunoscut un proces de slăbire în acel veac eliberator – al XIX-lea –, având structuri identice sau foarte apropiate pe toate planurile, Ţara Românească și Moldova au ales calea unificării ca obiectiv fundamental.

N-a fost un drum uşor, deoarece constituirea unui stat naţional venea în contradicţie cu țelurile expansioniste ale marilor puteri învecinate, dar clasa conducătoare a vremii 7

s-a dovedit la înălţimea împrejurărilor, unificarea fiind pregătită cu tact şi înţelepciune.

Un rol hotărâtor în generalizarea sentimentelor naţionale l-a avut Revoluţia din 1848, pregătind procesul istoric care se impunea neapărat societăţii româneşti în ansamblu şi în primul rând unirea celor două principate.

Deplasarea atenţiei marilor puteri, inclusiv a celor care nu erau vecine spaţiului românesc, spre Sud-Estul Europei a contribuit la perfectarea primei etape a procesului de unificare.

Zona a devenit predilectă şi pentru alte puteri şi n-a mai rămas un monopol al marilor ei vecini. Importantă a fost şi trecerea problemei viitorului românilor în atentia Franţei, care avea să fie favorabilă constituirii unui stat de sorginte latină în această parte a continentului.

Dar factorul principal al înfăptuirii unităţii româneşti pe plan statal aveau să fie românii ei înşişi. Obiectivul Unirii Principatelor a devenit ţelul fundamental pentru toţi români, nu doar pentru moldoveni și munteni, cu toții văzând în mod îndrituit în realizarea acestei unificări un temei pentru desăvârşirea Unirii celei Mari. Este greu ca astăzi, când – din păcate – nepăsarea domină societatea românească, să putem înţelege forţa pe care au avut-o atunci românii în a-şi exprima dorinţa de unificare, reflectată în adunările publice, în cuvântările care erau ţinute, în presa vremii, în înfruntarea cu mult curaj a adversarilor Unirii, interni şi externi. Impresionantă a fost şi constanţa, timp de ani de zile, a acestor simţăminte. Oricum, un mic popor, împărţit sub oblăduiri diferite, a ştiut şi a putut să impună soluţia sa unei probleme care căpătase dimensiuni internaţionale. Este o lecţie a trecutului, care n-ar trebui uitată!

Un alt învăţământ fundamental l-a reprezentat tăria societăţii, aflată şi atunci în tranziţie, de a se exprima cu dârzenie, dar în limitele posibilului. Au existat şi separatişti, dar unioniştii au fost neîndoielnic majoritari şi au avut tactul şi capacitatea de a-şi impune punctul de vedere, ţinând însă seama de conjuctură şi reuşind să evite intervenţii ostile din afară.

Ar mai fi de remarcat că şi separatiştii aveau la temeiul opiniilor lor sentimente de dragoste 8

de ţară, doar văzută prea restrâns.

A fost vorba de o acţiune complexă, nu doar de ştergerea unui hotar anacronic. Unirea a fost legată de un amplu proces de reformă, de transformări fundamentale, unele aflate în curs, iar altele care au putut fi iniţiate tocmai în noile împrejurări. România avea să fie o altă alcătuire statală, în comparaţie cu cele două state din care era formată. Procesul de unificare şi modernizare a cunoscut un salt apreciabil şi noul stat s-a înscris firesc printre statele care urmau să obţină într-un viitor apropiat un alt statut internaţional.

Ziua de 24 ianuarie ne mai transmite un învăţământ fundamental, acela al dăruirii către țară și al jertfei patriotice. Miile şi zecile de mii de unionişti au reprezentat o realitate şi lor li se datorează acea succesiune de evenimente şi astăzi impresionantă. Alegerile pentru Adunările ad-hoc, activitatea acestora pentru construirea planului de acţiune al naţiunii pe temeiul programului paşoptist, exprimarea cu tact dar și cu îndrăzneală a țelurilor fundamentale menite să ducă la constituirea României moderne, noile alegeri pentru realizarea celor două Adunări elective şi apoi îndrăzneaţă alegere în fruntea noului stat a unui om al noilor timpuri deşteptătoare, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, această din urmă elecţiune fiind de fapt cea a deplinei biruinţe a ţelurilor noi, au fost tot atâtea evenimente decisive.

Simţămintele care au însufleţit în ansamblu societatea românească din acea vreme sunt vrednice de admiraţie şi astăzi, la peste un veac şi jumătate. Românii, indiferent de locul lor de fiinţare, s-au implicat spiritual în lanţul de evenimente şi de eforturi, care au fost străbătute şi asumate, cu pasiune şi dăruire de la munteni şi moldoveni la ardelenii care i-au susţinut pe fraţii lor, unii dintre ei luptând chiar în primele rânduri. De asemenea, toate categoriile sociale ale acelor vremuri de tranziţie au văzut în Unire leacul universal al problemelor lor specifice şi trebuie mărturisit că aveau în mare măsură dreptate. De la boierii patrioţi la clăcaşii care-şi aşteptau eliberarea, de la pătura mijlocie care se dezvolta la o intelectualitate tânără şi viguroasă, urmărindu-şi propria ascensiune, dar cu însufleţire Candela, ianuarie-februarie 2017

patriotică şi mai puţin egocentrism, societatea românească a arătat din plin sentimentele ei de susţinere a unei Românii care începuse a se afirma.

Prin bunăvoinţa și înaltele simţiri ale Prea Fericitului Patriarh Daniel, sărbătorim momentul festiv al „zilei de aur”, cum au caracterizat contemporanii evenimentele înnoitoare din 24 ianuarie 1859, când prin voinţa, curajul, dibăcia şi mai ales prin dăruirea românilor pe harta Europei a apărut România, stat naţional şi modern al unui popor mult încercat, dar şi biruitor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, chiar în locurile realizării marelui moment. Este însă necesar ca lucrurile să fie văzute în desfăşurarea lor exactă. Toţi românii au fost implicaţi în lupta de neuitat a acelor ani, care s-a desfăşurat, direct ori indirect, în întreg spaţiul dacic şi în primul rând, în mod firesc, în Moldova şi Ţara Românească, dar zilele fierbinţi din ianuarie 1859 au avut loc în

viitoarea capitală a statului care lua fiinţă, în Bucureşti.

Aici a fost dată bătălia hotărâtoare, care avea să încununeze o perioadă istorică. Era iarnă, dar mii de ţărani din judeţele mai apropiate au venit şi au stat neclintite, înfruntând nopţile în cojoacele lor, mii de orăşeni din toate categoriile sociale au susţinut soluţia gândită de conducătorii patrioţi şi Europa a asistat la manifestarea simțămintelor și dorinţelor lor, exprimate intransigent de peste 30 000 de oameni, într-un oraş care nu număra decât ceva peste 100 000 de locuitori. Acestor oameni le datorăm, noi – generaţiile succesoare – nepieritoare recunoştiinţă.

Să nu uităm faptele înaintaşilor, ale tuturor românilor acelor vremuri, să nu uităm – mai ales noi și urmaşii noştri – cum s-a făurit această țară și în primul rând jertfele şi dăruirea către ţară a celor din anii Unirii, să ne fie de nepieritoare învăţături!

Acad. Nicolae Breban

băgați în seamă, noi cei care visam odată să fim împreună de o parte și de alta a Carpaților, la nord de Dunăre, noi care printr-un miracol am păstrat acest idiom latin, după latina vulgata, noi ce eram uniți doar de felul în care vorbeam. Vă dați seama de câtă luptă a fost nevoie ca să devenim lucizi și mândri în cele câteva secole în care ne-am rupt de grafia și de limba slavonă, de grecii care ne-au stăpânit câteva secole aici în sudul României, sau de austro-ungarii noștri din Ardeal, sau de turcii, de tătarii și de rușii care năvăleau peste satele, peste bisericile și peste copiii moldovenilor.

Vocația noastră la Academie este și ea un fel de credință. Vocația cred că este forma cea mai înaltă a unui destin, capacitatea unui individ de a se dedica total, plenar și uneori într-un dispreț desăvârșit față de toate atracțiile și necesitățile firești umane, pentru a îndeplini un scop care servește colectivității, neamului.

Voi vorbi pe scurt despre rolul spiritual al romanului românesc – pentru că eu servesc de șaizeci de ani această specie literară – și în ideea Unirii Principatelor, care a fost prima piatră de temelie a ceea ce urma să fie frumosul mândrul și încă o dată luptătorul stat român, încă odată prins și astăzi după atâtea talazuri

Rolul spiritual al romanului românesc2

Sunt extrem de onorat și de emoționat de această alăturare a două mari instituții ale națiunii și statului român, instituții organice amândouă, pentru că au un scop comun – unitatea și legitimitatea acestui neam – Biserica Ortodoxă Română și Academia Română.

Se unesc aici două principii fundamentale, cel de credință și cel de vocație. Credința creștină, credința pe care o slujește de secole această mare Biserică Națională, stâlp al neamului nostru, Biserica Ortodoxă Română, eu o văd în primul rând ca o credință, ca o certitudine a mântuirii individuale, a originii divine a lui Iisus și a învățăturilor creștine și a cutumelor, a tradițiilor Sfinților Părinți, dar o văd și ca o credință a acestui neam.

Am fost prea umiliți, prea loviți, prea ne2

Material prezentat la sesiunea de comunicări închinată sărbătoririi Unirii Principatelor Române http://basilica.ro/

acad-nicolae-breban-valorile-istorice-au-fost-mereuatacate-atacul-acerb-si-continuu-este-un-semn-al-valorii/

Candela, ianuarie-februarie 2017

9

ale istoriei și ale politicii europene, prins încă odată într-o aparentă, cred eu, incertitudine a identității sale.

Romanul este și el o instituție europeană uriașă, fondată pe la 1830-1840 de un francez, Honore de Balzac și de un rus, Contele Tolstoi. Ei doi, acești titani ai romanului au scos această specie literară dintr-o zonă secundă și au instalat-o pe un altar foarte înalt până astăzi, ceea ce numim alt roman, ceea ce înțeleg eu, mai ales prin roman, capacitatea de construcție, de asamblare a unor elemente heteroclite și crearea mai ales, de tipologie, crearea unor personaje emblematice, puternice, care prin ele însele își certifică existența.

Noi, românii, târziu am ajuns totuși să ctitorim un roman. După Primul Război, fiul învățătorului din satul Magheru, de lângă Năsăud, Liviu Rebreanu, a reușit după o tinerețe aventuroasă să încropească, să sudeze, să creeze prima construcție epică ce stă până astăzi în picioare, Ion. Acest roman a fost unul dintre stâlpii literaturii viitoare române, care a avut între cele două războaie o înflorire formidabilă și o galerie enormă de personalități. Dar în literatura lui Rebreanu se găsesc cel puțin două elemente, să le zicem așa, spirituale. Este acea scenă formidabilă pe care unii își permit să o ironizeze, momentul în care Ion sărută pământul. Și noi ardelenii, în acest gest vedem și o altă semnificație, nu numai iubirea, nevoia, dorul de pământ al lui Coșbuc și Rebreanu și a altora, dar vedem și sărutul pământului românesc, care pentru acest Ion era, ca și pentru noi toți, un vis, un ideal. Vedeți, un cuvânt care astăzi nu se mai folosește, un cuvânt extrem de important în viața unui individ și a unei națiuni.

A doua formă de spiritualitate la Rebreanu este, bineînțeles, în Pădurea spânzuraților, în drama lui Apostol Bologa, care a ilustrat într-un fel drama fratelui său Emil, cel care a fugit din Imperiu. A vrut să fugă din Imperiu ca să ajungă la frații săi români și a fost spânzurat. Noi și astăzi fugim mereu din imperii.

Este o fugă continuă, imperiile nu ne slăbesc, ba din dreapta, ba din stânga, nu ne găsim nici astăzi stabilitatea pe care o visau întemeietorii noștri.

10

În Moldova, stâlpul romanului a fost bădița Mihail Sadoveanu, un om de o imensă prolificitate epică care probabil este cel mai mare scriitor – nu scriitor, că Eminescu este alături de el – cel mai mare prozator român, pentru că a reușit în toată opera sa să îmbine formele orizontale, de descriere a societății, a tipologiei dar și cele verticale, ale istoriei. La Sadoveanu vedem mai ales elementul istoric, cu Ștefăniță Vodă, și toată istoria luptelor și a psihologiei răzeșilor, pe care s-a sprijinit Ștefan și ceilalți domnitori, și capacitatea de pictură, cum se spunea altădată în școli, de pictură a acestui relief formidabil de armonios și teribil de bogat. Bogăția pământului nostru românesc ne este astăzi ca o fantomă, pentru că foarte multe corporații și foarte multe interese din altă parte vin la noi, tocmai interesate și incitate de această bogăție a subsolului și a solului. Bădița Mihai Sadoveanu a descris, a cântat ca și marele nostru Eminescu, pe care nu-l pomenesc aici. Sigur, e și el atacat, cum este atacată Academia, cum este atacată Biserica noastră și Eminescu a fost atacat. Or ce înseamnă de fapt o valoare istorică când este acerb atacată? Nu este și asta un semn al valorii? Atacul continuu asupra aceluiași punct înseamnă că acel punct este un moment de rezistență, care unora li se pare absurd, altora li se pare depășit.

Faptul că noi încă, noi bătrânii, că acum suntem cu toții mai mult sau mai puțin veterani ai unei idei, noi încă credem în necesitatea unei națiuni. Și eu cred, sper și o spun în textele mele ultime; sper că Europa în viitor va avea un alt punct de atenție, de gravitație decât punctul economic și financiar, că va fi o Europă a națiunilor, cum o visa Friedrich Nietzsche: Das eine Europa – Europa Unită într-o comunitate care să nu-și piardă particularitatea, istoria, credința și neamul.

Candela, ianuarie-februarie 2017

Prof. de religie Lucaci Maria Școala Gimnazială Miron Costin Suceava

PRINCIPIUL DIDACTIC AL INTERDISCIPLINARITĂȚII ÎN OMILIILE SFÂNTULUI VASILE CEL MARE Principiile didactice sunt ,,norme generale care fundamentează teoria şi practica educativă; orientează conceperea, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ”1 .

Educaţia creştină are ca ideal curăţirea de patimi, formarea omului duhovnicesc, care poate atinge sfinţenia. Deci valorile creştine trebuie transpuse în comportamente. Aşadar, religia are o latură intelectuală care conţine învăţătura de credinţă şi o dimensiune afectivă, manifestată prin trăiri, evlavie şi o parte practică, concretizată prin ritualuri, ceremonii. Ori, Sfinţii Părinţi ai Bisericii, luminaţi de harul Duhului Sfânt, au ştiut totdeauna să semene în sufletele credincioşilor învăţătura creştină ţinând seama de mediul în care trăiau, educaţia primită şi capacităţile fiecăruia, precum în pilda semănătorului şi a talanţilor.

Astfel a procedat şi Sfântul Vasile, mare orator și Părinte duvhovnicesc, ajungând la inimile multora prin cuvintele bogate în învăţături susţinute prin exemplul personal.

Interdisciplinaritatea sau integrarea materiilor face parte dintre strategiile procesului instructiv-educativ modern şi contribuie la creşterea eficienţei învăţării.

Termenul „interdisciplinaritate”2este definit:1.,,care aparţine mai multor discipline, multidiscipinar, pluridisciplinar”3; 2. ,,care stabileşte relaţii între mai multe discipline sau ştiinţe”4.

Interdisciplinaritatea reprezintă, deci, o modalitate de organizare a conţinuturilor 1

Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2001, p.

122.

2 Lazăr Şăineanu – Dicţionar universal al limbii române, Editura Litera, Chişinău, 1998, p.402.

3 .Ibidem.

4 Ibidem.

Candela, ianuarie-februarie 2017

învăţării care vizează, într-o activitate de învăţare, cu ajutorul aceleiaşi teme, obiective provenind de la două sau mai multe programe de studiu diferite, oferind o imagine unitară asupra fenomenelor, proceselor studiate în cadrul unor discipline de învăţământ. Acest concept a fost acceptat atât în elaborarea Noului Curriculum, cât şi în conceperea şi desfăşurarea proceselor educaţionale. Ca demers educativ, ,,interdisciplinaritatea trebuie privită sub două aspecte: selectarea conţinuturilor din perspectivă interdisciplinară şi proiectarea şi organizarea procesului de învăţământ în viziune interdisciplinară”5.

Acest principiu didactic este evident mai ales în următoarele omilii: 5

Monica Opriş, Dorin Opriş, Muşata Bocoş, Cercetarea pedagogică în domeniul educaţiei religioase, vol. 1, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2006, p. 260.

11

1. Omilia a XXII- a : Către tineri. Cum pot întrebuinţa cu folo literatura scriitorilor eleni Ca părinte duhovnicesc cu multă dragoste şi responsabilitate, Sfântul Vasile oferă tinerilor săi credincioşi tot ce are mai bun acumulat din viaţa sa de retor vestit şi din experienţa duhovnicească, pentru a-i convinge să aleagă drumul virtuţii. De aceea, în discursul său se foloseşte de cunoştinţe accesibile auditoriului, din poezia şi proza antică, filozofie, artă.

Sfântul Vasile cel Mare se numără printre Sfinţii Părinţi ai Bisericii care considerau inutilă cultura din punct de vedere duhovnicesc, mai ales, arta retoricii. În ciuda faptului că era deplin stăpân pe toate mijloacele pe care retorica profană le punea la dispoziţie şi a predat cu succes retorica, spre sfârşitul vieţii sale, Sfântul Vasile cel Mare regreta timpul pierdut cu scopul de a dobândi o ştiinţă care, în opinia lui, era inutilă mântuirii sufletului său6. Dar, Sfântul considera zadarnici anii de studiu petrecuţi în tinereţe numai pentru că dorea să se ancoreze doar în învăţătura lăsată nouă de Mântuitorul Iisus Hristos.

Cu toate acestea, el a valorificat cultura epocii deprinsă din şcolile greceşti. Într-o analiză critică realizată de profesorul Constantin C. Pavel7 asupra atitudinii Sfântului Vasile cel Mare faţă de cultura şi filozofia antică, acesta surprinde elemenetele culturale întrebuinţate în predicile sale: ,,… această vastă şi temeinică pregătire intelectuală se reflectă în toate lucrările Sfântului Vasile cel Mare, în care el apare deopotrivă de familiarizat în poezie, retorică şi filozofie. Elocvenţa şi stilul său evocă modele celebre, iar spiritul său a păstrat cea mai adâncă amprentă a acelei culturi clasice pe care mai târziu o va apăra. Ca şi Grigorie de Nazianz, Vasile era pe deplin stăpân pe toate mijloacele pe care retorica profană le punea la dispoziţie adepţilor…”.

Sfântul Vasile cel Mare, referindu-se la fo6

Cf. Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a III –a, Despre Sfântul Duh. Corespondenţă (Epistole), Epistola 223., traducere, introducere, note şi indici de preot Prof. Dr. Constantin Corniţescu şi Preot Profesor Dr. Teodor Bodogae în colecţia «Părinţi şi Scriitori Bisericeşti», Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988.

7 Prof. Constantin C. Pavel, Atitudinea Sfântului Vasile cel Mare faţă de cultura şi filozofia antică în : Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârşirea sa, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1980, p. 315.

12

losirea literaturii laice, recomandă folosirea scrierilor profane doar pentru înţelegerea învăţăturilor din Sfânta Scriptură: ,,Trebuie să ştim că în faţa noastră stă cea mai mare luptă din toate luptele, pentru că trebuie să facem totul şi să ne străduim, cât ne stă în putinţă, pentru pregătirea acesteia: trebuie să stăm de vorbă cu poeţii, cu scriitorii, cu oratorii şi cu toţi oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului...”8.

Explicând metoda selectivă prin care literatura laică putea fi valorificată, Sfântul o compară cu metoda folosită de albine, care “nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere”9.

Referindu-se în special la atitudinea Sfântului Vasile cel Mare, Constantin Pavel10 socotea cunoaşterea culturii literare laice o obligaţie întemeiată pe exemplul scripturistic: „După el (Sfântul Vasile cel Mare – n.n.), cunoaşterea culturii umane este nu numai recomandabilă, dar chiar obligatorie. În sprijinul acestei păreri aminteşte pe Moise, care s-a apropiat de Dumnezeu numai după ce a cunoscut ştiinţa Egiptului, şi pe proorocul Daniil, care a cunoscut mai întâi înţelepciunea Haldeilor şi după aceea pe Dumnezeu” 11. Având în vedere acest aspect, Sfântul Vasile a stabilit „criteriile principale care ar trebui să stea la baza atitudinii creştinului faţă de cultura antică: criteriul moral, soteriologic şi dogmatic”12.

Câteva exemple de texte ce ilustrează principiul interdisciplinarităţii: ,,Când vorbesc de faptele sau cuvintele bărbaţilor buni, să-i iubiţi şi să-i imitaţi şi mai ales să încercaţi să fiţi ca nişte oameni ca aceia; dar când vorbesc de oameni răi, trebuie să evitaţi imitarea lor, astupându-vă urechile, după cum spun poeţii, tot atât de bine ca şi Ulise în faţa cântecelor sirenelor, că obişnuinţa cu cu8

Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea I, Omilii la Hexaemeron, Omilii la Psalmi, Omilii şi cuvântări, introducere, note şi indici de Pr. D. Fecioru, în colecţia «Părinţi şi Scriitori Bisericeşti», Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986, pp. 357358.

9 Ibidem, pp.360-361.

10 Prof.Constantin C. Pavel, op.cit., p.329.

11 Ibidem, p. 317.

12 Ibidem, p. 329.

Candela, ianuarie-februarie 2017

vintele rele este o cale spre fapte”13. ,,Ce oare altceva să presupunem că a avut în vedere Hesiod, când a compus poemele sale, cântate de toţi, dacă nu să îndemne pe tineri la virtute? «Drumul care duce la virtute, a spus acest poet, este la început anevoios, greu de străbătut, plin de multă sudoare şi durere şi cu urcuş. Din pricina asta nu poate oricine pune piciorul pe el, pentru că merge drept în sus, şi nici să ajungă cu uşurinţă în vârf cel care a pus piciorul pe el. Dar cel ajuns sus poate să vadă că drumul este neted şi frumos, că este uşor şi lesnicios de mers pe el şi mai plăcut decât celălalt drum, care duce la viciu, pe care fiecare îl poate lua îndată, că-i este la îndemână», a spus acest poet . După părerea mea Hesiod n-a spus cu alt scop aceste cuvinte decât ca să ne îndemne la virtute, să ne sfătuiască să fim buni şi să străbatem calea virtuţii fără să ne moleşim în faţa greutăţilor, înainte de a ajunge la sfârşit. Dacă un alt scriitor a lăudat virtutea la fel cu Hesiod, să primim cuvintele lui, că ne duc la acelaşi scop”14. ,,La fel cu aceşti poeţi a filosofat despre virtute şi viciu şi sofistul Prodicos din Chios . Trebuie să-i dăm şi lui ascultare, că nu-i bărbat de dispreţuit. Cuvintele lui sânt cam acestea, pe cât mi-aduc aminte de ideile lui, că nu-i ştiu exact cuvintele - ştiu, însă, că a scris în proză, nu în versuri - : Pe când Heracle era tânăr şi avea aproape aceeaşi vârstă ca şi voi, şi se gândea pe care cale să apuce, pe aceea care prin osteneli, duce la virtute sau pe cea uşoară, s-au apropiat de el două femei; erau virtutea şi viciul; cu toate că tăceau, s-a văzut îndată, din înfăţişarea lor, deosebirea dintre ele. Una era împodobită cu tot felul de podoabe, ca să arate că trăieşte în lux şi că în jurul ei este un întreg roi de plăceri; i-a arătat, dar, lui Heracle acestea şi-i făgăduia mai multe ca acestea, încercând să şi-l atragă. Cealaltă femeie, istovită şi slabă, cu privirea aspră, i-a spus alte cuvinte; nu i-a făgăduit ceva uşor sau plăcut, ci nenumărate sudori, osteneli şi primejdii pe toată întinderea uscatului şi mării; iar ca răsplată a tuturor acestor osteneli, după spusele lui Prodicos, i-a făgăduit îndumnezeirea. Heracle, în

cele din urmă, i-a urmat acesteia”15.

Omilii la Hexaemeron Hexaemeron defineşte acele comentarii patristice care abordează referatul biblic al creaţiei. În Omiliile la Hexaemeron, nouă la număr, Sfântul Vasile combină armonios cunoştinţele din astronomie, geografie, biologie, ştiinţele naturii etc, pentru a aduce un omagiu Creatorului. Au fost rostite într-o săptămână din Postul mare, înainte de a fi preot16, predicând în unele zile de două ori, după cum reiese din conţinutul lor.

Fiind considerate celebre încă din antichitate, aceste omilii capătă astăzi noi valenţe în dialogul dintre ştiinţă şi religie. Dar pot fi înţelese corect numai de cei cu inima curată.

Omilia I: La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul Cunoştinţe legate de astrologie: Referindu-se la unii eretici care Îl confundă pe Dumnezeu cu natura, Sfântul Vasile spune: ,,Într-adevăr, bogăţia înţelepciunii lumii le va mări cumplita lor osândă […].Aceştia măsoară distanţele dintre stele, descriu şi stelele dinspre polul nord, pe care le vedem mereu, şi pe cele de la polul sud, cunoscute celor ce locuiesc în acele regiuni, dar necunoscute nouă, împart bolta de miazănoapte a cerului şi a ciclului zodiacal în mii şi mii de părţi, observă cu precizie răsăritul, oprirea şi apusul stelelor, mişcarea tuturor stelelor faţă de cele dinaintea lor, şi timpul în care fiecare din stelele rătăcitoare îşi împlinesc mişcarea lor de revoluţie, dar o singură ştiinţă din toate n-au descoperit, cea de a înţelege pe Dumnezeu Creatorul…”17.

Cunoştinţe legate de artă: ,,Artele se impart în arte creatoare, arte practice şi arte teoretice. Artele teoretice au ca rezultat lucrarea intelectuală; artele practice, însăşi mişcarea trupului, care dacă încetează, s-a pierdut şi nu mai rămâne nimic privirilor; de pildă dansul şi cântatul din flaut nu au un rezultat, ci se sfârşesc odată cu terminarea lucrării; artelor creatoare, chiar dacă le încetează lucrarea, le rămâne totuşi lucrul săvârşit. Astfel, arhitectura, tâmplăria, arta de a lucra arama, arta ţesutului şi toate cele ca acestea arată 15

13

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii…, p. 359.

14 Ibidem, pp. 361-362.

Candela, ianuarie-februarie 2017

Ibidem, pp. 364-365.

Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea I , p. 35.

17 Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, pp. 18-19.

16

13

18

apa?”21.

Omilia a IV-a : Despre adunarea apelor Cunoştinţe de istorie-geografie-religie: ,,Dar pentru ca apa, care este nestabilă, să nu se reverse în afara locurilor care au primit-o, mutându-se totdeauna dintr-un loc în altul şi în continuare să înece tot pământul, Dumnezeu a poruncit apei: «Să se adune într-o adunare». De aceea, de multe ori se înfurie marea din pricina vânturilor şi-şi ridică valurile la mare înălţime; dar când ajunge la ţărm se întoarce înapoi, prefăcând în spumă furia ei.

«Oare de Mine nu vă veţi teme, zice Domnul, Care am pus nisipul hotar mării?» (Ieremia 5,22). Nisipul, dar, cel mai slab dintre toate lucrurile, pune frâu furiilor cumplite ale mării. Ce oprea Marea Roşie să inunde tot Egiptul, care este mai jos decât Marea Roşie, şi să se unească cu marea de lângă Egipt, dacă nu porunca Ziditorului, Care a legat-o? Că nivelul Egiptului e mai jos decât nivelul Mării Roşii ne-au convins cu fapta cei care au voit să unească una cu alta cele două mări, cea egipteană şi cea indiană, între care este Marea Roşie. Dar lucrarea nu s-a mai făcut. Primul care a început a fost Sesostris, regele Egiptului, iar mai târziu Darius, regele mezilor, a voit să reia lucrarea. Am spus acestea ca să înţelegem puterea poruncii: «Să se adune apele într-o adunare», adică: să nu se facă altă adunare de ape din aceasta, ci ceea ce s-a adunat să rămână la cea dintâi adunare”22. ,,Scriptura însă a numit «o adunare», cea mai mare şi cea mai desăvârşită adunare de ape. Că şi fântânile sunt adunături de apă […].

Deci nu orice adunătură de ape poartă denumirea de adunare de ape, ci adunarea aceea covârşitoare şi foarte mare în care se arată dintr-odată întregul element al apei.[…] Că lacurile care sunt în părţile de miazănoapte şi cele care sunt pe pământul grecesc, în Macedonia, Bitinia şi în Palestina, sunt negreşit adunări de ape; dar acum este vorba de cea mai mare dintre toate, asemănătoare în greutate cu pământul.[…] Nimeni nu mă va contrazice că şi lacurile au mulţime de apă, dar nu pot fi denumite, după dreapta socoteală mări, chiar dacă unele au apa sărată ca marea cea

19

21

din destul prin ele însele principiile de creaţie, chiar dacă nu este de faţă meşterul care le-a lucrat; şi poţi admira pe architect după opera sa, precum şi pe făurar sau pe ţesător. Aşadar, ca să arate că lumea este o operă de artă, pusă înaintea tuturor spre a fi privită şi contemplată, şi ca să facă cunoscută înţelepciunea Creatorului ei, înţeleptul Moise n-a folosit alt cuvânt, ci a zis: «la început a făcut», n-a zis: «a lucrat», nici «a adus-o la existenţă», ci : «a făcut»”18.

Cunoştinţe de geografie, geologie: ,,Deci, chiar dacă Moise n-a spus nimic despre elementele lumii, de foc, de apă, de aer, tu însă, cu propria ta minte, înţelege mai întâi că toate aceste elemente sunt amestecate în tot ce există. În pământ vei găsi şi apă, şi aer, şi foc, iar fierul, care este şi el născut din pământ, dacă este frecat, scoate cu îmbelşugare foc. Şi e lucru vrednic de mirare cum focul , când este în corpuri, stă cuibărit acolo fără să vatăme, dar când este scos afară, mistuie pe cele pe care mai înainte le păzea nevătămate.

Săpătorii de fântâni arată apoi că că în pământ se găseşte apă; iar existenţa aerului în pământ o arată vaporii care se ridică din pământul umed încălzit de soare”19. ,,Deci corpurilor grele le este proprie mişcarea înspre jos ; iar josul, aşa cum s-a arătat este centrul. Să nu te minunezi, dar, dacă pământul nu cade în nici o parte; nu cade pentru că ocupă, potrivit naturii lui, locul din mijloc”20.

Făcând uz de metoda problematizării, pe baza unor texte biblice, explică ,,susţinerea” pământului: ,,Iar dacă uneori auzi în psalmi spunându-se: «Eu am întărit stâlpii lui» (Psalmul 74,3), gândeşte-te că psalmistul a numit ,,stâlpi” puterea care susţine pământul. Iar cuvintele psalmistului: «pe mări l-ai întemeiat pe el» (Psalmul 23,2) ce altceva arată decât că apa este revărsată de jur împrejurul pământului?

- Dar cum se face că apa, care este curgătoare şi se îndreaptă spre locurile înclinate, stă suspendată şi nu se revarsă nicăieri?

- Nu te gândeşti că aceeaşi nedumerire, ba chiar mai mare, îţi pune gândirii tale pământul, care stă suspendat, el, care e mai greu decât .Ibidem, pp. 24-25. .Ibidem, p. 26.

20 Ibidem, p. 31.

14

22

.Ibidem, pp. 29-30.

Ibidem, pp. 90-91.

Candela, ianuarie-februarie 2017

mare; au însă pământ în ele, cum sunt : lacul Asfaltitis din Iudeea şi lacul Servonitis, care se întinde în pustiul arabic între Egipt şi Palestina. Acestea sunt lacuri, dar este o singură mare, după cum istorisesc cei care au făcut înconjurul lumii. Chiar dacă Marea Hircaniană şi Marea Caspică sunt mări închise, după cum socotesc unii, totuşi trebuie să luăm aminte şi la cele ce spun geografii, că ele comunică între ele şi se leagă cu marea cea mare, după cum şi Marea Roşie se uneşte, după spusele unora, cu marea de dincolo de Gadira”23.

Omilia a VII-a: Despre târâtoare Cunoştinţe de zoologie: În această omilie, Sfântul Vasile analizează cuvânt cu cuvânt textul biblic:,, Şi a zis Dumnezeu: «Să scoată apele târâtoare cu suflete vii după fel şi păsări zburătoare sub tăria cerului, după fel»”(Facerea 1,20), în care oferă o multitudine de informaţii despre vieţuitoarele din ape şi despre păsări. ,,Acum este pârga fiecărui fel de vieţuitoare din apă, care, ca şi seminţele din natură, primesc porunca de a se arăta. Mulţimea lor va avea loc din naşterea lor, a unora din altele, când trebuie să crească şi să se înmulţească.

Altei specii aparţin acele vieţuitoare despre care spunem ca au carapace, de pildă: scoicile, scoicile cu două valve, scoicile marine în spirală, stridiile şi alte nenumărate vietăţi cu carapace. Pe lângă acestea, altă specie, vietăţile aşa numite moi, a căror carne este moale şi spongioasă: caracatiţele, sepiile şi cele asemenea lor. […] Fiecare neam de peşte are hrana sa deosebită. Unii peşti se hrănesc cu mâl, alţii cu alge, alţii se mulţumesc cu ierburile care cresc în apă. Cei mai mulţi peşti se mănâncă unii pe alţii: cel mai mic este hrana celui mai mare. […] Racului îi place carnea stridiei; dar n-o poate vâna, pentru că este îmbrăcată cu o cochilie tare. […] Şi ce face crabul? Când vede că stridia se încălzeşte cu plăcere în locuri nebătute de vânt şi-şi desface carapacele ei la razele soarelui, atunci crabul aruncă pe furiş o pietricică între cele două carapace, împiedică închiderea lor şi astfel, cu viclenie, găseşte cu ce să împlinească lipsa de putere”24. În Omilia a VIII-a: Despre cele zburătoare

şi despre cele din apă, Sfântul Vasile analizează multe specii de păsări şi comportamentul lor: ,,Altul este neamul păsărilor care se hrănesc cu carne; aceste păsări au astfel construit trupul lor, potrivit cu felul hranei lor: au gheare ascuţite, ciocul încovoiat, aripile iuţi, ca să prindă cu uşurinţă prada şi să o facă bucăţele pentru a se hrăni. Într-un fel este construit trupul păsărilor care se hrănesc cu seminţe şi în alt fel al păsărilor care se hrănesc cu ce găsesc. Iar printre acestea, deosebirile sunt foarte multe. Unele trăiesc în stoluri, afară de cele răpitoare, care nu au altă întovărăşire între ele decât împreunarea perechilor. Nenumărate alte păsări iubesc să trăiască mai multe la un loc, cum sunt porumbeii, cocorii, graurii, gaiţele; şi iarăşi, printre acestea unele nu au conducători, altele primesc să stea sub un conducător, de pildă cocorii”25. În Omilia a IX-a: Despre cele de pe uscat, face referire la multe specii de animale prezentând şi unele caracteristici specifice: ,,Sufletul lor este acelaşi în toate şi are aceeaşi caracteristică: nu are darul vorbirii; dar fiecare din animale se deosebeşte printr-o însuşire deosebită. Boul este potolit, măgarul leneş, calul înfierbântat de pofta părţii femeieşti; lupul nu se poate domestici; vulpea e vicleană, cerbul fricos iar furnica harnică; câinele este recunoscător şi ţine minte prietenia”26.

Sunt multe exemple, dar, selectiv, am le-am ales pe acestea.

23

25

24

Ibidem, p. 93.

Ibidem, pp. 159-162.

Candela, ianuarie-februarie 2017

26

Ibidem, p.182.

Ibidem, p. 204.

15

Din trecutul Bisericii și Neamului Pr. prof. dr. Florin Hostiuc

Părintele Ioan Marina – Intrarea în monahism și primele roade ale slujirii arhierești

Privitor la ascensiunea Părintelui Ioan Marina până în vârful ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române există mai multe păreri. Fără a considera aceasta un impediment ori un sprijin major, se pare că simpatia şi respectul pe care conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej le-a purtat părintelui Ioan i-au fost acestuia din urmă suficient de folositoare. În arhivele CNSAS, provenite de la fosta Securitate comunistă se găsesc mai multe documente care comentează sau constată diverse etape ale drumului parcurs de părintele Marina, de la simplul preot de ţară la rangul cel mai de sus din BOR. Desigur, orice ascensiune, mai ales atunci când se produce rapid, generează după sine diverse nemulţumiri sau întrebări. Apoi Biserica, la fel ca orice altă instituţie omenească, este animată de anumite interese. Angajaţi, funcţionari sau colaboratori ori simpli observatori, mai mult sau mai puţin capabili, carierişti sau persoane oneste comentează, fac scenarii, doresc promovarea ori căderea unora sau altora. Cazul Patriarhului Justinian nu se abate deloc de la această regulă nescrisă a relaţiilor interumane. Potrivit surselor oficiale, Mitropolitul Irineu Mihălcescu a fost ales în scaunul mitropolitan de la Iaşi la 29 noiembrie 1939. Bolnav, dar şi intrat deja în colimatorul noilor stăpânitori ai destinelor României postbelice, domnia sa a cerut în primăvara anului 1945 un ajutor, un episcop-vicar, care să îl secondeze în activitatea domniei sale de refacere şi reorganizare a eparhiei după ororile războiului. După o înţeleaptă chibzuinţă, urmând hotărârilor canonice care recomandă 16

ca „episcopii să se aşeze la conducerea bisericească cu hotărârea mitropolitiilor şi a episcopilor celor dimprejur, fiind examinaţi vreme îndelungată, atât în privinţa credinţei, cât şi a conduitei dreptei vieţi” conform 12 Laod., întărit prin hotărâri ale canoanelor 58, 80 Apostolice; 2 şi 4 al Sinodului I Ecumenic; 12 şi 19 de la Sinodul Trulan; 2 şi 3 de la Sinodul VII Ecumenic; 19 al Sinodului din Antiohia; 5 şi 13 de la Laodiceea; 6 şi 10 de la Sardes.; 1 de la Constantinopol şi 13, 49, 50 al Sinodului de la Cartagina 1, domnia sa a luat o hotărâre: să aducă la Iaşi ca ajutor al său pe un preot vrednic, pe care îl cunoscuse îndeaproape în mai multe situaţii deosebite, pe părintele Ioan Marina de la Râmnicu-Vâlcea.

Linia frontului a cauzat distrugeri importante în Moldova. Mitropolitul Irineu era destul de înaintat în vârstă, la fel ca şi vicarul http://www.canoaneortodoxe.net/ şi Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca – Canoanele Bisericii Ortodoxe - Editura Institutului Bibilic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1986.

1

Candela, ianuarie-februarie 2017

titular Valeriu (Vasile) Moglan Botoşăneanul. În plus, ceea ce nu s-a amintit în justificările oficiale ale Patriarhiei, este că încă din vremea când era doar profesorul de Dogmatică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, Inalt Prea Sfinţitul Irineu a luat atitudine fermă împotriva bolşevismului.Nou instalata putere politică nu putea uita astfel de ofense. După 1946 situaţia se chimbă. De aici şi până la marginalizare şi denigrare nu mai era mult. Până atunci însă facem referire la justificarea oficială înaintată Sfântului Sinod: „Faţă de situaţia actuală a Mitropoliei Moldovei, am ţinut seama ca să recomandăm o persoană demnă şi capabilă pentru multul rost al Sfintei Mitropoliii. Am numit pe Părintele Ioan Marina, ca Vicar Arhiereu, şi cer Sfântului Sinod să-i confere rangul de Arhiereu, conform art. 157 din Lege, întrucât Sfinţia Sa este văduv prin decesul soţiei de aproape 10 ani, cu o cultură superioară, plin de energie, un excelent gospodar, om cu iniţiativă şi un spirit organizator cum puţini oameni am cunoscut în viaţa mea. În Eparhia Olteniei este cel mai respectat, cel mai stimat şi mai iubit de toată lumea pentru cinstea şi înţelepciunea sa. Este singurul om pe care îl socotesc capabil să facă faţă situaţiei în care se găseşte Sf. Mitropolie a Moldovei, în aceste împrejurări, când eu sunt în concediu din cauza unei suferinţe care numi dă voie să merg mai multe luni la Iaşi… La acestea se adaugă dezorganizarea economică şi administrativă a Eparhiei după trecerea frontului peste ţinuturile acestei Eparhii.

Avem deci absolută nevoie de o persoană tânără, energică şi capabilă, care să ne ajute la refacerea Eparhiei din toate punctele de vedere. Pe Părintele Ioan Marina Noi îl cunoaştem de când am fost locotenent de Episcop la Râmnicu - Vâlcea. L-am cunoscut şi mai mult în timpul cât am stat cu personalul Mitropoliei în refugiu la Mânăstirea Govora.”2 Se solicita practic, prin nota justificativă amintită, înfiinţarea suplimentară a unui post de arhiereu-vicar la Mitropolia Moldovei, fapt care determina ajustarea schemei de funcţii

a BOR, aprobată de Ministerul Cultelor şi de Regulamentul de funcţionare al BOR. Aşadar, la propunerea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Irineu, potrivit canoanelor Bisericii noastre că „alegerea de episcop o face sinodul Episcopilor din circumscripţia mitropolitană respectivă, în frunte cu Mitropolitul (cf 4, 6 I; 3 VI; 19, 23 Antiohia: 12 Laodiceea)”, Sfântul Sinod al BOR, aproba în şedinţa din 30 iulie 1945 alegerea ca episcop vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei a preotului Ioan Marina, cu titulatura de „Vasluianul”.

Legiuirile Bisericii Ortodoxe prevăd de asemenea ca cel ales episcop din rândul clerului de mir să treacă mai întâi în rândul monahilor şi abia apoi să fie hirotonit întru slujirea arhierească. Explicaţia ţine şi de o logică elementară a credinţei dar şi de raţiuni practice. Episcopul este chemat să slujească Bisericii lui Hristos zi şi noapte, „cu timp şi fără timp” dăruind tot ce este mai bun din fiinţa sa slujirii lui Dumnezeu şi semenilor. Nu e de mirare deci că se cere o renunţare de bună voie la toate ascultările strict lumeşti, laice, familiale care ar putea impieta asupra misiunii şi slujirii sacerdotale înalte, la care candidatul este chemat. În plus, în vremea când episcopii erau frecvent aleşi din rândul clericilor sau chiar al credincioşilor mireni aceste normative aveau şi rolul de a-i feri pe ierarhi de păcatul desfrânării, în toate aspectele sale de manifestare. Există în acest sens mai multe canoane, de la Sinoade generale sau locale ce vorbesc despre trecerea în monahism, atât a candidatului la arhierie cât şi a soţiei sale, de care trebuie să se despartă oficial, prin divorţ dar de buna înţelegere a părţilor. Preoteasa este chemată şi ea să se alăture femeilor afirosite Domnului în cadrul cinului monahal, ca una care răspunde astfel, prin jertfa familiei sale, la chemarea Domnului. A se vedea în sensul amintit canonul 48 Trulan despre divorţul şi celibatul episcopilor aleşi din clerul de mir: „Femeia celui ridicat la vrednicia (demnitatea) episcopiei, divorţând mai înainte de bărbatul său, prin înţelegere întreolaltă 2 Pr. Constantin Nonea, Pr. Ştefan Gheorghiu, Omagiu (reciprocă) după hirotonia episcopală asupra P.S. Arhiereu Justinian Vasluianu, cu prilejul împlinirii a lui (ea) să intre într-o mănăstire zidită departe doi ani de activitate chiriarhală la Mitropolia Moldovei, Iaşi, de sălaşul (locuinţa) episcopului şi să aibă 1947,p. 7-8

Candela, ianuarie-februarie 2017

17

parte (beneficieze), îngrijirea (cea) din partea episcopului; iar de s-ar arăta vrednică, să se înainteze şi la treapta (slujba) diaconitei.” În sprijin vin de asemenea canoane precum: 5, 51 ap.; 3 sin. I ec; 15 sin. IV ec; 12, 14, 30 Trul; 3, 4, 25, 70 Cartag. Canonul 12 Trulan decretează că episcopii să nu vieţuiască împreună cu soţiile lor: „Încă şi acest lucru a venit la cunoştinţa noastră, că în Africa şi în Libia şi în alte locuri, preaiubitorii de Dumnezeu întâistătătorii (episcopii) de acolo nu se feresc de a vieţui împreună cu propriile lor soţii, chiar şi după hirotonia care a venit (s-a săvârşit) asupra lor, punând (prilejuind) poticnire şi sminteală popoarelor (creştinilor).

Aşadar, mare fiind râvna noastră ca toate să se facă spre folosul turmelor celor de sub mâna noastră, ni s-a părut ca în nici un chip să nu se întâmple de acum înainte un lucru ca acesta. Iar lucrul acesta îl spunem nu pentru răsturnarea (abrogarea) sau surparea celor ce au fost legiuite apostoleşte, ci purtând grija mântuirii şi a propăşirii spre mai bine a popoarelor şi pentru a nu se da (prilej) de vreo prihană împotriva stării preoţeşti.

Căci zice dumnezeiescul apostol: toate spre mărirea (slava) lui Dumnezeu să le faceţi; fiţi nevătămători (fără sminteală) şi iudeilor şi păgânilor (elinilor) şi Bisericii lui Dumnezeu, precum şi eu plac tuturor (le fac pe plac, pe toţi îi mulţumesc) necăutând folosul meu, ci pe acela al celor mulţi, ca să se mântuiască; faceţi-vă următori ai mei, precum şi eu al lui Hristos (I Cor. 10,31-32; 11, 1). Iar dacă s-ar prinde cineva făcând un lucru ca acesta (adică ceea ce opreşte canonul), să se caterisească.”

Alte canoane care vin să sprijine hotărârea sunt: 5, 51 ap.; 3 sin. I ec; 30, 48 Trul.; 3, 4, 25, 60 Cartagina şi altele.3 Problema este tratată cu toată seriozitatea şi cu adânc discernământ, deoarece episcopul nu e un slujbaş oarecare, nici nu e ales ca azi să fie arhiereu iar la o oarecare vreme să renunţe, să fie scos din dregătorie ori alungat şi să îşi reia locul în societate aşa cum a fost. În afara impedimentelor canonice, când se impune http://www.canoaneortodoxe.net/ şi Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca – Canoanele Bisericii Ortodoxe - Editura Institutului Bibilic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1986.

3

18

disciplinar-doctrinar, moral sau administrativ - oprirea temporară de la slujirea celor sfinte sau chiar caterisirea, hirotonia, indiferent de treptele preoţeşti este definitivă şi valabilă până la trecerea la cele veşnice a candidatului.

De aceea aminteam mai înainte şi am insistat asupra motivaţiilor pentru care, nu doar în cazul de faţă, ci ca normă generală se impune trecerea în rândul călugărilor a celui ales din rândul mirenilor simpli sau dintre preoţii de mir ca să fie episcop .A se vedea şi alte prevederi ale legislaţiei bisericeşti precum: 18 sin.

VII ec.: la casele episcopale şi în mănăstirile de călugări să nu stea femei, nici să slujească: „Fiţi fără poticnire (sminteală) şi celor din afară - zice dumnezeiescul Apostol (I Cor. 10, 32). Iar a vieţui (a locui) femeile în mănăstiri (de călugări) este lucrul pricinuitor de toată sminteala.

Dacă s-ar prinde cineva că are sclavă (roabă) sau slobodă (liberă) în episcopie sau în mănăstire pentru îndeplinirea vreunei slujiri, să se certe (pedepsească); iar stăruind, să se caterisească. Iar dacă s-ar şi întâmpla să fie femei la metoace (în suburbii) şi ar voi episcopul sau egumenul să facă o călătorie la cele de acolo (metoace), (atunci), de faţă fiind episcopul sau egumenul, în timpul acela femeia nicidecum să nu facă vreo treabă de slujire, ci să se osebească (izoleze) în alt loc, pentru nebănuire, până se va întâmpla plecarea episcopului (va pleca episcopul). Prevederile sunt întărite prin: 5, 26 ap.; 3 sin. I ec; 3, 12, 13,47, 58 Trul; 20, 22 sin. VII ec; 19 Anc.; 4, 25, 38, 70 Cartag.; 88 Vasile cel Mare4.

Una din primele decizii dificile ale viitorului arhiereu a fost şi alegerea mănăstirii de metanie, ştiut fiind că aceasta va rămâne ca un punct de reper în toată viaţa monahală a respectivului. Într-una din mărturisirile sale de mai târziu, Patriarhul Justinian spunea: „Nu uşor mi-a fost de ales sfânta mănăstire unde să îmi iau metania. Am vizitat multe mănăstiri şi cunosc viaţa monahală în cele mai multe din ţară. Sunt aproape 10 ani de când, pierzându-mi tovarăşa vieţii mele, mi-am dus viaţa în strânsă legătură cu monahii, care şi-au găsit întotdeauna în mine un sprijinitor, un prieten şi un îndrumător. În mod tainic, sufletu-mi 4

Idem

Candela, ianuarie-februarie 2017

presimţea că mai devreme sau mai târziu, tot la mănăstire voi ajunge”5. În cele din urmă, ţinând la sfatul Patriarhului Nicodim, a acceptat, nu fără împotriviri şi ezitări, să fie închinoviat la mănăstirea Cetăţuia, de lângă Iaşi, ca semn de preţuire pentru eparhia în care urma să îşi înceapă activitatea arhierească. Dorinţa sa ar fi fost să aibă de matanie mănăstirea Frăsinei, loc în care poposise adesea, se rugase, legase frumoase prietenii duhovniceşti şi de care se simţea mult mai legat spiritual.

La ceremonia de tundere în monahism va aminti elegant şi discret: „ ţin să vă asigur că voi căuta să fiu un demn ucenic al Frăsineiului şi Cetăţuiei, iubind mult clipele de singurătate şi de meditaţie sufletească, retrăgându-mă cât mai des în căsuţa sufletului meu şi aprinzând candela credinţei, voi pleca genunchiul şi mă voi ruga Domnului Hristos de ajutor pentru lucrul greu ce am de făcut”6. Acesta va fi însă doar începutul unui lung şir de renunţări personale, de jertfe, spre binele Bisericii, spre slava lui Dumnezeu.7 Tot Întâi-stătătorul de atunci al BOR l-a sfătuit şi în privinţa numelui de călugărie. În Biserica Ortodoxă se obişnuiesc de obicei două variante: fie se alege un nume care să aibă aceeaşi iniţială cu a numelui de botez, fie se va purta numele sfântului prăznuit la data de naştere. Cu o intuiţie aproape profetică, Patriarhul Nicodim va insista cu încăpăţânare să îl călugărească sub numele de Justinian, patronimic până atunci mai puţin folosit în onomastica monahală românească şi care aminteşte de binecredinciosul împărat Justinian, care prin părintele său trupesc îşi are originile în părţile Severinului de azi.8 Ceremonia de tundere în monahism s-a desfăşurat în data de 11 august 1945. Respectând tipicul şi amintind de meritele din timpul activităţii ca preot de mir, în aceeaşi zi este hirotesit arhimandrit.

Slujba hirotoniei în treapta ierarhică de Arhiereu s-a săvârşit o zi mai târziu, la 12 august 1945, în prezenţa şi prin lucrarea văzută a miJustinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti ,1973, p. 25 6 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti, 1949, p.27 7 Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti ,1971, p. 99 8 Idem, p. 99-100 5

Candela, ianuarie-februarie 2017

tropolitului Irineu Mihălcescu - Mitropolitul Moldovei, a P.S. Antim Nica de la Cetatea Albă şi a P.S. Episcop-Vicar Valerie Moglan Botoşăneanu. Ales cu aprobarea noilor autorităţi, P.S. Justinian părea candidatul ideal din punctul lor de vedere: prieten cu noii conducători (comunistul Gheorghe Gheorghiu-Dej), aparent doritor de avansare, cu un trecut politic uşor de folosit în şantaj (simpatizant P.N.L.), bun organizator. Din chiar primele cuvântări ca arhiereu răzbat însă gândurile şi dârzenia cu care va apăra Biserica în vremurile grele ce vor urma. “Primind a fi Arhiereu, însemnă să fii de acum înainte cel dintâiu dintre preoţii tăi, să fii râvnita lor pildă de înţelepciune, pietate şi sfinţenie sau, după cuvântul Sf. Apostol, să fii cel dintâiu, adevăratul model de urmat: cu cuvântul, cu purtarera, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia (cf. I Tim. IV,12)…

Făgăduiesc că în viaţa mea de monah-arhiereu să am ca model, ca şi în viaţa mea de preot de altfel, pe Domnul nostru Iisus Hristos, care era blând şi smerit cu inima, Care a iubit pe cei care L-au batjocorit şi L-au lovit şi Care atât de mult a iubit lumea, încât S-a răstignit pe Crunce pentru ea.

Călăuza vieţii mele va fi ca şi cea de până acum, porunca cea mare din Lege: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei XXII,37-39)…9 Bolnav, înaintat în vârstă şi târât fără voia sa într-un scandal legat de un nepot al său, la 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu se retrage din scaunul chiriarhal al Moldovei. Patriarhul Nicodim Munteanu a numit ca locţiitor, până la alegerea unui nou titular, pe arhiereul-vicar Justinian Vasluianul. Întrunit la Bucureşti, în ziua de 19 noiembrie 1947, sub preşedinţia mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, în absenţa patriarhului Nicodim, care se afla pentru refacerea sănătăţii la Mănăstirea Neamţ, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei pe arhiereul Justinian Marina. Dealtel, în scurt timp Patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veşnice. Asupra nuJustinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Apostolat social, EIBMBOR, Bucureşti, 1949,p.29-32 9

19

mirii episcopului vicar Justinian ca Mitropolit titular al Moldovei au planat de-a lungul timpului mai multe umbre. S-a speculat că este omul de încredere al comuniştilor în Palatul mitropolitan, că nu e străin de retragerea mentorului său, pe care l-a renegat şi părăsit, că şi-a denigrat superiorul şi ocrotitorul şi multe altele. Documente din arhiva fostei Securităţi pot arunca o rază de lumină. Fricţiunile existente erau de fapt între I.P.S. Justinian şi o parte dintre consilierii mitropoliei, între care prof. Liviu Stan, Pr. Prof. Spiridon Cândea şi Ioan Vaşcă - primii doi simpatizanţi legionari notorii. Aceştia l-ar fi dorit în scaunul mitropolitan pe I.P.S. Nicolae Bălan al Ardealului, decanul de vârstă al Sf. Sinod. Din păcate cel puţin două impedimente stăteau în calea ascensiunii I.P.S. Nicolae: 1. era înaintat în vârstă 2. nu se afla deloc în graţiile noii stăpâniri statale.

De-a lungul anilor, alături de alţi înalţi prelaţi ai BOR, mitropolitul Nicolae Bălan îşi manifestase deschis antipatia faţă de comunism. În 1947, o notă informativă a Siguranţei arăta: „C. Hagea, membru de frunte în fostul partid naţional ţărănesc, a trimis o scrisoare Mitropolitului Bălan al Ardealului, pe care îl roagă ca „în aceste momente grele şi cruciale, când Iuliu Maniu zace în închisoare din cauza Nemului, datoria lui de Prinţ al Bisericii ardelene este să vină alături de cauza naţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât Biserica însăşi se zdruncină din temelii, sub loviturile mişeilor fără neam şi credinţă. C. Hagea ştie că Mitropolitul Bălan s-a înscris de formă în ARLUS, dar afirmă că cu ocazia vizitei Patriarhului Alexei al Moscovei, Bălan a susţinut făţiş şi ostentativ cauza autonomiei bisericii româneşti şi refuzul ei de a se înfeuda Patriarhiei Moscovei. Mitropolitul Bălan este considerat ca un pion al rezistenţei ardelelne şi Hagea este convins de concursul clandestin al acestuia”10. Nota informativă respectivă mai poartă cu sine şi o recomandare olografă prin care se cere stringent să se intensifice activitatea de supraveghere în jurul mitropolitului Bălan şi a preoţimii din Ardeal, care este coloana verte-

brală a reacţiunii maniste”11. În arhivele CNSAS se găsesec mai multe documente care atestă cele afirmate mai sus: „Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune să se culeagă, pe cale strict discretă, informaţiuni generale cu privire la atitudinea actuală a preoţilor Dr. Liviu Stan, prof. Cîndea Spiridon şi Vaşcă Ion, din Ministerul Cultelor. În special informaţiunile vor căuta să stabilească atitudinea preoţilor amintiţi faţă de I.P.S.S. Mitrpolitul Irineu Mihălcescu şi I.P.S.S: Episcopul Justinian, de la Sf. Mitropolie a Moldovei, precum şi legăturile acelora cu persoanele din jurul celor doi ierarhi bisericeşti. Rezultatul până în 10 martie a.c.”12 Actul respectiv purta antetul Direcţiei Generale a Poliţiei/Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă şi era datat 10 februarie 1947. Doar 10 zile mai târziu, adresei i se dă un răspuns din care spicuim: “La ordinul Dvs. Nr. 50052 S./947, prin care ne ordonaţi de a culege informaţii cu privire la atitudinea actuală a preoţilor Dr. Liviu Stan, Prof. Cîndea Spiridon şi Vaşcă Ilie ? (sic), din Ministerul Cultelor… 13 Ataşăm şi respectivele documente în întregul lor, spre a putea fi comparate: „ROMANIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE PREFECTURA POLIŢIEI CAPITALEI DIRECŢIUNEA DE SIGURANŢĂ CONFIDENŢIAL Nr. 2778.

20 februarie 1947 Către DIRECTIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI Direcţia Poliţiei de Siguranţă Serviciul II - Biroul 2 La ordinul Dvs. Nr. 50052 S./947, prin care ne ordonaţi de a culege informaţii cu privire la atitudinea actuală a preoţilor Dr. Stan Liviu, Prof. Cîndea Spiridon şi Vaşcă Ilie, din Ministerul Cultelor.

Avem onoare a raporta că din informaţiile culese asupra susnumiţilor rezultă următoarele: Preoţii Vaşcă Ilie secretar general al Ministerului Cultelor, Dr. Stan Liviu şi prof. Spiridon CânIbidem Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f.213 13 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f.218 11 12

10

Arhiva CNSAS, Fond Documentar, Dosar D 56, f. 280

20

Candela, ianuarie-februarie 2017

dea consilieri referenţi la Ministerul Cultelor, sunt înscrişi formal în B.P.D., totuşi continuă să păstreze legături strânse cu foştii preoţi legionari.

Preotul Vaşcă Ilie cultivă foarte mult prietenia cu Domnul Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi de multe ori se laudă cu această prietenie.

De notat că Dr. Stan Liviu a fost secretar general al Ministerului Cultelor şi director general al cultelor pe vremea legionarilor şi că în tot timpul cât a prestat aceste servicii purta uniforma legionară, iar preoţii Prof. Spiridon Cîndea şi Vaşcă Ilie au fost comandanţi legionari, fiind intimii Mitropolitului Bălan al Ardealului pe care l-au susţinut tot timpul în faţa Sfântului Sinod.

Păstoria Sfintei Mitropolii din Iaşi rămânând vacantă, întrucât Mitropolitul Irineu Mihălcescu a fost demis de I.P.S.S. Patriarhul Nicodem şi trimis în faţa instanţelor Înaltei Curţi de Casaţie, fostul mitropolit al Moldovei fiind acuzat pe bază de dovezi întemeiate că ar fi sustras şi însuşit unele obiecte de valoare aparţinând Mitropoliei. În locul vacant fiind desemnat ca succesor I.P.S.S. Episcopul Justinian care ar fi fost indicat şi de B.P.D. şi susţinut de Domnul Ministru Gheorghiu Dej, preoţii Dr. Stan Liviu, Prof. Cândea Spiridon şi Vaşcă Ilie au început să uzeze de toată influenţa lor în calitate de personalităţi ministeriale, pentru a convinge preoţimea că singurul în drept a ocupa scaunul Sfintei Mitropolii din Iaşi este Mitropolitul Popovici al Ardealului. În special preotul Vaşcă Ilie în cadrul acestei campanii duse contra I.P.S.S. Episcopul Justinian, fiind mereu sprijinit de fosta preoţime legionară, susţine mereu că preoţimea nu trebuie în nici un caz să aleagă în locul de mitropolit al Moldovei pe cineva sprijinit de comunişti.

Din informaţii Arhimandritul Luchian, legionar notoriu, preotul Acatrinei, fost comandant legionar, în prezent consilier referent la Mitropolia din Iaşi precum şi preoţii Gheorghe Chirica şi Gheorghe Bogdan din Iaşi, foşti şi ei legionari sunt în legătură directă cu Dr. Stan Liviu şi Prof. Spiridon Cândea.

Aceşti preoţi ieşeni desfăşoară o activitate intensă pentru compromiterea în faţa preoţimei moldovene a Episcopului Justinian de la Sfânta Mitropolie a Moldovei.Faţă de cele de mai sus vă rugăm să binevoiţi a

dispune.-

** * DIRECTORUL POLIŢIEI DE SIGURANŢĂ ŞEFUL SERVICIULUI

Jr.53.451 - S/947

NOTA Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi raportează că, în jurul IPSS. Justinian înlocuitorul mitropolitului Irineu Mihălcescu, demis de IPSS. Patriarhul Nicodem, a început o campanie de denigrare susţinută de prelaţii de la mitropolie din Iaşi, ajutaţi de preoţii consilieri Stan Liviu, Profesor Spiridon Cândea şi Vaşcă Ilie de la Ministerul Cultelor.

Aceştia voiesc a aduce în scaunul mitropolitan din Iaşi pe IPSS. Popovici al Ardealului, care a fost susţinut de ei în Sfântul Sinod. În acţiunea lor de denigrare, se folosesc de preoţi legionari, pe care îi influenţează, ca la alegerile ce vor avea loc să nu voteze pe IPSS. Justinian, spunându-se că este susţinut de comunişti prin Dl. Ministru Gheorghiu Dej. Aceste denigrări, au avut ca efect îngrădirea atribuţiilor IPSS. Justinian (cum ar fi hirotonisirea de preoţi, biserici,e tc.).

Preoţii consilieri, sunt cunoscuţi ca foşti comandanţi legionari şi deşi sunt înscrişi formal în grupul BPD, totuşi ţin legătura cu elemente legionare pe care le ajută.

Preotul consilier Dr. Stan Liviu, a fost secretar general al ministerului Cultelor în timpul regimului legionar şi a purtat cămaşa verde.

Dintre prelaţii de la mitropolia Iaşi se remarcă în acţiunea de denigrare Arhimandritul Luchian, legionar notoriu, preotul Acatrinei, fost comandant legionar, preoţii Gheorghe Chirică şi Gheorghe Bogdan cunoscuţi deasemeni ca legionari.

De către Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi şi Dl. Prefect al judeţului se urmăreşte chestiunea reuşind a capta un informator de încredere, cu ajutorul căruia se va putea şti exact cele ce se vor mai petrece, astfel ca la momentul oportun să se treacă la o acţiune directă, prin efectuarea unei percheziţii la preoţii legionari dela Mitropolia Iaşi, unde sunt indicii că s-ar găsi material legionar.14

14

Candela, ianuarie-februarie 2017

22 martie 1947

Idem. p. 219-220

21

FLORI ALESE DIN ÎNVĂŢĂTURILE PĂRINȚILOR Cuvânt al Sfântului Efrem despre cei ce în fiecare zi păcătuiesc şi în fiecare zi se pocăiesc Până când, o, prietene, fiind stăpânit de vrăjmaşul, plăcerea lui o săvârşeşti? Până când, o, iubitule, slujeşti patimilor trupeşti, celor aducătoare de moarte ? Primeşte sfatul meu, că te face pe tine viu şi, curăţindu-ţi sufletul tău împreună şi trupul, apropie-te de Mântuitorul, Cel ce te vindecă pe tine, Care primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc. Mare mântuire îţi va fi ţie dacă, deşteptându-te, nu te vei lenevi a veni la Dânsul. Că, dacă în unele zile greşeşti, iar în altele, iarăşi zideşti, dacă pierzi, risipeşti şi iarăşi aduni, apoi asemenea eşti cu copiii. Cel ce singur se împiedică de o piatră, se poticneşte şi cade, şi, dacă face a doua oară aşa, acela este orb şi fără minte. Deci, aceasta să o ai în inima ta şi aleargă la pocăinţă cu osârdie şi roagă-L pe Cel ce te-a zidit pe tine. Fii smerit şi umil, flămând şi în suspine pătimind durerea pentru cele trecute, păzindu-te şi luând aminte la cele de aici înainte ale vieţii tale.

Că aşa, oarecând, şi Zaheu vameşul s-a mântuit, aşa iarăşi şi Matei rob al lui Hristos s-a arătat. La fel şi desfrânata, căzând la picioarele Mântuitorului, şi-a dezlegat împletiturile părului şi i-a şters picioarele cu părul capului şi, aşa, a ieşit din groapa patimilor.

Aşa şi tu pleacă-ţi grumazul pe genunchi şi te arată umil şi cu aceasta te vei mântui. Vezi cetatea Sodomei şi a Gomorei, a neamului celui nesupus şi spurcat. Fugi de acel neam necurat, asupra căruia Dumnezeu a plouat cu foc şi pucioasă şi a ars toată cetatea lor. Vezi limpezirea cetăţii Ninive şi înflorirea ei cea frumoasă. Că ea fusese plină de păcate şi de răutăţi, încât poruncise Domnul ca să o piardă, dar, după 22

ce a văzut pe niniviteni în saci şi în cenuşă umblând, în foamete şi în sete pedepsindu-se, tremurând şi de frică cuprinzându-se, din toate părţile în plângere, unul pe altul tânguindu-se, cei slobozi, robii, cei bogaţi, săracii, stăpânii şi dregătorii, bătrânii şi tinerii, împreună cu pruncii, S-a milostivit spre ei, i-a miluit şi i-a mântuit. Judecata, pe care o poruncise Domnul ca să o ia ei, a schimbat-o. Şi aşa, din cei păcătoşi, pe cei nesupuşi îi munceşte, iar pe cei ascultători, nu-i lasă să piară fără să-i chinuie. Sârguieşte-te, deci, ca să te pocăieşti şi te vei mântui.

Gata este Dumnezeu spre milă şi spre vindecare, grabnic spre ajutor, osârdnic spre izbăvire, celor ce cer le dă şi celor ce bat le deschide. Celui ce se roagă îi dă iertare, tinde daruri celui ce-i trebuie şi nu le cruţă pentru cela ce caută, nu respinge pe cei căzuţi, ci spre mântuire îi trage. Dăruieşte dezlegarea celor ce cer, ceartă pe cei ce nu ascultă. Poticnitu-te-ai, deşteaptă-te; ai căzut, scoală-te; roagă-te şi cere; cazi, năzuieşte, caută pe Cel ce voieşte să te mântuiască, trezeşte-te ca să nu cazi iarăşi, iar de vei şi cădea, să te scoli din nou.

Doborât fiind, îndreptează-te, iar de ai greşit, întoarce-te. Iar, după ce te-ai vindecat, poartă-te sănătos totdeauna şi, dacă te-ai mântuit, fereşte-te de boala de care ai fost biruit, ca să nu te ardă focul pe care abia l-ai stins. Să nu cazi în spurcăciunea din care te-ai ridicat.

Să nu te asemeni porcilor, care se bucură de spurcăciune. Să nu te asemeni câinilor, care îşi mănâncă murdăriile. Că nimeni, punându-şi mâinile pe plug şi căutând înapoi, nu va fi îndreptat în Împărăţia cerurilor. Nimeni, după ce se spală şi iarăşi aleargă la spurcăciune, nu Candela, ianuarie-februarie 2017

se face curat.

Unul este Hristos, una credinţa, unul este darul, una este patima, una moartea, una învierea. Şi nu se cade Celui ce S-a junghiat, iarăşi să Se mai jertfească, nici altă izbăvire să se mai facă pentru tine. Slobozitu-te-ai, apoi nu te mai face rob, prin voia ta. Spălatu-te-ai, nu te mai spurca iarăşi.

Peste fire, în păcate aflându-te, să nu deznădăjduieşti nicidecum, fără numai să te pocăieşti şi te vei mântui. Întru Iisus Hristos Domnul nostru, a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Cuvânt pentru a mărturisi păcatele la preoţi Deci, de vei afla un bărbat duhovnicesc şi iscusit, care ar putea să te tămăduiască, fără de ruşinare să te mărturiseşti lui, ca lui Dumnezeu şi nu ca omului. Că a zis Scriptura: „Cel înţelept nu se ruşinează de sufletul său, că este ruşine care aduce păcatul şi este ruşine care mântuieşte păcatul”. Să urmezi femeii celei din Samaria şi noi, asemenea cu ea, să nu ne ruşinăm a mărturisi păcatele noastre. Că, dacă ne vom ruşina de a noastră mântuire şi nu ne vom descoperi la preoţi păcatele noastre, apoi, în ziua cea înfricoşătoare, nu înaintea unui om sau înaintea a doi, ci a toată lumea se vor vădi păcatele noastre. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin. Învăţătură despre viaţă, moarte şi judecată Să avem grijă, fraţilor, ca mai înainte de moarte să ne pocăim de păcatele noastre şi să ne gătim spre ieşirea sufletelor noastre. Că lumea aceasta trece şi slava ei piere. Că va veni Domnul cu oştile cereşti, la judecată, să răsplătească fiecărui om, după faptele lui: drepţilor, adică viaţa veşnică dăruindu-le, iar păcătoşilor, osânda cea veşnică, focul cel nestins şi întunericul cel fără de sfârşit împărţindu-le lor. De aceasta, fraţilor, să ne sârguim a scăpa, iar împreună cu drepţii, să avem parte a ne încununa, pe Dumnezeu slăvindu-L, în bucurie şi împlinire şi în lumina cea neînserată a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.

Cuvânt al Sfântului Vasile ca nimeni să nu se deznădăjduiască de mântuire căzând în multe păcate, ci să se pocăiască Nimeni umblând în răutatea păcatului să Candela, ianuarie-februarie 2017

nu deznădăjduiască, ştiind că pentru boala sufletului leacul sufletesc este pocăinţa. Pentru că prin ea se poate tămădui toată neputinţa şi, chiar stâlpul cel de întărire de ar cădea, poate prin pocăinţă să se îndrepteze. Frate, să nu fie hulite de tine ierburile cele de leac, nici să ţi se închidă cetatea mărturisirii, nici să te laşi în adâncul răutăţilor şi nici să te dai singur ucigaşului de oameni, pentru că Domnul ştie a scula pe cei căzuţi. Dacă nădejdea mântuirii te-a părăsit, frate, sau pomenirea lui Dumnezeu sau cugetarea bunătăţilor ce vor să fie, sau frica chinurilor care sunt gătite celor care nu s-au pocăit nu sunt în mintea ta, apoi trezeşte-te degrabă, ridică-ţi ochii la cer şi vino-ţi în simţire, încetează cu răutăţile tale, depărtează de la tine beţia ce te-a cuprins şi adu-ţi aminte de îndurările lui Dumnezeu, că tămăduieşte cu untdelemn şi cu vin. Să nu deznădăjduieşti de mântuire, ci să-ţi aduci aminte de cele scrise: „Cel ce cade oare nu se va ridica? Şi cel ce se abate au nu se va întoarce? Cel sfărâmat de fiară neîmblânzită oare nu va birui? Iar cel ce se mărturiseşte nu este lepădat, pentru că Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să se mântuiască”.

Chiar şi în adâncul răutăţilor dacă ai căzut, să nu deznădăjduieşti. Este vreme de înfrânare, este vreme şi de vindecare, este vreme şi de îndreptare. Ai alunecat? Scoală-te! Ai greşit? Părăseşte greşeala; să nu stai în calea păcatelor, ci să fugi. Că, dacă întorcându-te te vei scula, atunci sculându-te te vei mântui. Că după boală este sănătate şi din pocăinţă vine mântuire. Îndrăzneşte, nu deznădăjdui. Că nu este legea lui Dumnezeu ca legea stăpânitorilor celor ce judecă, care osândesc la moarte fără milă. Căci, trăind sub har, harul depărtează osânda aşteptând îndreptarea până când este încă deschisă uşa, iar după ce se va închide uşa atunci Mirele nu va mai auzi pe cei rămaşi afară. A Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cuvânt pentru cei ce greşesc şi nu vor să se pocăiască Mulţi din cei ce greşesc zic adesea: „Sunt plin de întinăciune, cum voi putea sa mă apropii de Dumnezeu şi cum voi putea să-L rog pe El, fiind eu cuprins de greşeli diavoleşti?”.

23

Frate, oare eşti silit şi lipsit de îndrăzneală?

Tocmai pentru aceasta să vii, ca să afli îndrăzneală mare. Că, oare, Dumnezeu este un om care vrea să te întrebe pe tine, ca să te ruşinezi de El? Dumnezeu vrea mai mult decât omul să te izbăvească pe tine din păcat. Nici tu însuţi nu doreşti mântuirea ta aşa cum vrea El să te mântuiască pe tine. Deci să nu zici: „Am pierit, ce voi face?”. Ai doctor, mai presus decât leacurile, care vrea să te vindece pe tine de boala păcatului, dacă tu singur îţi vei arăta boala, adică îţi vei mărturisi, mai înainte, greşeala ta, căci, pocăinţa de păcate face curat pe cel ce se pocăieşte cu mintea. Bine este a nu greşi, dar, şi mai bine este ca cei ce greşesc să se pocăiască şi, din durerile bolii, să se izbăvească şi, după răni, să fie sănătoşi. Pentru că nu a cădea este cumplit, ci a nu se ridica şi a zăcea după cădere. De vei zice: „Peste fire am greşit”, dar cine este fără de păcat pe pământ? Să-ţi fie destul aceasta spre pomenire; spune-ți ție, mai întâi, fărădelegile tale, ca să te îndreptezi. Plângi mai înainte, cât este încă vremea pocăinţei, ca să nu plângi atunci când nu va mai fi vreme de pocăinţă. Să lucrăm binele, până ce putem.

Că nu iubeşte un tată pe fiul său cât iubeşte Dumnezeu sufletul cel ce se pocăieşte. Că aşa este iubirea de oameni a Stăpânului, că nu se întoarce de la nici unul din cei ce aleargă la El. Pentru cel ce vrea, niciodată nu este vreme neprielnică pentru căutarea mântuirii. Pentru că tâlharul s-a mântuit nu din pricina vremii, ci pentru că a crezut şi s-a osândit pe sine şi astfel a luat după faptele sale şi, aşa, a aflat visteria cea nedeşertată a Împărăţiei cerurilor.

Că, pentru cel ce se căieşte, începutul mântuirii este să se osândească pe sine; şi nu se va îndrepta cineva, acoperindu-şi greşelile sale. Iar cel ce se căieşte de răutăţile ce a făcut, dacă nu va face vrednica ispăşire de păcate, prin împlinirea canoanelor, atunci acela va răspunde la Judecată. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin. Învăţătură despre pocăinţă Să nu te deznădăjduieşti, omule, nici să nu te depărtezi de rugăciuni, ci să mergi la biserică. Păcătos fiind, roagă-te cu suspine lui Dumnezeu şi-ţi va da ţie iubirea Sa de oameni şi iertare de păcatele tale.

24

Dar, dacă vei deznădăjdui, nevrând să vii la pocăinţă, apoi te dai pe tine însuţi în stăpânirea satanei. Sau dacă, îndoindu-te, nu mergi la pocăinţă, faci împiedicare dumnezeiescului dar, care voieşte să te miluiască pe tine şi pe toţi cei ce vin către El cu pocăinţă. Acum, dar, să alegi ce este mai bine: dacă este bun păcatul, păzeşte-l pe el şi petrece în el până la sfârşit, iar, dacă îţi dai seama de osânda cea pentru păcat, atunci de ce petreci în faptele cele pierzătoare? Pentru că scris este: „În starea în care te vei afla, întru aceea te voi judeca”.

Cuvânt despre pocăinţă Până ce eşti viu, pocăieşte-te, chiar de ai greşi şi în ziua cea mai de pe urmă, pe care zaci trăgându-ţi sufletul şi vrând să ieşi din viaţa aceasta, pocăieşte-te, că nu te va lăsa pe tine iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Şi să nu-mi zici mie: „Cum, sau în ce chip? Că sunt plin şi cuprins de stricăciune şi de răni şi, în ziua cea mai de pe urmă a vieţii mele, putea-voi oare să mă mărturisesc?”. Poţi foarte bine. Roagă-te şi din casa ta să rânduieşti să se facă milostenie la săraci. Tu acolo te duci, iar casa ta rămâne aici. Si să nu-mi zici mie: „Cum mă voi mântui?”, sau: „Cum mă voi curăţi?”. Când Dumnezeu lucrează, nu pune tu hotare. Că-ţi zice: „Dacă tu n-ai ajuns să te îngrijeşti de sufletul tău, fiind în viaţă, apoi măcar la sfârşitul vieţii tale să porunceşti la ai tăi să dea la săraci şi ajutători să ţi se facă ţie ai tăi prin milostenii şi jertfe. Şi să scrii în aşezământul tău ca împreună cu fiii tăi şi cu neamurile tale să fie părtaşi la moştenirea ta, şi Stăpânul ceresc, Cel ce a zis: „Pe săraci să hrăneşti şi Eu, pentru ei, voi fi chezaş şi nu te voi lipsi de Împărăţia cerurilor”. Deci, să nu socotească nimeni ca o minciună milostenia făcută după moarte, pentru că este bună, bine plăcută şi primită la Dumnezeu. Căruia I se cuvine slava în veci! Amin. Învăţătură a Sfântului, Părintelui nostru Teodor, egumenul studiţilor, ca să nu deznădăjduim de mila lui Dumnezeu pentru păcatele noastre Niciun lucru nu-l opreşte pe cel ce voieşte să se mântuiască şi nicio pricină nu-l ţine pe el să nu se pocăiască, chiar de ar fi căzut în tot felul şi în cele mai de pe urmă păcate. Şi, ca dovadă că adevărat îmi este cuvântul, mulCandela, ianuarie-februarie 2017

te îmi sunt mărturiile. Iar una din cele multe este şi mărturia lui David, mai marele tâlharilor. În ce fel a fost el mai înainte? Au nu era el mai înainte ucigaş de oameni? Şi nu era plin de toate răutăţile? Şi cum s-a pocăit şi a luat asupra sa chipul călugăresc şi a fost iscusit şi pe cei munciţi de diavol îi izbăvea? Că i-a zis lui îngerul: Davide, Davide, ţi-a iertat Domnul Dumnezeu păcatele tale. Şi nu numai că l-a iertat pe el, ci şi făcător de minuni l-a arătat. Voieşti încă să vezi şi pe altul? Vezi pe Manase, care timp de cincizeci şi doi de ani a învăţat pe Israel spre închinarea idolilor celor fără de suflet. Ci şi acela, în puţine zile pocăindu-se, s-a mântuit şi a dat laudă lui Dumnezeu, laudă pe care şi acum o cântă Biserica lui Dumnezeu. Şi iarăşi dumnezeiescul David, după desfrânare şi după ucidere, pocăindu-se, proorocescul dar a primit. Iar Maria Egipteanca, după nesăturarea păcatului, la sfinţenie a ajuns şi a prooroci s-a învrednicit. Şi alţii mulţi, căzuţi în păcatele lor, cu pocăinţa s-au sculat. Drept aceea, nimeni vreodată să nu se deznădăjduiască pe sine, ci să ne sârguim prin pocăinţă a ajunge mântuirea. Pentru aceea, fraţilor, mai treji să ne facem şi cu bună nădejde să credem că, dacă Dumnezeu şi pe cei ce au căzut în adâncul greşelilor i-a miluit, prin iubirea lui de oameni cea negrăită, şi-i cheamă, şi-i mântuieşte, cu cât mai vârtos pe noi, cei ce am greşit Lui ne va mântui. Şi, auzind acestea să nu zică nimeni: Dacă aşa făcând, aşa au fost primiţi de Dumnezeu, apoi şi pe noi, pe toţi, care cu neînfrânate patimi vieţuind acum, ne va milui. Să nu gândiţi acestea, că ei, după iertare, îngereşte au vieţuit. Iar cei ce cu neînfrânate patimi vieţuiesc aici de cugetul lor vor fi judecaţi, iar în veacul ce va sa fie, în osândă şi în chinuri vor fi, de vreme ce aici şi-au luat visteriile cele stricăcioase ale desfătărilor.

Deci, unii ca aceştia se cuvine să plângă, căci nimic nu însemnează desfătarea lumii acesteia faţă de osânda celor ce greşesc. Pentru aceea, fraţilor, să pornim spre pocăinţă, cerând iertarea păcatelor, şi să ne bucurăm unul cu altul, sporind spre Dumnezeu, prin răbdare şi supunere şi prin domolirea poftelor trupeşti, care este cea de a doua mucenicie. Ca prin acestea să fim moştenitori cu desăvârşire Candela, ianuarie-februarie 2017

ai vieţii celei veşnice, întru Hristos Iisus, Domnul nostru. Amin. Învăţătură a Sfântului Ioan Gură de Aur despre pocăinţă Să ne asemănăm şi noi femeii celei din Samaria şi să nu ne ruşinăm a mărturisi oamenilor păcatele noastre. Că, dacă ne vom ruşina să ne descoperim la oameni păcatele noastre pentru mântuire, apoi în ziua Judecăţii, nu înaintea unuia sau a doi oameni, ci înaintea întregii lumi, care va privi la noi, vom da răspuns şi vom fi cercetaţi. Că Dumnezeu, acum, ne ajută pe noi, că nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu.

Deci, să ne aducem aminte cum a venit Natan la David, prooroc la prooroc, fiindcă şi David prooroc era; ci precum şi doctorii, când se îmbolnăvesc, apoi de alt doctor au trebuinţă, că boala pierde meşteşugul, la fel şi aici, toate descoperindu-se, se arată la lumină şi se vindecă. Şi precum o bubă, până este ascunsă şi acoperită nu se tămăduieşte, ci când iese deasupra, la arătare, atunci se vindecă fără osteneală, tot aşa şi păcatul, până ce este tăinuit şi ascuns nu se iartă.

Drept aceea, să nu te temi că vei primi canon de la un om, că şi dezlegare tot de la om primeşti. Căci, dacă de la om nu vei primi să faci canon, atunci eşti în primejdie a te lega, în munca cea veşnică, cu legături nedezlegate, unde nu mai este cu putinţă să ne pocăim.

Deci, iubiţilor, rogu-vă pe voi unul pe altul îndemnaţi-vă spre pocăinţă, ca toţi să întâmpinăm faţa lui Dumnezeu prin mărturisirea noastră. Dumnezeului nostru, slavă!

25

Calendar de suflet şi simţire românească ianuarie 2 ianuarie 1915 - Începe ofensiva rusească în Munții Carpați. Va continua până în 12 aprilie.

13 ianuarie 1918 - Guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România.

Sechestrarea tezaurului României aflat la Petrograd.

24 ianuarie 1918 - Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia Sovietică.

26 ianuarie 1918 - demisia guvernului I. I. C. Brătianu–Take Ionescu (26 ianuarie/8 februarie). Noul guvern va fi condus de generalul Averescu.

31 ianuarie 1915 - Bătălia de la Bolimov.

Germanii utilizează pentru prima dată arme chimice. februarie Februarie 1915 - Teofila Halip soţia preotului Halip, a fost arestată şi transportată la curtea marţială din Bistriţa, Ardeal şi apoi Rădăuţi. Cercetările făcute aici contra ei nu dovediră vina şi din cauza aceasta după 6 luni de petrecere în carceră a fost pusă în libertate la 1 Iulie 1915.

1 februarie 1914 – Apare ordonanţa nr.1721/1914 prin care preoţilor ortodocşi li se interzice să funcţioneze în Galiţia, fără aprobarea Mitropoliei Bucovinei 1 februarie 1915 - trupele austriece au arestat aproape toată populaţia lipovenească din comunele lipoveneşti Climăuţi şi Fântâna-Albă şi-o trimiseră înspre vestul monarhiei ca să fie internată.

1 februarie 1918 - Rusia Sovietică adoptă calendarul gregorian (data de 1 devine 14). Ca o consecință, aniversarea Revoluției din Octom26

brie, de acum încolo va cădea în noiembrie.

7-22 februarie 1915 - Începe cea de a doua bătălie de la Lacurile Mazuriene condusă de Hindenburg. Rușii sunt învinși de germani.

9 februarie 1918 - Puterile Centrale au semnat un tratat de protectorat exclusiv cu Republica Populară din Ucraina, ca parte a negocierilor care au avut loc la Brest-Litovsk.

10 februarie 1915 - Timofi Colomischi din Iţcani, a fost condamnat la 2 ani temniţă deoarece s-a fi exprimat laudativ la adresa Ţarului.

Nu a efectuat pedeapsa deoarece a murit în arestul garnizoanei din Budapesta la14 Noiembrie 1915.

15 februarie 1915 – s-a permis tragerea clopotelor în judeţele din sudul Bucovinei 16 februarie 1918 - Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică și față de Germania.

18 februarie 1916 – ordin pentru rechiziţionarea clopotelor bisericeşti pentru necesităţile războiului.

18 februarie 1918 - Se reiau luptele pe Frontul de Est. 21 februarie 1915 - Începe Bătălia de la Verdun (Franța), cea mai distrugătoare bătălie din acest război, soldată cu aproximativ 1 milion de victime; s–a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane.

23 februarie 1916 – preoţimea este îndrumată să sprijine colectele pentru societatea „Crucea Roşie”.

26 februarie 1915 - Eșecul ofensivei germane la lacurile Mazuriene: rușii capturează 10 000 prizonieri în nordul Varșoviei.

Candela, ianuarie-februarie 2017

Cuvinte de zidire Sf. Ier. Proclu al Constantinopolului

Cuvânt la Botezul Domnului Hristos S-a arătat în lume și lumea cea fără de podoabă a împodobit-o, a luat păcatul lumii și pe dușmanul lumii a surpat. A sfințit izvoarele apelor și a luminat sufletele oamenilor. A împletit minuni la minuni și mai mari.

Căci astăzi pământul și marea s-au împărtășit de harul Mântuitorului și întreaga lume s-a umplut de veselie. Și sărbătoarea de astăzi s-a arătat mai mare decât cea dinainte prin mărimea minunilor. Căci în sărbătoarea dinainte, a Nașterii Mântuitorului, pământul s-a bucurat, purtând în iesle pe Stăpânul tuturor. Iar în sărbătoarea de astăzi, a Botezului, marea s-a veselit foarte. Dar s-a veselit fiindcă prin Iordan s-a împărtășit de binecuvântările sfințirii.

La sărbătoarea dinainte, s-a arătat un prunc nedesăvârșit, Care nedesăvârșirea noastră o a închipuit. Iar în sărbătoarea de astăzi bărbat desăvârșit se vede, arătându-l pe Cel desăvârșit din Cel desăvârșit. Atunci o stea, strălucind la Răsărit, l-a vestit pe Cel născut. Iar acum Însuși Tatăl Ce L-a născut mărturisește de sus pentru Cel botezat. Atunci magii de la Răsărit, călătorind, I-au adus daruri ca unui rege.

Acum, îngeri din cer străjuind, Îi aduc cuvenită slujire ca unui Dumnezeu. Atunci era legat în scutece cu legători, acum dezleagă lanțul păcatelor. Atunci Împăratul îmbrăca mantia trupului, acum izvorul îmbracă fluviul.

2. Veniți, așadar, vedeți minune străină, pe soarele dreptății spălându-Se-n Iordan și focul în apă botezându-Se și pe Dumnezeu sfințindu-Se de către om. Astăzi toată făptura cântând strigă: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului[Ps. 117,26]. Binecuvântat Candela, ianuarie-februarie 2017

este Cel ce vine în toată vremea. Căci nu a venit acum pentru prima dată. Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului. Cel ce a venit proniator la făpturi, Cel ce ține fără să cadă înălțimea cerului, Cel ce conduce cu iscusință căile soarelui, Cel ce neamestecat comandă legiuni de stele, Cel ce temperează potrivit văzduhurile, Cel ce încălzește iarăși văile pământului spre rodire, Cel ce țărmurește marea cea înspumată cu nisipul mărunt, Cel ce scoate izvoare din adânc în chip nevăzut, Cel ce călăuzește nerătăcit cursurile râurilor, toate acestea văzându-le zicem: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

Cine este acesta? Spune luminat o, fericite David! „Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă.”[Ps. 117, 27] Dar nu numai profetul David, ci și Pavel Apostolul, mărturisind pentru El, spune: „Căci harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învățându-ne pe noi.”[Tit 2,11] Nu doar unora, ci tuturor. Căci tuturor și iudeilor, și elinilor se dăruiește mântuirea prin botez, punând înainte botezul ca binefacere de obște.

3. Veniți vedeți străin potop de ape mult mai bun decât cel văzut în vremea lui Noe. Atunci apa potopului a ucis firea omenească, acum apa botezului, prin Cel ce Se botează, pe muritori îi înviază. Atunci Noe din lemn nestricăcios a construit arca. Acum Hristos, Noe inteligibil, din Maria cea fără prihană, arcă trupului și-a pregătit. Atunci Noe a uns arca pe dinafară cu smoală, acum Hristos a întărit arca trupului prin tăria credinței. Atunci un porumbel ducând o ramură de măslin, închipuind buna mireasmă a Stăpânului Hristos, acum Duhul Sfânt, apărând în chip de porumbel, îl arată pe Domnul cel milostiv. Dar mă uimește înălțimea smereniei Domnului, fiind27

că nu a fost de ajuns că Cel desăvârșit din Cel desăvârșit a fost născut prunc din fecioară. Nu a fost de ajuns că Cel de un tron cu Tatăl a luat chip de rob, ci, ca un păcătos, a venit la botez.

Dar să nu fie ca această binefacere de obște să fie spre smintirea celor ce ascultă. Căci Se botează Stăpânul tuturor, Hristos, nu fiindcă are nevoie de curățire, ci în două moduri rânduind cele spre folosul nostru. Pentru ca și apelor să li se dăruiască harul sfințitor, și ca să încurajeze pe orice om să se boteze.

4. „A venit zice Iisus din Galileea la Iordan către Ioan, ca să Se boteze de către el.”[Mt. 3,13] Ce erau cele săvârșite atunci, fraților?

Cu neputință de cugetat, căci cele văzute erau mai presus de ochii omenești. Se cutremură mintea, limba se retrage în gură neîndrăznind să grăiască cele de negrăit. Când a văzut Ioan pe Stăpânul venind către el a fost cuprins de multă luptă în inimă: căzându-I la picioare și închinându-se și îmbrățișându-I picioarele, rugându-se zicea: De ce mă silești, o, Atotputernice, pe mine, cel neputincios, să fac cele mai presus de putere? Să fac acestea nu pot.

Cum voi îndrăzni să Te botez pe Tine? De când oare focul de iarbă este curățit? De când noroiul spală izvorul? Cum voi boteza pe Judecătorul, eu, cel vinovat. Cum Te voi boteza pe Tine, Stăpâne? Prihană nu văd întru Tine.

Blestemului lui Adam nu ești supus. Păcat n-ai săvârșit. De Te-ai și pogorât, nu ai păcătuit. Ce faci, Doamne, de mă silești să fac ceea ce este mai presus de puterea mea? Căci niciodată nu am îndrăznit a face nimic spre supărarea Ta. Ca un rob iubitor de stăpân de mai înainte am cunoscut venirea Ta. Încă fiind în pântece, am împrumutat limba maicii mele și Te-am propovăduit pe Tine Dumnezeul lumii. Toate leam pregătit pentru întâmpinarea Ta. 5. Spune mie, Stăpâne, cum va răbda soarele văzând pe Stăpânul tuturor insultat de robul îndrăzneț și nu-l va arde-ndată, ca pe Sodomiteni, cu mărgăritarele lui înfocate [Fac. 19,24]? Cum va răbda pământul văzându-L pe Cel ce sfințește pe îngeri, botezându-Se de către un om păcătos și nu mă va înghiți îndată, deschizându-și gura, ca pe Datan și Aviron[Num. 16,15]? Cum Te voi boteza pe Tine, Stăpâne, Care nu Te-ai însoțit cu întinăciunile de 28

la naștere? Din pântece fără prihană ai ieșit rod fără sămânță. Cum așadar eu, om necurat, voi curăța pe Dumnezeu, pe Dumnezeu, Cel fără de păcat. „Eu am trebuință să fiu botezat de Tine și Tu vii la mine”[Mt.3,14]? Botezător m-ai trimis pe mine, Stăpâne, nu am fost neascultător poruncii Tale. Căci pe toți îndemnându-i la botez ziceam: Mărturisiți-vă Domnului că este bun[Ps. 105,1]. Căci Cel ce vine nu este aspru, ci bun și din Cel bun S-a născut Fiu. Nu arătând bunătate pentru puțină vreme și apoi îndată schimbându-Se, ci „În veac este mila Lui.”[105,1] Și fiindcă nemăsurată este mila Lui, pentru aceea puterile cerești, lăudându-L, ziceau: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul și S-au arătat nouă.[Ps. 107, 26] S-a arătat soarele dreptății și întunericul necunoștinței s-a risipit. S-a arătat păstorul cel ceresc și a depărtat lupii diavolului de turma cea bună. S-a arătat Fiul Tatălui Cel Unul născut și prin botez a dăruit credincioșilor înfierea.

S-a arătat viața tuturor și cu moartea omorând moartea, ca un Nemuritor i-a învrednicit de viață pe cei muritori.

6. Dar după ce acestea au fost săvârșite astfel, Tatăl, bucurându-Se de înălțimea smereniei Fiului, în chip nemaivăzut, a despărțit ușile cerului și a rostit cuvânt tunător, plin de dragostea părintească: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit.”[Mt. 3,17] Și ca să nu greșească mintea ascultătorilor între botezător și Cel botezat, vine Duhul Sfânt în chip de porumbel arătând pe cel botezat și mărturisind că Lui este slava și puterea în vecii vecilor. Amin.

Sfântul Antim Ivireanul

Cuvânt de învăţătură la Stretenia Domnului nostru Iisus Hristos

(Fragmente) […] Astăzi, slava Domnului şi-a sfintei Fecioare descoperit o privim. Astăzi, bucuria cea cerească, pre care toate neamurile cu dragoste o aşteptă, sfântul praznic de astăzi o dă neaCandela, ianuarie-februarie 2017

mului omenesc. Au trecut cele vechi şi au înflorit cele noao, care nu se mai învechesc. Nu mai stăpâneşte de pe acum porunca cea tare a legii, ci mila Domnului împărăţeşte; pe toţi îi trage la Sine, cu mântuire şi îndelungă răbdare, nici pedepseşte, ca pe Ozan acela odinioară carele a îndrăznit de s-a atins de care nu era [voie] să se atingă.

Că Dumnezeu, pe toţi chemând la Sine, frica nu poate să zăticnească. Strigă zicând: Veniţi după Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi. Şi cine nu va alerga? […] Că aceea ce rânduise Dumnezeu, pentru multa milostivire şi îndurare ce avea către noi, a venit Însuşi şi a împlinit pentru iubirea de oameni, ceea ce i se cuvenea Lui. Pentru care lucru adevărat a răsunat dumnezeiasca trâmbiţă, fericitul Pavel, zicând: Cele vechi au trecut, iată s-au făcut toate noi.

Drept aceea, ce voi putea cuprinde cu mintea mea, sau ce lucru vrednic voi putea grăi asupra zilei acesteia? Că de poate afla cineva mai mare şi mai slăvit decât pe Dumnezeu, poate că doară va afla mai mare şi mai cinstită decât pe sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt cer gânditor, ţine în braţile sale pre Făcătoriul cerului şi al pământului, pre Fiul său, carele este născut din Tatăl mai nainte decât luceafărul şi-l aduce astăzi la bisérică, ca pe un cap ce este al Bisericii, să-l închine Domnului, Celuia ce i se închină toată făptura şi i se pleacă tot genunchiul.[…]

Zice sfânta Fecioară către Cuviosul Simeon: Primeşte, cinstite şi fericite bătrâne, pe acest prunc, care a sărăcit de voia Lui, a cărui bogăţie nu să poate spune: primeşte pe acest prunc, care este mai vechi decât toţi vechii; priimeşte pe acest prunc ce vezi, pe carele nici îngerii nu-L pot vedea; cuprinde-L cu braţele tale, pe carele nu-L poate cuprinde toată lumea. Adevărat, mic este de vârstă, iar anii nu I se ştiu. Mic este, dar este peste toate măririle mai mare. Mic este la vedere, dar este mare la pricepere. […] Şi luându-L Simeon în braţe, fiind pornit de Duhul Sfânt, a zis: Cu adevărat, Tu eşti stăpânul a toată făptura, Tu eşti Mântuitorul lumii, Tu eşti Dumnezeul nostru, pe Tine cu mare poftă te aşteptăm, de Tine doream, de Candela, ianuarie-februarie 2017

Tine însetoşam, pe Tine adăst de atâta vréme. Ţie mă închin, pe Tine te rog ca Celuia ce eşti Stăpânul vieţii şi al morţii, Tu mă slobozeşte cu pace acum, din lumea aceasta şi din trupul acest stricăcios, că Te-am văzut cu ochii mei Mântuitoriul Meu. Slobozeşte-mă dintru această viaţă, să merg în iad, să spui de venirea Ta în lume, să-i mângâi pre acei ticăloşi şi osândiţi ce sunt întru închisoare de atâţia ani.

Să le spun bucurie amărâţilor, să le spun cum că Te-am văzut cu ochii mei şi cum că Te-am pipăit cu mâinile mele şi cum Te-am ţinut în braţe şi cum ai înplinit toate ale legii şi vrei să pătimeşti şi vei să Te dai morţii pentru mântuirea tuturor şi vrei să te pogori şi în iad, ca să ne scoţi pe toţi de la muncă şi să ne sui, împreună cu Tine, la cer, să ne faci una cu Tatăl.

Aşa Te rog, Stăpâne, mângăierea şi slava norodului Tău, lui Israil, lumina cea descoperită a limbilor celor dintru întuneric, slobozeşte-mă cu pace, ca să măresc numele Tău cel preaslăvit.

Acesta este praznicul bisericii noastre de astăzi, iubiţilor mei. Acesta este sfârşitul tainelor celor vechi şi începutul tainelor celor noi.

Astăzi s-au împlinit toate ale legii celei vechi şi se încep cele noi. Şi de vreme ce Hristos, Dumnezeul nostru, cel adevărat, care este Legea şi Făcătorul legii, s-a supus legii, ca să ne arate noua că este cu cale şi cu dreptate să ne supunem legii, drept ce, să nu ascultăm, ci stăm împotriva legii şi lui Dumnezeu, ca şi cum near fi vrăjmaş de moarte. 10 porunci sunt scrise în lege şi nici una nu ţinem.[…]

Iar de va socoti cineva din noi cum că vorbele acestea nu sunt adevărate, îi las în seama cugetului său şi de nu-l va bate cugetul în sine, atunci poate că acel om va fi au prea sfânt şi drept înaintea lui Dumnezeu, au este nesimţitoriu.

Ce tu, Doamne, Cela ce pentru bunătatea Ta cea de margine şi multa milostivire ai voit de ai luat trupul firii noastre celei slabe şi ai împlinit toate ale legii, îndură-Te şi ne luminează şi noua minţile şi inimile, ca să ne arătăm împlinitori legii şi ale poruncilor Tale şi ne miluieşte ca un milostiv, după mulţimea îndurărilor Tale, ca de pururea să mărim numele Tău cel prea slăvit. Amin.

29

Varia Dr. Stelian Gomboş Din seria „Pro Memoria – Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania – acum la împlinirea a şase ani de la naşterea sa cea veşnică, în ceruri...

Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinţei creştine, suntem capabili să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinţei precum şi personalităţile marcante, universale şi naţionale, care au amprentat istoria, veacurile şi locurile cu activitatea, cu viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare!...

Iată că din anul 2011, din ziua de 31 ianuarie, ne facem părtaşi la naşterea în viaţa cea veşnică a Împărăţiei Cerurilor a unui mare cărturar, scriitor, teolog, iararh, cunoscător şi mărturisitor al istoriei bimilenare româneşti, totodată şi apologet al dreptei credinţe creştine – Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, după ce şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a suferinţei, vreme de mai mulţi ani!…

De aceea, pentru noi, de şase ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului şi demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului sfârşitului de secol XX şi începutului de secol XXI – care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune şi Ardealului strămoşesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 – 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului şi Clujului iar din anul 2006 (şi) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului!...

Drept urmare, în iureşul zilei şi în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfinţitul Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o re-

30

gretăm foarte mult şi astăzi!...

De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calităţile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilităţile sale foarte competente în disciplina teologică şi în cea pastoral – misionară, apologetică şi mărturisitoare, pe care ni le-a cultivat în orice prilej cu atâta dăruire şi abnegaţie!...

El este şi va rămâne în continuare, în conştiinţa discipolilor, profilul teologului şi a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consistenţă şi acrivie ştiinţifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate şi exactitate!...

Cu vaste şi avizate cunoştinţe în cele mai diverse discipline culturale, istorice şi teologice, Părintele Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multă demnitate, seriozitate, sinceritate, tărie de caracter, mult discernământ şi foarte multă onestitate, nobleţe şi dârzenie sufletească!...

Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat şi probabil, şi invidiat!...

El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probităţii sale intelectuale, morale şi sufleteşti!...

De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminarişti, studenţi-teologi, preoţi şi călugări, şi nu în ultimul rând foarte mulţi laici şi intelectuali, ajutându-i pe foarte mulţi dintre ei prin recomandările şi sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat!...

Pe numele său de botez Valeriu Anania, Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la 18 martie anul 1921 în comuna Glăvile-Piteşteana din judeţul Vâlcea. Cel ce avea să devină, în martie anul 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a avut parte de o tinereţe agitată, fiind arestat în trei rânduri (anii 1941, 1942 şi 1958) după ce a fost acuzat de “activităţi legionare” şi condamnat la muncă silnică pentru 25 de ani (ispăşind 6 ani).

S-a călugarit în anul 1942, fiind apoi student Candela, ianuarie-februarie 2017

la Facultatea de Medicină, la Conservatorul de Muzică şi ulterior la Facultatea de Teologie. Cu alte cuvinte, Bartolomeu Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Conservatorul de Muzică din Cluj, între anii 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj - Napoca şi Sibiu, fiind licenţiat la Sibiu în anul 1948. Bartolomeu Valeriu Anania nu este cunoscut doar în calitate de cleric ortodox, ci şi de scriitor, poet şi dramaturg. El a urmat şcoala primară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul “Central” din Bucureşti. În anul 1943 a absolvit Liceul “Mihai Viteazul” din Bucureşti, obţinând diploma de Bacalaureat.iar în anul 1935, minor fiind, a devenit membru al organizaţiei “Mănunchiul de prieteni”, organizaţie legionară a tineretului şcolar, pentru ca din anul 1936 să fie încadrat în “Frăţia de Cruce”, organizaţie superioară celei dintâi. “Nu am apucat să devin legionar din două motive, unul formal şi altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încă nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , “Frăţia de Cruce” din Seminarul Central a fost desfiinţată. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernari legionare, dar şi după aceea, mi-a fost dat să văd şi reversul medaliei, adică faţa neştiută a Gărzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mărturisesc însă că în <Frăţia de Cruce> din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educaţie, şi că nu am avut de învăţat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam şi de patrie, corectitudine, disciplina în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”, afirma, mai tarziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitropolit avea să fie însă arestat de 3 ori pentru legături cu legionarii sau activităţi legionare: în anul 1941 (pentru 3 săptămâni, după ce participase la funeraliile unui comandant legionar), în anul 1942 (pentru că ar fi deţinut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare şi arme) şi în anul 1958, sub acuzaţia de activitate legionară înainte de 23 august anul 1944. După cel de-al doilea război mondial, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din anul 1946, din municipiul Cluj - Napoca, iar ulterior a ajuns în temniţele comuniste, ca deţinut politic.

Mai trebuie amintit aici şi acum de cariera sa Candela, ianuarie-februarie 2017

duhovnicească, pe care a început-o în 2 februarie anul 1942 când a fost tuns în monahism la mănăstirea “Antim” din Bucureşti şi primit numele de călugărie Bartolomeu. El a fost hirotonit ierodiacon, la 15 martie anul 1942, şi şi-a desfăşurat activitatea în această calitate la mănăstirile Polovragi şi Baia de Arieş, între anii 1943 şi 1947, după care a devenit stareţ la Mănăstirea Topliţa, inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc, între anii1949 şi 1950, decan al centrului de îndrumare misionară şi socială a clerului, la Curtea de Argeş în perioada anilor 1951-1952.

A fost condamnat de către Tribunalul Militar Ploieşti la 25 de ani de muncă silnică pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Şi-a ispăşit pedeapsa în închisoarea de la Aiud la secţia “politici”. În timpul detenţiei i-a murit mama, iar el a fost înştiinţat de acest fapt de către fratele lui, închis şi el în aceeaşi închisoare. În anul 1964 a fost eliberat, împreună cu alţi deţinuţi politici, în urma unui decret dat de autorităţi de desfiinţare a detenţiei politice.

Aşadar, în luna iunie anul 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului studenţesc “Petru Maior”, a condus greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări.

Sub regimul comunist, Bartolomeu Anania a efectuat şase ani de detenţie, între anii 1958-1964. În anul 1965 a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului Bisericesc, director al Serviciului “Publicaţii”. În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de Arhimandrit. Tot în această perioadă susţine nenumărate conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu,şi face parte din mai multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare, în Egipt, Etiopia şi India.

Reîntors în ţară, devine director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976 -1982. În anul 1982 va ieşi la pensie şi se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului, când şi unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi. În

31

primăvara anului 1990, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Bartolomeu Anania a făcut parte din Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii: Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiş, Toader Crâşmariu şi de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu.

La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, fiind hirotonit şi înscăunat în Catedra Arhiepiscopală din municipiul Culuj – Napoca, ca successor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993. În toamna anului 2005 iniţiază, demarează şi coordonează acţiunea de înfiinţare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

La 2 martie anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului - mitropolie înfiinţată în mod canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005. slujba festivă de conferire şi înfiinţare având loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie anul 2006, la Catedrala Mitropolitană din municpiul Cluj – Napoca.

Pe lângă calitatea de înalt ierarh ortodox, Bartolomeu Valeriu Anania a desfăşurat şi o amplă activitate de scriitor şi traducător, primind în anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii şi medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul “Greul pământului” (1982), premiul special pentru volumul “Din spumele mării”, obţinut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului internaţional de poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca (1999), premiul pentru “Opera omnia”, al Uniunii Scriitorilor Cluj – Napoca (2001).

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a tradus Biblia - o muncă de Sisif, care a durat peste zece ani şi care a fost tipărită în anul 2001, şi-a scris “Memoriile”, în anul 2008, considerate literatură pură, a publicat poezii, volume de proză şi piese de teatru şi a scris sute de Pastorale şi predici, pentru credincioşii pe care i-a păstorit,

32

cu multă dragoste, abnegaţie şi jertfelnicie.

Tot în anul 2008 pune bazele Fundaţiei “Mitropolitul Bartolomeu” – ce are scopul de a încuraja şi ajuta tinerii serioşi, conştiincioşi, dedicaţi studiului, însă cu venituri materiale reduse, cu burse de cercetare şi perfecţionare. Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania, printre multe alte ordine şi distincţii naţionale şi internaţionale, i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1 iunie anul 2001), al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (7 iulie anul 2001); “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie anul 1996); “Cetăţean de onoare” al municipiului Bistriţa (martie 2001) şi “Cetăţean de onoare” al municipiului Dej. Pentru activitatea sa ecleziastică a fost distins cu: Crucea Patriarhală - Bucureşti, Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel al Patriarhiei Antiohiei, iar începând cu 22 noiembrie anul 2010 era Membru de Onoare al Academiei Romane.

Ca atare, este o personalitate marcantă a culturii şi spiritualităţii româneşti, de anvergură şi recunoaştere naţională şi internaţională, autor al vestitelor “Memorii”, membru al Uniunii Scriitorilor, traducător şi diortositor al Sfintei Scripturi – Care a şi devenit Ediţia Jubiliară a Sfântului Sinod, în anul 2001.

Colaborator apropiat şi sfetnic luminat al multor personalităţi culturale, profesori şi ierarhi, îndrumător a multor studenţi şi doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generaţii de preoţi şi călugări, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din ţară, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns şi regretat cu toţii, fiind conştienţi de marea pierdere ce li s-a pricinuit!...

A fost o prohodire a unui distins ierarh şi slujitor al Bisericii la care am participat, în urmă cu şase ani, în ziua de 03.02.2011, şi care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenţei şi sobrietăţii în care s-a desfăşurat, şi la care au participat mulţi ierarhi ai bisericii noastre, precum şi foarte mulţi preoţi şi călugări!...

Cuprins fiind de emoţie, respect şi recunoştinţă m-am tot gândit, preţ de mai multe zile cum sămi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări şi sentimente faţă de înaltpreasfinţia Candela, ianuarie-februarie 2017

sa, acum, la împlinirea a şase ani de la naşterea sa în viaţa cea cerească, având aici, nouăzeci de ani de viaţă pământească, trăiţi în spiritul unor principii sănătoase, a unei corectitudini pilduitoare, precum şi a bunei noastre înţelepciuni, demnităţi şi cuminţenii tradiţionale şi autentice a poporului nostru românesc!...

Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este uşor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puţină vreme adică de, doar optsprezece ani, de când a fost slujitorul, păstorul cel bun şi arhipăstorul duhovnicesc, a preoţilor şi a credincioşilor care vieţuiesc în cuprinsul celor două judeţe – Cluj şi Bistriţa Năsăud - ce aparţin acestei eparhii!...

În viziunea, în mintea şi în inima mea personalitatea Înaltpreasfinţiei sale s-a conturat şi s-a identificat prin câteva trăsături şi calităţi distincte: - şi anume, în primul rând prin maturitatea şi bogata experienţă sau înţelepciune pastorală şi duhovnicească, prin ataşamentul faţă de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc şi mai puţin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea şi perseverenţa, prin dispoziţia pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situaţia o cerea; prin cultura teologică şi nu numai cu care era înzestrat datorită muncii şi tenacităţii Înaltpreasfinţiei sale – deoarece a fost un autodidact înnăscut şi foarte consecvent cu el însuşi de-a lungul întregii sale vieţi; prin luciditatea şi spiritul critic însoţit de foarte multă înţelegere şi condescendenţă; pe urmă prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute într-un mod foarte cerebral, lucid şi vertical, concis, coerent dar şi consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!...

De asemenea, mai avea şi calitatea de a fi un om de o sinceritate, fermitate dar şi discreţie şi modestie ieşite din comun, care îţi inspirau foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale spiritualităţii noastre romăneşti şi ortodoxe!...

Cugetând la activitatea şi la personalitatea Înaltpreasfinţiei sale, care este foarte bine conturată şi cât se poate de autentică şi de firească, mă gândesc la darul omului providenţial cu care l-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru al tuturor – Domnul Candela, ianuarie-februarie 2017

Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos – pe care Înaltpreasfinţia sa l-a cinstit şi l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea şi abnegaţia!...

M-aş bucura să ştiu, că atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost şi însemnat (sau ar trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri, dar încerc totuşi, să–mi fac un act de încurajare şi de optimism şi să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunţat cu veneraţie şi respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni şi care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!...

Aşadar, sunt încredinţat, că sunt foarte mulţi oameni de rând, credincioşi şi slujitori ai Bisericii noastre strămoşeşti, care se roagă şi acum Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească şi să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu şcoală teologică înaltă, încheiată, şi pe care, apoi i-a hirotonit preoţi şi diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredinţate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu – Păstorul cel Bun şi Arhiereul cel Veşnic; apoi a târnosit şi binecuvântat atât de multe biserici şi lăcaşuri de închinare – fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezenţa şi activitatea Înaltpreasfinţiei sale atât de prodigioasă, care s-a desfăşurat pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur şi eu, avându-l permanent în cinstirea şi preţuirea mea!...

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!

Veşnică să-i fie amintirea şi pomenirea! Amin!...

33

Pr. Prof. dr. Florin Grigorescu PELERINI SUCEVENI LA MINUNEA DE LA RÂUL IORDAN, ÎN ANUL MÂNTUIRII 2017 Ierusalimul și cetățile sfinte din jur rămân și astăzi idealul cel mai mare al pelerinului creștin. Și pentru ca omul să nu uite că pentru minunile din viața sa e nevoie pe lângă darul dumnezeiesc și de credință, de răbdare, de dragoste dar și de osteneală iar întâlnirile cu minunile din Țara Sfântă împlică toate stările enumerate mai sus.

Minunile lui Dumnezeu din Țara Sfântă sunt multe, iar dintre ele trei au un caracter anual, succesiv, dumnezeiesc și viu în permenența realizării lor: de la lumina cerească dăruită în Sâmbăta cea Mare din ajunul Sfintelor Paști, la norul unic coborât pe Muntele Taborului la Sfânta Liturghie din Slăvitul Praznic al Schimbării la Față și până la împlinirea cuvintelor profetice de la Iordan care mărturisesc perpetuu: ,,Marea a văzut și a fugit, Iordanul s-a întors înapoi” (Psalmul 113,3) . Acestă treime de minuni adună anual mii de pelerini în Țara Sfântă, numită astăzi Israel. Toate neamurile creștine se adună la marile sărbători ale celor următori ai lui Hristos la Ierusalim, Tabor și Iordan și aduc obolul lor de recunoștință Celui Veșnic Sfânt, Dumnezeu cel adevărat, care prin marile minuni se dovedește viu și iubitor de oameni, dătător de nădejde nouă, chemător și întăritor în credință, smerit și plecat spre apropierea de regele creației sale, omul. În Duminica dinaintea Bobotezei la Sfânta Liturghie din Biserica Sfântului Mormânt au slujit zeci de preoți, dintre care cei mai mulți au fost români, câțiva diaconi și în fruntea lor doi ierarhi: din partea Patriarhiei Ierusalimului a fost slujitor I.P.S. Mitropolit Ioachim iar ca oaspete a slujit Î.P.S. Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Clericii români au fost din Ardeal, Muntenia, din dulcea Bucovină precum și din diaspora românească.

Prima minune din anul acesta al mântuirii 2017 s-a petrecut la râul Iordan. Și pentru prima dată românii au fost majoritari la marele eveniment de la răul sfânt Iordan. Pe lângă drapelele Patriarhiei Ierusalimului și a Greciei aflate în mod firesc la Locurile Sfinte prin prisma moștenirii bizantine de către greci, la Boboteaza anului acesta s-au văzut

34

fluturând drapele ale românilor – aflați în număr de câteva mii atât pe malul israelitean, cât și pe cel iordanian.

După ce Sanctitatea Sa, Preafericitul Teofil al III lea, Patriarhul Ierusalimului a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un bogat sobor de episcopi, preoți și diaconi în cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul de lângă Iordan a fost săvârșită pe un podium special amenejat Slujba cea Mare de Sfințire a Apei - Aghiasma cea Mare cum este cunoscută în rânduiala ortodoxă – cu rostirea frumoaselor rugăciuni alcătuite de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.La final soborul slujitor au coborât – după tradiție – pe malul Iordanului. Între clericii prezenți s-au aflat și numeroși români, cel mai însemnat fiind Î.P.S. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Aici Patriarhul Teofil a aruncat Sfânta Cruce de trei ori – în numele Sfintei Treimi care S-a arătat în chip minunat la Bobotează – în râul Iordan și în chip simbolic a slobozit trei porumbei albi care amintesc de prezența curată, sfântă și viu lucrătoare a Duhului Sfânt la întâlnirea Domnului Hristos cu Botezul Sfântului Ioan Botezătorul la Iordan. Și anul acesta 2017, în ajunul Bobotezei minunea întoarcerii Iordanului a putut fi percepută de cei prezenți: apa a început să clocotească fără să frigă, valurile formate după atingerea Sfintei Cruci să se aranjeze spre a schimba cursul râului, aflate ca și cum Cineva le ținea spre a purta în răspăr, ca și cum o Mână nevăzută le oprea să curgă în vale ca până atunci, ci să urmeze în chip minunat cursul invers, înspre izvoare.

Oamenii de știință care au supus spre analiză moleculele din Iordan mărturisesc cu privire la acest eveniment că anterior sfințirii apei moleculele sunt în stare latentă, parcă dorm, iar ulterior Slujbei de sfințire a apei aceleași molecule devin foarte active și se așează într-un ,,dans al bucuriei”. În acest context este important să amintim că Iordanul – în evreiește numit ,,Nahar ha Yarden”, adică ,,râul care coboară” are pe parcursul său din Munții Hermonului, prelungire a Munților Libanului până la vărsarea sa în Marea Moartă o diferență de nivel de 800 metri. Lungimea Iordanului este de 360 de kilometri incluzând numeroasele curbe de pe cale de curgere, lățimea sa este de 27Candela, ianuarie-februarie 2017

45 metri, iar adâncimea sa este de 1,5-3,5 metri.

Locul unde Domnul Hristos a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit dintotdeauna de creștini. Aici s-au așezat în perioada primară a Bisericii numeroși pustnici, s-au întemeiat chinovii creștine și numeroși creștini s-au mântuit în aceste locuri. La sfârşitul secolului al III-lea Sfânta Împărăteasă Elena a traversat Iordanul şi a vizitat peştera unde a trăit Sfântul Ioan Botezătorul şi dealul de unde Proorocul Sfânt Ilie a fost luat la cer. Scriitorii bizantini numesc acest ultim loc Dealul Ermon, precum spune şi Împăratul David: ,,Pentru aceasta îmi voi aduce aminte de tine din pământul Iordanului şi al Ermonului, din munte mic” (Psalmi 41, 8). În preajma acestor locuri, Sfânta Elena a construit o biserică în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul.Cercetările recente au descoperit ruinele a numeroaselor basilici byzantine ridicate aici și urme de viață a sute de creștini râvnitori care și-au împlinit dorul după Dumnezeu în aceste locuri.

Aici la Iordan am văzut în Ajunul Bobotezei, la marea sărbătoare de sfințire a Apei oameni cuprinși de adâncă emoție, de bucurie sfântă, de credință vie, de nădejde mare și dragoste adâncă, oameni care și-au deschis sufletul și au lăsat minunea să treacă prin ei, și-au dechis ochii credinței și ochii trupului deopotrivă și au gustat din pacea pe care Iordanul o dăruiește prin atingerea de el în ziua cea mare a Sfințirii lui. Aici la Iordan am văzut anul acesta, de Bobotează că toți creștinii lumii sunt uniți în credința că Dumnezeu este pururea viu, iubitor și făcător de minuni. Aici am văzut oameni care au mărturisit că la Bobotează apa Iordanului nu mai este dulce ca de obicei, ci este sărată asemenea apei din Marea Moartă din care Iordanul s-a întors înapoi. Și am văzut, m-am minunat, m-am înnoit, cred și mărturisesc că Dumnezeu e minunat în lucrările și darurile Lui!

Vasile Roșca

Pluguşorul Într-o linişte curată Noul an soseşte-n poartă Când se naşte UNUL-BUN Şi când vine Moş Crăciun; De la îngeri, de la magi, Candela, ianuarie-februarie 2017

Am cules cuvinte dragi Şi, în DUH de sărbătoare Am venit cu o urare, După preoţi sfinţitori Şi copii colindători Că în vremuri care-au fost Toate-aveau un timp şi-un rost.

Mânaţi, măi!

Nu e Plugușor curat Fără DORUL de arat.

S-a stins DATINA ȘI DORUL De când a venit tractorul Şi pământul lui matale L-au topit în mari tarlale.

Pentru unii, viaţa-n roz A-nceput de la colhoz Că s-a uşurat luatul De la tot ce avea statul.

Pentru cei din talpa ţării A-nceput drumul durerii.

Cel de pâine făcător, El, plugarul truditor, A dat plug, a dat şi bou, Ca s-ajungă omul nou Fără car, fără ogor, Navetist rătăcitor…

Fără zi de sărbătoare, Veşnic pus sub ascultare!

Pe şoptite la ureche A trăit COLINDA VECHE. Dacă s-a luat ogorul A tăcut şi PLUGUŞORUL… Mânaţi, măi!

S-a tras brazdă-n 89 Încercând o viaţă nouă.

După brazda cea de sânge, Nici o DOINĂ nu mai plânge!

Azi viază omul gol Noaptea-n club şi ziua-n mall!

Azi țăranul nu-i plugar, Pe ogor e tot mai rar.

Nu bea apă de izvor Şi-i ATOATEPLĂTITOR(!)

Dacă-l vezi prin ecograf E aspirator de praf… „Toate-s praf” până la urmă Când un NEAM trăieşte-n TURMĂ ŞI ajunge, PĂTIMAŞ, Din FĂPTUITOR… FĂPTAŞ!

Omul faptei e plugarul Şi făptaşul e hoinarul!

Mânaţi, măi!

Făr’ un ban de buzunar, A ajuns omul fugar Hoinărind prin lumnea largă Tot gândind că o să-i meargă.

Pentru visul de mai bine A rămas fără ruşine.

35

Într-o lume-amestecată Nu e dragoste curată.

Amăgit de „bunăstare” A ajuns ţăranu-n stare Să aleagă de mâncare De la firma lui CUTARE Mânaţi, măi!

Comunişti-au vrut să vadă Cum e viaţa la GRĂMADĂ Şi-au ajuns până la urmă, În nou-modernism , o TURMĂ Care behăie de foame Şi-i hrănită cu programe!

Prin programe cu-ajutoare Pentru munca la votare!

După cum vedem cu toţii Orice an are „PROMOŢII”!

La promoţii dau năvală Oameni fără socoteală.

Nu contează calitatea, Ci contează cantitatea Şi copil, ca şi adult, Fericit e dacă-i mult!

MULT în tine, MULT pe tine E tot visul de mai bine. Într-o lume-nfometată, La toţi vezi gura căscată.

Sărbătorile-s păstrate După CARTEA DE BUCATE Nu-i Crăciunul în bucate Ca să prinzi în greutate, Ci-i Crăciunul în colindă Pentru veşncia MERINDĂ Ce se naşte pentru CRUCE, Ca pe om la CER să-l urce!

Omul cel cu minte trează, Creştineşte ajunează, Nu se-nfruptă-n drumul lui Din POMANA PORCULUI! La români orice TRADIŢII Au măsură şi condiţii Unde nu e rânduială E tradiţia în boală Mânaţi, măi!

Nu e „VESTE MINUNATĂ” Când Biserica-i uitată, Când COLINDA-I doar INTRARE La o masă cu pahare…

Nu poţi fi sus cu paharul Şi, în minte, cu TROPARUL, E TRADIŢIA în CEASURI, Nu-n satanice popasuri…

Dau târcoale mănăstirii Cei ce n-au Legea Iubirii Şi fac zise „PENSIUNI” Să nu urci la rugăciuni.

Când credinţa e puţină Facem DATINA: DA, TINĂ!

36

Nu mai au sihaştrii tihnă Şi, în peşteri, prind odihnă Nu e rugăciune-n DUH Când sunt urlete-n văzduh.

Omul îndopat cu hrană Nu mai ştie de ICOANĂ, Nu mai are nimic sfânt, Urlă sau mugeşte-n cânt!

Mânaţi, măi!

Nu-i TRĂIRE după CARTE Ci e goană după moarte. Într-un spor d elibertate Cerem dreptul la păcate: Dreptul de a fi MODEL Ea cu EA şi EL cu EL! E parfumul şi aroma Care-au ars, cândva, Sodoma.

Omul e curat la minte Când ascultă de-un PĂRiNTE. Ascultarea-nseamnă mult…

E un ritual de cult!

Câţi mai văd în lumânare Focul jertfei călătoare?!...

Pe bogat l-apucă mila Când aruncă cu de-a sila, Doar la Paşti şi la Crăciun, La sărac, ceva mai bun.

Peste an, bietul sărac Are crampe la stomac!

Mânaţi, măi!

Nu avem o dezlegare Pentru o brazdă care doare, Dar o spunem, cu dojană, Că mulţi brazi nu au icoană, Nu au cruce, nu au sfinţi Şi-n biserici stau „cuminţi”…

Cu momeala frumuseţii Sunt aduşi ca „pomi ai vieţii”, POMUL VIEŢII e pe-ALTAR Nu e bradul fără HAR. Etnografi de „meserie” Spun că bradu-i veşnicie.

Sunt plătiţi ca să abată De pe cale-adevărată.

Oare bradul ne conduce La Iisus pe Sfânta Cruce?

Trăiţi bine LITURGHIA Şi simţiţi ce-i VEŞNICIA! Ţineţi Legea Creştinească, Lăsaţi brazii ca să crească!

Mânaţi, măi!

Se vorbeşte c-o să fie Cimitir prin PRIMĂRIE! Cine vrea ca să asculte, Avantajele sunt multe: Loc d eveci pe şapte ani, După care dai alţi bani.

Dacă nu, pun peste tine,

Un sicriu ce nu-ţi convine!

Când e vorba de votare, Cimitirul e salvare!

Morţii ca netransportabili Pe o listă sunt valabili!

Firme d eprestări servicii Vor aduce beneficii.

Oamenii cu muşchii tari Se vor angaja gropari.

Prin concurs, la angajare Se va pune bocitoare.

Va fi o spălătorie Şi, alături, frizerie.

Va fi casă mortuară, Mortul să nu stea afară. (Înainte de PLECARE Stai în SALA DE-AŞTEPTARE!) Ca să onoreze morţii Se vor vind el apromoţii, Şi coroane şi sicrie, Şi costume de vecie. orice casă mortuară Va avea câte-o FANFARĂ Şi-un şpfer îndemânatic Să nu meargă nebunatic…

Se deschid atâtea posturi…

Costuri…, costuri… şi iar costuri…

Decât să-i plăteşti pe-aceşti E mai bine să trăieşti!

Mânaţi, măi!

Am arat acest ogor Cu un plug înnoitor Şi-aţi văzut c-am semănat Numai grâul cel curat.

Deie Domnul să rodească Ca pe vremea părintească Unde toţi eram mai mici Pe genunchii de bunici, Aşteptând pe Moş crăciun Să ne-aducă ceva bun.

El venea mereu grăbit Că era tot urmărit De un „moş” din EST adus Fluturând drapelul rus.

Vin şi astăzi moşi chemaţi Tot în ROŞU îmbrăcaţi!

Fiţi atenţi la ce vă spun: Unul este Moş Crăciun!

Dacă trece pe la MALL E un moş în joc de rol!

Mânaţi, măi!

Anii toţi cu sănătate Să-i trăiţi în bunătate.

S-aveţi zâmbet, tinereţe, Să sporiţi în frumuseţe.

Să-mpliniţi pe cale dreaptă Candela, ianuarie-februarie 2017

Milostenia prin faptă.

Unde-i cald AŞEZĂMÂNTUL Au venit cu COLECTIVUL: Să fiţi fraţi în cugetare, Ocrotit de GHEORGHE SFÂN- Ne-au luat plug, ne-au luat şi Cu iubire în lucrare.

TUL! grapă S-aveţi dragoste aleasă Mânaţi, măi! ŞI TRADIŢIA ne-o sapă. Şi în inimă şi-n casă.

Toţi în dreaptă cugetare Prin decret ne-au luat pământul Multe Sfinte Sărbători Vă dorim spor de-nchinare. Şi din grai ne-au luat S-aşteptaţi colindători Sufletul să vi-l păstraţi CUVÂNTUL. Şi, trăind mai fericiţi, Cu răbdare între fraţi.

Au stins doinele şi hora Să-i vedeţi pe cei iubiţi.

Să trăiţi cu mulţumire Şi colinda tuturora.

După datina străbună: În slujire şi-n zidire.

Ce e astăzi în auz „La mulţi ani şi voie bună!” În mulţi ani, prin PASTORALE, E trădare şi abuz După DATINA CREŞTINĂ Să ne aşezaţi pe CALE Datina-i caricatură În colindă e LUMINĂ Când ne-abatem fără CREZ Şi tradiţia-i strânsură Şi-i luminănă-n Pluguşor De la CALEA din BOTEZ. Amândouă-s peticite Pentr-un an mai roditor.

Să găsiţi, cu vrednicii, Tot cu texte otrăvite De când s-a născut Cuvântul, Slujitori în parohii.

Elementul cel păgân Noi aşa arăm pământul.

Să sfinţiţi cu Miul Mare Se arată ca stăpân Când duşmanii ne-au luat plugul, Pentru Domnul, noi LATARE. Când de fapt am răzbătut Am rămas trăind cu jugul…

UNUL DOMN săvă-ncunune Având CRUCEA steag şi scut.

Pentru noi înseamnă CRUCE Cu mulţi ani spre fapte bune! Ştefan avea Steag cu sfinţi, Mai departe o vom duce.

Pe Daniil între părinţi.

Mânaţi, măi!

Pe pereţi de ctitorii Cu un plug iluminat Stau, de veacuri, mărturii Am ieşit azi la arat Vasile Roşca Că tradiţia-i creştină Ca, ogorul vălurit Unde-i inima română, Să rodească însutit, Pluguşor Inima scăldată-n DOR Să rodească-n EPARHIE, Revărsat în Pluguşor. ‚ Nalt Preasfinte, bucurie, Mânaţi, măi!

Am venit cu-n Pluguşor Pace, spor de rugăciune, Ce se vede nu se spune: Încărcat de Tricolor, Împlinire-n cele bune, Neamu-i sec în rugăciune.

Că prea mult, pe-acest meleag Cântă îngerii pe SUS Un an nou cu împăcare S-a arat fără de STEAG. Şi cu dreaptă închinare Jos, colindele s-au dus…

Fără STEAG şi fără CRUCE Mânaţi, măi!

Nu mai merg din poartă-n poarNu ştii brazda unde duce!

Păstorirea V-a fost toată tă, Tot sunând din zurgălăi, Într-o lumen-n singurată Doar la FESTIVAL se poartă.

Porniţi brazda, măi flăcăi Unde-aţi revărsat iubire Ne-ndreptăm spre-un NEAM Şi daţi biciului putere Şi în vremi de pătimire.

ATEU Să alunge duhuri rele!

Cine poate să audă; Cu tradiţia-n muzeu Mânaţi, măi!

Totu-i veghe, Totu-i trudă!

Cu ieşiri la zile mari Plânge-n hohot Bucovina Duhul vremii a fost rău, În costum de” gospodari” Că i s-a tăiat grădina Însă „mare-i Dumnezeu!”

Tot cu grai înduşmănit Şi e plânsul întrecut V-a*nălţat de Sânziene, Şi cu gândul la profit De la Nistru pân-la Prut…

Pe meleaguri sucevene.

E colinda fără CER Lacrima, ajunge-n mare Cu din suflet dăruit, Cu refrenul „LERU-I LER”, Şi acolo-i multă sare!...

De atunci aţi tot zidit, Pluguşoru-i fără PLUG Fraţii plâng şi codrul piere. În lăuntru şi-n afară Şi credinţa-i fără JUG! Mulţi ş-au luat „La revedere!” Într-un soi de „libertate” Pentru-a CERULUI comoară!

Tot trudind prin lumea largă Mânaţi, măi!

Mult mai câştigăm păcate Şi-s aduşi, adesea, pe targă În grădina cea cu flori Prea vin timpuri din APOI, Să mai stea acas-un ceas Vii pe an de multe ori, Cu ispite şi nevoi, Cu priveghi şi parastas Dar când vii a patra oară Cu dezmăţ în sărbătoare Integraţi apoi, în humă Între flori vezi o comoară: Motivat de relaxare.

Lângă tată, lângă mumă!...

Vezi, în suflete, iubire Sărbătoarea-i ÎNVIERE, Se duc anii… se duc banii… Şi, în Milă, împlinire.

Nu e dreptul la CĂDERE! Şi se bucură duşmanii…

Porţi în inimă şi-n gând Daţi-i biciului putere Ei un lucru n-au ştiut Mângâiere de colind Să mai rupă din TĂCERE! Că prin PLUG noi ne-am ţinut. Mânaţi, măi!

De la copilaşi cuminţi Când au înţeles motivul Care cresc fără părinţi Ne-am schimbat felul de hrană, Candela, ianuarie-februarie 2017

37

Ne-am ales altă icoană; Alte case ne zidim Singuratici să trăim; Alt Crăciun avem în casă Cu preamultul de pe masă.

S-a pierdut timpul trecut Şi, acum, ce-i de făcut?

Altădată-n casa mică Era inima voinică.

Azi, în casele-palate, Abia inima mai bate. Într-o libertate seacă Tineretul pleacă…, pleacă…

Nu ne doare că se duce, Ci, că pleacă fără Cruce!

Nu eşti dat să fii ce eşti, Ci să te-nduhovniceşti.

Eşti ţărână, Cartea spune Nu uita de rugăciune!

Dacă vrei să fii în veac „Fii cu Duhul mai sărac!”

Când ai „duhuri” bogăţie, Mergi cu ele-n veşnicie!

Doar cu-n „ duh stăpânitor” Urci la cer triumfător Pocniţi biciul mai cu spor Tot în duh de Pluguşor!

Mânaţi, măi!

Plugul nostru-şi face treaba Ca să nu plătiţi degeaba.

Pe-unde trece răscoleşte Important că brazda creşte.

Cei ce vin urgent cu discul Îşi asumă singuri riscul.

Brazda trebuie lăsată Ca să fie degerată.

Unii vin cu vorba goală Că-„călzirea” e globală.

Gerul e pe-aici, pe-aproape: Unii mint de-gheaţă ape!

Adevărul nu-i câştig Când minciuna face frig; Cu televizorul A-ngheţat poporul Şi, răceala-i multă Pentru cine-ascultă!

Scuturaţi, flăcăi, Mult, din zurgălăi!

Mânaţi, măi!

Sărbătoare-i şi LUMINĂ În familia creştină.

E familia străbună: Tată, mamă, cu cunună Şi copii cu voie bună.

Altceva să nu se spună!

La-nceput aşa e dat: O femeie şi-un bărbat.

Astăzi, fără legea firii,

38

Doi bărbaţi o fac pe mirii.

Ca să fie rău întreg Unii spun că-i înţeleg.

Se vorbeşte-n alte spaţii Ale noii educaţii, Să se spune, prin cuvinte, Partenerilor „părinte” Pruncii vor fi educaţi De „părinţi” numerotaţi Ca s-ajungi „părinte-unu” Strigi prin casă ca nebunul. greu e de ştiut la noi Cum rezişti „părinte-doi”!

E familia modernă: Doi egali pe-aceeaşi pernă!

Fericiţi în spaţii mici, Cum vor fi şi ei bunici?!

Vă lăsăm să vă gândiţi Întru mulţi ai fericiţi!

Mânaţi, măi!

N-a plecat Roşia Armată, E prin lume-nprăştiată.

Deghizată-n „moşi crăciuni” Cu limbaj de oameni buni.

N-au smerenia pe faţă, Să ne îndopăm învaţă.

Fac reclamă la consum, Abia-ncap într-un costum.

Se mai spune, câteodată, Că-s din ţara-ntunecată!

Dacă din-ntuneric vin, Darul lor e cu venin.

Sunt trimişii lui Irod La al vieţii fraged rod La copii nevinovaţi Ce uşor sunt modelaţi. Ţinta lor, pe-o vreme rece, e ca Pruncul Sfânt să plece. În momeala unui dar, Nu-i Iisus cel plin HAR. Moşul roşu şi clonat Mult Crăciun ne-a confiscat: Nu contează că e roş, Important e ce-i în coş!

Moşii buni vin cu sfială Şi păstreaz-o rânduială.

Astăzi rânduiala-i spartă Într-o lume ce se ceartă.

Rotiţi biciul, măi voinici, Că e mult de-arat pe-aici!

Mânaţi, măi!

Ce-a făcut Irod atunci, Face astăzi printre prunci.

Azi omoară milioane Fără lacrimi la cucoane.

Era „plânset mare-n Rama” Azi nu plânge nimeni drama!

E sponsorizat măcelul

Prin programe de tot felul.

Se pun crimele la cale Cu motive medicale Sunt redus epopulaţii „Să încapă generaţii” Că prea mic ar fi pământul Când copiii iau avântul, Dar n-auzi nici un cuvânt Că prostia ia avânt.

Daţi cu biciul în prostie, Ca irozi să nu mai fie!

Mânaţi, măi! În pământu-nţelenit Plugul nostru-aîntâlnit Fel de fel de rădăcini Ce-n credinţă produc spini.

Moda vremii triumfală Nu-i cu datina egală.

Sunt împinse în tradiţii Mode noi cu achiziţii Achiziţii de tot felul, Care-au devenit modelul este greu a renunţa Că doar merge şi aşa!

Nuntă sâmbăta n-a fost, Dar i s-a deschis un rost.

Sâmbăta e zi cu dar Şi duminica-i cu har, Important e cât e darul!

Dar de ce? şi Dar de ce Vin nuntaşii-n sâmbete?

Vin c-aleg în libertate, O duminica-n păcate!

Mânaţi, măi!

Tot arând în curmeziş Am dat peste un afiş Ce anunţă nuntă mare Cu o veche ţiitoare. Întrebarea e firească: „Ce cununi o să primească?”

Azi la nuntă se-ncunună Fără datina străbună Oare cât e vrednicie După ani de burlăcie?

Aşezăm, pe-aceeaşi treaptă Viaţa strâmbă cu cea dreaptă? „Aşa-s vremile” se spune, Nu e totul „spurcăciune” Şi în cartea cea sfinţită Spurcăciunea-i ocolită I se zice întinare Ca să nu miroasă tare! Şi cuvântul „păcătos” Uşurel, e tot mai scos.

Ne rugăm în suflet goi: „Miluieşte-ne pe noi!”

Nu mai spunem „păcătoşii” Cum spuneau cândva strămoşii…

Candela, ianuarie-februarie 2017

Şi, mai nou, se pune-accent Pe cuvântul penitent.

Va pleca mai pocăit Penitentul spovedit, Sau va fi mai cu folos Cel ce-şi zice păcătos?! Îndreptare din cuvinte Nu îndreaptă simţăminte.

Ia pocniţi, acum, din bici Pentru cei ce dorm pe-aici!

Mânaţi, măi!

Noi, plugarii arşi de soare Am rămas în ascultare Tot cu preotul din sat Ce, pe drept, ne-a botezat Ortodocşi de la Botez Nu ne despărţim de crez Vin furtuni că bate vântul Noi tot vălurim pământul An de an, prin Pluguşor, Nu uităm c-avem păstor Ce se roagă ne-ncetat Pentru rod îmbelşugat Brazda-i cea care ne leagă Şi o ducem tot, întreagă. În puţinul nostru-i mult Cănu renunţăm la cult Când în cult nu-i Preasfinţitul, Nu-i aproape Răsăritul.

Răsăritul Cel de Sus Prin Apostoli e adus Şi prin punerea de mâini Preasfinţiţii sunt stăpâni Ei ştiu calea de urmat Noi ştim, rostul la arat.

Nu uitaţi de zurgălăi Şi mai scuturaţi-i, măi!

Mânaţi, măi!

Nu poţi colinda cu har Când lăuntrul nu-i Altar.

Când la locul lui nu-i postul, Colindatu-şi pierde rostul.

Tot strămoşii s-au rugat Şi-au pornit la colindat Ei şi-au spovedit păcatul Şi-au purces cu colindatul.

Doar cu inimă curată E colindă adevărată Osteneala şi credinţa Îi dau omului fiinţa.

Cu nădejdea sus în Rai Au pornit şi cei trei crai Toţi păstorii truditori Au ajuns colindători, Încât îngeri încântaţi Coborau din cer miraţi, Pregăteau spre veşnicie Drumul către Liturghie.

Candela, ianuarie-februarie 2017

Pe-acest drum au mers străbunii Şi au rezistat furtunii.

Pe-acest drum venim şi noi, An de an, cu drag, la voi Ştergem fruntea de sudoare Şi mai dăm o brazdă mare.

Mânaţi, măi!

Doina, după cum se ştie, Nu-i cântată, azi, pe glie.

Nu-i pe vale, nu-i pe deal E împinsă-n Festival Multe flori, când le schimbi locul, Nu-şi deshid întreg bobocul!

Oare nu cumva e planul Să nu mai cânte ţăranul?! Îi schimbi locul, îi schimbi dorul, Nu-i mai place Pluguşorul…

Nu colindă şi nu ură, Nu doineşte sfânt din gură Inima e tot mai seacă, Lasă brazda şi tot pleacă.

Satul nu-i o aşezare, Creşte iarba pe cărare Că doar pe la zile mari, Vin acasă căpşunari Şi, atunci de bucurie, Stau trei zile-n berărie Cu manele cu strigare Şi cu micii pe grătare După cum ne e mâncarea Tot aşa e şi purtarea Dacă gura-i hămesită Toată mila-i fugărită Mult începe să se vadă Bunătatea ca paradă. Şi la sat şi la oraş, Se descopăr nevoiaşi Unde firmele-şi testează Mila ce o tot filmează Şi caseta e păstrată Pân ajung la judecată Cu caseta când te duci Raiul, sigur, nu-l apuci.

Mila fără lumânare, Nu-i decât sponsorizare.

Sponsorul de pe pământ Nu-i în cer privit ca Sfânt Bunătatea afişată E mândrie fără plată Sfinţii cresc prin rugăciune, Nu-n aplauze-n tribune.

Mânaţi, măi!

Am tot fost ţară curată Şi-am ajuns țară furată Ne-au furat pământ și apă Și pe sub pământ ne sapă Prin programe ce se plimbă Ne-au secat şi port şi limbă.

Am vrut ţară de egali, Suntem ţară de vasali Plătitori d enoi tributuri Cu armată fără scuturi Şi cu tineri în putere Antrenaţi la băut bere.

Lumea-i mare, şcoala-i mică.

Cei ce cad nu se ridică!

Dascălul cu cap stângist e un pui de comunist E clonat în noi tipare Prin programe de formare.

Facem şcoală după şcoală Şi lipseşte şcoala-n şcoală Punem mult în farfurie Şi puţin în „scăfârlie”!

Sub pretext de adaptare S-a ajuns la adoptare.

Adoptăm modele stranii Şi pe urmă plesnesc cranii…

Ia plesniţi şi voi din bici Pe model de la bunici!

Mânaţi, măi!

Noi cu plugul am venit Spre „urechi de auzit”.

N-am făcut brazda mai lungă Pentru-n ban mai mult în pungă.

Noi ne-am dat toată silinţa După cum ne-a fost credinţa Vă lăsăm în sărbătoare Lângă creştineşti izvoare.

Nu vă depărtaţi de sat Că izvoru-i mai curat.

Sfinţiţi brazda-n noul an Cu aghiazmă de Iordan Să simţiţi o mângâiere În lumina de-n viere În tradiţii păcătoase Altă apă-i ce miroase.

Cei ce vă „branşaţi” la NET Puneţi filtru-n robinet.

Undele „canalizate” Duc la creiere spălate.

Bucuria cea aleasă S-o aveţi mereu în casă.

Rodul muncii să sporească Toţi cei dragi să vă trăiască.

Apa Vieţii e Hristos.

Folosiţi-o cu folos!

La mulţi ani cu fericire Şi cu inima-n iubire!

V. Roşca

39

Lucrările Adunării Eparhiale EXPUNERE ASUPRA ACTIVITĂŢII EPARHIEI PE ANUL 2016 Întreaga activitate sacramental-liturgică, pastoral-misionară, cultural-educaţională, administrativ-bisericească, de asistenţă socială şi religioasă din cuprinsul Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, s-a desfăşurat în Lumina Sfintelor Evanghelii, în concordanţă cu învăţătura şi rânduielile Bisericii Ortodoxe, cu prevederile hotărârilor Sfântului Sinod şi ale organismelor deliberative eparhiale, cu permanenta binecuvântare, purtare de grijă şi îndrumare a Chiriarhului nostru, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen.

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a împlinit în anul 2016, douăzeci și cinci de ani de la înființare și tot atâția de la instalarea primului ierarh, un sfert de secol în care s-au împletit bucurii, încercări și împliniri. Una din aceste împliniri este și aceasta că astăzi întrunirea Adunării Eparhiale se desfășoară în noul sediu al Centrului Eparhial construcție care a desăvârșit bogata activitate a anului 2016.

SECTORUL ADMINISTRATIV-BISERICESC În cadrul sectorului Administrativ – Bisericesc, consilierul de resort îndeplinește următoarele atribuțiuni: - participă, de drept, la şedinţele Consiliului Eparhial, cu vot consultativ, iar în Permanenţa Consiliului Eparhial cu vot deliberativ; - propune pe bază de referat numirea, transferul și încetarea activității personalului clerical și neclerical din cadrul Eparhiei; - face raportările permanente către I.T.M. prin programul REVISAL și ulterior către SSC și Patriarhie prin rapoartele lunare și Statele de funcții și personal; - propune Permanenţei Consiliului Eparhial deferirea cazurilor speciale Consistoriului Eparhial; - întocmește referatele cu privire la cererile de

40

dispensă de orice fel adresate chiriarhului; - face propuneri asupra înfiinţărilor, desfiinţărilor şi delimitărilor teritoriale ale protopopiatelor şi parohiilor cu arondarea și rearondarea acestora; - se îngrijeşte ca organele parohiale şi protopopeşti să îşi îndeplinească îndatoririle prevăzute de Statutul BOR şi legiuirile bisericeşti; - face propuneri pentru confirmarea, suspendarea sau dizolvarea consiliilor parohiale şi pentru revocarea epitropilor care s-au făcut vinovaţi de grave abateri; - întocmeşte darea de seamă asupra activităţii administrativ-bisericeşti pe care o prezintă în Adunarea Eparhială; - în vederea notărilor administrative, cu binecuvântare din partea Chiriarhului locului şi împreună cu părinţii protopopi, inspectează parohiile din Eparhie; -prezidează cu binecuvântarea Chiriarhului locului conferinţele preoţeşti şi şedinţele lunare administrative la protopopiatele din Eparhie; - cu binecuvântarea Chiriarhului locului şi împreună cu un inspector eparhial şi cu părinţii protopopi face anchete şi cercetări; - verifică dosarele pentru obţinerea gradelor în preoţie şi le înaintează către Centrele de Perfecţionare, respectiv Facultăţile de Teologie acreditate de Patriarhia Română; - face propuneri pentru acordarea de ranguri onorifice preoţilor cu activitate deosebită; - emite gramatele şi alte distincţii bisericeşti; - informează unităţile din subordine cu toate hotărârile pe plan administrativ prin emiterea de temeiuri şi supraveghează aplicarea întocmai a acestora.

- avizează cererile de angajare în posturi clericale şi neclericale la Centrul Eparhial, protoierii mănăstiri şi parohii; - avizează și înregistrează cererile anuale de concediu ale preoţilor şi protopopilor; - păstrează secretul profesional privind datele cu caracter personal din lucrările pe care le rezolvă sau avizează; Candela, ianuarie-februarie 2017

- coordonează, îndrumă şi verifică întreaga activitate a sectorului îndeplinind orice alte atribuţie încredinţată de Chiriarh.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor își întinde jurisdicţia sa canonică pe raza judeţului Suceava și are în componenţă 569 unități de cult, dintre care 408 parohii, 103 filii și 52 mănăstiri și schituri, organizate în 5 protopopiate: Suceava I, Suceava II, Fălticeni, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc cu un total de 589 posturi clericale și 669 posturi neclericale.

I. EVENIMENTE DEOSEBITE DIN VIAŢA EPARHIEI Anul 2016 în Arhiepiscopia Sucevei și Rdăuților, ca de altfel şi în întreagă Patriarhia Română, s-a aflat în sub egida aniversară 2016 – Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”.

1.În data de 23 ianuarie 2016, a avut loc întrunirea Adunării Eparhiale din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, prezidate de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul căreia s-au prezentat dările de seamă asupra activităţii tuturor sectoarelor, cu evidenţierea aspectelor importante din viaţa eparhiei și propunerea proiectelor pentru anul 2016.

2.În data de 24 iunie, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, este hramul Catedralei Arhiepiscopale – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, când Sfânta Liturghie s-a săvârşit de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, după care a urmat pelerinajul cu Sfintele Moaşte prin municipiul Suceava, după traseul tradiţional.

3.Pe 2 iulie și 15 august la Mănăstirea Putna s-au săvârşit Sfântele Liturghii în frunte cu soborul de ierarhi, sub ocrotirea ctitorului, Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, al cărui mormânt se află în această sfântă biserică.

4. Un eveniment deosebit a fost marcat de vizita Preafericirii Sale Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei din perioada 23 septembrie - 1 octombrie în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, alături de care s-au vizitat, împreună cu un ales sobor de ierarhi vechile vetre monahale de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna. Această vizită a coincis Candela, ianuarie-februarie 2017

cu împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna prilej cu care Prafericirea Sa a oficiat împreună cu soborul de ierarahi din țară și străinătate Sfânta Liturghie.

II. ACTIVITATEA ORGANISMELOR EPARHIALE •Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen a participat la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române desfăşurate în: 14 ianuarie ; 25-26 februarie; 06-07 iunie ; 28-29 octombrie și 16 decembrie.

•A participat la lucrările Sinodului Mitropolitan desfăşurate la Mănăstirea Neamț în zilele de 09 februarie; 20 mai și 9 august.

•A condus lucrările Adunării Eparhiale şi ale Consiliului Eparhial din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în 23 ianuarie.

•În data de 24 februarie a participat la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti.

•Permanenţa Consiliului eparhial, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, s-a întrunit, ori de câte ori a fost nevoie, oferind cadru legal desfăşurării vieţii religioase din eparhie, aplicării şi adaptării hotărârilor Sfântului Sinod la condiţiile eparhiei noastre. Anul acesta a prezidat cele treisprezece Permanenţe ale Consiliului eparhial, care au avut loc în zilele: 18.01; 26.01;18.02; 24.03; 21.04; 24.05; 28.06; 19.07; 18.08; 24.09; 25.10; 22.11 şi 14.12.

•A participat la şedinţa de lucru cu stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ce s-a desfășurat la Mănăstirea Moldovița în data de 10 noiembrie.

•A participat la consfătuirile cu profesorii de religie din eparhia noastră ce au avut loc în ziua de 10 septembrie în sala de ședințe a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

•Cu grijă de părinte ce veghează şi conduce, a prezidat conferinţele pastoral-misionare lunare şi semestriale cele de primăvară şi toamnă, la cele cinci protopopiate şi a discutat cu factorii locali ai guvernării, problemele Bisericii din Bucovina.

Organele eparhiale au participat activ la viaţa religioasă a eparhiei.

Membrii Consiliului şi Adunării eparhiale au sprijinit după pricepere şi posibilităţi activităţile iniţiate de conducerea eparhiei.

41

III. ACTIVITATEA ADMINISTRATIVĂ Activităţile Centrului Eparhial au fost evidenţiate într-un număr de 3066 temeiuri, dintre care menţionăm: •Cabinet Arhiepiscop: 712; •Sectorul Administrativ – Bisericesc: 556; •Sectorul Economic şi Financiar: 679; •Sectorul Exarhat: 21; •Inspector Bisericesc: 109; •Sectorul Cultural: 131; •Sectorul Juridic: 231; •Sectorul Social –Filantropic: 82; •Sectorul SSM- SIPP: 43; •Inspector Învățământ: 44 •Direcția Fondului Forestier Bisericesc :314 În cadrul Sectorul Administrativ Bisericesc şiau desfășurat activitatea: 1.PC Pr.Vasile Baltag– Consilier Administrativ Bisericesc; 2.PC Pr. Nicolae Horga– Inspector Eparhial Bisericesc; 3.PC Pr. Cornel Oprișan - Secretar Eparhial; 4.PC Pr. Cristian Turenschi- Băițan – Referent; 5.D-na Maria Eși – Secretar prelucrare date; Corespondenţa adresată Centrului Eparhial a fost repartizată Sectoarelor Eparhiale de către PC Pr. Cornel Oprișan, Secretar Eparhial, sub îndrumarea directă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul al Sucevei și Rădăuților.

Mişcările de personal clerical şi neclerical parohii și mănăstiri În cursul anului 2016 în urma referatelor Sectorului Administrativ Bisericesc şi cu binecuvântarea arhierească a chiriarhului, pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti în eparhia, Arhiepiscopia al Sucevei și Rădăuților Permanenţa Consiliului Eparhial a aprobat următoarele mişcări de personal: •au fost efectuate 27 transferuri în posturi de preot în interesul serviciului, în vederea bunăstării parohiilor, dar şi cu purtare de grijă faţă de familia preotului.

•pentru buna desfăşurare a activităţii din Centrului Eparhial, Protoierii și Parohii au fost efectuate 27 de numiri.

•în vederea unei revigorări la nivelul parohiei,

42

6 preoţi au primit oficiul de paroh; •au fost semnate decizii de încetare a activităţii la limită de vârstă pentru 17 preoţi. Respectivii preoţi, după opțiune, au fost îmbisericiţi la parohiile unde au activat sau la alte parohii din cuprinsul eparhiei, primind decizie de numire cu statut canonic de preot pensionar îmbisericit. Cu regrete ne-am despărțit de trei colegi preoți care au trecut la Domnul.

•59 cântăreţi bisericeşti și îngrijitori au solicitat încetarea activităţii, 56 au fost încadrați iar 5 au fost transferați pe alte posturi.

•un număr de 35 de preoți au primit binecuvântarea pentru echivalarea gradelor în preoție cu masterat sau doctorat în teologie sau, după caz, cu gradele obținute în învățământ.

•în sprijinul activităţii asistenţei sociale şi filantropice, au fost angajate 3 persoane în posturi de asistent social în cadrul centrelor de asistenţă socială.

•într-o bună conlucrare cu cancelariile protopopești, a fost propusă spre aprobare lista parohiilor care beneficiază de sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat.

•a fost analizată şi actualizată lista indemnizaţiilor de 65% pentru personalul clerical, fiind realizat şi implementat un tabel sinteză la nivel de Centru Eparhial şi protopopiate pentru o mai eficientă evidenţă. Prin grija arhiepiscopului au fost aduse la zi, prin redistribuire, în urma unor pensionări, indemnizaţiile clericale.

•pe parcursul anului trecut au fost înființate două parohii: Parohia Straja II, desprinsă din Parohia Straja, Protopopiatul Rădăuți și Parohia Suha rezultată din rearondările Parohiilor Mălini și Poiana Mărului, Protopopiatul Fălticeni.

IV. ACTIVITATEA CULTURAL – EDUCAȚIONALĂ DE PREGĂTIRE A VIITORILOR PREOȚI ȘI PERFECȚIONAREA ACESTORA Dată fiind importanţa problemelor de actualitate ce preocupă Biserica Ortodoxă Română, menţionăm că în cadrul conferinţelor pastoral – misionare preoţii au participat în mod activ la dezbaterea subiectelor de mare actualitate, respectându-se tematica indicată de Sfânta Patriarhie.

Candela, ianuarie-februarie 2017

În cadrul dezbaterilor s-au furnizat informaţii bogate cu privire la viaţa liturgică şi s-au evidenţiat preocupările preoţilor de a găsi rezolvări cu privire la realităţi spirituale, demonstrând în acest fel dinamismul şi implicarea clerului în problemele contemporane.

O preocupare importantă, care se află în atenţia permanentă a ierarhului nostru, este grija constantă pentru asigurarea procesului de pregătire a personalului clerical de la admitera în Seminarul Teologic din Eparhie, până la perfectionarea pe grade a tuturor preoților încadrați în Schemele de funcții ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. În anul 2016, au urmat cursurile metodologice pentru obţinerea gradelor profesionale, un număr de 36 preoţi cu studii superioare, dintre care 15 la gradul definitiv, 12 la gradul II în preoție și 9 la gradul I în preoție, urmând ca în anul 2017 să participe la astfel de cursuri: studii superioare - 44 pentru gr.I, 43 pentru gr. II și 39 pentru definitiv; studii medii - 2 la gr.I, 6 la gr. II și 15 la definitiv. Cei interesați au fost orientați spre Centrele de Perfecționare de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din București și Iași.

Cursurile pentru obținerea gradelor definitiv și II în preoție organizate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei prin Facultatea de Teologie ,,Dumitru Stăniloaie” din Iași, la Centrul Miclăușeni arată pregătirea deosebită a preoților noștri care în fiecare an aduc rezultatele cele mai mari din întreaga mitropolie. Promovări cu note peste 9,50 au avut și preoții înscriși la Cursurile de perfecționare din centrele București, Cluj și Sibiu.

De asemenea, pe parcursul anului 2016, au avut loc în cele 5 protopopiate conferinţe pastoral-misionare şi administrative periodice, cu teme propuse de sectorul pastoral-misionar în colaborare cu preoţii de pe raza celor 5 protopopiate, teme care scot în evidenţă multitudinea de probleme actuale, în mediul rural şi cel urban, în special de întărirea vieții duhovnicești și apărarea dreptei credințe.

Seminarul Teologic a primit o atenţie deosebită, din partea Chiriarhul nostru, atât prin cerinţele pretinse de a se situa la un nivel înalt de pregătire, cât şi de a se acorda o atenţie sporită disciplinei moral-religioase. S-a reușit continuarea procesului de învățământ după situația grea de la începutul anului 2015 prin devotamentul corpului profesoral, a părintelui director și prin bunăvoinţa unor Candela, ianuarie-februarie 2017

oameni de bine din eparhie. În prezent suntem în faza de proiectare și avizare a documentației pentru noul edificiu a Seminarului Teologic ce va fi construit în imediata apropiere a Căminului de bătrâni ,,Sfântul Ioan cel Nou”.

V.ACTIVITATEA MISIONAR - PASTORALĂ Activitatea pastoral-misionară a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rdăuților s-a continuat într-un ritm dinamic ca, prin exemplul de păstrare, respectare şi mărturisire a învăţăturii de credinţă şi morală a Canoanelor, legiuirilor bisericeşti şi hotărârilor Sfântului Sinod, viaţa bisericească să dobândească noi impulsuri în toate planurile de activitate. Primim poveţe permanente de la ierarhul nostru, îndemnuri de iubire frăţească, ca întreaga familie creştină a Bucovinei să acorde o mai mare atenţie valorilor autentic creştine. Tuturor elevilor de clasa I din cuprinsul Eparhiei le-au fost distribuite, în mod gratuit, cărţi de rugăciune și cruciulițe iar celor din clasa a V a o carte foarte folositoare elevilor - Ctehismul.

Dornic să aducă pacea şi unitatea, Înaltul nostru eparhiot a povăţuit preoţii, cu profundul simţ al responsabilităţii pastorale şi a răspuns cu râvnă întreitei slujiri arhiereşti: sfinţitoare, cărturăreşti şi administrative.

Itinerarul pastoral al Înaltului nostru Ierarh a fost şi în acest an cu dăruire, desfăşurându-se după un program zilnic propriu impus pentru: audienţe (peste 1500), rezolvarea problemelor eparhiei, acte de cancelarie, vizite canonice şi slujbe la parohii şi mănăstiri, vizite la edificii caritative, vizitarea permanentă a Căminului de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava şi periodic a tuturor așezămintelor pentru copii sau bătrâni din eparhie. O activitate deosebită s-a dezvoltat pe mai departe la tipografia de la Mănăstirea Cămârzani, activitate care va fi evidențiată la Sectorul Cultural.

De asemenea, se continuă activitatea de pelerinaje în Țara Sfântă și alte destinații cu încărcătură spirituală, prin Punctul de lucru – Pelerinaje „Sf. Ioan cel Nou” din cadrul Centrului de Pelerinaje Basilica Travel al Patriarhiei Române al cărui sediu se află în incinta Mall Suceava lângă Magazinul de obiecte bisericești ,,Suflet bucovinean”. Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a hrănit cu cuvintele Sfintei

43

Scripturi preoţii şi credincioşii Eparhiei noastre şi a săvârşit Sfinte Taine pentru toţi cei care au avut dragostea de a-l simţi şi avea în mijlocul lor, a dus permanent o lucrare misionară, dăruindu-se cu dragoste părintească şi cu priceperea de dascăl, săvârşind 114 de Sfinte Liturghii şi ţinând tot atâtea cuvinte de învăţătură întărind şi povăţuind preoţii şi credincioşii, învăţându-i cum să păstreze dreapta credinţă şi tradiţia Bisericii noastre străbune; a vizitat peste 100 de parohii şi lăcaşuri de cult; a săvârşit slujbe de sfinţire şi resfinţire la 10 locaşuri de închinare. A hirotonit în diacon şi preot un număr de 8 candidaţi şi a acordat 5 ranguri onorifice și 176 diplome de vrednicie.

S-au luat măsuri administrative pentru asigurarea de personal clerical în toate parohiile şi filiile, pentru stabilitatea, prezenţa şi lucrarea preoţilor în parohie. Acolo unde prin pensionare oficiul de preot paroh nu a fost ocupat imediat, prin delegație, protopopul a suplinit pe întreaga perioadă acest oficiu. Înaltpreasfinţia Sa a pus accentul pe responsabilizarea preoţilor faţă de viaţa şi misiunea parohiei astăzi şi, în mod special, pe deschiderea interesului tineretului spre calea bisericii, prin accentuarea cuvântului Evangheliei, prin predică şi cateheză, participarea la viaţa liturgică a parohiei, intensificarea dialogului preotului cu intelectualii, tinerii şi copiii, integrarea în consiliile şi comitetele parohiale, angrenarea tinerilor în activităţi social-filantropice şi de educaţie creştină.

La iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rdăuților, în cadrul şedinţelor Permanenţei Consiliului Eparhial, în Sinaxa stareților și a starețelor, precum şi în diverse întâlniri pastorale, s-au luat măsuri pentru consolidarea vieţii şi disciplinei bisericeşti şi implicarea organismelor parohiale şi autorităţilor locale în lucrarea misionară. Complexa activitate pastoral-misionară a Înaltpreasfinţiei Sale rezultă din consolidarea legăturii cu clerul şi credincioşii şi din buna colaborare între Centrul Eparhial şi celelalte instituţii locale, folosind diferite prilejuri liturgice, misionare, sociale sau culturale pentru a apropia și implica pe oamenii înţelepţi şi iubitori în lucrarea de misiune a Sfintei noastre Biserici.

Centrul eparhial, protopopiatele şi parohiile s-au implicat, ca în fiecare an, în viaţa socială alături de credincioşi, reprezentând una din priorităţile misiunii preoţeşti. În această minunată lucra-

44

re cel mai exemplar s-a evidențiat Protopopiatul Fălticeni cu acțiuni și multiple activități în care pe lângă preoți au fost angrenați profesori, medici, diverși specialiști și oameni cu diferite demnități.

De asemenea la îndemnul permanent al Păstorului nostru fiecare parohie a contribuit cu alimente, materiale de construcţie şi chiar financiar la ajutorul pe care suntem datori să-l acordăm celor aflaţi în nevoi ,,frații mai mici ai lui Hristos”.

O altă preocupare a Înaltpreasfinției Sale o constituie purtarea de grijă față de credincioșii ortodocși ucraineni care în multe parohii aflate la zona de graniță cu Ucraina sunt majoritari. Dialogul s-a purtat și se poartă inclusiv cu reprezentanții acestor comunități de la cei de pe plan local până la cei aflați la centru. Și cu ajutorul acestora, s-a reușit ca pe parcursul anului 2016 să fie susținute lucrările de construcție sau restaurare - consolidare ale edificiilor religioase.

Tot în scopul contribuirii la statornicirea bunelor relaţii cu etnia ucraineană ortodoxă trăitoare în judeţul nostru, la bisericile cu majoritatea credincioșilor de limbă ucraineană, Sfânta Liturghie se săvârșește bilingv încurajându-se deopotrivă promovarea tradițiilor culturale care implicit sun legate și de viața spirituală.

Evenimentele şi faptele semnalate succint în Itinerariul pastoral constituie o mărturie a implicării efective a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen în dinamizarea vieţii bisericeşti din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, sub diferitele şi variatele ei aspecte, a implicării clerului şi credincioşilor în lucrarea de misiune a Bisericii şi a coresponsabilităţii şi solidarităţii acestora în faţa cerinţelor misionare actuale.

Problema prozelitismului şi relaţiile cu celelalte culte religioase Crizei spirituale şi materiale a timpului nostru încercăm să-i răspundem apărând copiii şi bătrânii loviţi şi umiliţi de sărăcia familială, de indiferenţa societăţii şi a celor care conduc destinele acestei naţiuni.

Conştienţi de faptul că şansa Ortodoxiei stă în lucrarea responsabilă, ne-am străduit să întreţinem relaţii amiabile cu cultele neoprotestante, purtând dialoguri sincere şi constructive cu creştini aparţinând şi altor confesiuni, fără tendinţe prozelitiste, contribuind astfel la realizarea unui Candela, ianuarie-februarie 2017

climat de viaţă creştină autentică.

Relaţiile cu celelalte culte istorice religioase de pe raza Arhiepiscopiei noastre, decurg într-un climat de viaţă creştină autentică, specifice întreg ținutului istoric din Bucovina. Ne referim aici, în primul rând la dialogurile purtate cu Biserica Romano-Catolică şi cu Biserica Armeană.

La fiecare protopopiat s-a solicitat intensificarea lucrărilor din cadrul Cercurilor pastoral – misionare, formându-se noi nuclee în care preoţii tineri şi râvnitori au fost secondați de preoţii cu multă experienţă în problemele de misionarism. În parohiile misionare s-au săvârșit slujbele Sfântului Maslu cu mai mulți preoți, s-au împărțit credincioșilor cărți ziditoare de suflet și de apărare a credinței tipărite la tipografia noastră sau în alte eparhii. Preoții din aceste parohii sunt îndemnați și susținuți să organizeze pelerinaje la mănăstirile din Moldova cu scopul întăririi în credință a enoriașilor. De un real folos, o reprezintă activitatea tipografică de tipărire a unor cărţi şi broşuri editate de Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, distribuite gratuit către parohii. Amintim în acest sens distribuirea pe mai departe, în mod gratuit, a Catehismului creştinului dreptcredincios. S-au făcut eforturi pentru asigurarea pe o bună parte de timp, a necesarului de Catehisme pentru fiecare elev promovat în clasa a V– a.

La nivelul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, se poartă o luptă susţinută împotriva fenomenului sectar (atenţia fiind îndreptată şi spre partea confesiunilor mai puţin agresive), atât la nivel de parohie, cât şi la nivel central.

Urmare acestor acțiuni, pe parcursul anului 2016, au revenit în sânul Bisericii mame un număr de 9 familii din confesiunile neoprotestante. Situația de Parohia Probota, unde un număr de 4 familii au revenit la ortodoxie, printre ele aflându-se și familia fostului pastor creștin după evanghelie, Pâșlac Costel, care își continuă studiile începute după revenirea la ortodoxie la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Iaşi, este sub atenta noastră supraveghere duhovnicească.

Alături de aceste încercări modeste, s-a avut permanent în vedere întărirea vieţii creştin - ortodoxe a fiilor duhovniceşti cu conştientizarea că realul pericol în faţa prozelitismului sectar nu o constituie acţiunile acestuia ci viaţa morală a fiecăruia dintre noi, preoţi şi credincioşi.

Candela, ianuarie-februarie 2017

În grija permanentă a Înaltpreasfinției Sale stă și situația credincioșilor din parohiile unde majoritatea o constituie stiliștii. Aici, Înaltpreasfinția Sa, a slujit la evenimentele importante ale parohiilor ori de câte ori a fost nevoie, ținând o strânsă legătură cu PC Pr. Vasile Bostan, paroh al Parohiei Slătioara, unde este concentrată activitatea stilistă din Eparhia noastră.

VI.SPRIJINIREA MATERIALĂ A ACTIVITĂŢII PASTORAL-MISIONARE ŞI ÎNTRAJUTORAREA FRĂŢEASCĂ A UNITĂŢILOR BISERICEŞTI. Permanenţa Consiliului Eparhial a hotărât în anii precedenți şi a continuat şi în cursul anului 2016, următoarele inițiative de ajutorare a parohiilor sărace şi misionare: •Înfrăţirea parohiilor de gr. I şi gr. II cu cele sărace şi misionare.

•Intensificarea solidarizării parohiilor de gr. I şi gr. II cu parohiile sărace şi misionare, cele din urmă procedând la colecte anuale în parohiile de gr. I şi gr. II, în mediul urban şi rural, colecte ce se înregistrează în gestiune.

•Identificarea societăţilor economice, agenţi economici, instituţii bugetare şi nebugetare, privind sponsorizarea cu 2% din impozitul pe salarii.

•Susținerea dialogului permanent cu autoritățile locale pentru susținerea financiară în continuarea lucrărilor de construcție, reparație, consolidare și pictură. Remarcăm aici implicarea primăriilor și la nivel central Consiliul Județean Suceava despre care va face referire amănunțită sectorul economic.

•Asociaţiile proprietarilor de păduri din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin munca specialiștilor de la cele două ocale silvice reprezintă o altă sursă de ajutorare, specifică eparhiei noastre.

•Asociaţiile Proprietarilor de Păduri au acordat ajutoare constând din lemn de foc şi pentru construcţii, parohiilor sărace şi misionare din eparhie şi din afara ei.

•Acolo unde s-au înfiinţat parohii noi sau unde filiile s-au transformat în parohii şi nu au avut teren în proprietate, parohia mamă s-a îngrijit să doneze cu acte notariale până la 30% din suprafaţa pe care o deţine.

•În sfârşit, la aceste unităţi sărace şi misionare, nu s-au fixat debite, sau acolo unde a fost cazul acestea au fost reeşalonate.

45

•De un real ajutor pentru preoţii cu situaţii materiale grele, îl reprezintă împrumuturile CAR, sector care în Eparhia noastră îşi face pe deplin activitatea şi care vine în sprijinul a zeci de persoane.

VII.ACTIVITATEA CANONICĂ, ŞI DISCIPLINARĂ ÎN CUPRINSUL EPARHIEI Cele câteva cazuri de abateri disciplinare la nivel de parohie, mănăstire sau schit, înregistrate în anul 2016, au fost soluţionate cu răbdare şi cu tact, potrivit regulamentelor bisericești și a Statutului pentru organizarea funcționarea Bisericii Ortodoxe Române. Sesizările şi reclamaţiile unor credincioşi faţă de preoţi, sau a unor preoţi faţă de alţi preoţi, prin activitatea sectorului administrativ unită cu cea a inspectorului bisericesc, reprezentat de PC. Pr. Nicolae Horga, s-au soluţionat în marea lor majoritate. Aici, s-au avut în vedere ambele părţi, iar cercetările atente au fost efectuate împreună cu părinții protopopi care au formulat răspunsurile scrise ce au fost înaintate celor în cauză.

La lucrările Consistoriului Eparhial au fost judecate două cazuri de destituire din slujirea clericală a doi preoți de mir, dar care cu purtarea de grijă a ÎnaltPreaSfinției Sale Părintele Pimen, ca și în alte cazuri anterioare au rămas pe mai departe în sânul bisericii, respectiv administrator și cântăreț bisericesc onorific la așezăminte de bătrâni.

De asemenea, Ierarhul eparhiot a sancționat cu dojană arhierească un număr de 16 preoți și a canonisit la mănăstire 2 cazuri.

Problema activității grupărilor parareligioase care prin diferite asociații așa zis religioase au ajuns să funcționeze și în cadrul Eparhiei Sucevei și Rădăuților este atent analizată și monitorizată de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen prin sectorul administrativ – bisericesc. Astfel cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale s-a urmărit și se urmărește permanent mișcarea parareligioasă de la Valea Bourei – Dolhești care activează sub numele de Așezământul monahal Sfântul Nectarie aflat sub jurisdicția așa zisei Mitropolii a Creștinilor Ortodocși Tradiționali de pretutindeni condusă de ,,mitropolitul ” Gherasim Bratu fost preot ortodox, divorțat, care la rândul său se află în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Autonome a Ucrainei – Mitropolia Herței, Cernăuților și Bucovinei de Nord, condusă de ,,mitropolitul” Varsanufie Solopov. În prezent

46

mișcarea de la Valea Bourei este condusă de un localnic Ștefan Cătălin trecut prin toate treptele ierarhice, actualmente ,,episcop” sub numele de Pahomie membru în așa zisul Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Creștinilor Ortodocși Tradiționali de pretutindeni.

Pentru o mai bună gestionare a acestui fenomen, având ca punct de plecare și temeiul Cancelariei Sfântului Sinod (8546/08.08.2016) cu referire la recentele evoluții ale mișcărilor schismatice (pretins ortodoxe), cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen s-au întrunit la Mănăstirea Slatina, Protopopiatul Fălticeni, delegațiile Centrelor eparhiale din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. La această întrunire s-a conturat o imagine de ansamblu a acestui fenomen și s-au formulat următoarele propuneri: • Preoții sancționați cu destituirea din slujirea preoțească să fie integrați, dacă este posibil, în structura bisericească sau O.N.G.-uri, asociații care funcționează pe lângă Centrele Eparhiale, pentru a li se oferi un venit oarecare, astfel încât să nu fie nevoiți a adera la structuri bisericești necanonice.

•Consistoriile eparhiale să aplice sancțiunea de caterisire doar în cazuri extreme.

•Să se intensifice dialogul cu autoritățile locale și județene pentru informarea permanentă a solicitărilor pentru autorizări locașuri de cult ce nu țin de biserici canonice.

•Emiterea unei legitimații pentru întregul personalul clerical al Bisericii, la nivel de Patriarhie, care să fie vizată anual.

• Crearea unei baze de date la nivel de Patriarhie cu preoții depuși din treaptă sau caterisiți.

•Permanenta informare și avertizare a credincioșilor, în special din parohiile care se confruntă cu aceste situații, pentru a nu fi racolați de acești preoți și episcopi necanonici; •Verificarea regimului juridic al bunurilor mobile și imobile de la parohii și mănăstiri, precum și modul lor de administrare în folosul unităților de cult, deoarece bunuri ale unor unități de cult au fost înstrăinate sau însușite de terți.

•Implicarea elevilor seminariști și a studenților teologi, în special pe perioada vacanțelor, în activități social-filantropice, de voluntariat pentru a nu fi racolați de parareligioși etc.

Candela, ianuarie-februarie 2017

• Comunicarea reciprocă a jurist-prudenței în cauze de interes bisericesc, precum și întâlnirea periodică a consilierilor eparhiali și a inspectorilor bisericești pentru analiza fenomenelor existente și a celor sesizate.

O altă situație sensibilă legată de receptarea Sinodului Bisericii Ortodoxe ținut în Creta a fost gestionată cu multă atenție Păstorul nostru. Dialogul permanent acolo unde a fost cazul, explicarea concisă a dezbaterilor sinodale care nu au atins problemele de dogmă, ecumenismul în sine nefiind o dogmă, au păstrat calmul și liniștea în eparhie. Pentru o mai bună lămurire a tuturor celor interesați (preoți și credincioși) de Sinodul Bisericii Ortodoxe ținut în Creta, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a tipărit și distribuit gratuit la fiecare parohie, mănăstire și schit din cuprinsul Eparhiei (5 exemplare-parohie, 3 exemplare mănăstire) broșura care prezintă Poziția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la evoluțiile recente din România privind receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

Astfel, se observă că, în centrul tuturor acţiunilor desfăşurate în Eparhia noastră, a stat şi stă persoana remarcabilă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, care cu grijă părintească şi cu multă răbdare, îndrumă şi binecuvintează lucrarea de mântuire în Biserica lucrătoare a lui Hristos.

Prezenţa Ierarhului nostru în toate acţiunile şi preocupările eparhiei este dinamică şi mereu vie, impregnându-se în fiecare creștin, ca mădular în parte al Bisericii din Bucovina, făcând din credincios un purtător de Hristos, în continuu dialog cu Ierarhul, ca păstor ce poartă de grija turmei sale.

Propuneri pentru anul 2017: •Susținera activităților de la celelalte sectoare printr-o comunicare și colaborare permanentă; •Continuarea acțiunilor pentru redobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor parohiale și intabularea proprietăților.

•Organizarea examenului de capacitate preoțească; •Îndrumarea preoţilor pentru susţinerea gradelor de perfecţionare cu orientare către centrele aprobate de Sfântul Sinod; Candela, ianuarie-februarie 2017

•Implicarea mult mai vizibilă și eficientă a preotului în comunităţile locale, eliminarea efectivă a navetismului, cunoaşterea realităţilor multiple ale comunităţii, existenţa casei parohiale.

•Evaluarea particularităţilor parohiilor rurale şi urbane în contextul pastoral – misionar actual.

• Îmbunătăţirea dialogului şi a cadrului legislativ la nivel de autorităţi publice locale privind dreptul de proprietate a unităţilor de cult asupra cimitirelor dar şi a încheierii unor parteneriate privind activitatea social-filantropică.

• Întărirea relaţiilor cu instituţiile locale și centrale în vederea soluţionării problemelor şi proiectelor bisericeşti, în virtutea într-ajutorării reciproce, în duhul păcii şi al bunei credinţe.

• Implicarea protoiereului prin vizitele periodice în parohii şi întocmirea anuală a proceselor verbale de inspecţie.

•Intensificarea controalelor-vizită în teritoriu, cu scopul de a se cunoaşte, la faţa locului, încă din fază incipientă, toate problemele sau nemulţumirile apărute între enoriaşi şi personalul clerical sau neclerical; Mulțumim Înaltpreasfinției Sale Parintelui Arhiepiscop Pimen, Părintelui exarh Melchisedec, părinților consilieri și inspectori, celorlalți colegi de la Centrul Eparhial, părinților protoierei și secretari, tuturor membrilor Adunării Eparhiale și distinșilor invitați pentru fructuoasa colaborare din întregul an 2016.

Față de cele prezentate, Vă rog Înaltpreasfinţite Părinte Preşedinte, onorat consiliu şi distinşi membri ai Adunării Eparhiale, să binevoiţi a pune în discuţie şi a analiza prezenta Dare de seamă, să ne oferiţi sugestiile necesare şi să ne acordaţi cuvenita aprobare.

Vă sărutăm dreapta Înaltpreasfinţite Părinte Preşedinte, dorindu-Vă din toată inima, să ne trăiţi întru mulţi, liniştiţi şi binecuvântaţi ani, la cârma Eparhiei noastre Pr. Vasile Baltag Consilier administrativ

47

Dare de seama asupra activitatăţii sectorului economic pe anul 2016

Talanții…fie cinci, fie doi sau unul, sunt tot atâtea daruri, vocații, vădite de fiecare, variat calitativ și cantitativ, cu care ne aducem aportul nostru ca ofrandă și slujire lui Dumnezeu și semenilor. Există în Sfânta Scriptură acea frumoasă pildă a talanților prin care Dumnezeu ne instituie ca parteneri ai activității Lui creatoare, ne cheamă la asemănarea cu El, la creativitate, la munca noastră ziditoare, constructivă, după chipul Creatorului. Înmulțirea talanților, deci înmulțirea darurilor, reprezintă răspunsul nostru la această chemare divină.

Stăpânul din Evanghelie a osândit sluga care a îngropat talantul, aducându-l înapoi intact, fără dobânda lui. În schimb a lăudat pe înmulțitorii talanților, ca și pe iconomul care i-a împărțit bunurile și anume, pentru capacitatea lui inventivă, în înțelegerea adevărată a valorilor și slujirea oamenilor. Iar Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Tesaloniceni (II Tesaloniceni III,10) rostește o sentință aspră: Dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce.

Dacă am muncit în anul 2016, dacă am fost lucrători harnici, sub directa îndrumare și cu sprijinul Înaltpreasfințitului Pimen, vrednicul nostru Arhiepiscop, căruia astăzi îi mulțumim, dacă am știut să fim o echipă, să conlucrăm și să căutăm binele Sfintei noastre Arhiepiscopii, rapoartele și cifrele de astăzi o arată.

Fiecare din raportorii ce vă stau astăzi înainte și vă prezintă activitatea sectorului pe care îl reprezintă nu fac altceva decât să marcheze indicatorii calitativi și cantitativi ai muncii depuse de noi toți.

Fiind încredințat prin ascultare că trebuie să fiu purtător de cuvânt la început de an și la ceas de bilanț vă rog să-mi permiteți să prezint activitatea desfășurată la sectorul economic al Eparhiei noastre , cer lui Dumnezeu ,, cuvânt cu putere multă,,( Psalm 67,12), cer binecuvântarea părintească a Înaltpreasfințitului Pimen pentru a prezenta muncă prestată cu deosebită dragoste de domnul șef contabil economist Viorel Ioan Condria, de domnul casier economist Adi Apopei, de domnul revizor contabil economist Liviu Gâză și domnul expert contabil Gheorghe Bârsanu , de la serviciu audit.

Funcționează în continuare magazinul de

48

obiecte bisericești al Arhiepiscopiei având ca gestionar pe domnișoara Camelia Simeon, sectorul colportaj, având ca gestionar pe domnul teolog Bogdan Băițan, sectorul pelerinaje având ca gestionar pe părintele Claudiu Miroș și sectorul C.A.R. Clerical , unde preotul Victor Turcu ocupă postul de secretar casier.

La Mănăstirea Cămârzani funcționază fabrica de lumânări și tipografia Centrului eparhial.

An de an dorim să prezentăm o dare de seaă cât mai mulțumitoare, dar depindem de situația economico - financiară care formeză suportul realizărilor noastre și al societății formate din credincioșii Bisericii noastre. În ceea ce urmează vom prezenta situația sumelor primite pentru construirea de biserici sau restaurări de locașuri sfinte în anul 2016, după cum urmează : I. PENTRU MONUMENTELE ISTORICE:

Contribuţii de la credincioşi Contribuţii de la CJ Suceava Contribuţii de la Primării Contribuţii de la sponsori Contrubuţii de la Guvernul României S.S.C. TOTAL

481.506 lei 120.000 lei 390.000 lei 290.000 lei 305.000 lei

Contribuţii de la credincioşi Contribuţii de la CJ Suceava Contribuţii de la Primării Contribuţii de la sponsori Contribuţii de la Guvernul României S.S.C. TOTAL

1.993.552 lei 523.000 lei 2.609.737 lei 908.615 lei 2.140.000 lei

1.586.506 lei

II. Cheltuieli pentru locaşuri de cult care nu sunt monumente istorice

8.174.904 lei

Eparhia noastră, cu o mare tradiție în măreția locașurilor de cult , a cunoscut în prezent , prin jertfa preoților, a credincioșilor și la îndemnul înaltului nostru ierarh, importante realizări privind construcțiile de noi locașuri sfinte, după cum urmează: 32 locașuri de cult în curs de construcție și reparații capitale, 35 locașuri de cult în curs de consolidare, restaurare pictură și pictură din nou .

Lucrările de pictură s-au desfășurat atent suCandela, ianuarie-februarie 2017

pravegheate de către specialiștii din domeniu, cu devize aprobate de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Ortodoxe Române și de Ministerul Culturii. În anul 2016 s-au căutat diferite soluții pentru susținerea lucrărilor de construcții de la unitățile de cult de pe raza arhiepiscopiei noastre prin intervenții la consiliile locale comunale, orășenești și municipale , la Consiliul Județean Suceava, la Guvernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte sau la diferite companii de stat sau private.

Trebuie remarcat faptul că, Guvernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat pentru lucrările de construire de noi locașuri de cult , reparații capitale , pictură bisericească , dar și pentru susținerea socială a eparhiei noastre suma de 2.445.000 lei . În centrul atenției tuturor acțiunilor desfășurate în Eparhia noastră a stat și stă permanent persoana remarcabilă a Părintelui Arhiepiscop Pimen, care, cu grijă părintească și cu multă , multă răbdare, îndrumă și binecuvintează lucrarea de mântuire în Biserica lucrătoarea a Domnului nostru Iisus Hristos.

Cele cinci protoierii existente în cadrul Arhiepiscopiei noastre funcționează cu sedii proprii.

De asemenea , funcționează un număr de șase muzee la mănăstiri și nouă muzee la parohii.

RAPORTUL CONTABILITATE În baza datelor obținute din balanța de verificare întocmită la data de 31.12.2016, prezentăm situația financiară a Centrului Eparhial Suceava prin principalii indicatori economico-financiari rezultați:

Conturi de capitaluri Conturi de imobilizări Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Conturi de terţi Casa și conturi la bănci

20.018.635 lei 10.078.479 lei 529.056 lei 3.760.022 lei 5.651.078 lei

Au fost realiyate venituri în sumă de 8.842.769 lei, care provin din:

Cifra de afaceri-vânzări măr- 5.054.569 lei furi Variația stocurilor 72.307 lei

Candela, ianuarie-februarie 2017

Venituri din producția de imobilizări Venituri din activități fără scop patrimonial Alte venituri din exploatare Venituri financiare TOTAL

45.598 lei

Cheltuieli privind stocurile Cheltuieli cu serviciile executate de terți Cheltuieli cu alte impozite,taxe și vărsăminte asimilate Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizările TOTAL

2.679.121 lei 1.528.224 lei

3.219.351 lei 418.500 lei 32.444 lei 8.842.769 lei

Au fost efectuate cheltuieli în valoare de 7.084.003 lei.

27.925 lei 2.663.865 lei 62.175 lei 1.795 lei 120.898lei 7.084.003 LEI

Contul privind rezultatul exercițiului financiar, încheiat la 31.12.2016 este de 1.758.766 lei.

La data de 31.12.2016, soldul conturilor de trezorerie era în sumă de 5.651.078 lei.

•În anul 2016 a fost adunată suma de 53.850 lei, pentru susținerea construcției Catedralei Mântuirii Neamului, provenind din susținerea financiară a Centrului Eparhial și a subunităților din cadrul Eparhiei . Acest fond a fost utilizat în totalitate prin virarea sumei respective în contul special constituit la nivelul Administrației Patriarhale.

Menționăm că în perioada anilor 2011-2016 Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a colectat de la credincioși și a depus în conturile Patriarhiei Române pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului suma de 883.850 lei .

•Fondul Filantropia a fost constituit în sumă de 102.120 lei fiind utilizat în totalitate pentru :

Contribuție Patriarhia Română 10.000 lei Susținerea Căminului de Bă- 92.120 lei trâni Sf. Ioan cel Nou

•Alte fonduri constituite în cadrul Centrului eparhial la 31.12.2016 sunt:

Fond asigurare bunuri biseri- 785.441 lei cești 49

Fond ajutor pentru sinistrați Fond ajutor pentru străinătate Fond central misionar Fond solidaritate creștină Fond activități tabere școlare Fond cultural TOTAL

85.341 lei 124.672 lei 141.107 lei 82.110 lei 90.490 lei 4.915 lei 1.314.076 lei

•În anul 2016 au fost primite donații și sponsorizări în sumă de 1.789.000 lei , de la :

Mănăstirea Voroneț Mănăstirea Humor Mănăstirea Putna Mănăstirea Plutonița Protopopiatul Cîmpulung Moldovenesc Ocolul Silvic Ilișești pentru Protoieria Suceava I și II Ocolul Silvic Silva Bucovina Asociația Protsilva Câmpulung Moldovenesc Ocolul Silvic Silva Bucovina pentru Protoieria Fălticeni Ocolul Silvic Ilișești pentru Protoieria Rădăuți TOTAL

50.000 lei 20.000 lei 10.000 lei 3.000 lei 203.000 lei 400.000 lei 400.000 lei 400.000 lei 303.000 lei 1.789.000 lei

• Subvenții primite în cursul anului 2016 au fost în sumă de 21.884.639 lei și provin de la:

Secretariatul de Stat pentru 11.267.366 lei Culte: •sprijin salarizarea personalului clerical Protoierii; 10.266.115 lei •sprijin salarizare personal clerical Centru Eparhial ; 451.251 lei •pentru reparații –Turn Sf. Ioan ; 150.000 lei •pentru investiții- sediu ASR 300.000 lei •pentru investiții –Spitalul Dolhasca 100.000 lei

Consiliul Județean Suceava: •pentru salarizarea personalului neclerical Protoierii 9.117.132 lei •pentru salarizarea personalului neclerical Centru Eparhial 851.641 lei •pentru reparații Turn Sf.Io an 100.000 lei Primăria Suceava: •reparații Turnul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou 60.000 lei •Investiții sediu nou ASR 480.000 LEI Primăria Rădăuți: •Investiții construcții Așezământ Social 8.500 lei TOTAL

540.000 lei

8.500 lei 21.884.639 LEI

•În baza datelor obținute din Balanța de verificare întocmită la 31.12.2016, prezentăm situația financiară la sectorul C.A.R. Clerical, la finele anului 2016:

Membri existenți la 31.12.2016 800 persoane Împrumuturi acordate de în- 1.223.849 lei casat în 2016 Fond social al membrilor 1.548.109 lei C.A.R. Clerical Fond ajutor mutual al mem- 125.826 lei brilor C.A.R. Venituri realizate în anul 2016 183.185 lei Cheltuieli efectuate în anul 179.377 lei 2016 Rezultatul activității la data de 3.808 lei 31.12.2016 Conturi de trezorerie 1.010.960 lei Situația financiară a Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei , la data de 31.12.2016 se prezintă astfel:

Explicații

50

10.068.773 lei

Sume

Candela, ianuarie-februarie 2017

Conturi trezorerie din care : - Cont curent - Cont depozit Venituri realizate din care: - Venituri din sponsorizări - Venituri din chirii Cheltuieli efectuate din care: - servicii bancare -cheltuieli chirii eurocontainer Rezultatul exercițiului –excedent

50.357,00 lei 3.207,00 lei 47.150,00 lei 75.446,00 lei 75.000,00 lei 446,00 lei 3.026 lei 0,00 lei 103,00 lei 75.343,00 lei

Activitatea de control financiar intern desfășurată în perioada 01.01.2016 – 31.12.2016 Activitatea de control financiar intern a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost asigurată de către, domnul Liviu Mihai Gîză ,revizor contabil și domnu Viorel Ioan Condria –contabil șef, fiind desfășurată în baza planului de verificare planificat și aprobat pe anul 2016 de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen.

Pentru anul 2016, au fost cuprinse în planurile de verificare un număr de 451 gestiuni, în afara lor au fost efectuate un număr de 22 predări – primiri gestiuni, o recepție de lucrări de construcții, 5 recepții de pictură și o anchetă.

Ca urmare a verificărilor efectuate au fost înregistrate plusuri de casă recuperate în timpul controlului în valoare de 2.865,12 lei, pagube constatate și recuperate de 76.333 lei și debite achitate în timpul controlului în sumă de 29.500 lei. În anul 2016 îmbucurător a fost faptul că față de anii trecuți a scăzut numărul reclamațiilor și concomitent al anchetelor.

Cu remarcări deosebite în anul 2016 se cuvine să amintim pe Preacuvioasa Stareță Maria Deac de la Mănăstirea Cămârzani, Preacuviosul Arhimandrit Nectarie de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Preacuviosul Exarh Arhimandrit Melchisedec de la Mănăstirea Putna, Preotul Gheorghe Lungu de la Așezământul Sfântul Andrei Fălticeni, Preotul Gheorghe Loghinoaia de la Căminul de Bătrâni Bogdănești, Preacuviosul Părinte Arhim. Iustin Dragomir de la Așezământul de Copii Rădăuți, Părintele Petru Argatu de la Catedrala ,,Nașterea Domnului,, Suceava, Părintele Ioan Argatu de la Catedrala ,,Învierea Domnului,, Fălticeni și lista ar putea continua.

Candela, ianuarie-februarie 2017

Propuneri pentru anul 2017 Analizând cele înregistrate în anul 2016, propun ca pe lista prioritățiilor sectorului economic să rămână înscrise nu numai pentru anul ce a început , ci și pentru anii viitori, următoarele măsuri: •Întabularea tuturor proprietăților bisericești , constând din clădiri și terenuri. Menționăm că activitatea de întabulare a tuturor proprietăților bisericești a început în anul 2016 cu Unitățile de cult din Protoieria Fălticeni, lucrarea în teren fiind aproape încheiată , urmând ca celelate protoierii să intre în programul de intabulare a tuturor proprietăților bisericești.

De asemenea se va avea în vedere ca în perioada imediat următoare să procedăm la identificarea și întabularea tuturor imobilor Centrului Eparhial găsindu-se soluții de comasare și de gospodărire mai eficentă . Spre exemplul terenurile din Jud.Botoșani, zona loc . Viișoara, din zona Câmpulung Moldovenesc ,etc.

•Inventarierea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, cu centralizarea lor la Centrul eparhial. Considerăm că se impune de urgență, inființarea unei comisii de inventariere , cu implicarea sectorului administrativ, economic –contabil și juridic, care pe baza documentelor existente cât și pe baza verificării reale în teren să poată finaliza un inventar; •Clarificarea situației imobilului din strada Vasile Bumbac nr.8 din municipiul Suceava, fost sediu al Centrului Epahial Suceava și al Direcției Fondului Forestier Bisericesc Suceava , prin identificarea unei soluții juridice optime, fie prin reconstrucție, fie prin închiriere sau schimb.

•Recomandăm în continuare reducerea încasărilor de sume pe bază de caiete sau liste de unii delegați pentru biserici în construcție. Încasările să se efectueze, pe cât posibil, prin eliberarea de chitanță; •Înregistrarea în actele de gestiune financiarcontabile a donațiilor sau a contribuțiilor de la credincioși, precum și întocmirea chitanțelor pentru sumele încasate de la credincioși pentru serviciile efectuate(cult, botez, cununie, înmormântare, concesionare loc cimitir, ajutoare financiare,etc ) și întocmirea săptămânală a Procesului verbal de încasare a veniturilor conform Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;

51

•Îndrumarea noiilor preoți parohi cu puțină activitate, în vederea ținerii corecte a evidențelor din gestiune și a celor contabile; •Verificarea modului de utilizare a lumânărilor în raport cu numărul credincioșilor și posibilităților parohiilor, a mănăstirilor sau schiturilor. Și în anul 2016 toate lumânările fabricate la Atelierul Centrului Eparhial de la Mănăstirea Cămârzani au fost inscripționate prin metoda video jet pentru a le deosebi de lumânările din alte surse. S-a observat o creștere substanțială a vânzărilor de lumânări de la Centrul Eparhial; •Verificările în teren a devizelor de lucrări de construcții, restaurări, conservări, reparații, pictură din parohii, filii, mănăstiri sau schituri, precum și justificarea corectă și în timp util a sumelor cheltuite obținute din subvenții de la bugetul de stat, de la instituții centrale, județene sau locale; •Scăderile din inventar a obiectelor ce nu mai pot fi utilizate datorită uzurii fizice sau morale să fie discutate și aprobate în consiliile parohiale.

Procesele verbale încheiate, cu semnăturile tuturor celor în drept, vor fi anexate la solicitarea scrisă de scădere din gestiune și înaintată la Centrul eparhial prin protoierie , iar apoi vor fi prezentate, discutate și aprobate, după caz, în Permanența eparhială.

•Amintesc faptul că în luna noiembrie 2015 în baza Autorizației de construire nr. 361 din 23.10.2015, emisă de Primăria Municipiului Suceava și al Avizului nr. 247 al Ministerului Culturii au început lucrările de pregătire și amenajare a terenului pentru Reconstruirea clădirii noului sediu administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților , cu un regim de înălțime D+P+M ,suprafață construită de 729 mp, suprafață desfășurată de 1.819 mp și clădire centrală termică –regim de înălțime parter , suprafață desfășurată de 80 mp.

Lucrările de construcții au demarat în primăvara anului 2016, au fost executate de S.C. General Construct S.R.L. Suceava ,la ora actuală lucrările la clădire s-au încheiat, urmând ca în primăvara acestui an să finalizăm lucrările de amenajare a curții exterioare ,cu montarea pavelelor, a gazonului și organizarea parcării, construirea unor garaje în spatele fostei tipografi și modernizarea unor spații din curtea Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou. Noua clădire a Centrului eparhial are la demisol o sală de conferințe cu un număr de 120 locuri,

52

bloc alimentar și grupuri sanitare, la parter o sală de ședințe cu 60 locuri, birourile Centrului eparhial și grupurile sanitare și la mansardă o sală de ședințe, birourile Fondului forestier al eparhiei și grupuri sanitare.

•O altă prioritate a sectorului economic al Centrului Eparhial Suceava pentru următorii ani va fi construirea unei școlii confesionale care să cuprindă învățământul primar, gimnazial și liceal , respectiv Seminarul Teologic Liceal Mitropolitul Dosoftei Suceava. Noua școală confesională va fi construită lângă Căminul de Bătrâni ,,Sfântul Ioan de la Suceava,, , pe un teren în suprafață de 14.000 mp pus la dispoziție de Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Noul edificiu are ca temă de proiectare sediu administrativ –instituție de învățământ religios, cu sală de consiliu, cancelarie, directorat ,secretariat , 12 săli de curs, patru laboratoare, grupuri sanitare, un paraclis cu 200 locuri, bibliotecă , un număr de 60 camere cu două paturi și baie proprie, spațiu având camere pentru protocol, sală de mese, bloc alimentar și o bază sportivă, un amfiteatru în aer liber ,suprafața construită va fi de cca. 7.000 m.p.

Cu binecuvântarea și aprobarea Înaltpreasfințitului Pimen lucrarea de proiectată a fost încredințată S. C. Arhitectura Grafica Design S.R.L., cu sediu în municipiul Suceava.

•Pentru anul 2017 ne-am propus finalizarea lucrărilor la noul Cămin de Bătrâni de la Rădăuți și finalizarea lucrărilor de la Unitatea medico – socială de la Dolhasca ,prima instituție sanitară din cadrul Centrului Eparhial Suceava.

Parcă a intrat în firea lucrurilor ca la debutul fiecărui an, țara noastră să treacă prin clipe zbuciumate.Retrospectiv vorbind, începutul anului 2015 a fost furtunos politic, anul 2016 nu s-a arăta nici el un an tocmai ușor și iată anul 2017 se anunță de la început plin de frământări pe scena politică , cu iminente repercursiuni în sfera economică.

Anul 2016 n-a fost deloc așa cum ne gândeam predictiv că va fi. Dacă ați analizat cifrele prezentate și dacă mai aruncăm o privire spre noul sediu al Arhiepiscopiei ne dăm seama că ne-am înșelat.

A fost bine… Și nădăjduim că și în anul ce ni se deschide înainte Dumnezeu nu-și va întoarce fața Sa de la noi.

După cum reiese din raportul prezentat, activitatea economică a Arhiepiscopiei se află la un Candela, ianuarie-februarie 2017

nivel pozitiv, mulțumită susținerii Inaltpreasfințitului Pimen, care cu binecuvântata-i înțelepciune ne-a îndrumat și binecuvântat și în anul 2016.

Să-i dea Domnul zile îndelungate spre a ne păstori cu aceiași râvnă și dăruire.

Chiar dacă întotdeauna există loc de mai bine, pot afirma că pe parcursul anului încheiat a existat o bun conlucrare cu preacucenicii părinți consilieri, inspectori, protopopi și cu personalul ce-și desfășoară activitatea în cadrul Arhiepiscopiei.

Le mulțumesc tuturor încă o dată pentru înțelegere , cooperare și contribuția adusă.

Mulțumesc de asemenea celor care ne conduc comunele, orașele, municipiile și instituțiile din județ, care ne-au arătat deschidere și ne-au sprijinit

Dare de seamă privind activitatea Sectorului socila-filantropic Sfinții și toți cei care mai apoi le-au urmat exemplul, erau convinși că, se află pe linia celei mai autentice vocații a Bisericii, slujirea omului.

Preotul ortodox, trăind în mijlocul poporului, ducând aceiași viață cu el, având familie și gospodărie, a stat adesea în fruntea credincioșilor nu numai pentru a mijloci la Dumnezeu prin rugăciuni, ci în egală măsură și-n alte revendicări drepte ale neamului românesc.

Pline de înțelepciune și putere de prefacere a vieții, sunt cuvintele Sfântului Apostol Iacob, din cap. II al epistolei sale: „Ce folos, frații mei, daca zice cineva că are credința, iar fapte nu are? Oare credința poate să-l mântuiască?Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana cea de toate zilele, Și cineva dintre voi le-ar zice: Mergeți în pace! Încălziți-vă și vă săturați, dar nu le dați cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? Așa și cu credința: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăși.Dar va zice cineva: Tu ai credința, iar eu am fapte; arată-mi credința ta fără fapte și eu îți voi arăta, din faptele mele, credința mea” (Iacob II, 14-18).

Având ca temei învățătura Sfintei Scripturi, experiența pilduitoare a Sfinților Părinți și a celor ce le-au urmat, cu Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, cu ajutorul Milostivului Dumnezeu, bunii noștri credincioși, îndemnați cu vorba și exemplul personal de ieromonahii și preoții din schituri, mănăstiri și Candela, ianuarie-februarie 2017

în realizarea dezideratelor noastre.

Față de cele prezentate, Vă rog respectuos Înaltpreasfințite Părinte Președinte, onorat consiliu și distinși membri ai Adunării Eparhiale să binevoiți a lua în discuție darea de seamă, a ne da sugestiile necesare și aprobarea cuvenită. Închei cu scurta, dar preafrumoasa rugăciune ecfonis a Ceasurilor Dumnezeule, milostivește-Te spre noi și ne binecuvintează, luminează fața Ta peste noi și ne miluieste.

CONSILIER ECONOMIC, PR. GHEORGHE SAFTIUC

parohii, și-au revărsat bunătatea asupra „fraților prea mici ai Domnului”, săracii din Eparhia noastră: copii, bătrâni, ori familii întregi de săraci.

Grija față de aceștia reiese din activitățile desfășurate în așezămintele social-filantropice, se reflectă în activitatea filantropică din toate unitățile bisericești, precum și în instituțiile Statului.

La nivelul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor se remarcă o funcţionare a acestei activităţi într-un cadru organizat, planificat, cu grupuri ţintă precizate, având o infrastructură adecvată cu personalul calificat, angajat sau voluntar.

Astfel, există 10 cantine sociale pentru cei 829 de săraci şi lipsiţi de orice mijloace de subzistenţă.

Pentru bolnavii din parohii avem un centru medical la Valea Putnei, unde primesc îngrijire medicală un număr de 80 de personae din parohie. În trei locaţii, la Rădăuți, Parohia Dolhasca şi Mănăstirea Podu Coşnei, sunt centre pentru copii; Mănăstirea Podu Coșnei oferă, zilnic, în municipiul Vatra Dornei, hrană caldă la 104 elevi din familii sărace în Casa Vladimir, fostă casă de odihnă a clerului din Mitropolia Bucovinei. „Marele regret al meu este că o parte dintre copii mai stau prin gări, prin parc, flămânzi, înghețați în casele lor. Speranța mea a fost din totdeauna la I.P.S.Pimen, care întotdeauna m-a ajutat, după puterile Înaltpreasfinției Sale, cu alimente, cu bani și acum cu această clădire. El este tatăl orfanilor”, spunea părintele Mihai Negrea în 23 noiembrie 2013, la finalizarea lucrărilor de reparații și sfințirea Casei Vladimir.

213 persoane în vârstă sunt ocrotite în 9 cămine pentru bătrâni: Căminul de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, Căminul de Bătrâni de la

53

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Groşi - Boroaia, Căminul de Bătrâni „Bogdan întemeietorul” din Bogdăneşti, Căminul de Bătrâni „Sf. M. Mc. Dimitrie” de la Vatra Dornei, Căminul de Bătrâni „Sfântul Andrei” din Fălticeni şi Căminul de la Parohia Dumbrăveni II, Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Buciumeni, Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Căminul de Bătrâni de la Valea Putnei.

Acestora li se asigură cazare, masă, îmbrăcăminte, consultaţii medicale de specialitate, medicamente gratuite, consiliere şi asistenţă spirituală.

Avem un centru comunitar şi un centru de tip familial pentru 16 persoane, două centre after school pentru 20 de elevi şi două locuinţe protejate pentru 7 persoane. În cuprinsul eparhiei funcționează: o brutărie la Căminul pentru Copii de la Dolhasca şi alta la Căminul pentru Bătrâni „Sf. Ioan Suceava” care oferă pâine la peste 100 persoane sărace, două centre de urgenţă: unul pentru persoanele fără adăpost la Parohia „Sf. Vineri” Suceava şi unul pentru persoanele victime ale violenţei, înființat în municipiul Suceava de către Fundația „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, de care au beneficiat 76 de persoane.

Asociaţia Medico-Socială „Sf. Ioan cel Nou” Suceava desfăşoară o frumoasă activitate social-filantropică, distribuind lunar alimente la 120 persoane sărace, precum şi hrană caldă, de trei ori pe săptămână, la 20 familii cu un total de 71 persoane; membrii asociaţiei însoţesc la medic pe cei bolnavi, le igienizează locuinţele şi efectele de pat şi corp; acordă îngrijire la domiciliu persoanelor de vârsta a IlI-a aflate în situaţii de risc şi dependente. În anul 2016, Asociația, a amenajat în cartierul Ițcani – Suceava, un Centru rezidential pentru oamenii străzii, cei fără familie și abandonați, cu o capacitate de 40 de locuri și un Centru educativ tip After Scool pentru 28 de copii din familii nevoiașe.

Aici copiii primesc și o masă caldă.

Personalul specializat care-şi desfăşoară activitatea în cadrul aşezămintelor este alcătuit din: 12 asistenţi sociali, 5 cadre didactice, 3 cadre medicale, un psiholog, un jurist, majoritatea activând în regim de voluntariat.

Un rol important l-au avut preoţii şi credincioşii din eparhie care au organizat pentru persoanele asistate colecte de alimente, haine, încălţăminte ş.a., numărul total fiind în 2016 de 196 parohii, mă-

54

năstiri şi schituri.

De un real folos sunt produsele alimentare oferite de Centrul Comercial „Selgros” Suceava, în valoare de 79.122 lei, conform protocolului „Masa Bucuriei” încheiat între lanţul de magazine „Selgros” şi Patriarhia Română, precum și Carefour – Suceava, în valoare 39.222 lei.

Activitatea filantropică desfășurată în parohii, schituri și mănăstiri se prezintă astfel: în propriile familii au primit ajutoare materiale 2450 de persoane, la 410 li s-au acordat ajutoare băneşti, 1410 de bătrâni au fost consultaţi gratuit, la 410 asigurându-li-se medicamente gratuit; 3300 de persoane în vârstă au fost sprijinite în treburile gospodăreşti, la 1850 li s-a dat hrană.

Copiii săraci continuă să fie în purtarea noastră de grijă. În anul 2016, 670 copii s-au bucurat de activităţile recreative organizate de arhiepiscopie în locaţiile de la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Groşi, Mănăstirea Putna, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc şi Parohia Adâncată - tabără de creaţie.

Pe lângă activităţile specifice vârstei, copiii din tabere, zilnic, au participat la slujbele din biserică, sporindu-şi, astfel, şi zestrea duhovnicească.

Un pelerinaj la sfintele mănăstiri ale Bucovinei, la mormântul Sfântului Ștefan de la Putna, Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul de Istorie, sunt darul oferit de Arhiepiscopie, micilor ei musafiri aflați în tabere. În anul 2016 am avut musafiri din Banat, Maramureș și Bucovina de Nord.

Un număr mare de copii a fost sprijinit în propriile familii: 800 de copii au primit hăinuţe, încălţăminte, rechizite și premii pentru rezultate deosebite la învățătură, la 90 li s-au acordat şi ajutoare băneşti.

Printre cei consiliaţi se regăsesc şi copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, pe care preoţii i-au apropiat de biserică implicându-i în activităţile iniţiate în parohii.

Preoţii, împreună cu membrii comitetelor parohiale, au sprijinit material şi financiar, la domiciliu, 100 persoane cu dizabilităţi, iar 112 persoane dependente de alcool au fost consiliate şi ajutate de preoţi.

Un număr de 47 deţinuţi au trimis scrisori pentru ajutoare. Li s-a răspuns în scris, totodată trimiţându-li-se cărticele de rugăciuni, cruciuliţe şi Candela, ianuarie-februarie 2017

iconiţe; la alţi 36 de deţinuţi li s-au trimis pachete şi bani. În 2016 au fost cereri pentru ajutoare materiale şi financiare.

Astfel, au primit alimente în valoare de 899.564 lei peste 16.999 persoane, haine în valoare de 202.307 lei un număr de 3882 persoane, rechizite în valoare de 33.121 lei au primit 1509 de elevi, produse igienico sanitare 38.135 lei pentru 1399 persoane. S-au cumpărat lemne de foc în valoare de 7150 lei pentru 33 familii. Au fost cumpărate jucării pentru 25 de copii în valoare de 2.000 lei.

Au fost date materiale de construcții: prisme, corni, scândură și tablă pentru reparații la patru case.

Ajutoare financiare au fost acordate la 110 persoane pentru intervenţii medicale de specialitate în ţară ori străinătate, ori pentru procurare de medicamente, valoarea totală este de 85.500 lei, iar 1.041.289 lei au fost acordaţi ca ajutor unui număr de 8.924 persoane din parohii.

Pastorala Sfântului Sinod, citită în prima duminică din Postul Naşterii Domnului 2016 a avut un efect benefic prin colectele organizate în parohii de Sfintele Sărbători.

Astfel, per total, a rezultat suma colectată de 265.960 lei, produse agricole şi alimentare 120.200 lei, s-au colectat 25.500 kg haine, au fost distribuite 230 pachete cu medicamente. S-au bucurat de roadele milostivirii credincioşilor noştri 5.080 de familii nevoiaşe din care 9.250 adulţi şi 15.010 copii.

Toate mănăstirile şi schiturile din arhiepiscopie, în anul 2016 au oferit cazare şi masă pentru 169.200 de pelerini.

Numai Mănăstirea Putna a găzduit 33.325 de pelerine și a oferit mâncare la 56.007 persoane, din care aproximativ 5.250 oameni săraci.

Elevii, studenţii, însoţiţi de învăţători şi profesori, au vizitat bătrânii şi copiii din cămine ori familiile sărace din arhiepiscopie, în diferite momente ale anului, cu precădere de Sfintele Sărbători de Paşti şi de Crăciun, oferindu-le daruri şi concerte de colinde. Numai la Căminul de Bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, în anul 2016 au fost în vizită copii de la 28 de şcoli din Suceava şi judeţ, lor adăugându-li-se elevii noştri seminarişti şi studenţii de la A.S.C.O.R. Suceava, care au fost prezenți în așezăminte înainte de CRĂCIUN cu daruri și inimi curate, cu cântările strămoşeştiCandela, ianuarie-februarie 2017

lor colinde. În spitale preotul aduce alături de medicul care îngrijește trupurile, și pe Cel care vindecă și trupurile și sufletele. Aici preotul va ajuta bolnavii să se curețe și de păcate, prin spovedanie și împărtășire, și va da asistența cea din urmă celor pe care îi cheamă Domnul din starea de boală, la starea de dincolo. El va avea grijă ca întotdeauna rugăciunea Lui, împreună cu a bolnavilor, să fie pentru însănătoșire și pentru reintrarea în viața de toate zilele cu trupurile și cu sufletele vindicate.

Cinci preoți din arhiepiscopie cercetează zilnic bolnavii internaţi în spitalele din Eparhie. Preotul în apărare e consfințit în legile scrise și nescrise ale tuturor oamenilor. Preotul, în oștire, trebuie să fie unitatea de măsură a îndatoririi sfinte de apărare a patrimoniului strămoșesc.

Eroul și sfântul sunt nu numai vecini, ci în cazuri de mari confruntări cu nedreptatea, se suprapun. De aceea s-a instituit un cult al sfinților, dar și un cult al eroilor. Cuvântul n-a fost ales la întâmplare.

Menirea preotului care face misiune în armată este o menire sfântă. Biserica este convinsă că asistența religioasă în armată nu poate fi decât utilă și binecuvântată „căci oastea e creștină”. Șapte preoți militari acoperă nevoile spirituale ale ostașilor și elevilor militari din Eparhie în bisericile și capelele construite în acest sens.

Structurile componente ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor sunt susţinute în vederea realizării activităţilor propuse și de instituţii ale administraţiei publice locale: Prefectura, Consiliul Judeţean, consiliile locale, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Direcţia Judeţeană pentru Muncă şi Protecţie Socială, Direcţia Sanitară Judeţeană, Poliţia, Jandarmeria, I.S.U. Suceava.

Activitatea filantropică desfăşurată în anul 2016 a fost mediatizată prin articole publicate în ziarul Lumina, în revista Candela a arhiepiscopiei noastre şi în presa locală, Crai Nou și Monitorul de Suceava, prin reportaje şi ştiri prezentate la postul de Radio Iaşi, România Actualităţi, Radio Trinitas, postul de Televiziune Trinitas al Patriarhiei Române, posturile locale de Televiziune din Suceava: Intermedia, Plus TV, Bucovina TV. Cu binecuvântarea Inaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, funcţionea-

55

ză în arhiepiscopia noastră asociații și fundații cu caracter misionar-filantropic. Avem: „Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România” - filiala Suceava, „Liga Doamnelor Ortodoxe” din Fălticeni, „Societatea Femeilor Ortodoxe din Bucovina” - Suceava, „Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române” - filiala Fălticeni, care a desfășurat și în anul 2016, sub conducerea doamnei prof. Aspazia Mancu, o frumoasă activitate, „Fundaţia Christiana” din Vatra Domei şi „Mila Creştină” din Fălticeni.

Slujitorii sfintelor altare și credincioșii ortodoxi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, susțin acțiunea initiată de societatea civilă pentru strângerea de semnături în vederea modificării Art. 48 din Constituție, privind familia ca „legătură liber-consimțită între un bărbat și o femeie”, potrivit voii lui Dumnezeu, consemnată în Sfânta Scriptură: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup” (Facere cap. II, 24).

Aceasta este activitatea social - filantropică desfăşurată în anul 2016 în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Anul 2017, este anul în care îl cinstim pe Patriarhul Justinian care a trecut la Domnul, cu 40 de ani în urmă, cu credința că; „și-a făcut deplin datoria către obștea dreptcredincioasă încredințară lui spre păstorire și către poporul din care a făcut parte, către lumea însetată de dreptate și pace și către omul în suferință”. „Din această grijă a păstorului față de păstoriții săi, tradusă în fapta moralei creștine, a izvorât ideea «apostolatului său social», care constituie una din laturile cele mai interesante, mai autentice, mai originale și mai eficiente ale patriarhatului său. Apostolatul social înseamnă concret slujirea lui Dumnezeu prin slujirea semenului. Patriarhul Justinian spunea: există și altă predică: «a faptei, a acțiunii imediate, prompte. Îi este foame, dă-i pâine; e dezbrăcat, dă-i haină; îi e frig, adăpostește-l și dă-i lemne; e bolnav, îngrijește-l; i-a ars casa, ajută-l să și-o facă iarăși; i-a murit vita, dă-i bani să-și cumpere alta; i-a murit copilul sau soția, fii lângă el nu numai cu lacrimile, ci și cu ajutorul trebuitor în asemenea caz»”.Un astfel de crez ne propunem pentru anul 2017.

Tuturor binefăcătorilor şi miluitorilor din eparhia noastră, parohiilor și sfintelor mănăstiri care au sprijinit căminele de bătrâni și casele de copii,

56

donatorilor din ţară şi străinătate (Germania, Austria, Elveţia, Italia, Spania), alese mulţumiri şi pe această cale pentru jertfelnicia cu care au susţinut întreaga activitate filantropică din Arhiepiscopie în anul 2016.

Frăţească mulţumire pentru colaborare şi ajutor adresăm preacucernicilor părinţi consilieri de la celelalte sectoare de activitate, preacucernicilor părinţi inspectori, PC. pr. protopopi şi secretari, stareţilor şi stareţelor, preoţilor de la parohii, tuturor angajaţilor centrului eparhial.

Fiiască mulţumire Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen pentru binecuvântare şi susţinere materială şi morală în desfăşurarea activităţii la sectorul social – filantropic în anul 2016.

Cu respect, rugăm distinsa Adunare Eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor să ia act și să analizeze cele prezentate, cu aprobare.

CONSILIER FILANTROPIC, Preot Petru Crăciun

DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate de Sectorul cultural în anul 2016 Anul 2016 a fost aşezat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin temeiul nr. 11.316 din 30 octombrie 2014 sub genericul Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, astfel că, prin grija părintească a Înalpreasfinţitului Părinte Pimen întreaga activitate a secotului cultural s-a desfăşurat în cadrele prevăzute de programul-cadru stabilit prin aceeaşi hotărâre sinodală.

Activitatea sectorului cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor s-a desfăşurat şi în cursul acestui an pe planul mai multor câmpuri şi anume: redacţia revistei eparhiale, editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, câmpul mediatic şi al comunicaţiilor alături de implicarea în evenimente adunate strict sub domul culturii, în toate având în minte cuvintele de îndemn ale vrednicului de pomenire mitropolit Silvestru Morariu Andrievici care spunea: „Însăşi în biserica noastră dreptmăritoare din pământul Bucovinei se pare a Candela, ianuarie-februarie 2017

nu lipsi ispite şi încercări, de a săpa temeliile, pe care este urzit şi stă de veacuri Sionul ortodoxiei (pravoslaviei) noastre bucovinene; încercări, de a stânge sau cel puţin a întuneca luminile bunei credinţe, nădejdi şi dragostei întru Hristos, încercări de a înstrăina neamul nostru de aşezămintele şi deprinderile creştineşti moştenite de la străbuni; încercări de a da lovituri păstorilor şi a risipi turmele noastre cuvântătoare, după cuvântul: „Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”; încercări, de a împărţi loru-şi veşmintele şi cămeşa miresei lui Hristos, a arunca sorţi, după cum făcură cei ce răstigniră pre Mântuitorul”. [FO., 1891, nr. 7, 18 (30) aprilie, p.19-20].

O atenţie deosebită, s-a acordat conferinţelor preoţeşti desfăşurate la cele cinci protopopiate în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen. Tematica acestora, stabilită prin hotărâre sinodală a fost următoarea: conferinţele preoţeşti pastoral-misionare de primăvară, desfăşurate în cursul lunilor mai-iunie în cele cinci protopopiate au avut ca temă „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”. Aceasta a fost tratată având în vedere, în special, problemele pastoral-misionare specifice fiecăruia dintre protopopiatele Eparhiei, pentru a putea veni astfel în sprijinul corpului clerical aflat şi la catedră, dar mai ales a celor aflaţi la început de drum. Au fost prezentate, prin grija PC părinţi protopopi, următoarele conferinţe: Educaţia religioasă a tinerilor. Încercări de a ieşi în întâmpinarea lor – prezentată la protopopiatul Rădăuţi de pr. Buzilă Ovidiu; Educaţia religioasă – logoterapie îndumnezeitoare prezentată de pr. prof. dr. Marius Nicolae Paicu la protopopiatul Suceava I; Chipul preotului – model de urmat pentru tineri, prezentată de pr. prof. Bogdan Constantin Feştilă la Protopopiatul Fălticeni şi Anul omagial al educaţiei religioase al tineretului creştin ortodox, prezentată la protopopiatul Câmpulung Moldovenesc de pr. Butnaru Cristian Gabriel. Fiecare dintre aceste conferinţe a urmărit nu doar prezentarea pur teoretică a problematicii formării spirituale a tinerilor, ci s-au tras mai ales concluziile practice de către clerici implicaţi activ în lucrul cu tinerii din eparhia noastră.

Conferinţele pastoral-misionare de toamnă, au fost stabilite în perioada octombrie-noiembrie, având ca temă „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”. Textele prezentate de conferenţiari au fost Candela, ianuarie-februarie 2017

publicate în revista Eparhială, pentru a da posibilitatea şi cititorilor acesteia să cunoască truda PC părinţi care s-au ostenit şi au alcătuit texte deosebit de bine închegate, atât din punct de vedere redacţional cât şi din punct de vedere informaţional, corpul clerical bucovinean dovedind o foarte bună stăpânire a instrumentelor cercetării în spaţiul teologic. În atenţia sectorului cultural, în măsura posibilităţilor, au stat şi lucrările închinate monumentelor istorice de pe cuprinsul Eparhiei noastre, în anul 2016 văzând lumina tiparului următoarele lucrări: Albumul „Frescele Mănăstirii Dragomirna”.

Volumul a apărut sub patronajul Editurii „lacov Putneanul” a Mănăstirii Putna, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, cu binecuvântarea înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Volumul reuneşte fotografiile au fost realizate de Petru Palamar chiar la finalizarea lucrărilor de restaurare în 2012, precum şi câteva texte închinate Mănăstirii Dragomirna.

Albumul „Sfânta Mănăstire Putna 1466-2016.

550 de ani de la punerea pietrei de temelie”, apărut la Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, este un volum deosebit de valoros prezentând, pe parcursul celor 608 pagini, în imagini şi în texte foarte bine alese istoria acestui Sfânt Locaş ctitorit de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare. Albumul a cunoscut în acest an cea de a doua ediţie, revăzută şi adăugită, cu versiuni în limba română şi în limba engleză.

Albumul „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii şi ţesături”, apărut tot la editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, prezintă pe parcursul a 120 de pagini broderiile din colecţia Mănăstirii Putna.

Este închinat sărbătoririi a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. „Cercetări arheologice la mănăstirea Putna”, vol. II, - a apărut la iniţiativa Centrului de cercetare şi documentare „Ştefan cel Mare” al Mănăstirii Putna de a susţine elaborarea şi publicarea unui volum care să cuprindă prezentarea rezultatelor obţinute prin săpăturile arheologice efectuate în cuprinsul venerabilei ctitorii ştefaniene de-a lungul timpului.

Mănăstirea Suceviţa a publicat albumul „Calendarul sfinţilor din fresca mănăstirii Suceviţa”, cu versiuni pentru limba română şi limba engleză,

57

închinat Sinaxarului din fresca Mănăstirii.

Albumul „Tetraevanghelul cu 346 de miniaturi” cunoscut şi ca „Manuscrisul Suceviţa 24” a văzut lumina tiparului în condiţii grafice deosebite, cele 346 de scene dovedind o rară fineţe şi atenţie a detaliilor, desfăşurându-se sub forma unor frize integrate în textul ilustrat.lnteresant este faptul că prin acest manuscris se face un pas înainte în arta miniaturii în Moldova, deoarece acum apar pentru prima dată în spaţiul Moldovei, scene bogate, peisaje şi compoziţii intercalate în text. De asemenea acest manuscris uimeşte prin exprimarea plastică şi cromatica utilizată care face copr comun cu textul în transmiterea mesajului. La fel se impune menţionarea prezenţei elementelor de specific naţional care se regăsec în numeroase scene ce împodobesc paginile manuscrisului, fapt care-l transformă în pasul de debut al unei noi etape, originale, în arta miniaturii moldoveneşti. Ediţia de faţă, realizată cu prilejul împlinirii a 410 ani de la moartea lui leremia Movilă, pe lângă străduinţa reproducerii pe calea tiparului a frumuseţii miniaturilor, repune în faţa cititorului una dintre cele mai frumoase traduceri ale textului Sfintei Scripturi, şi anume ediţia din 1914.

Lucrarea „Sfânta Mănăstire Voroneţ. Un sfert de veac de la reînfiinţare”, tipărită cu binecuvântarea înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a apărut la editura Doxologia şi a fost îngrijită de monahia Gabriela Platon, doctorîn teologie, şi conferenţiar Carmen Cornelia Balan, iar cele pe parcursul celor 393 de pagini se regăsesc amintiri, gânduri şi trăiri ale celor care au fost, sunt şi rămân apropiaţi ai Mănăstirii Voroneţ, precum şi numeroase studii închinate Voroneţului.

Lucrarea „Dragomirna. Ctitori şi restauratori I” a apărut la Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, cuprinde comunicările din prima parte a simpozionului de la Mănăstirea Dragomirna din 24-25 august 2014 referitoare la ctitorii aşezământului monahal.

Mănăstirea Voroneţ a publicat lucrarea The Holy Monastery of VORONEŢ, ed.a II-a, Edit.

Muşatinii, La diferite mănăstiri şi parohii cu monumente istorice s-au tipărit pliante şi, în unele locuri, cărţi poştale, pentru a scoate la lumină importanţa monumentelor istorice din acest colţ de ţară.

58

Între evenimentele culturale organizate de Sectorul cultural, cu sprijinul IPS Părinte Pimen se numără şi: concertul Cântec şi poezie românească, organizat în ziua Înălţării Domnului, şi la care au participat numeroase coruri de elevi şi solişti, întreaga activitate având drept scop întărirea sentimentului apartenenţei şi respectului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi a indentităţii româneşti la tinerii participanţi şi în rândul ascultătorilor prezenţi. De aceea şi locul de desfăşurare ales a fost vechea Cetate de Scaun a Moldovei.

Concertul de colinde Atăzi s-a născut Hristos, organizat , cu sprijinul neobositului părinte Petru Argatu, parohul Catedralei „Naşterea Domnului” din Suceava, s-a desfăşurat în seara zilei de 21 decembrie, participând numeroase coruri din toate cele cinci protopopiate ale Eparhiei.

Proiectul monografic privitor la „Istoricul parohiilor ortodoxe” se apropie de finalizare, fiind în stadiul actualizării datelor şi pregătirea pentru tipar, după cerinţele transmise prin hotărârea sinodală nr. 8575/2011 cu completările cuprinse în anexa 1/2015.

Editura şi redacţia În cadrul Editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor s-a avut mereu în vedere îndeplinirea recomandărilor cuprinse în planul-cadru prin publicarea în revista Eparhială Candela a unor materiale privitoare la formarea spirituală a tinerilor, necesitatea mărturisirii active în dauna trăirii pasive a credinţei ortodoxe, sfătuire pentru depăşirea crizelor de ideal şi de orientare spirituală în contextul societăţii globalizate, sărăcite de valori spirituale, supusă unor permanente mutaţii şi crize economice şi duhovniceşti. De asemenea în redactarea revistei eparhiale s-a avut în vedere mereu şi aspectele specifice misiunii şi pastoraţiei din Eparhie, precum şi prezentarea evenimentelor marcante din viaţa Arhiepiscopiei noastre, acordându-se rubricii Ştiri din eparhie, un spaţiu mult mai generos. În planul editorial al Editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au fost cuprinse mai ales lucrări cu scop catehetic care privesc cultivarea iubirii şi respectului în rândul tinerilor pentru valorile morale creştine. De asemenea sunt proiectate şi două lucrări care să cuprindă textele prezentate la Conferinţele pastoral-misionare, alături de alte texte, şi, în măsura posibilităţilor, să vadă lumina Candela, ianuarie-februarie 2017

tiparului.

Pentru a marca anul omagial din punct de vedere editorial până acum s-a reuşit editarea unui volum închinat activităţii tipografice din vechea Mitropolie a Bucovinei şi anume volumul semnat de Pr. Dumitru Valenciuc, Zbucium pentru o tipografie. În acesta este prezentată, cu date absolut inedite, activitatea vrednicului de pomenire mitropolit Silvestru Morariu Andrievici al Bucovinei şi Dalmaţiei pentru înfiinţarea unei tipografii menite să deservească nevoile duhovniceşti şi culturale ale credincioşilor bucovineni. În anul ce s-a încheiat activitatea editurii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a cuprins publicarea, prin munca benedictină a maicilor de la mănăstirea Cămârzani, a unui număr de 13 cărţi în primă ediţie, precum şi numeroase retipăriri a unor broşuri cu caracter pastoral-misionar după cum urmează: Cum se cuvine creştinilor a vieţui; Povăţuire pentru trăirea creştină; Epistola către Diognet; Necazurile în viaţa creştinului. Povăţuire cu texte din Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, de folos pentru ceasurile de încercare şi întristare din viaţa creştinului; Tertulian, Despre prescripţia contra ereticilor; Ilie Rusu, Introducere în psihologia personalității creștine; Arhim. Benedict Ghiuş. Arhim. Sofian Boghiu, Fr. Andrei Scrima, Practica vieţii monahale ; Pr. Filon Ionel, Conspecte pentru lecţii de dogmatică – pe înţeles cu călăuzitor; Mihai Eminescu,Actual: în prezent şi viitor; Ilie Şerbănescu, România, o colonie la periferia Europei. Compendiu; Pr. Dumitru Valenciuc Zbucium pentru o tipografie; Pr. Ioan Paul Valenciuc, Preoţimea ortodoxă din Bucovina în timpul ocupaţiei habsburgice; Sf. Ioan Gură de Aur;Omiliile despre Pocăinţă Media şi comunicaţii Activitatea mediatică, sub orice formă, de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a avut şi în cursul anului 2016 drept unic scop apărarea normelor morale şi sociale ale Bisericii noastre, precum şi întărirea credinţei în rândul credincioşilor. Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a transmis cu diferite ocazii cuvinte de învățătură atât postului de radio Trinitas, cât și altor posturi de radio locale și naționale. Un loc aparte îl ocupă articolele publicate de Înaltpreasfinția Sa în revista Candela, în Ziarul Lumina, şi în revista „Plăieşii” închinată cultului eroilor precum și articolele scrise de PC Candela, ianuarie-februarie 2017

Părinţi în diferite publicaţii. De asemenea, preacuvioase maici și părinții stareți şi monahi, vieţuitori în mănăstirile de pe cuprinsul Eparhiei noastre au răspuns solicitărilor pentru articole și emisiuni radio-TV, cu o bogată activitate remarcându-se Măn. Putna, Voroneţ, Moldoviţa şi Dragomirna.

Atenţia acordată educaţiei religioase în şcoală s-a materializat într-un şir de emisiuni pe această temă organizate de pr. Remus Justinian Cojocar la postul local PlusTV, precum şi în diferitele reportaje realizate de prof. Doina Ciobanu la postul de televiziune local Intermedia Suceava. Membrii corpului clerical al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au publicat articole de informare despre mănăstirile Bucovinei, despre diferite evenimente şi sărbători ori de învăţătură în presa scrisă - ziarele Lumina, Crai Nou, Monitorul de Suceava, revista Candela, Familia ortodoxă, Lumea monahilor- şi presa on-line - portalurile basilica.ro şi doxologia.ro - şi au participat la diferite interviuri, reportaje şi emisiuni radio şi TV realizate de către Trinitas TV, Realitatea TV, Digi24, TVR1, Intermedia, Radio Trinitas, Radio România, cât şi la conferinţe organizate de către instituţii de învăţământ şi asociaţii studenţeşti la Suceava, Fălticeni, Vicovu de Sus, Ploieşti, Chişinău şi Costeşti (Republica Moldova) şi la diferite manifestări organizate de românii din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia din Ucraina.

S-a realizat un film documentar „Biserici voievodale din România” de către Televiziunea Patriarhiei Române, care a cuprins şi monumente istorice din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor şi anume: Bogdana, Dragomirna, Probota, Putna, Rasca, Sucevita, Moldovita, Siret, Arbore si Voronet. În cinstea Sărbătorii Putna 550, Televiziunea Trinitas a Patriarhiei Române a realizat filmul documentar Putna – Ierusalimul neamului românesc, în regia lui Paul Palencsar, cu sprijinul mănăstirii.

Pentru a sărbători împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna, Romfilatelia a ilustrat emisiunile de mărci poștale Sfintele Paști 2016 și Crăciun 2016 cu obiecte din patrimoniul Mănăstirii Putna și a realizat emisiunea specială Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani, cu sprijinul mănăstirii.

Prin grija vieţuitorilor Mănăstirii Putna au apărut următoarele reviste periodice: a) Analele Putnei - singura publicaţie ştiinţifică având ca subiect cercetarea epocii lui Ştefan

59

cel Mare şi a istoriei Mănăstirii Putna. Asemenea Centrului de Cercetare şi Documentare Ştefan cel Mare, ea a apărut din necesitatea de a stimula şi de a coagula demersurile istoricilor în vederea aprofundării studiilor ştefaniene şi a istoriei Putnei. Între timp obiectivele ştiinţifice s-au lărgit pentru a include şi istoria mănăstirilor din Bucovina. b) Caietele de la Putna – cuprind materialele prezentate, precum şi dezbaterile de la simpozioanele organizate, în fiecare an, de Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, la mănăstirea Putna. c) Cuvinte către tineri - revista cu apariţie anuală, conţine diverse teme de interes pentru adolescenţi şi tineri.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava coordonează revista Biserica din sufletul copilului care se adresează elevilor ciclului gimnazial şi se distribuie gratuit în întreaga eparhie.

La parohii apar cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen numeroase reviste cu conţinut catehetic.

Din punct de vedere al prezenţei în spaţiul mediatic online activitatea este reprezentată de 30 de site-uri web ale unităţilor de cult, precum şi de 16 pagini pe reţelel de socializare deţinute d eunităţi de cult sau clerici, prin intermediul cărora sunt puse prezentate informaţii relevante pentru viaţa Bisericii.

Pentru anul următor ne propunem definitivarea proiectului patriarhal „Parohii Ortodoxe”, organizarea unor evenimente închinate anului omagial care se desfăşoară sub genericul: Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română precum şi redactarea şi tipărirea unor studii şi articole, şi în măsura posibilităţilor a unor volume cu această tematică. De asemenea încercăm realizarea unui album închinat eroilor din Primul Război Mondial din parohiile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, precum şi demararea pregătirii evenimentelor ce vor marca în anul 2018 împlinirea a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.

Mulţumind tuturor pentru toate, cerem la rându-ne iertare pentru cele ce vom fi greşit în activitatea noastră.

Pr. prof. Gheorghe Hostiuc Inspector învăţământ religios

Dare de seamă privind activitatea desfăşurată în cadrul Sectorului Învăţământ Religios în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în anul mâtuirii 2016 Unul dintre cele mai importante segmente ale activităţii misionar- pastorale din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor îl constituie învăţământul religios. În cadrul sistemului de învăţământ, Religia este disciplina care se bazează pe Revelaţia Divină şi are drept scop conducerea elevilor spre cunoaşterea lui Dumnezeu. Învăţământul religios nu este o simplă cunoaştere a adevărurilor de credinţă, nu este numai un obiect de învăţământ, ci este un principiu educativ, o disciplină care urmăreşte formarea unor personalităţi armonioase şi creatoare şi dezvoltarea psiho-umană a elevilor, în conformitate cu toate laturile instruirii şi educaţiei şcolare - intelectuale, estetice, morale, profesionale, fizice. În creştinism, cunoaşterea lui Dumnezeu presupune atât trăirea religioasă, ceea ce simte, gândeşte şi exteriorizează omul faţă de Dumnezeu, cât şi însuşirea învăţăturii de credinţă, care cuprinde adevărul revelat de El privind originea şi scopul omului în lume.

Mantuitorul Iisus Hristos i-a trimis pe Sf. Apostoli la propovăduire zicând: „Mergând, învăţaţi toate neamurile.” (Mt. 28,19). Acest îndemn spre educaţie religioasă este valabil până la sfârşitul veacurilor. În Noul Testament, Însuşi Domnul Iisus Hristos Şi-a îndeplinit misiunea mântuitoare în plină vârstă a tinereţii. În Sfintele Evanghelii, Mântuitorul apare în numeroase locuri în compania tinerilor, sau făcând referiri la vârsta tinereţii.Rechemarea la viaţa adresată fiicei lui Iair (Marcu 5, 22-43), fiului văduvei din Nain (Luca 7, 12-15) şi prietenului Său, Lazăr (Ioan, 11), aceste trei mari minuni săvârşite de Mântuitorul pot fi interpretate ca „un simbol al invitaţiei permanente pe care Dumnezeu o lansează către cei tineri de a redescoperi viaţa întru El, pentru El şi împreună cu El.”1 Ionuţ Bursuc, Pastoraţia tinerilor ca misiune a Bisericii în “Teologie şi Viaţă”, LXXXII(2006), nr. 7-12, p.167 1

60

Candela, ianuarie-februarie 2017

Prin extensie, această invitaţie se adresează tuturor credincioşilor de a-şi descoperi tinereţea spiritului, cu entuziasmul şi dinamismul specifice acestei vârste. Menţinute şi cultivate, aceste calităţi pot răsturna logica vârstei biologice, bătrânii putând deveni mai tineri în spirit decât tinerii înşişi, care sunt delăsători şi apatici. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma că: „un tânăr care nu tinde la continua depăşire, un tânăr care duce o existenţă stătută e mai degrabă un bătrân, decât un tânăr. Tinereţea, prin definiţie, tinde la mai mult, la o continuă ascensiune.”2 Educaţia religioasă este acţiunea specific umană pe care educatorul o desfăşoară pentru dezvoltarea religiozităţii elevului, pe baza unor principii cu ajutorul unor metode şi mijloace specifice.Ea se fundamentează pe doua adevăruri de credinţă subliniate în Sf. Scriptură: întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care S-a făcut Om pentru a-i da omului posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, şi existenţa sufletului uman, care poate fi modelat prin educaţie.

Importanţa educaţiei religioase este determinată de argumente morale (normele moralei creştine sunt revelate de Dumnezeu ), culturale (tot ce s-a creat demn de admirat în domeniul culturii umane se datorează, în parte, creştinismului şi sensului pe care acesta l-a dat culturii) şi sociale (îl formează pe om în comunitate, prin comunitate şi pentru comunitate).

Datorită importanţei pe care o are în viaţa omului, religia a fost introdusă ca disciplină de învăţământ în şcoli.

Poporul român, de la naşterea sa a intrat în istorie ca popor creştin ortodox. Credinţa ortodoxă face parte din fiinţa noastră naţională. A devenit lege strămoşească, păstrând vie credinţa unităţii de neam, iar cunoaşterea credinţei ortodoxe este una din condiţiile principale pentru a înţelege istoria, cultura, şi spiritualitatea româneasca. Învăţământul religios s-a organizat şi desfăşurat mai întâi în lăcaşurile de cult, iar mai târziu în şcoli. De-a lungul timpului, acest învăţământ s-a realizat sub diferite forme, în funcţie de contextul istoric şi religios al fiecărei perioade, ajungând până în zilele noastre sub forma învăţământului pe clase şi lecţii.

Pr. Dumitru Stăniloae, Ascetica şi Mistica ortodoxă, vol. I, Editura Deisis, Alba Iulia, 1993, p. 141 2

Candela, ianuarie-februarie 2017

Reintroducerea Religiei după 1989 ca disciplină de învăţământ în şcoli înseamnă, deci, o posibilitate de a promova o morală şi o spiritualitate românească ce va permite cunoaşterea dimensiunii spirituale a culturii noastre româneşti. Situarea orei de religie în trunchiul comun al disciplinelor din învăţământul preuniversitar a dat naştere unor discuţii contradictorii. N-a fost deloc uşoară lupta Bisericii Ortodoxe române, alături de celelalte culte recunoscute, biserici şi confesiuni religioase, pentru a-i determina pe factorii responsabili de sistemul educaţional românesc să accepte integrarea Religiei în rândul celorlalte discipline predate.

Ora de religie îşi atinge plenitudinea şi finalitatea atunci când subiecţii (elevii) devin şi practicanţi, atunci când ei conştientizează apartenenţa lor la Trupul mistic al lui Hristos care este Biserica. În eforturile noastre de dascăli, ne confruntăm şi cu unele greutăţi: indiferentism religios, reţineri din partea unora, aroganţă şi afront din partea altora. Departe de a ne descuraja, aceste lucruri pot fi un imbold pentru noi. Biserica lucrează asupra lumii, transfigurând-o. Această transfigurare este opera harului divin, dar sunt necesare şi eforturile noastre.

Cu ajutorul și lucrarea lui Dumnezeu, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cu respectarea Ordinelor MECS și bunăvoința organelor locale și a Inspectoratului Școlar Județean Suceava, predarea orei de religie se desfășoară în cele 765 unități școlare, dintre care 214 sunt cu personalitate juridică, la care se adaugă 551 structuri. Învățământul preșcolar se desfășoară în 368 de grădinițe cu program normal și 21 de grădinițe cu program prelungit. Învățământul primar se desfășoară în 100 de școli. Învățământul gimnazial se desfășoară în 220 de școli.

Colegii – 20; Licee tehnologice – 14; Licee teoretice – 3 Scoala postliceală- 1 Scoli speciale – 3 Cluburi sportive - 3 Cluburi ale elevilor – 7; Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) și Casa Corpului Didactic. În decembrie 2016, situaţia încadrării persona-

61

lului didactic în învățământul se prezintă astfel: Clerici cu studii superioare: 45 Clerici cu studii medii: 4 Laici cu studii superioare teologice: 234; Laici cu studii medii teologice:10 Titulari normă întreagă (1/1)- 195; Titulari ½ normă: 25; Titulari la alte discipline, care au in completare ore de religie: 9; Suplinitori la religie: cu o normă: 23; cu o jumătate de normă:16; mai puțin de jumătate de normă: 4; Total profesori de religie (inclusiv cei de alte confesiuni): 302. În decembrie 2016, situatia perfecționării cadrelor didactice se prezinta astfel: -Debutanti: 8; - Definitivat: 83cadre; - Gradul didactic II: 106 cadre - Gradul didactic I: 93 cadre - Doctorat: 12 cadre.

Situația statistică privind numărul elevilor din unitățile școlare din județul Suceava: 1. Învățământ primar Clasa Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

Cult ortodox 10.996

Alte culte 2.670

5.862 5927 5523 4327

1411 1333 1272 1022

2. Învățământ gimnazial Clasa Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a

Cult ortodox 5923 7265 5886 5954

Alte culte 1297 1335 1231 1191

3. Invățământ liceal Clasa Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

62

Cult ortodox 5285 5179 4922 4789

4. Invățământ profesional Clasa Anul I Anul II Anul III Stagii de practică

Cult ortodox 769 830 604 23

Alte culte 191 226 151 2

Activitatea de îndrumare şi control este efectuată de către subsemnatul după programul managerial elaborat și aprobat de onor conducerea Inspectoratului Scolar Județean Suceava.

Perfectionarea continuă a profesorilor de religie se desfasoara in cadrul comisiilor metodice si a cercurilor pedagogice, impartite in 6 zone: Vatra-Dornei, Campulung, Gura Humorului, Falticeni, Radauti si Suceava. Cadrele didactice participă la examenele pentru obtinerea definitavatului, gradului didactic II si gradului didactic I, organizate de facultatile de teologie din țară, aliniindu-se în acelasi fel cu toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Aflat sub directa îndrumare şi purtare de grijă a IPS Pimen, învăţământul teologic şi religios este chemat să consolideze şi să îmbunătăţească din punct de vedere calitativ activităţile instructiv-educative, să încurajeze competiţia, să favorizeze înnoirea pentru a fi ridicat la standarde comparative cu sistemele de învăţământ europene, dar care să corespundă în primul rând nevoilor spirituale ale Bisericii noastre. Învăţământul teologic şi religios este diversificat deschis copiilor, tinerilor şi adulţilor dornici de a cunoaşte idealurile Bisericii noastre, de a se forma în vederea slujirii omului, a lui Dumnezeu, a Bisericii si a societatii. Invatamantul teologic seminarial își desfășoară activitatea în cadrul Colegiului Tehnic Petru Mușat din Suceava, datorită nefericitului eveniment din 8 ianuarie 2015. Cursurile seminarului sunt asigurate de un select corp profesoral desemnat de Întâistătătorul Bisericii din Bucovina

Alte culte 990 962 836 741 Candela, ianuarie-februarie 2017

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE STUDENŢI ÎN ANUL UNIVERSITAR 2014-2015: Nr. Crt.

Specializarea

1 2 3

4

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

B

F

B

F

B

F

B

F

Total general B F

Teologie pastorală Teologie Didactică Teologie Artă Sacră

22

-

24

-

20

-

21

-

87

-

4

-

4

-

3

-

3

-

2

-

2

-

3

-

Teologie Patrimoniu

-

3

-

2

-

3

-

SITUAŢIA MASTERANZILOR

Nr. de studenţi înscrişi în 2016-2017

-

22

24

-

14

3

5

2

-

9

2

3

3

-

11

3

4

ÎN ANUL UNIVERSITAR 2015-2016

Efectiv în 2015-2016

Nr. crt.

Secţia

Licenţiaţi în 2016

Anul I

Anul II

Absolvenţi seria 2016

B

F

B

F

B

F

Total seria 2016

Înscrişi 20152016 B

F

1.

Sistematică

6

1

5

1

3

-

3

6

-

2.

Practică

6

-

5

-

3

-

3

5

-

3.

Istorică

4

1

2

2

4

2

6

3

2

4.

Asist. socială

0

3

1

3

3

3

6

1

2

5.

Biblică

6

-

5

-

-5

-

5

4

2

6.

Patrimoniu şi artă sacră

-

6

2

9

2

2

4

1

1

Locuri solicitate la scolile teologice pentru anul scolar 2016-2017 Nr. crt 1 2.

Nivelul de studii

Numărul de locuri solicitate Fără taxă Cu taxă FR Seminar Teologic 28 Facultatea de Teologie Pastorală 15 Teologie Teologie Didactică 3 Teologie Patrimoniu cultu5 ral Teologie Asistenţă Socială 3 -

Învăţământul religios - Inspecţie şcolară În cursul anului şcolar 2015 - 2016 inspecţiile s-au efectuat conform graficului unic de inspecţie şcolare compartimentul Curriculum şi inspecţie şcolară aprobat de domnul inspector general al ISJ Suceava, prof. Lazăr Gheorghe.

S-au efectuat un număr de 9 inspecţii şcolare de Candela, ianuarie-februarie 2017

-

tip CONTROL GENERAL, 26 tematice, 78 speciale şi 26 inspectii de specialitate. Au fost acordate 61 de calificative „Foarte bine” şi 36 note de 10 la inspecţiile de specialitate şi speciale; 7 calificative „Bine”. Inspecţia şcolară s-a efectuat conform precizărilor stabilite prin fişa postului şi solicitările compartimentului Curriculum şi inspecţiei şcola-

63

64

Aceste publicații, alcătuite sub îndrumarea IPS Pimen, suplinesc lipsa suportului informativ din manuale pentru clasele I-VIII și constituie o baza bibliografică orientativă pentru elevii care nu şiau putut procura caietele auxiliare de la Editura Sfântul Mina.

Apreciem, de asemenea, tipărirea de cărţi cu conţinut moralizator ca: Îndrumarea vieţii a doctorului Fr.W. Forster, Tinerii pe marea vieții, Pagini din istoria credinței creștine, oferite gratuit elevilor din clasele V-XII, iar cărțile Școala și caracterul de Fr.W. Forster, precum si Teologia Morală de Georgios Mantzaridis oferite tuturor cadrelor didactice (profesori de religie si de alte discipline), precum și multe alte broșuri.

1. Activităţi de formare continuă şi perfecţionare desfăşurate prin ISJ şi Universităţi:

-Definitivat- înscrişi 10 , promovaţi 8; -Gr.did. II- înscrişi 8, promovați 8 -Gr. Did. I- înscrişi 6, promovaţi 5; Inscrisi la suplinire calificata – 12; promovati - 8

ISJ Facultăţi de Teologie

În perioada 10 septembrie 2016 am participat la Consfătuirea judeteana la disciplina Religie, desfaşurată în sala de festivități a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Consfătuirea a fost prezidată de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și domnul prof. Dr. Vasile Timiș, Inspector general la disciplina Religie din cadrul Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Pe agenda de lucru a întâlnirii, s-au regăsit teme precum: Diagnoza procesului educațional, pe discipline/compartimente, la nivelul județului Suceava, pentru anul școlar 20152016; Priorități ale educației religioase pentru anul școlar 2016-2017; Cadrul normativ privind organizarea procesului de învățământ în anul școlar 2016-2017 – noutăți, puncte critice, măsuri și acțiuni generate de acesta; Structura Portofoliului/ mapei inspectorului de specialitate; Modificarea/ adaptarea/ elaborarea de regulamente specifice și precizări.

Aceste documente sunt făcute cunoscute și profesorilor de religie în cadrul consfatuirilor la nivelul județului Suceava. Cu acest prilej, IPS Pimen a apreciat munca depusă de profesorii de religie şi a pus accent pe latura formativă a orei de religie prin participarea cadrelor didactice cu elevii la sfintele slujbe si la activităţi caritabile, pentru a le da elevilor posibilitatea formării convingerilor şi deprinderilor creştine. În cadrul acestor întâlniri s-a constituit Consiliul Consultativ la disciplină si s-a realizat graficul desfăşurării cercurilor pedagogice si tematicile acestora. Au fost desemnaţi responsabilii cercurilor pedagogice pe cele 6 zone al judeţului avându-se in vedere perfecţionarea cadrelor didactice.

Au fost nominalizaţi profesorii metodişti pentru inspecţiilor şcolare în urma concursului organizat de ISJ Suceaava. Cadrele didactice debutante au fost îndrumate să participe la seminarii de formare continuă organizate de CCD Suceava şi facultăţile de teologie.

Cadrele didactice au fost informate despre existenţa şi folosirea caietelor de religie editate de Sfântul Mina Iaşi, care suplinesc lipsa manualelor de religie la clasele V-VIII si la clasele XI-XII. La clasele V-XII s-a distribuit Catehismul ortodox, Parabolele și învățăturile Domnului nostru Iisus Hristos (după mitropolitul Irineu Mihălcescu).

Formare continuă

re.

1.2. Activități de formare continuă prin ISJ și CCD: a). Seminarii: • Rolul educației creștin-religioase în formarea personalității tinerei generații din Mileniul III; • Mântuitorul Lumii, Domnul Iisus Hristos – modelul creștinului spre Mântuire. b). Program de formare: Evaluarea competențelor de performanță în domeniul educației religioase 1.Criterii curriculare 1.1. Public ţintă vizat: profesori educație religioasă din învăţământul preuniversitar 1.2. Justificare: Şcoala şi familia sunt pilonii de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi comunitate, mediul extraşcolar şi extrafamilial, se regăseşte copilul, care este obiect şi subiect al educaţiei.

Relaţiile dintre şcoală, elevi, familie şi comunitate trebuie să se bazeze pe contact şi colaborare, pe transmitere de informaţii şi prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe trăiri afective şi emoţionale reciproce în diferite forme de manifestare.

Toate acestea sunt încununate de succes dacă Candela, ianuarie-februarie 2017

prin colaborare transcurriculară și intracurriculară educația creștin-religioasă va ajunge la performanță.

Concursurile și olimpiadele de educație religioasă solicită pregătirea profesorilor de religie în acest sens.

1.3. Durata: 24 ore 1.4. Curriculum-ul programului 2. Competenţe: - Însușirea tendințelor moderne a evaluării în cadrul învățământului preuniversitar; - Dezvoltarea competențelor de elaborarea de subiecte pentru concursuri,olimpiade, activități extrașcolare etc.

Planificarea modulelor tematice: Modulul I: Abordarea modernă a evaluării în cadrul învățământului preuniversitar; Modulul II: Elaborarea de posibile subiecte pentru concursuri, olimpiade, activități extrașcolare etc.

1.5. Modalităţi de evaluare a cursanţilor: portofoliu 2. Formatori implicaţi: Prof. Pr.Inspector Hostiuc Gheorghe, Dr. Pr. Hostiuc Gh. Florin 3. Număr de cursanţi planificaţi: 25/grupă Unităţile şcolare din judeţ organizează pelerinaje la mânăstiri În cursul lunilor iunie-august 2016 numeroase grupuri de elevi au vizitat mânăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, Slatina, Probota, Arbore, Cetatea de Scaun- Suceava, Mânăstirea „Sf Ioan cel Nou”, Biserica Sf. Gh. Mirăuţi, Biserica „Sf. Dumitru” Suceava şi Biserica Albă de la Baia.

Numele şi prenu- Unitatea de mele provenienţă Teleagă Bianca Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Rădăuţi Ungureanu Iusti- Şcoala Gimnazială Ion na Creangă Suceava Ignat Mihaela Lo- Colegiul Naţional Nicu redana Gane Fălticeni Nistor Nicoleta Colegiul Naţional Ştefan cel Mare Suceava Grumeza Maria Colegiul Naţional Mihai Eminescu Suceava Cocuz Robert Colegiul Naţional Ştefan cel Mare Suceava Candela, ianuarie-februarie 2017

Periodic se organizează sâmbăta şi duminica pelerinaje la mânăstirile Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Slatina, Probota şi Mânăstirea Humorului, activitate în care elevii se implică în viaţa religios morală, dar şi în acţiunile caritabile, vizitând şi făcând acte de milostenie la căminele de bătrâni de la Suceava şi Bogdăneşti.

Elevii au fost implicaţi în acţiunile din cadrul proiectului educațional elaborat de Patriarhia Româna Biserica și scoala din sufletul meu. Concursul național de creație „Biserica și Școala din sufletul meu” este organizat cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, cu prilejul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016).

Participarea elevilor la Olimpiade: Anul şcolar precedent a fost încununat cu succes la multe clase.

REZULTATELE OBȚINUTE LA OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE RELIGIE CULTUL ORTODOX, JUDEŢUL SUCEAVA Conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor şcolare, elevii claselor VII-XII clasați pe locul I la etapa judeteană sunt calificați la etapa națională. Anul acesta Olimpiada Natională de Religie Ortodoxă a fost organizată de județul Timiș, în colaborare cu Mitropolia Banatului și s-a desfășurat în municipiul Timișoara în perioada Școala altfel, 18 – 22 aprilie 2016. Toți elevii suceveni participanți la această competiție au urcat pe podium: Clasa VII

Profesorul pregătitor Huc Vera

Premiul obţinut Premiul special

VIII

Florea Adriana

Premiul special

IX

Grădinariu Otilia

Premiul II

X

Pr. Hostiuc Florin

Menţiune

XI

Tiperciuc Narcisa

Premiul I

XII

Pr. Hostiuc Florin

Premiul special

65

Olimpiada de Religie pentru Seminariile teologice În fiecare an școlar elevii Seminarului Teologic Ortodox Mitropolitul Dosoftei din Suceava s-au înscris în cursa olimpiadelor. Etapa națională s-a desfășurat în perioada 4-7 mai 2016 la Mănăstirea Neamţ, sub egida Mitropoliei Moldovei şi BucoviDisciplina

nei şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Neamţ.

De la unitatea de învățământ suceveană au participat trei elevi și au obținut următoarele rezultate:

Numele şi prenumele Clasa elevului Studiul biblic al Ilişoi Gabriel X Noului Testament Istoria Bisericii Or- Char Adelin Petrişor XI todoxe Române Teologie Dogma- Semeniuc Alexandru XII tică Considerăm că Olimpiada de Religie promovează valorile moral-religioase și dă posibilitatea evidențierii celor mai studioși, dar și mai credincioși dintre participanți.

4. În unităţile şcolare s-au organizat concursuri şcolare pe teme religioase, vizând însuşirea cunoştinţelor moral religioase de către elevii claselor I-VIII la şcolile din municipiile Suceava, Rădăuţi, C-lung Moldovenesc, Vatra-Dornei, Fălticeni, în care au fost premiaţi elevii cu rezultatele cele mai bune la disciplina religie, pe an de studiu şi categorii de vârstă. a. S-a desfăşurat a cincia editie a concursului naţional interdisciplinar Cultură şi spiritualitate românească. În perioada 27-29 mai a avut loc la Putna a cincea ediţie a concursului naţional interdisciplinar de limba şi literatura română şi religie pentru elevii de gimnaziu (clasele V-VIII) „Cultură şi spiritualitate românească“. Concursul a fost iniţiat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava în 2011, iar prima ediţie a avut loc la Putna. De atunci, încă două ediţii s-au desfăşurat aici, în strânsă legătură cu mănăstirea ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Aşa se face că, în rândul profesorilor şi al elevilor, concursul mai este cunoscut şi sub numele de „Concursul de la Putna“.

Vineri, 27 mai, au avut loc la mănăstire Te Deumul de binecuvântare a lucrărilor şi şedinţa festivă de deschidere. Au luat cuvântul reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, ai Inspectoratului Şcolar Suceava, Arhiepiscopiei Sucevei şi

66

Profesor îndrumător

Premiul obţinut

Arhid. prof. dr. Hrişcă Premiul special Bogdan Pr. prof. dr. Valenciuc Menţiune Paul Pr. prof. Ţurcă Silvestru Premiul special

Rădăuţilor, primarul comunei Putna, stareţul Mănăstirii Putna şi directorul Şcolii Putna.

Acesta se adresează tuturor elevilor din clasele V-VIII, capabili de performanţă în domeniul interdisciplinar literatură-religie şi se desfăşoară în conformitate cu precizările din Calendarul concursurilor naţionale şcolare cu finanţare de MECTS (secţiunea concursuri interdisciplinare şi transdisciplinare, poziţia 02), aprobat cu nr.

60234/21.12.2010 şi postat pe site-ul www.edu.ro).

Obiectivul general: Valorificarea potenţialului creativ al elevilor de gimnaziu, cu privire la capacitatea acestora de a înţelege şi de a exprima, dintr-o perspectivă personală, viziunea despre lume, despre condiţia umană sau despre artă, aşa cum acestea sunt reflectate în literatură, prin valorificarea elementelor de cultură religioasă.

Obiective specifice: Stimularea lecturii avizate a textelor beletristice, bază a formării unei personalităţi culturale deschise; Valorizarea competenţelor de documentare, de comprehensiune şi argumentare şi reflecţie personală ale elevilor; Promovarea interdisciplinarităţii, prin corelarea literaturii cu religia, ca mijloc de păstrare a adevăratelor valori moral-spirituale; Evaluarea abilităţilor de susţinere a unei argumentări personale, bazate pe studiu comparativ şi pe intuiţie culturală; Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare; Cultivarea interesului pentru lectura textelor Candela, ianuarie-februarie 2017

sapienţiale; Consolidarea comportamentului moral-religios, premisă a personalităţii morale.

La acest concurs, au participat doua eleve sucevence, care au obținut 85, respectiv 88 de puncte. b. Concursul National Interdisciplinar Cultură și Civilizație în România Etapa națională a acestui concurs s-a desfășurat în perioada 27-30 mai 2016 la Colegiul Național Mihai Eminescu din Suceava, sub egida Ministerului Educației și Cercetării Științifice și a Inspectoratului Școlar Județean Suceava. La această competiție, trei elevi din județul nostru au obținut premiul I: - Nistor Loredana Maria, clasa a X-a – Liceul Tehnologic Ion Nistor – Vicovu de Sus; - Simionescu Ionuț, clasa a IX-a - Liceul Tehnologic Ion Nistor – Vicovu de Sus; - Niculcea Costel, clasa a X-a – Colegiul Andronic Motrescu Rădăuți. c) Concursul naţional interdisciplinar «Ştefan cel Mare şi Sfânt - simbol al existenţei noastre creştine” , ediţia a VI-a: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a lansat proiectul educaţional „Ştefan cel Mare şi Sfânt – simbol al existenţei noastre creştine”, ediţia a VI-a. Activităţile propuse s-au desfăşurat în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016.

Obiectivele proiectului constau în promovarea interdisciplinarităţii şi a unei atitudini deschise şi constructive în abordarea educaţiei religioase în context european şi în motivarea elevilor pentru actul de învăţare prin realizarea de conexiuni interdisciplinare. Activităţile proiectului se adresează elevilor de gimnaziu şi liceu şi se grupează sub următoarele generice: Daniil şi Ştefan – un sihastru sfătuitor şi un domnitor credincios, concurs de eseuri pentru elevii din clasele V-VIII; Ştefan cel Mare – ctitor de şcoală şi cultură, sesiune de comunicări pentru elevii de liceu; Biserici ctitorite de Ştefan cel Mare şi Sfânt – concurs de prezentări Power-Point adresat elevilor de gimnaziu şi liceu. d) Concursuri corale: - „Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă «Buna Vestire»”, ediţia Candela, ianuarie-februarie 2017

a XXVI-a. Festivalul de cântece şi poezii religioase are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unor forme de artă populară. Obiectivele festivalului vizează, în primul rând, promovarea valorilor autentice ale creaţiei corale de cult ortodox, a cântecului patriotic şi revigorarea mişcării corale. Festivalul se adresează numai formaţiilor corale neprofesioniste (de amatori) – minim 18 persoane (licee cu profil muzical şi teologic, licee cu alt profil, coruri ale aşezămintelor culturale (cu vârsta peste 18 ani), coruri ale parohiilor, precum şi coruri de copii – minim 15 persoane (cu vârsta între 10 – 14 ani).

Manifestarea s-a derulat cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în colaborare cu următorii parteneri ai evenimentului: Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina“, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria Fundu Moldovei, Consiliul Local Fundu Moldovei şi Societatea de Cultură „Dimitrie Gusti“ – Fundu Moldovei.

Elevii din toate unităţile şcolare organizează Serbarea Naşterii Domnului, participă la concursul Cântecele Triodului din Postul Mare şi la Cinstirea eroilor în ziua de Înălţarea Domnului. În acest scop Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a editat un volum cu poezii şi cântece patriotice, ce au fost distribuite în toate unităţile şcolare spre a dezvolta sentimentele de patriotism în rândul tinerii generaţii.

STATUTUL OREI DE RELIGIE Asociația SOLIDARITATEA pentru LIBERTATEA de CONȘTIINȚĂ București prin adresa nr. 108 din 14. 12. 2015 solicita ca înscrierea pentru frecventarea orei de religie să se facă in fiecare an, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru configurarea catedrelor de religie pe anul şcolar următor, producând un haos în toate unităţile şcolare privind interpretarea unor articole din Legea învăţământului cu privire la predarea religiei în şcolile publice. Înscrierea elevilor la frecventarea cursurilor disciplinei religie s-a făcut în conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare, respectându-se următoarele: Constituţia României în care se prevede la Art.

67

29 alin. (7) că „în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”, alin (6) că „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”, şi (1) că „libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi a credinţelor religioase NU pot fi îngrădite sub nici o formă” Legea nr. 153/2015 pentru modificarea alin 2 al art. 18 din Legea educaţiei naţionale 1/2011 nr.

445/22.06.2015 care precizează că “înscrierea elevului pentru frecventarea orei de religie se face prin cererea scrisă a elevului major, respective a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă” Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României specifică în art. 22 faptul că „pentru a fi deplin respectată libertatea de conştiinţă şi religie, legiuitorul este ţinut de o obligaţie de neutralitate şi imparţialitate. Această obligaţie este realizată în situaţia în care statul veghează la respectarea acestei libertăţi, consacrând libertatea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori, respectiv elevilor majori, de a solicita participarea la ora de religie” şi Art. 19 care spune că „în niciun caz o persoană nu poate fi pusă ab initio în situaţia de a-şi apăra sau proteja libertatea conştiinţei, pentru că o asemenea abordare ar contraveni obligaţiei negative a statului”.

Ordinul Ministrului Educaţiei nr.5232/2015 prevede la art.3 alin (1) că „părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris”, alin. (3) că „schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă” şi alin (5) că „ în vederea prefigurării catedrelor (...) cererile menţionate la alin. (1) şi (3) se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor” Interpretând aceste legi în litera şi spiritul lor, cererile prin care se manifestă dorinţa părinţilor/tutorilor pentru elevii minori/elevilor majori de a participa la cursurile disciplinei Religie sunt valabile până la schimbarea opţiunii acestora.

Dreptul de a hotărî momentul în care începe şi în care se termină perioada de frecventare a orei de religie revine părintelui, respectiv tutorelui pentru elevul minor sau elevului major, nu Statului Roman care este ţinut de o obligaţie de neutralitate şi imparţialitate privind libertatea cetăţenilor de a solicita participarea la

68

ora de religie a elevilor, conform articolului 22 din Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României invocat mai sus.

Astfel, textul legii nu consacră obligativitatea de a solicita participarea la ora de religie la un anumit termen sau pentru o anumită perioadă de timp, şi nici nu consacră dreptul instituţiilor satului de a suspenda opţiunile cetăţenilor săi în această privinţă la anumite intervale de timp, ci consacră libertatea de a solicita participarea la ora de religie a cetăţenilor ca expresie a dorinţei personale, fără vreo limitare de natură temporală din partea statului, ministerului, inspectoratului sau şcolii, impunându-i-se astfel, legiuitorului, neutralitate şi imparţialitate.

Nu există o prevedere legală care să suspende sau să întrerupă la o anumită perioadă de timp frecventarea orei de religie, drept dobândit printr-o cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, decât dacă, conform întregii legislaţii în vigoare, aceeaşi persoană solicită întreruperea acestui drept printr-o nouă cerere, de nefrecventare-întrerupere a orelor de religie. Astfel, conform Metodologiei, în art 3 (1) şi (5) se face referire la elevii majori sau părinții/tutorii pentru elevii minori, care doresc să-și exercite dreptul de a participa la ora de Religie, aceștia fiind cei care, de regulă, vor face cereri până la sfârșitul lunii decembrie pentru anul școlar următor, nu elevii care își exercită déjà acest drept, în virtutea opțiunii déjà exprimate printr-o cerere scrisă anterior de către ei, personal, sau de către părinții/ tutorii lor, dacă sunt minori.

Dacă cineva ar obliga elevii majori/ pătinţii/tutorii pentru elevii minori să facă anual cereri pentru a-şi exprima opţiunea de a participa la ora de religie, aceştia s-ar găsi în situaţia de a-şi invalida singuri prima opţiune dacă ar accepta completarea acestei a doua cereri sau, în faţa legiuitorului care i-ar impune completarea unei a doua cereri invalidându-i-o pe prima cu de la sine putere, să-şi apere libertatea conferită de lege, conform articolului 22 din Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României invocat mai sus, şi o asemenea abordare ar contraveni obligaţiei negative a statului, conform articolului 19 din Hotărârea 669/12.11.2014 a Curţii Constituţionale a României invocat mai sus.

Dacă MECS/ISJ/Conducerea şcolilor ar impune înscrierea elevilor anual, nu ar mai avea nici un sens completarea cererilor de schimbare a opţiunii pentru anul următor, conform Metodologiei art 3 (3) şi (5), prin care Candela, ianuarie-februarie 2017

se poate solicita întreruperea sau suspendarea studierii religiei, din cauză că aceasta ar fi suspendată abinitio la sfârşitul anului şcolar. Dacă MECS/ISJ/Conducerea şcolilor ar impune înscrierea elevilor anual, şi dacă elevii care nu mai doresc pentru anul şcolar următor participarea la ora de Religie ar face cereri de nefrecventare a cursurilor pentru anul școlar următor, așa cum Metodologia o cere la art, 3 (3) și (5), aceste cereri ar fi împotriva hotărârii CCR din 2014 care a cerut ca numai elevii care doresc să studieze Religia să facă cereri, nu şi cei care nu doresc studierea acestei discipline.

Metodologia indică, astfel, faptul că nu trebuiesc făcute cereri, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, decât pentru elevii care se răzgândesc şi care, fie în anul în curs nu au studiat religie şi doresc acest lucru pentru anul următor, conform art.3 alin (1) și (5), fie în anul în curs au studiat religie şi pentru anul şcolar următor nu mai doresc acest lucru, conform art.3 alin (3) și (5).

De altfel, în nici un act legislativ prezentat mai sus care reglementează modul de înscriere al elevilor pentru a participa la cursurile disciplinei Religie, nu se solicită ca în cererile scrise să fie specificată perioada pentru care sunt valabile aceste cereri, ci doar dorinţa de a studia disciplina Religie sau dorinţa de a renunţa la studierea Religiei şi cultul în care doreşte elevul să studieze.

Pentru anul şcolar 2016/2017 nu a fost necesară înscrierea elevilor care şi-au exprimat deja dorinţa de a participa la ora de Religie în februarie-martie 2015, ci doar a celor care care şi-au modificat opţiunea, adică fie a acelora care nu au depus cereri în februarie-martie 2015 şi ulterior au decis să participe la ora de Religie, fie a celor care au depus cereri în acea perioadă şi ulterior au decis să-şi schimbe opţiunea, deci să nu mai participe la ora de Religie. În concluzie, acest mod de înscriere a elevilor pentru a participa la cursurile disciplinei Religie nu contravine prevederilor Constituţiei României, nici prevederilor din Legea educaţiei, nu este contrar interpretărilor oferite de Curtea Constituţională prin decizia 669/2014 şi nu vine în contradicţie nici cu prevederile Ordinului Ministrului Educaţiei Nr. 5232/14.09.2015 privind aprobarea metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar.

Propuneri privind optimizarea desfăşurării orelor de religie şi valorificarea inspecţiei şcolare : - Se recomanda preoţilor şi profesorilor o susţinuta pregătire metodica si de specialitate in veCandela, ianuarie-februarie 2017

derea proiectării, efectuării si evaluării orei de religie: - Parcurgerea ritmică a materiei şcolare; - Confecţionarea materialelor didactice prin implicarea elevilor: - Adaptarea programelor şcolare la posibilităţii de asimilare a elevilor; - Promovarea cu predilecţie a metodelor de activare a elevilor; - Introducerea unor noi metode de evaluare cum ar fi: realizarea unor eseuri si a unor sinteze pentru lecţiile finale; - Folosirea caietelor de religie aprobate de către MECTS conform OM 5097/09.09.2012, Editura Sf. Mina Iaşi pentru clasele V-XIII; - Organizarea in scoli in timpul anului scolar a unor expoziţii de icoane si desene pictate de elevi ce vor fi folosite ca material didactic; - Organizarea de excursii si drumeţii la mănăstirile din Nordul Bucovinei si Bisericile ce fac parte din Patrimoniul Cultural Naţional; -Implicarea elevilor in organizarea de serbări şcolare si in activitatea de cinstire a Sfinţilor, eroilor si a zilei Naţionale 1 Decembrie „Făurirea României Mari”; -Implicarea elevilor in ecologizarea localităţilor si in plantarea de arbori si pomi fructiferi; - Organizarea unor concursuri şcolare pe teme religioase si a cabinetelor de religie; - Reintroducerea in sistemul de evaluare a unui criteriu obligatoriu: evaluarea profesorilor după rezultatele obţinute de elevi la testele predictive, finale si la testele naţionale.

La acest ceas de bilant multumesc Bunului Dumnezeu ca m-a ajutat sa mă achit de sarcinile ce imi revin pe acest post: mă simt dator să adresez respectoase mulţumiri IPS Arhiepiscop Pimen, pentru încredinţarea de a conduce sectorul învăţământ religios şi sprijinul acordat în desfăşurarea normală a orelor de religie, aduc alese mulţumiri conducerii I.S.J. Suceava, colegilor inspectori şi tuturor profesorilor care s-au implicat în predarea orelor de religie. Îl rog pe Veşnicul Învăţător Iisus Hristos să-i dăruiască I.P.S. Pimen puteri sporite, viata îndelungată şi multă sănătate în conducerea clerului şi a credincioşilor pe calea mântuirii

69

DAREA DE SEAMĂ A ACTIVITĂȚILOR SECTORULUI TEOLOGIC –EDUCAȚIONAL DESFĂȘURATE ÎN CADRUL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR ÎN ANUL MÂNTUIRII 2016 În majoritatea parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Române, s-a desfăşurat proiectul ,,Hristos împărtăşit copiilor”, lansat cu binecuvântarea Prea Fericirii Sale, Daniel, Patriarhul României. În urma hotărârii şedinţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 24 august 2011 a fost adoptat Proiectul ,,Hristos împărtăşit copiilor”, ce urma să se desfăşoare în majoritatea parohiilor din cuprinsul Arhiepiscopiei.

Pentru buna desfăşurare a activităţii, a fost desemnat Biroul sectorului Educaţional în următoarea componenţă: •-PC pr. prof.Gheorghe Hostiuc, inspector de specialitate •-PC pr. Dumitru Irimia, protopopiatul Suceava 1; •-PC pr. Vasile Gherasim, protopopiatul Suceava 2; •-PC pr. Preot Constantin Norocel, protopopiatul Câmpulung Moldovenesc; •-PC pr. Adrian Dulgheriu, protopopiatul Fălticeni; •-PC pr. Adrian Platon, protopopiatul Rădăuţi.

1.La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, în eparhia noastră s-au desfășurat ample activități vizând anul omagial propus de Sfântul Sinod al BOR. În cadrul cercurilor pedagogice din Suceava, Siret și Rădăuți, au fost prezentate referate minuțios întocmite și frumos susținute de profesorii de religie: pr. Platon Adrian de la parohia Milișăuți, Pr. Prof. Puiuleț Dorin de la Liceul Lațcu Vodă Siret, pr. Prof. Dr. Hostiuc Florin de la Colegiul Național Stefan cel Mare Suceava. Referatele au subliniat importanța educaţiei religioase, care oferă elevilor

70

valori spirituale şi culturale ce constituie liantul şi reperul cunoştinţelor teoretice dobândite la celelalte discipline de studiu. De asemenea, s-a omagiat personalitatea Sfantului Ierarh martir Antim Ivireanu – ctitor de cultură și limbă românească.

Activitatea pastorală cea mai intensă a constat în editarea cărţilor liturgice, a lucrărilor de învăţătură adresate poporului dreptcredincios şi conducătorilor acestuia, dar şi a cărţilor de îndrumare pentru preoţi. Din totalul celor 63 de volume tipărite de marele ierarh, 21 sunt în limba română, restul fiind în limbile greacă, slavonă, arabă şi georgiană, ceea ce confirmă virtuţile şi calităţile sale de tipograf, dar şi profunzimea pregătirii teologice. Încadrându-se în omagierea ierarhilor tipografi, în cadrul cercurilor pedagogice din Fălticeni, Câmpulung și Vatra Dornei, s-a elogiat activitatea misionar-pastorală și tipografică desfășurată de Sfântul Ierarh Dosoftei al Modovei- ctitorul limbii poetice românești. Au susținut referate pe tema amintită profesorii: Grădinaru Otilia de la C.N. Nicu Gane Fălticeni, pr. prof. dr. Cojocaru Alexandru de la C.N. Dragoș Vodă Câmpulung și prof. Cheșa Elena de la Liceul Ion Luca Vatra Dornei.

Referatele prezentate au stârnit interesul profesorilor participanți, care s-au implicat cu intervenții valoroase despre personalitatea mitropolitului Dosoftei.

Lucrari tipărite: - Psaltirea în versuri, Uniev 1673, cu peste 500 p., si 8.634 de versuri (la un loc cu Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu) - Dumnezeiasca Liturghie, Iasi, 1679 (ed. a II-a, Iasi, 1683); - Psaltirea de-nțeles, Iasi, 1680 (text paralel: slavon și român); - Molităvnic de-nteles, Iași, 1683 - Poem cronologic despre domnii Moldovei, cu 136 versuri; - Paremiile preste an, Iași, 1683.

- Poemul cronologic, cu mici adaosuri și modificări; - Viata si petrecerea sfintilor, 4 vol, Iasi, 1682 1686, lucrare de compilatie, dupa izvoare bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) si slave.

2.Concursul național de creație Biserica și Școala din sufletul meu organizat cu binecuvânCandela, ianuarie-februarie 2017

tarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (Temei nr.8319/03.11.2015), de către Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în perioada 15 decembrie 2015–21 mai 2016, a avut loc şi în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Au fost respectate toate etapele concursului conform metodologiei, iar câştigătorii concursului la etapa pe eparhie au fost: • Sectiunea literară locul I : Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Băncești; • Secţiunea artistică locul I: Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Gura Humorului; • Secţiunea multimedia locul I : Parohia „Naşterea Maicii Domnului”, Putna. În fiecare protopopiat din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor pe parcursul anului trecut, dar şi în acest an s-au desfăşurat sub egida proiectului Hristos împărtăşit copiilor o serie de activitaţi social filantropice, proiecte educaţionale, expoziţii şi concursuri în care au fost implicaţi mii de tineri.

I. PROTOPOPIATUL RĂDĂUŢI 1. Parohia Sf. Procopie, Milișăuți : •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Bucuria se naşte din fapte mici – campanie de colectare produse alimentare; •Sfânta liturghie locul împărtășirii cu Hristos - proiect desfăşurat pe parcursul mai multor ani prin care tinerii învaţă să cânte la Sfânta Liturghie; •Dăruind vei dobândi - activităţi în parteneriat cu Aşezământul de bătrâni Rădăuţi şi Aşezământul de copii Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi; •Cinste eroilor - concert susţinut de către elevii din grupul de cateheză la monumentul închinat eroilor; •Hristos se naşte slăviţi-L! - Concert de Crăciun; •Stop violenţei! - campanie de prevenire a violenţei în mediul şcolar.

2. Parohia Sf. Împ. Constantin şi Elena - Marginea III: • Dăruind vei dobândi; •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Urcuş spre Înviere; •Sa învăţăm din jertfa mucenicilor 3. Parohia Putna: •Dăruind vei dobândi; •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; Candela, ianuarie-februarie 2017

•Tabăra de vară de la Putna -ediţia I; •550 de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna - concert •Concerte susţinute de corala Fii Putnei.

4. Parohia Arbore – Sfânta Treime: •Concert de colinde – Crăciun •Concert la Intrarea Domnului în Ierusalim; •Activități de ajutorare a persoanelor defavorizate; •Învață să cânți – ore gratuite de instrument, 5. Parohia Băncești – Sf. Arh. Mihail și Gavriil: •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Ajutorarea bătrânilor șivăduvelor din sat; •Cateheze – Spovedania cale spre cer.

6. Parohia Horodnic de Sus – Sf. Dumitru •Centru social de zi cu activități: școala după școală, sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, activități recreative pentru bătrâni și tineri; •Două coruri parohiale; •Asociația Casa părintească Horodnicu de Sus cu activități specifice; •Cateheze în fiecare duminicădupă amiază; •Program pentru copiii ai căror părinți sunt în străinătate 7. Parohia Pădureni – Sf. Ier. Nicolae •Am plecat să colindăm – program de colinde la sărbătoarea Nașterii Domnului și colindarea unor bătrâni •Unire de neam, Unire de credință – manifestare realizată în parteneriat cu primăria Siret cu ocazia zilei Unirii Principatelor - 24 ianuarie 2016; •Cinemateca creștină în Postul Paștelui și Postul Crăciunului– vizionare de film religios urmată de dezbateri; •Cateheze săptămânale cu teme din Evanghelia Duminicii 8. Parohia Pogorârea Sfântului Duh - Rădăuți •Hristos se naște, slăviți-L! – Concert colinde, •Hristos se naște, slăviți-L! concurs pictură – expoziție tematică, •Învață să cânți – ore gratuite de instrument, •Lumina Învierii – expoziție tematică.

9. Parohia Sf. Ioan Botezătorul - Siret: •Vineri seara – explicarea Sf. Liturghii; •Vizionare film religios; • Jocuri sportive, activități interactive.

10. Aşezământul de copii Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi: •Hristos se naște, slăviți-L! – Concert colinde,

71

•Hristos se naște, slăviți-L! concurs pictură – expoziție tematică, •Lumina Învierii – expoziție tematică.

•Tabăra de pictură Suceviţa; •Reculegere şi povăţuire - sesiune de comunicări.

II. PROTOPOPIATUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1. Parohia Nașterea Maicii Domnului Câmpulung Moldovenesc •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Vine, vine Moş Crăciun; • Inimi deschise; •Pelerinajul micilor misionari; • Dăruim din suflet; •Copil ca mine ești și tu.

2. Parohia Dorna Candreni •Dăruind vei dobândi; •Tabăr de vară - Tinerii artişti.

3. Parohia Sadova •Inimi deschise - activitate caritabilă; III. PROTOPOPIATUL SUCEAVA 1.Parohia Sf. Gheorghe Mirăuţi •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Dăruind vei dobândi; •Sfânta Liturghie - locul împărtăşirii cu Hristos; •Hristos se naște, slăviți-L! – Concert colinde.

2. Parohia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Gura Humorului •Biserica şi Şcoala din sufletul meu; •Lăsaţi copiii să vină la Mine - proiect educaţional.

3. Parohia Sf. Arh. Mihail și Gavriil, Gura Humorului •Comuniune euharistică în viața liturgică a parohiei; 4. Parohia Comăneşti •Biserica din suflet; •Concurs de colaje ,,Biserica din satul meu”; •Sfintele Taine – concurs de eseuri; •Sfânta Taină a Euharistiei – seară de cateheză.

5. Parohia Sf. Dumitru Suceava •Dăruind vei dobândi.

6. Parohia Sf. Înviere Suceava •Hrană pentru suflet o întâlnire între generații!

7. Parohia Bosanci •Naşterea Domnului Iisus Hristos - concert de colinde;

72

•Un dar din suflet de copil - activitate filantropică.

IV. PROTOPOPIATUL FĂLTICENI 1.Parohia Sf. Nicolae, Liteni •Unirea cu Hristos prin cunoaștere, comunicare, milostenie și comuniune euharistică.

2. Parohia Leucușești •Sfânta Liturghie în viața oamenilor.

3.Parohia Sf. Cuv. Parascheva, Baia •Să protejăm natura și pe noi!

•Postul – apropierea de Dumnezeu; •Spovedania – vindecarea sufletului; •Sfânta Taină a Împărtășaniei – unirea cu Hristos; •Să-L cunoaștem pe Hristos și prin mijloace moderne; •Să bucurăm și pe alții.

•Tânărul creştin.

4. Parohia Bursuceni •Hristos se naște, slăviți-L! – Concert colinde.

5. Parohia Drăguşeni •Cateheze cu tinerii din parohie.

6. Parohia Jahalea Râşca •Dăruind vei dobândi - campanie de colectare aleimente pentru bătrânii de la Aşezământul de la Bogdăneşti; •Micii iconari - atelier de pictură; •Cinste eroilor neamului - programe artistice cu ocazia zilei naţionale şi azilei eroilor. Şcolile de vară O alternativă eficientă de valorificare a timpului liber în vacanţa de vară a fost şi organizarea unor şcoli creştine de vară pentru copii, mai ales din mediul rural. Activităţile fost coordonate de preoţii parohi organizatori şi au cuprins: participare la Sfânta Liturghie şi alte slujbe, discuţii pe anumite teme, ateliere de pictură, muzică, cusături tradiţionale, vizionarea şi discutarea unor filme, activităţi culinare, întreceri sportive.

Exemple de astfel de manifestări: a. Mâini dibace, minţi agere editia a VII-a: 18 iulie - 15 aug. 2016, organizată de Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” Suceava în parteneriat cu Asociația „Mereu tineri” Suceava, Școala Gimnazială nr. 10 Suceava, Liceul cu Program Sportiv Suceava, Scoala Gimnazială Ion Creangă Suceava și Colegiul Tehnic Al.I. Cuza Suceava. Coordonatorul activităţilor a fost parohul Husarciuc GheCandela, ianuarie-februarie 2017

orghe. Au participat în jur de 25-30 de copii, iar activităţile s-au derulat la demisolul bisericii. b. Şcoala creştină de vară, ediţia II, desfăşurată în perioada 22 - 28 august 2016 de parohia Sfânta Treime din localitatea Spătăreşti, Comuna Fântâna Mare, judeţul Suceava sub coordonarea preotului paroh Tudor Andrioaia. Au participat în jur de 35-40 de copii din Spătăreşti, Fântâna Mare şi din satele din jur. c. Școala de vară „Dor de țară și credință”, ediția a III-a, Bogdăneşti În perioada 26 iulie – 23 august, în cadrul Parohiei Sfinții Voievozi Bogdănești, sub îndrumarea studentului teolog Alexandru Loghinoaia s-a desfășurat Școala de vară, la care au participat copii din parohie, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani. O caracteristică importantă a acestor copii este faptul că părinții lor sunt plecați în străinătate pentru a munci și a-i întreține pe ei. O parte dintre aceștia sunt chiar ei plecați împreună cu părinții lor, iar în această perioadă au revenit acasă. Tinerii creștini au învățat să cânte și să se exprime în poezie românească și creștinească. Scopul activităților a fost acela de a conștientiza importanța folosirii limbii române în cadrul familiei în străinătate, de a cunoaște valorile credinței noastre ortodoxe (iubirea față de Dumnezeu și aproapele, milostenia, rugăciunea în biserică), de a sădi în sufletele lor dragostea de neam și țară. Activitățile s-au desfășurat în Paraclisul Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, iar în ziua de duminică, 23 august, la sfârșitul Sfintei Liturghii din Biserica Sfinții Voievozi, a fost susținut un program religios – artistic, prin care copiii au diseminat abilitățile dobândite, în mijlocul enoriașilor. Munca tinerilor creștini a fost răsplătită prin diplome speciale ale programului Dor de țară și credință, prin cărți de învățătură și un dar. d. Parohia Jahelea – Râsca, reprezentată de pr.

Grădinaru Stelian a desfăşurat diverse activităţi antrenante pentru copii, care au cuprins ateliere de pictură, şezători literare ( coordonate de d-na prof. Grădinaru Mihaela), precum şi un ,,Jurnal de front” în care s-au dezbătut temele: ,,Violenţa naşte violenţă”, ,,Cum preîntâmpină Biserica formele violenţei şcolare şi familiale”.

Tabere de creaţie O altă formă de valorificare a potenţialului creativ al copiilor, dar şi de formare a unor deprinCandela, ianuarie-februarie 2017

deri morale si religioase o constituie organizarea taberelor de creaţie. a. Tabăra de vară de la Putna - ediţia I. În vacanţa de vară pe 30 august s-a desfăşurat la Putna prima tabără de vară a tinerilor ortodocşi din Protopopiatul Rădăuţi. Activităţile s-au desfăşurat la Biserica din Putna, la Şcoala Gimnazială Putna şi la Mănăstirea Putna. Lucrările au început cu o slujbă de binecuvântare a participanţilor, apoi tinerii pe categorii de vârstă au plecat împreună cu moderatorii spre şcoală unde au avut loc ateliere de lucru. Masa de prânz a fost servită la mănăstirea Putna, iar apoi tinerii au fost împărţiţi în două grupe şi au participat la o sesiune de comunicări la care tinerii au primit răspunsuri la întrebările adresate preoţilor coordonatori.după terminarea sesiunii de comunicări tinerii însoţiţi de ghidul mănăstirii au vizitat biserica şi muzeul mănăstirii.

După amiază activităţile au continuat pe terenul şcolii unde au avut loc câteva competiţii sportive.

Activitatea s-a încheiat cu un foc de tabără în jurul căruia s-a dansat şi s-au cântat multe cântece patriotice şi populare. b. Tabăra de la Nemţişor. Un grup de tineri din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a participat la întâlnirea tinerilor ortodocşi de la Nemţişor, care a devenit o tradiţie a taberelor de vară în care tinerii se întâlnesc, participă la rugăciune, la sesiuni de comunicare, la activităţi interactive şi jocuri interesante. c. Tabăra de creaţie „Micii iconari”- editia a V-a, organizată din iniţiativa preotului Parohiei Adâncata II, Mitu Pascal. În perioada 18 iulie - 15 august 2016, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la parohia Adâncata II ,din Protopopiatul Suceava I s-a desfăsurat cea de-a cincea ediție a taberei de creație „Micii iconari”.Anul acesta participarea la tabără a fost mai numeroasă decât în celelalte ediții, 92 de copii din comuna Adâncata și municipiul Suceava împărțiți în trei serii în decursul a trei săptămâni s-au adunat la casa de prăznuire a parohiei și sub coordonarea preotului paroh Mitu Pascal și a cadrelor didactice: Schipor Raluca, Florentina Anastasiu, Iulia Buraciuc și Mitu Daniela au participat la activitățile specifice taberei.Împărțiți pe ateliere copii au realizat icoane pe lemn, pe sticlă, au pictat pe pânză exprimând sensibilitatea, curăția sufletului și imaginația bogată. Au împo-

73

dobit în culori vii vasele de ceramică neagră de la Marginea, au lucrat la gherghefuri brățări din mărgele, ca o noutate au cusut pe pânză și au reușit să confecționeze semne de carte, au folosit și tehnica origami și cea de quilling. Pe lânga acestea, jocurile taberei au creat momentele de relaxare și de destindere dar și de socializare și de comunicare. Vernisajul lucrarilor a avut loc in holul de la etejul 1 din corpul A al Universității „Ștefan Cel Mare”a fost cadrul potrivit pentru a expune un număr de 140 de lucrări. La acest vernisaj, care a avut loc în data de 22 iulie au fost prezenți pr.consilier administrativ Baltag Vasile, pr.inspector de religie Hostiuc Gheorghe, pr.protopop Irimia Vasile și primarul comunei Adâncata Cucu Viorel. Al doilea vernisaj a avut loc în data de 26 iulie 2016 la casa de prăznuire și la biserica parohială după Sf.Liturghie.

Concursuri de toacă a. Concursul de toacă de la parohia Rotunda, 9 august 2016, coordonator: preot Mihai Ursuleasa.

Parohia Rotunda din Liteni, Protopopiatul Fălticeni, a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, concursul „Răsună toaca-n cer“.

Evenimentul, ajuns la ediţia a VI-a, s-a desfăşurat în curtea bisericii parohiale şi a fost precedat de Sfânta Liturghie, în cadrul căreia Grupul „Balada“din Fălticeni, coordonat de prof. Maria Tanasă, a oferit răspunsurile liturgice. La concursul de toacă au participat 51 de copii şi tineri, care au reprezentat 21 de localități din județele Botoșani, Suceava și Iași. Aceștia au concurat la trei categorii: preșcolari, școli primare și gimnaziale, liceeni.

Pe parcursul competiţiei Grupul „Balada“ a oferit publicului repertorii de pricesne. Organizatorii au oferit premii constând în bani, medalii, diplome și dulciuri. Din juriu au făcut parte: muzicologul Constanța Cristescu – Centrul Cultural Bucovina, Pr. Protopop Constantin Patrolea – Protopopiatul Fălticeni, Arhidiaconul Ursuleasa Ciprian – slujitor la Catedrala din Gura Humorului. b. Festivalul concurs de toacă pentru copii şi tineret „Lemnul Sfânt care cântă”, 2 august 2016, Dumbrăveni, ediţia a V-a.

Festivitatea de deschidere a concursului a constat într-o paradă a concurenților, ce a avut loc pe șoseaua principală din comună de la Biserica Parohială până la Primărie. Odată competiția in-

74

augurată, procesiunea micilor și tinerilor artiști, însoțiți de părinți și public, s-a întors la biserică, unde fiecare a demonstrat îndemânarea și talentul muzical pe toaca amenajată chiar în interiorul sfântului lăcaș.

Expozitiile de Paşti de la Rădăuţi Proiectul Lumina Învierii, expoziţie tematică de Paşti, este iniţiat de Protopopiatul Rădăuţi, prin Corala Ortodoxă “Sfântul Ierarh Leontie” din Rădăuţi, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Se adresează elevilor de gimnaziu şi liceu. Începând cu data de 01 Martie, elevii au făcut lucrări de pictură, desen, fotografie, încadrându-se în tema Lumina Învierii şi atmosfera creată de sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. În perioada 29 aprilie – 15 mai 2016 Galeria de Artă Rădăuţi găzduieşte Ediţia a IV-a, a expoziţiei cu tematică de Paşti: LUMINA ÎNVIERII. Lucrările lor au fost expuse la Galeria de Artă Rădăuţi până la 15 mai 2016, în cadrul proiectului (ediţia a IV-a) ce are ca organizatori şi parteneri Protopopiatul Rădăuţi, prin Corala „Sfântul Ierarh Leontie” Rădăuţi, reprezentată de pr. Sfîrnaciuc Ilie, de la Catedrala Ortodoxă Rădăuţi, Casa Municipală de Cultură Rădăuţi, Clubul Copiilor şi Elevilor, Galeria de Artă Rădăuţi, Studio Foto, Video, Tv. Rădăuţi, Parohia (cele de lângă şcoli), Şcoala (colegiile din Rădăuţi, şcolile generale din Rădăuţi, Marginea, Milişăuţi, Negostina, Vicov de Sus – Laura, Straja, Horodnic de Sus, Aşezământul de copii Sf. Leontie, Căminul de copii Rădăuţi, Centrul de zi Geppetto Rădăuţi, Şcoala de copii Sf. Stelian Rădăuţi etc.).

Concerte de colinde şi de imnuri pascale În fiecare an, sărbătoarea Naşterii Domnului şi a Învierii este marcată de manifestări artistice în toate protopopiatele. Dar cea mai mare prezentare, care adună formaţiile din toată Arhiepiscopia, se desfăşoară în sala mare a Casei de Cultură din Suceava. La aceste evenimente participă formaţii corale ale unor parohii, dar si ale unor şcoli, cum ar fi: Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava, Corul Colegiului Naţional Ştefan cel Mare din Suceava, corul Semninarului teologic Mitropolitul Dosoftei, Corala Ecclesia din Dorna Candreni, Scoala Gimnaziala Ilisesti in parteneriat cu Candela, ianuarie-februarie 2017

parohia Sf. Gheorghe Mirauti-Suceava, etc.

La 1 Decembrie 2016, formația artistică a elevilor de la Liceul Ion Nistor din Vicovu de Sus, condusă de prof. Schipor Vasile, la invitația Consulatului General al României, a susținut un concert de colinde și cântece patriotice la Catedrala Mitropoliei Ortodoxe și la Teatrul din Cernăuți, în cadrul manifestărilor destinate făuririi României Mari. În perioada 18-23 decembrie 2016, formația artistică Opincuța a Școlii Gimnaziale Ion Creangă din Chișinău a susținut mai multe concerte de colinde, datini și obiceiuri din Basarabia în unități școlare din: Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuți și mănăstirile: Voroneț, Humorului, Modovița, Sucevița și Putna, bucurându-se de aprecierea unanimă, în prezența cărora au evoluat. Cu acest prilej, au vizitat Cetatea de Scaun, Muzeul de istorie, Muzeul de științe natural și muzeele din mănăstirile unde au susținut repertoriile, făcând cunoștință cu trecutul glorios al Moldovei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Cercul de pictură bizantină La Iulius Mall Suceava a avut loc miercuri, 20 aprilie, vernisajul expoziţiei de icoane bizantine pe lemn „Fereastră spre cer”, ediţia a IX-a, organizată de Cercul de pictură „Bizantin Art” de la Școala Gimnaziala Nr. 4 Suceava, în parteneriat cu Palatul Copiilor Suceava. Micii artişti, elevi din clasele a IV-a - a VIII-a, ai Cercului „Bizantin Art” au expus 47 de lucrări executate în tempera cu foiţă de aur pe lemn, sub îndrumarea profesorilor Eugenia Ana (Geanina) Chilimon şi Traian Chilimon. Mulţi dintre elevii expozanţi au fost premiaţi la ediţiile anterioare ale Olimpiadei meșteșugurilor tradiţionale și la târgurile naţionale ale copiilor meșteșugari. Sunt nouă ani consecutivi de când elevii de la „Bizantin Art”, împreună cu profesorii lor, vin în faţa publicului, în preajma sărbătorilor pascale, pentru a vesti marele praznic al „Învierii Domnului”.

Cinstirea eroilor În fiecare an, sentimentul partiotic de respect faţă de eroii neamului este cultivat în toate protopopiatele Arhiepiscopiei prin intermediul preoţilor parohi şi ai profesorilor de religie. Împreună cu elevii, aceştia participă la slujba de pomenire Candela, ianuarie-februarie 2017

depunând coroane de flori la monumentele închinate eroilor tării noastre. În Cetatea de Scaun Suceava, la praznicul Înățării Domnului, a devenit tradiție prezența ÎPS Pimen la manifestările culturale organizate de diverse formații corale ale școlilor din județ destinate cinstirii eroilor. După un cuvânt de zidire sufletească și elogiere a eroilor din toate timpurile, căzuți pentru apărarea Patriei și a credinței strămoșești, urmează prezentarea unei suite de cântări și poezii românești în care vibrează simțământul patriotic.

Alte activități: •Sfânta Liturghie locul împărtășirii cu Hristos - în care au fost implicate multe parohii: ex: Scoala Gimnaziala Ilisesti in parteneriat cu parohia Sf. Gheorghe Mirauti-Suceava; •Atelier de icoane la Bogdănești •Festival-concurs de ciocnit ouă la Suceviţa; •Sărbătoarea Învierii – Spiritualitate și tradiții prin ochi de copil – concurs interregional de religie și artă, eveniment organizat de Centrul Școlar de Educație Incluzivă ,,Sf. Andrei” Gura Humorului.

• Proiectul Calea mântuirii - Sesiune de training la Protopopiatul Rădăuți și implementarea proiectului în parohiile: Mirăuți -Sf. Gheorghe Suceava, Frătăuții Noi și Milișăuți.

Recomandări: Pentru optimizarea activităţii misionar-pastorale, prin grija părintească faţă de credincioşii bucovineni, IPS Pimen recomandă oficierea vecerniei si a catehezei pentru readucerea în sânul Bisericii, atât pe creştinii vârstnici, cât şi tânăra generaţie. În acest scop, sunt propuse tematici din învăţătura de credinţă ortodoxă şi aspecte din istoria primară a Bisericii, cum ar fi: • Cinstirea şi slujirea lui Dumnezeu; • Preacinstirea Maicii Domnului; • Cinstirea Sfintei Cruci; • Cinstirea Sfinţilor şi a Sfintelor Moaşte; • Sfintele Taine – mijloace de sfinţire a omului; • Sfânta Liturghie – prezenţa permanent a lui Hirostos în lume; • Sfânta Biserică – corabia mântuirii; • Pregătirea credincioşilor pentru participarea la sfintele slujbe; • Învăţătura despre viaţa veşnică, etc.

Prin activităţile succint prezentate, dăm slavă

75

Sfintei Treimi şi adâncă recunoştinţă Înaltpresfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor pentru binecuvântarea acordată iniţiativei şi finalizării activităţilor desfaşurate în cadrul proiectului ,,Hristos împărtăşit copiilor”, care contribuie la promovarea valorilor inestimabile ale creştinismului în rândul tinerilor, care sunt viitorii mărturisitori, apărători și păstrători ai Credinţei Ortodoxe.

Inspector Învăţământ teologic - educaţional, Preot profesor Gheorghe Hostiuc

Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul „Dosoftei” În anul 2016, Seminarul Teologic „Sfântul Mitropolit Dosoftei” din Suceava a funcționat împreună cu cele trei grădinițe structuri, arondate unității noastre de învățământ și a școlarizat un număr de aproape 400 de elevi și preșcolari. Am încercat să realizăm un proces instructiv-educativ centrat pe elev, să formăm caractere, nu doar să transmitem cunoștințe.

Ca profesori trăim an de an o bucurie îndoită: pe de o parte salutăm o altă generație de absolvenți, în care am încercat să sădim ce a fost mai bun în noi, iar pe de altă parte întâmpinăm o nouă generație de elevi, pe care îi dorim la fel de buni ca cei dinaintea lor și spre care vom pune toate eforturile noastre didactice. La ceas de bilanț, aceasta este reușita pe care o punem în prim plan. O generație de elevi a absolvit cursurile școlii, a susținut examenul de atestat și pe cel de bacalaureat pe care l-au promovat în proporție de aproximativ 90%, o medie mult peste media națională (aprox. 67%), dar mai mică decât cea de anul trecut. Absolvenții clasei a VIII-a au fost dornici să urmeze cursurile școlii noastre, astfel încât anul trecut numărul elevilor înscriși la examenul de admitere a fost mai mare decât numărul de locuri alocat pentru clasa a IX-a, situație rar întâlnită în cadrul seminariilor din alte zone ale țării.

Anul trecut elevii seminariști au fost implicați în olimpiadele și concursurile școlare naționale, unde au fost premiați, au desfășurat acțiuni de voluntariat, dar și concerte muzicale și acțiuni culturale în cadrul parteneriatelor încheiate cu instituții importante din localitate și din județ, fiind activi atât în viața școlii, cât și în parohiile din care fac parte.

76

În anul 2016 ne-am ocupat în mod deosebit de baza materială a grădinițelor din subordinea seminarului. Au fost realizate lucrări de reparații, de igienizare și de amenajare a spațiilor interioare, precum și două spații de joacă pentru preșcolari.

Din lipsa unui spațiu propriu, comparativ cu alți ani, anul 2016 a fost un an în care nu am investit atât de mult în baza materială a școlii, dar în care am avut timp să înțelegem mai bine relațiile dintre noi ca profesori și dintre profesori și elevi, organizându-ne ca o familie extinsă și înțelegând în același timp că o școală este formată mai întâi de oamenii din ea și mai apoi, într-un chip secundar din tot ceea ce o înconjoară.

Suntem conștienți că suntem o școală în cadrul căreia nu ne selectăm noi înșine elevii, decât poate într-o mică măsură, căci fiecare dintre elevii seminariști au fost chemați în mod tainic de către Mântuitorul Hristos spre a-I sluji. Este o bucurie pentru noi să-i întâmpinăm an de an pe acești elevi, care au venit la această școală pentru că au simțit ceva pentru viața în Hristos, pentru Biserică și pentru trăirea unei vieți morale într-o lume marcată de atâtea provocări. Avem elevi care excelează din punct de vedere intelectual, dar și elevi mai puțin pregătiți din acest punct de vedere, dar care compensează prin alte calități și poate chiar îi depășesc pe cei dintâi. Tuturor dorim să le răspundem și să-i pregătim din punct de vedere intelectual și duhovnicesc, și să le menținem în același timp „dragostea cea dintâi”, cea cu care au venit pe băncile școlii pentru a-i sluji Domnului Iisus Hristos.

Acest lucru nu-l reușim singuri, ci călăuziți în primul rând de Dumnezeu, de Maica Domnului, de toți sfinții noștri ocrotitori, sub oblăduirea Înaltpreasfințitului nostru Păstor și ajutați de toți cei care doresc binele școlii noastre.

De aceea, la acest ceas de analiză, îngăduiți-mi să Vă mulțumesc Înalpreasfinția Voastră pentru toată grija purtată pentru învățământul teologic din această Eparhie. Aduc mulțumiri în numele întregului colectiv de la seminarul teologic autorităților locale, ISJ Suceava, Părinților Consilieri și tuturor celor care ne-au sprijinit până acum și care nădăjduim că ne vor sprijini în continuare înțelegând necesitatea organizării și dezvoltării învățământului teologic pentru Biserica de azi și pentru cea de mâine.

Director Arhid. prof. dr. Hrișcă Bogdan - Mihai

Candela, ianuarie-februarie 2017

SECTORUL EXARHAT DARE DE SEAMĂ PE ANUL 2016 În Darea de seamă pentru anul 2015, anunțam că în 10 iulie 2016 se vor împlini 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna de către Sfântul voievod Ștefan cel Mare în 10 iulie 1466, cu binecuvântarea Mitropolitului Teoctist I. În 10 iulie, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen, arhipăstorul rânduit de Dumnezeu pentru aceste locuri și pentru aceste vremuri, înconjurat de fiii mănăstirii, au slujit Sfânta Liturghie la Putna. Apoi, Înaltpreasfinția Sa a sfințit noile clopote ale mănăstirii, lucrate cu binecuvântarea și cu îndemnul său în Rusia. Înaltpreasfințitul Pimen a amintit în cuvântul său cum a fost la Putna 500, în 1966.

Noi, la început de an 2016, am citit despre cum a fost la Putna 500 și ne-am întrebat cum vor fi serbările din 2016. Le-am văzut, le-am trăit, le-am simțit, poate nu în același duh ca cei de la 1966, pentru că vremurile s-au schimbat, credința s-a împuținat, dragostea de neam și de țară s-a împuținat și mai mult.

Cu toate acestea – mulțumim lui Dumnezeu!

–, întregul an 2016, pentru Arhiepiscopia noastră și pentru noi, personal, a fost anul unor împliniri, împliniri care au fost dorite de noi, voite de Dumnezeu și binecuvântate de Arhipăstorul nostru.

Venirea Patriarhului Ioan al Xlea al Antiohiei și al Întregului Orient, cel care ocupă al treilea loc în ordinea canonică a ierarhiei Ortodoxiei, a fost punctul culminant al manifestărilor Putna 550. Vizita sa în eparhia noastră, alături de ierarhi antiohieni și de membrii sinodului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a avut loc în 23–26 septembrie 2016. În 25 septembrie 2016, opt ierarhi, înconjurați de preoți din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și de preoți din Nordul Bucovinei, au slujit o Sfântă Liturghie a recunoștinței și a unității. Alături de cei 47 de clerici slujitori, la slujbă au participat mii de credincioși veniți special pentru această zi aleasă și unică – ultima dată când un Patriarh al Antiohiei a vizitat și a slujit în Moldova a fost în jurul anului 1750.

Serbarea a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare în Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești a fost marcată Candela, ianuarie-februarie 2017

prin publicarea de către Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a unei ediții omagiale a Sfintei Evanghelii, împodobită cu frontispicii și decorații din tetraevanghelele păstrate în muzeul Mănăstirii Putna și lucrată de părinții mănăstirii.

Romfilatelia a ilustrat emisiunile de mărci poștale Sfintele Paști 2016 și Crăciun 2016 cu obiecte din patrimoniul Mănăstirii Putna și a realizat emisiunea specială Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani, cu sprijinul mănăstirii.

Dar împlinirea duhovnicească din acest an în eparhia noastră a fost canonizarea Mitropolitului Iacob Putneanul, al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna, dar și purtător de grijă al altor biserici sucevene și al orașului Suceava, și a colaboratorilor săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan. Împlinirile au loc sub semnul Duhului celui Preasfânt.

Decizia de canonizare a sfinților a fost dată de către Sfântului Sinod în ședința din 6–7 iunie. Sub directa îndrumare a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, au fost scoase și așezate spre închinare sfintele moaște ale celui între Părinți, Părintele nostru Iacob Putneanul. Racla ce avea să adăpostească sfintele sale moaște a fost binecuvântată și sfințită de Preafericitul Ioan al X-lea în 24 septembrie. În acest an aniversar Putna 550, spre slava lui Dumnezeu și spre pacea și bucuria eparhiei noastre, multe dintre cele care au fost anunțate la începutul anului 2016 ca doriri s-au dovedit către sfârșitul anului a fi și împliniri în mănăstirile noastre. În eparhia noastră își desfășoară activitatea, sub directa îndrumare a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, 50 de mănăstiri și schituri, între care 24 de mănăstiri de călugări, 16 mănăstiri de călugărițe, 3 schituri de călugări și 7 de călugărițe.

Pe lângă Mănăstirea Putna funcționează și două metocuri: Sfinții 12 Apostoli din Călimani – Vatra Dornei și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul – Salaș, Ulma. Conform datelor biroului Exarhat, în mănăstiri și schituri sunt 864 de viețuitori. Dintre aceștia, 297 sunt monahi și 274 sunt monahii, 167 de rasofori și rasofoare și 134 de frați și surori aflați în perioada de noviciat. După studii, sunt monahi doctori în teologie, absolvenți ai cursurilor de doctorat, absolvenți ai cursurilor de masterat, licențiați în teologie, peste 100 de absolvenți ai altor facultăți. În general, peste două treimi din personalul monahal au studii superioare și studii medii.

77

le binecuvântează și le primește. În eparhia noastră funcționează pe lângă mănăstiri sau cu sprijinul unor mănăstiri mai multe așezăminte sociale: Așezământul de copii Sfântul Leontie, cu purtarea de grijă a Mănăstirii Bogdana, azilele de bătrâni de pe lângă mai multe mănăstiri și celelalte așezăminte sociale și-au îndeplinit misiunea. Regretăm trecerea la cele veșnice a Părintelui Mihail Negrea, cel care a condus așezământul pentru copii de la Podul Coșnei – Vatra-Dornei și nădăjduim că munca Sfinției Sale va fi continuată. În ceea ce privește imobilele, cu excepția câtorva mănăstiri care au accesat fonduri guvernamentale sau europene, majoritatea mănăstirilor și schiturilor din eparhia noastră, din fonduri proprii și din milostenia creștinilor, au renovat sau au construit spații noi. Cu fonduri guvernamentale, se construiesc Centrul cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” la Mănăstirea Putna și o casă pentru primirea oaspeților la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

La mănăstirile Sucevița și Dragomirna au loc lucrări de construire a unor spații noi, dar și refacerea și reamenajarea spațiilor vechi. În mod firesc, mănăstirile noastre sunt implicate și în domeniul misionar, educațional și cultural. În 2016, au apărut mai multe publicații noi.

Mănăstirea Putna a publicat, prin Editura „Mitropolit Iacov Putneanul” a Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al mănăstirii, lucrările: Sfânta Mănăstire Putna – album, ediția a II-a (în limbile română și engleză); Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături (în limbile română și engleză);Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna, vol. II;revista de istorie Analele Putnei, nr. XI, 2015, 1 și XI, 2015, 2; revista anuală Cuvinte către tineri IX, 2016, dedicată serbării Putna 550. În paginile sale s-au regăsit interviuri și cuvinte ale unor distinși ierarhi, profesori universitari și oameni de cultură, adevărate îndemnuri pentru tineri spre cultivarea binelui și a frumosului, a dragostei de neam și de țară. Acest număr, unul dintre cele mai bune din ultimii ani, a fost distribuit în mod majoritar gratuit elevilor și studenților din România și Republica Moldova care au vizitat Mănăstirea Putna.

Cu sprijinul Centrului, Mănăstirea Dragomirna a publicat albumul Frescele Dragomirnei și volumul Dragomirna: ctitori și restauratori.

78

Pe lângă slujirea de zi cu zi a viețuitorilor din mănăstiri și slujbele din duminici și sărbători, amintim momentele speciale în care pelerinii au venit în număr foarte mare la mănăstiri. În acest an, au fost serbările din 2 și 10 iulie, 15 august și 25 septembrie, la Putna, și hramurile mănăstirilor mari – Sânziene la Sfântul Ioan, Buna Vestire la Moldovița, Rusalii la Dragomirna, Schimbarea la Față la Sucevița și Slatina. Cler și popor, alături de ierarhi, slujind lui Dumnezeu și apropiindu-ne unii de alții. Cunoașterea între noi și împreunăapropierea de Dumnezeu. Căci nimic nu e mai frumos în Ortodoxia noastră, mai înălțător și mai măreț ca o Liturghie slujită și trăită cu mulțumire și cu recunoștință.

Activitățile specifice mănăstirilor au continuat și în anul 2016, sporind zestrea valorilor bisericii.

Atelierele de pictură au zugrăvit maiestuos chipurile sfinților Iacob Putneanul și a cuvioșilor Sila, Paisie și Natan. S-a lucrat în atelierele de broderie, sculptură, croitorie de veșminte, argintat și aurit cu acel firesc al monahismului ortodox român. Mâinile au lucrat și mintea a fost silită să fie țintuită la chipul și la Numele lui Iisus. Căci numai așa, cu mintea și cu inima unite, monahul slujește pe deplin lui Dumnezeu și aproapelui.

Milostenia, actele de caritate din mănăstirile și schiturile noastre, în anul ce a trecut, nu au lipsit.

Nădăjduim că nimeni nu a plecat din mănăstirile noastre fără ca să i se slujească. Primirea avraamică, primirea oaspeților în numele lui Dumnezeu, a fost dintotdeauna o condiție a existenței vieții monahale. Numai Dumnezeu știe câte porții cu mâncare au fost distribuite și câți oameni au fost ajutați și mângâiați în mănăstirile noastre. Căci, dacă la Mănăstirea Putna, unde s-a ținut o evidență mai riguroasă, au fost peste 47.000 de porții de mâncare distribuite în cursul anului și peste 23.700 de pelerini au primit un loc de odihnă, la toate mănăstirile și schiturile au fost cel puțin de două ori mai mult.

Dacă ar fi să contabilizăm aceste cheltuieli și altele care s-au făcut pentru slujirea aproapelui în mănăstirile noastre, am vedea că s-au cheltuit sume uriașe. Dar Mântuitorul Iisus Hristos a spus: „Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta” (Matei 6, 3). Milostenia și fapta cea bună nu trebuie întotdeauna trâmbițate, căci își pierd valoarea veșnică. Cel ce știe toate le vede, Candela, ianuarie-februarie 2017

Mănăstirea Sucevița a publicat două albume care aduc mai aproape de oameni bogățiile picturii și miniaturii de acolo:Calendarul sfinților din fresca Mănăstirii Sucevița, în română și engleză, Tetraevanghelul cu 346 de miniaturi.

Colocviile și simpozioanele anunțate la începutul anului s-au desfășurat, cu rostul și menirea lor; la ele participă intelectualii români iubitori de frumos, de neam și de rădăcină sfântă, care își pun harisma științei lor în slujba binelui.

Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga – Maica Benedicta” a organizat colocviul „Fundamente creștine ale culturii române și europene”, în perioada 12–15 mai 2016.

Cu ocazia colocviului, prin editura „Nicodim Caligraful” au fost publicate volumele: Caietele de la Putna, nr. IX-2016 Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, Eminescu. Orizontul cunoașterii.

Monah Proclu Nicău, Conștiință, spune-mi tu, volumul 3 din colecția Crinii țarinii.

Mănăstirile au continuat să desfășoare și în acest an activități în diferite parteneriate cu instituții educaționale, culturale și științifice.

Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovul de Sus, coordonat de Prof. Vasile Schipor, a înregistrat un DVD în colaborare cu părinții Mănăstirii Putna. DVD-ul se numește „Din cetatea lui Ștefan vă colindăm an de an” și promovează obiceiurile și tradițiile strămoșești legate de praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Mănăstirea Putna a fost coorganizatoare a celei de-a XXV-a ediții a Festivalului literar „Mihai Eminescu”, desfășurat în perioada 13–14 ianuarie, și a concursului „Trasee eminesciene”, dedicat elevilor bucovineni, inclusiv din nordul Bucovinei, având ca organizator principal Consiliul Județean Suceava.

Amintim și taberele de vară și de la sărbătorile de iarnă desfășurate la mănăstiri, unde numeroși studenți intră în contact cu spiritualitate ortodoxă într-un mod accesibil.

Se cuvine amintită și legătura cu românii din Basarabia și nordul Bucovinei. Comemorarea românilor uciși pentru dragostea de neam și țară la Lunca, 6 februarie, Fântâna Albă, 1 aprilie, împlinirea a 75 de ani de la deportarea Aniței Nandriș și a tuturor măhălenilor au atras prezența în nordul Candela, ianuarie-februarie 2017

Bucovinei a monahilor și monahiilor din eparhia noastră.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, monahii și monahiile din mănăstirile noastre au răspuns la solicitările din media și au publicat articole de informare în presa scrisă – ziarele Lumina, Crai Nou, revistele Candela Sucevei, Familia ortodoxă, Lumea monahilor, presa on-line – portalurile basilica.ro și doxologia.ro – și au participat la diferite interviuri, reportaje și emisiuni radio și TV realizate de către Trinitas TV, Realitatea TV, Digi24, TVR1, TVR Iași, Intermedia, Cromtel TV, Radio Trinitas, Radio România.

De asemenea, au participat și la conferințe organizate de către instituții de învățământ și asociații studențești la Vicovu de Sus, Putna, Chișinău și Costești (Republica Moldova) și la diferite manifestări organizate de românii din regiunea Cernăuți din Ucraina. În 10 noiembrie a avut loc la Mănăstirea Putna sinaxa monahală cu tema „Împlinirea/Formarea călugărului astăzi”. După referatul susținut de către Părintele Arhimandrit Damaschin Luchian de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Înaltpreasfințitul Pimen a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit și despre problemele monahismului azi.

Amintind de figuri luminoase și formatoare de monahi de la Mănăstirile Neamț și Putna, Înaltpreasfințitul Pimen a spus celor prezenți că monahii au o misiune frumoasă în societate: „Aveți o misiune foarte frumoasă. Nădăjduim ca Dumnezeu, Dragostea cea desăvârșită, să ne ajute să înțelegem ceea ce nu am înțeles până acum. Mănăstirile au un rost dumnezeiesc în perioade de criză”. În cadrul sinaxei, s-au accentuat și problema unității dintre mănăstiri și schituri și problema ascultării de ierarhia bisericească. Cel smerit are ascultare, iar cel ce iubește înfrânarea îmbrățișează și umilința. Când aceste virtuți nu sunt trăite și nu sunt căutate, nu mai putem vorbi de un monahism viu și puternic în duh. Prin aceste cuvinte am spus tot despre ceea ce îi caracterizează pe așa-zișii apărători ai învățăturii Bisericii, pe neascultătorii față de ierarhia Bisericii noastre. Aș vrea să precizez că în eparhia noastră nu sunt probleme deosebite pe această temă.

Gânduri și doriri pentru 2017 Așteptăm ca în anul acesta, în 14–15 mai, să aibă loc proclamarea solemnă a canonizării Sfân-

79

tului Iacob Putneanul și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de alți invitați, în eparhia noastră. Numai așa vom putea preamări pe deplin pe acești părinți sfinți, ocrotitori ai eparhiei noastre. Numai așa troparul și celelalte cântări de laudă și preamărire a lor vor fi rostite cu bucurie. Și, întrucât ei au fost împreună-lucrători, am alcătuit și un tropar pentru toți, incluzându-l și pe Cuviosul Arsenie: „Pe cuvioșii din Putna, Sila, Natan și Paisie, și pe Iacob ierarhul și slăvitul Arsenie, cu laude veniți să îi cinstim, virtuțile acestora urmând; șiadunându-ne toți cei binecredincioși să zicem, dar, cu credință: Slavă Celui ce v-a încununat; Slavă Celui care v-a sfințit; Slavă Celui ce nouă păzitori v-a arătat pe voi.”

Cu ocazia proclamării canonizării Sf. Iacob și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan va fi lansată și cartea „Chipuri de sfințenie”/„Chipuri luminoase de viețuitori din istoria Mănăstirii Putna”, un volum care va cuprinde viețile părinților care s-au nevoit și s-au sfințit peste veacuri în ctitoria Sfântului Voievod Ștefan.

Este pregătită și slujba Sfântului Teoctist I, Mitropolitul Moldovei, cel a cărui mână nu a tremurat când a trebuit să îl ungă domn pe Ștefan și nu a tremurat când a trebuit să ia decizii majore pentru apărarea credinței și a valorilor strămoșești, cât și slujba Cuviosului Arsenie, cel care a făcut parte din generația de sfinți deja canonizați din veacul al XVIII-lea și care are sfinte moaște la Putna.

Suntem datori să reluăm demersurile pentru a fi și aceștia alături de sfinții bucovineni deja canonizați, căci ei întregesc istoria acestor locuri.

Dacă mâna lui Teoctist I nu a tremurat, fiind stăpânită de vrednicia vremurilor, nădăjduim că nici mâna celor care astăzi sunt în drept să o facă nu va tremura când vor spune că vrednic este cel care a avut fii vrednici. Căci, pentru Teoctist I, e destul să amintim că a fost alături de Ștefan cel Mare ca sfetnic și părinte, iar faptele marelui Ștefan au fost adumbrite de puterea lucrătoare și proniatoare a marelui Teoctist I. Este pregătită și icoana lui, care cuprinde și însemne despre locul și vrednicia sa din istoria acestui pământ românesc.

Se cer duse la bun sfârșit și celelalte propuneri de canonizări făcute în anii din urmă.

Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitor al Drago-

80

mirnei, are slujba și icoana pregătite.

Cuvioșii Epifanie de la Voroneț, Inochentie și Eustatie de la Probota sunt amintiți de Sfântul Mitropolit Dosoftei în cuvântul lui despre sfinții români în Viețile Sfinților, pe care lea tipărit în 1682– 1688, și Cuviosul Vasile de la Moldovița, despre care, în 1621–1622, teologul Zaharia Kopystenski, ieromonah la Lavra Peșterilor, scria că moaștele sale se află „în Moldovița, în mănăstire”. Și ale lor slujbe și icoane, în parte, sunt pregătite.

Obștea Mănăstirii Sucevița îl cinstește în mod deosebit pe primul ei ctitor, Cuviosul Calistrat, pustnic și nevoitor pe Muntele Furcoi, care a văzut locul sfânt și a arătat Movileștilor unde să construiască Sucevița. Chipul său, ca părinte duhovnicesc al obștii, stă zugrăvit în pridvorul bisericii.

La vremea potrivită, când Dumnezeu și sfinții vor voi, se va împlini și canonizarea lor oficială, dar noi datori suntem să-i amintim și să ne silim. Întrucât pisania ei a fost pusă la 30 august 1627, Mănăstirea Dragomirna își propune să organizeze în anul 2017 un eveniment cultural dedicat Domnului martir Miron Barnovschi. Miron Barnovschi este un alt sfânt domnitor, cu rădăcini bucovinene, propus pentru a fi canonizat în anii care urmează.

Datorită numărului mare de pelerini care vin să se închine la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, a apărut nevoia de a construi o cantină socială unde zilnic, după un program bine stabilit, să se poată servi masa. Cu darul lui Dumnezeu, nădăjduim ca lucrările la această cantină care va fi ridicată între Arhondaricul Visarion Puiu și Arhondaricul Sfântul Nicolae să înceapă anul acesta la Mănăstirea Putna.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2017 „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești” și „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, nădăjduim că de-a lungul anului se vor distribui iconițe la cei care vor vizita mănăstirile și va fi scoasă în evidență frumusețea icoanelor zugrăvite pe monumentele istorice din Bucovina, monumente unice în întreaga lume.

Chipurile vrednicilor apărători ai credinței și ale acelora care s-au silit ca bisericile și mănăstirile noastre să fie deschise și preotul să fie în Altar Candela, ianuarie-februarie 2017

slujind Domnului nădăjduim că vor fi evidențiate prin sinaxe, colocvii și simpozioane în eparhia noastră. Părintele Iachint, vrednicul înaintaș în scaunul stăreției Putnei, spunea că „oamenii se iubesc când se cunosc”. Avem nevoie aceste întâlniri, deoarece „cunoașterea istoriei și a valorilor strămoșești este agentul funcționării unui neam”, cum spunea ambasadorul culturii române, Dan Hăulică.

Cele bune din mănăstirile noastre s-au făcut cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen.

Au mai fost și abateri, au mai fost și greșeli, dar bunătatea și blândețea Arhiepiscopului, care este Părinte, le-a îndreptat și au făcut ca lucrurile să meargă bine mai departe.

Mulțumim Părintelui Ceresc, Maicii Domnului, care poartă grijă de mănăstiri în chip deosebit, sfinților ocrotitori ai Bucovinei, cât și tuturor sfinților pentru rugile ascultate și darurile revărsate.

Aducem mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen pentru părinteasca purtare de grijă față de mănăstiri, mulțumim Permanenței și Secretariatului Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, părinților protopopi, stareților și starețelor, tuturor conducătorilor de instituții de stat și private care înțeleg rostul Bisericii și firescul conlucrării pentru binele comun, membrilor Adunării Eparhiale pentru buna colaborare și buna desfășurare a activităților liturgice, sociale și cultural-educative desfășurate în mănăstirile și schiturile noastre în decursul lui 2016.

Datori suntem, în aceste zile nu ușoare, ca fiecare mănăstire și schit să se silească a fi lumină, lumină pentru obște și lumină pentru cei din jur.

Sfântul Iacob Putneanul, care a întemeiat prima școală de la sat din Moldova, îi îndemna pe părinți să își dea copiii la școală și arăta astfel rodul acestei purtări de grijă: „urmând poruncii și învățăturii noastre, veți avea nădejde a vă bucura și a vă veseli de fiii voștri, ca de niște înțelepțiți de Dumnezeu, și ei vor pomeni pe voi.”1 Biserica se va buÎnvǎțǎtura pentru ca să-și dea fiecare om feciorii lui la carte în Synopsis, adecǎ Adunare de multe învǎțǎturi, ce s-au tipǎrit întru acestaș chip în dzilele preînǎlțatului domnului nostru Io Scarlat Ghica voevod, cu osteneala și toatǎ chieltuiala a preaosfințitului Mitropolit al Moldaviei chir Iacov, în a sa tipografie în Sfânta Mitropolie în Iași, în anii de la zidirea lumii 7265, iarǎ de la nașterea lui Hristos 1757. S-au tipǎrit de Grigorie Stanovici tipograf și s-au diorthosit de Euloghie monah. Text reprodus, cu ortografie și punctuație actualǎ, dupǎ Teoctist, Mitropolit al Moldovei și Sucevei, În slujba ortodoxiei românești, a nǎzuințelor de unitate naționalǎ 1

Candela, ianuarie-februarie 2017

cura de popor și poporul va pomeni pe slujitorii Bisericii în măsura în care vom trăi și vom învăța binele. În istorie, așa cum a spus și Înaltpreasfințitul Pimen, în momente de criză, când un neam s-a clătinat, mănăstirile au avut un rol deosebit în formarea generațiilor viitoare și în devenirea acelui popor. Pe aceleași urme trebuie să mergem și noi astăzi. Binele, bunătatea, munca, dragostea de adevăr sunt valorile pe care Dumnezeu le gândește pentru noi, sunt valorile pe care noi trebuie să le înfăptuim. Pentru aceasta, trebuie să ieșim din egoism, să fim uniți și să ne silim spre bine.

Exarh,

Arhim. Melchisedec Velnic

ADMINISTRAŢIA SILVICĂ A.Activitatea de personal Administrarea structurilor silvice la data de 31.12.2016 era deservită conform următoarei scheme de funcţionare şi de personal: a.1. Direcţia Fondului Forestier Bisericesc Suceava: Conducerea este asigurată de un director şi un şef serviciu cu atribuţii de inspector silvic. a.2. Ocolul Silvic Silva Bucovina – 8 angajați în centrala ocolului și 12 angajați personal de teren; a.3. Ocolul Silvic Bisericesc Ilișești – 6 angajați în centrala ocolului și 16 angajați personal de teren; B.Activitatea desfăşurată a. Gospodărirea pădurilor La momentul actual în proprietatea unităților de cult – parohii, mănăstiri și filii se regăsește suprafața de 16.282,34 ha teren cu vegetație forestieră (conform amenajamentelor silvice în vigoare).

Gestionarea în regim silvic a acestor suprafețe se asigură prin două ocoale de regim: Ocolul Silvic Silva-Bucovina constituit de Asociația Unităților de Cult Ortodoxe Proprietare de Păduri din cadrul Protopopiatului Fălticeni, și Asociația ”PROTSILVA” din cadrul Protopopiatuși de afirmare a culturii române: Mitropolitul Iacob Putneanul, p.

84–85.

81

lui Câmpulung Moldovenesc.

Ocolul Silvic Bisericesc Ilișești constituit de Asociația Unităților de Cult Ortodoxe Proprietare de Păduri din cadrul Protopopiatului Suceava și Asociația Silvică Bisericească ”Bucovina Verde” Rădăuți din cadrul Protopopiatului Rădăuți. În structura ocoalelor silvice bisericeşti se regăsesc compartimente de specialitate (fond forestier, producție, paza și protecția pădurilor, regenerarea pădurilor) precum și birouri financiar-contabile și oficii juridice.

Gestionarea pădurilor se face conform normelor și reglementărilor în vigoare, în majoritatea arboretelor regimul de cultură este cel de codru. Au fost aplicate acele tratamente care să asigure promovarea regenerărilor naturale cu specii autohtone valoroase. Astfel, s-au executat tăieri de regenerare aplicându-se în marea majoritate tratamentul tăierilor progresive. Îngrijirea și conducerea arboretelor tinere a reprezentat un obiectiv permanent fiind parcurse toate suprafețele destinate lucrărilor specifice – curățiri și rărituri conform prevederilor din amenajamentele silvice. De asemenea, o prioritate a celor două ocoale silvice a reprezentat-o regenerarea pădurilor urmărindu-se ca toate suprafețele de pe care s-a recoltat masă lemnoasă să fie împădurite în termenul legal (în anul 2016 au fost împădurite integral 40 ha).

Trebuie menționat că ocoalele silvice bisericești asigură în pepiniere cantonale existente material săditor de calitate superioară (se produc anual peste 200 mii puieți forestieri apți de plantat). În activitatea de producție menționăm funcționarea a trei formații de exploatare forestieră (atestate de autoritatea competentă) și a două formații de transport care asigură recoltarea, transportul și valorificarea masei lemnoase.

Funcţie de specificul fiecărui bazin forestier, o oportunitate deosebită poate fi în perioada imediat următoare construcţia de drumuri forestiere noi prin accesarea de fonduri europene. În acest context amintim faptul că în anul 2016 a fost asigurat materialul lemnos pentru un număr de peste 200 unități de cult (reprezentând necesarul de lemn de foc și construcții).

Veniturile obținute din activitatea economică a unităților silvice au fost transmise asociațiilor care le-au repartizat parohiilor, mănăstirilor și filiilor pentru acoperirea necesităților misionare și social

82

filantropice.

De asemenea, au fost sprijinite numeroase activități culturale și educaționale care s-au desfășurat în anul 2016 în Eparhia Sucevei. Un loc aparte a reprezentat sprijinul pentru persoanele aflate în dificultate (vârstnici, bolnavi și elevi cu probleme materiale).

Ne propunem în continuare gospodărirea cu maximă eficienţă şi rentabilitate economică a patrimoniului forestier bisericesc şi respectarea cu stricteţe a regimului silvic, a legislației și normelor din domeniul forestier și a reglementărilor bisericești, astfel încât să fie asigurate o parte din resursele necesare activităților misionar-filantropice a unităţilor de cult proprietare și a eparhiei noastre, în general. b. Administrativ Direcția Fondului Forestier Bisericesc - gestionarea bunurilor existente în patrimoniul Direcţiei; - gestionarea administrativă a bunurilor Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei; - întocmirea memoriilor, rapoartelor şi referatelor necesare a fi depuse la conducerea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor sau a celor care s-au transmis la anumite instituţii ale Statului Român privitoare la revendicările Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. c.Economic şi financiar -întocmirea situaţiei „Cercetarea statistică”; -virarea către instituţiile statului a taxelor şi impozitelor aferente; -urmărirea micşorării cheltuielilor interne la minimul necesar. d.Tehnic Din punct de vedere tehnic salariaţii silvici s-au implicat în întocmirea documentaţiilor şi a referatelor care să vină în sprijinul avocaţilor care reprezintă Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în faţa instanţelor de judecată. De asemenea, în analiza şi avizarea unor solicitări din partea instituţiilor statului (OCPI, prefectură, primării, etc.) a firmelor care se ocupă cu măsurători topografice sau a diverşilor cetăţeni care solicită reconstituiri de drepturi de proprietate pe suprafeţe foste proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Candela, ianuarie-februarie 2017

Bucovinei.

Astfel în cursul anului 2016 s-au analizat un număr de 34 de documentaţii. Dintre acestea 20 au primit aviz favorabil, 7 au fost respinse iar în cazul a 7 dosare s-a constatat că nu au legătură cu fondul forestier fost proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

S-au purtat corespondenţe cu Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

S-a purtat corespondență cu BCPI Vatra Dornei privind reactualizarea cărții funciare a imobilului ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei. A fost realizată o nouă ridicare în plan a clădirii și terenului. De asemenea, a fost notată în cartea funciară calitatea de monument istoric.

Domnul inginer Muscă Ciprian a fost prezent la şedinţele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA ce s-au desfăşurat la Bucureşți.

Domnul inginer Muscă Ciprian a participat la ședințele lunare ale Comisiei Județene de Fond Funciar.

Colectivul de salariaţi din cadrul Direcţiei Fondului Forestier Bisericesc a întocmit documentaţii şi a oferit informaţiile legate de acţiunile formulate în vederea redobândirii proprietăţilor confiscate unor entităţi interesate de modul în care ar putea sprijini demersul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. În anul 2016 angajaţii Direcţiei s-au deplasat în localitățile Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Vicov de Jos pentru a îndeplini formalități administrative în ceea ce privește imobilele proprietatea FBORB aflate pe raza acestor localități. e.Clădirea monument istoric „Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei Pe tot parcursul anului 2016 s-a demarat o activitate intensă pentru găsirea unor soluții de reabilitare a clădirii monument istoric ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei.

S-a identificat ca soluție de finanțare a reabilitării acestei clădiri monument atragerea de fonduri europene. În acest sens a fost întocmită și redactată o cerere de finanțare de către S.C. Regional Consulting S.R.L. Suceava sub îndrumarea doamnei Iacoban Doina.

Candela, ianuarie-februarie 2017

S-a demarat și finalizat, în doar 6 luni, procesul de proiectare etapa DALI privind restaurarea monumentului istoric. Tema de proiectare fiind: ”Consolidarea și Restaurarea Clădirii monument ,,Cazinoul Băilor” cu schimbarea destinației în Centrul Muzeal ,,Cazinoul Băilor”. Echipa de proiectanți este condusă de către arh. Rânjă Cristian.

Principalele lucrării vizate: - Lucrări de revitalizare a zidăriilor de piatră şi cărămidă şi a bolţilor cu degradări prin desfacerea zonelor macerate, friabilizate, urmate de plombări, rezidiri parţiale, teseri a zidăriei de cărămidă. Intervenţiile se vor face atât la interior cât şi la exteriorul clădirii. Lucrările se vor executa cu acelaşi format de cărămidă şi cu mortar de var. O atenţie deosebită se va acorda pereţilor şi bolţilor ce urmează a rămâne cu cărămidă aparentă (netencuite).

-Lucrări de reparaţii şi refaceri la planşeele din lemn şi la şarpantele acoperişurilor.

-Lucrări de protecţie a clădirii, însemnând învelitori din tablă, izolaţii termice la nivelul podului la planşee sau între căpriori, închideri cu ferestre şi uşi cu geamuri duble sau termoizolante.

- Lucrări de restaurare interioare la spaţiile boltite cu zidărie de cărămidă aparentă, la scările cu trepte masive din piatră şi la componentele artistice ale sălii mari centrale şi a sălii de pe latura de nord a clădirii.

- Lucrări de restaurare exterioare la faţade şi acoperişuri însemnând refacerea tencuielilor exterioare, a profilelor şi ornamentelor decorative la faţade degradate în marea lor majoritate, refacerea coşurilor şi a ornamentelor din tablă de zinc la învelitoare (lucarne, flese, coame profilate, acrotere la colţuri, vazoane la burlane).

- Lucrări pentru implementarea funcţiunii de centru muzeistic. In aceasta categorie se încadrează lucrările de desfaceri de ziduri, spargere de goluri pentru uşi şi pentru canale de ventilaţie, de compartimentări cu pereţi din zidărie sau din gipscarton, de execuţie a două scări noi între demisol - parter si parter - mezanin. Se adaugă la acestea lucrările de finisaje în anumite spaţii de la parter, demisol şi mansardă precum şi dotarea, echiparea edificiului cu echipamente absolut necesare pentru a funcţiona în condiţii corespunzătoare, între care pot fi menţionate liftul platformă si platformele înclinate rabatabile pentru persoane

83

cu handicap, pentru accesul acestora la demisol şi la parter, cabinele de traducători pentru sala de conferinţe, simpozioane, etc.

Amenajare terasa – obiect conex. Retele si amenajari exterioare. – Iluminat arhitectural – obiect conex. În luna iulie a anului 2016 a fost depusă cererea de finanțare. Acesta a fost respinsă urmare a unei neconformități legate de încadrarea în limita de proprietate a stației de pompare. Trebuie menționat faptul că acest monument istoric a fost retrocedat având teren util doar un metru de jur împrejurul clădirii. Urmare a acestui mod ilar de retrocedare stația de pompare fără de care subsolul clădirii este inundat continuu a rămas în afara limitei de proprietate și nu poate fi reabilitată.

După respingerea proiectului în decurs de o lună a fost găsită soluția de reamplasare a stației de pompare în limita de proprietate a fost refăcut întregul proiect și redepusă cererea de finanțare în data de 23.11.2016. În data de 29.12.2016 finanțatorul ne-a comunicat că proiectul a fost declarat conform și eligibil, urmând a intra în următoarele etape procedurale în vederea finanţării.

C. Situația Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei În anul 2016 Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a continuat demersurile pentru redobândirea proprietăților confiscate de regimul comunist și naționalizate de către regimurile post decembriste în special prin decizia Curții de Apel Cluj din 147/A/2013.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ.

Principalele acțiuni din anul 2016 au fost desfășurate la Curtea Constituțională unde demersul nostru a pornit de la art. 1 alin. 3 din Constituţie conform căruia - dreptatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme şi sunt garantate în statul de drept.

Conform art. 16 din Constituţia României toate persoanele, inclusiv persoanele juridice, sunt egale în faţa legii şi au dreptul, fără discriminare, la o egală protecţie a legii.

Dreptul la nediscriminare impune şi în cauza Fondului Bisericesc înlăturarea oricărei inegalităţi

84

de tratament privind exerciţiul drepturilor tabulare între Fondul Bisericesc şi alţi proprietari tabulari cărora jurisprudenţa constantă a instanţei supreme le-a recunoscut şi le recunoaşte „prezumţia legală absolută a dreptului aparţinând persoanei înscrise în cartea funciară” (Î.C.C.J., decizia civilă nr. 7734/7 octombrie 2005), „prezumţia că dreptul există în folosul lor” (Î.C.C.J., decizia civilă nr.

2339 din 23 martie 2005), că „în regimurile de carte funciară titlul de proprietate este dobândit prin intabulare” (Î.C.C.J., decizia civilă nr. 1905/31 mai 2000).

Totodată din moment ce Fondul Bisericesc are vocaţia legală, în temeiul Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 1/2000, modificate prin Legea nr. 247/2005 la restituirea proprietăţilor funciare, acest drept este protejat de art. 44 din Constituţie.

Din păcate punând în balanţă atitudinea Statului popular muncitoresc din perioada 1946 – 1949 cu atitudinea Statului de drept, democratic, din perioada actuală 2014–2016, cu regret, constatăm următoarele: În anul 2013 o autoritate a Statului de drept afirmă în baza „analizei contextului istoric” faptul că Fondul Bisericesc, deşi înscris în cartea funciară ca proprietar tabular, nu a avut calitatea de proprietar ci de simplu administrator, uzufructuar al unei proprietăţi publice a Statului!?

Este un evident dezechilibru şi nu în favoarea Statului de drept în ce priveşte protecţiei dreptului de proprietate.

A considera în anul 2016 că Statul Român este proprietarul averii bisericeşti ce aparţine patrimoniului Fondului Bisericesc înseamnă a admite lipsa de securitate a raporturilor juridice, ceea ce este incompatibil cu dispoziţiile art. 1 alin. 3 din Constituţia României referitor la caracterul de stat de drept al României.

Cele peste 100 de acțiuni depuse la Curtea Constituțională au fost respinse, până la data prezentului raport, Curtea nu a motivat respingerea acțiunilor.

CURTEA DE APEL CLUJ Procesul pe drept comun se află în etapa de revizuire la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea de Apel Cluj respingând cererea de revizuire formulată de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei motivat de faptul: ”Are în vedere CurCandela, ianuarie-februarie 2017

tea, sub acest aspect, că proba cu expertiză, rămâne în continuare indispensabilă soluționării cauzei, necesitatea administrării ei fiind stabilită, cu forță obligatorie, prin decizia de casare cu trimitere nr. 2368/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate într-un ciclu procesual anterior. Astfel, fiind trebuie considerat că înscrisurile nou depuse de revizuientă nu au, prin ele însele, aptitudinea de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată prin decizia atacată cu revizuire, proba cu expertiză rămânând în continuare necesară soluționării cauzei.” Decizia 2128/A/2016 Curtea de Apel Cluj.

Din păcate acest demers al bisericii de a-și recupera patrimoniul a fost diluat printr-o solicitare a instanței de judecată, care, cu toate probele existente la dosar, înscrisuri semnate de O.C.P.I. Suceava, Direcția Silvică Suceava, reprezentanții UAT-urilor din Județul Suceava prin care era individualizat obiectul cererii de retrocedare a impus o expertiză cu o valoare de cca. 7 milioane de euro.

Rămâne în continuare întrebarea de ce s-a transformat o probă solicitată de către Direcția Silvică Suceava, din proba acesteia, în proba Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, obligându-l la plata expertizei și motivat de imposibilitatea achitării acestui onorariu imens obținând respingerea în totalitate a acțiunii. În afara acţiunii de retrocedare pe dreptul comun (dosar 1162/1/2010) începută în anul 2001 Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în anul 2016 a mai fost citat într-un număr de 101 dosare cu cca. 300 de termene de judecată.

CURTEA DE APEL SUCEAVA. Aceste litigii au fost soluționate în apel de către Curtea de Apel Suceava, unde a fost depus Contractul de vânzare–cumpărare încheiat de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei cu Statul Austriac, în actul conex de aprobare a acestui document de către Majestatea sa împăratul Austriei și înregistrat sub nr. 19689/23 iunie 1870 se menţionează că „domeniile camerale Câmpulung Moldovenesc şi Jucica” ce formează obiectul vânzării sunt „singurele proprietăţi camerale din Bucovina”.

Acest Contract de vânzare–cumpărare identificat în Arhivele de Stat de la Viena și depus la dosar, infirmă constatarea instanţei de judecată din litigiul anterior şi din noul litigiu conform căreia Candela, ianuarie-februarie 2017

Statul austriac ar fi fost proprietarul bunurilor din patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Din analiza textuală a documentului menţionat mai sus este evident că Fondul Bisericesc a fost proprietarul deplin al acestor imobile şi nu a exercitat doar un simplu drept de administrare.

Aceste acte noi probează că nu Statul austriac şi nici Statul român ci Fondul Bisericesc a fost şi este proprietar al acestor bunuri bisericeşti.

Amintim şi faptul că printr-o decizie din 7 mai 1931, Curtea de Casaţie din Varşovia a stabilit că patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei este o avere separată de patrimoniul Statului, iar această stare de fapt şi de drept a Fondului Bisericesc nu s-a schimbat cu nimic în urma prăbuşirii monarhiei habsburgice (Pandectele Române, partea a III-a, 1931, pag. 108-112).

Când se ignoră în totalitate jurisprudenţa austriacă la care am făcut trimitere (Hotărârile Tribunalului Ţării din 1885 care recunosc separaţia averii Fondului de averea statului, Hotărârea Tribunalului Ţării din 16 iunie 1871 prin care, în baza Contractului de vânzare – cumpărare din 13 iunie 1870 „se intabulează Fondul Religios Bucovinean în calitate de proprietar”, Decizia din 7 mai 1931 a Curţii de Casaţie din Varşovia care a constatat că averea Fondului Bisericesc „nu se poate confunda cu averea Statului şi nu poate fi privită ca parte integrantă a acestei averi”, Decizia nr. 296/25 februarie 1944 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a constatat că Fondul Bisericesc are un patrimoniu propriu deosebit de cel al Statului), când rămâne total neobservată prezumţia de lucru judecat ce rezultă din aceste hotărâri judecătoreşti, este mai mult decât evident că nu există echitate procesuală.

Menţionăm că cele peste 100 de dosare ale Fondului Bisericesc distribuite aleatoriu la cinci instanțe de apel au motivări ce diferă foarte puțin unele de altele. Din păcate, după ce dosarul Fondului Bisericesc a fost judecat la Curtea de Apel Cluj, și după soluția dată de această instanță, toate dosarele au același final.

Față de soluțiile date de Curtea de Apel Suceava a fost formulat recurs ce urmează a fi judecat la Înalta Curte de Casația și Justiție.

85

CALITATE PROCESUALĂ.

Prin Deciziile civile nr. 4401/31 octombrie 2003, nr. 7962/13 octombrie 2005 pronunţate de Î.C.C.J. s-a statuat în mod irevocabil şi în contradictoriu cu Statul Român că Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei este continuator al proprietarului tabular, al vechii persoane juridice desfiinţată prin Decretul nr. 273/1949 respingându-se astfel excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Prin decizia civilă nr. 830/R/9.06.2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov s-a reţinut autoritatea de lucru judecat a deciziilor sus-menţionate pronunţate de instanţa supremă.

Prin decizia civilă nr. 2368/15 martie 2013 Î.C.C.J., secţia civilă a reţinut că „în ceea ce priveşte calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice ... acest aspect a fost soluţionat irevocabil prin hotărâre judecătorească”.

Prin decizia nr. 269/4 martie 2004 Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a respins această excepţie, iar Î.C.C.J., secţia civilă, a menţinut această soluţie prin decizia nr. 7962/13 octombrie 2005. În considerentele deciziei pronunţate de instanţa supremă se reţine şi faptul că în ceea ce „priveşte susţinerea recurentei – pârâte (n.n. RNP – Direcţia Silvică Suceava) că instanţa de apel nu a amintit în dispozitivul hotărârii despre excepţia pe care a invocat-o privind lipsa calităţii de proprietar a reclamantului, este de observat că prin decizia atacată, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, astfel că şi această critică se vădeşte nefondată”. În consecinţă recunoaşterea calităţii de continuator al persoanei juridice desfiinţate abuziv, de titular al dreptului pretins prin acţiunea în revendicare, recunoaştere consfinţită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, are putere de lucru judecat astfel încât vechiul principiu „res judicata pro veritae” se impune a fi respectat.

Recunoscându-ni-se prin hotărâri judecătoreşti irevocabile calitatea de continuator al proprietarului tabular, al vechii persoane juridice ni s-a recunoscut în mod irevocabil şi calitatea de proprietar al imobilelor înscrise în cărțile funciare pe numele vechii persoane juridice, al imobilelor preluate de Stat şi inventariate de Comisia constituită de Stat în 1949.

Această recunoaştere a calităţii de proprietar are putere de lucru judecat astfel încât nu poate

86

fi acceptată opinia că Fondul Bisericesc ar fi fost doar administrator fără a se încălca principiul securităţii judiciare.

Trebuie avută în vedere şi decizia civilă nr. 752 din 16 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Suceava care în considerente, reţine cu putere de lucru judecat faptul că „Prin Decretul nr. 273/1949 Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost desfiinţat şi imobilele proprietatea acestuia au fost preluate fără titlu de Statul Român dar, Fondul nu şi-a încetat existenţa ci şi-a întrerupt activitatea, reluată în baza sentinţei civile nr. 109/2000 a Tribunalului Suceava”.

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților are obligația de a redobândi proprietățile confiscate de regimul comunist în anul 1949, deoarece doar acest patrimoniu al Fondului Bisericesc poate garanta existența în timp a monumentelor istorice din tezaurul național și mondial, valori sfinte precum Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Dragomirna ș.a. unice prin originalitate și prin mesajul religios transmis, purtând amprenta sufletului nostru românesc.

Lupta pentru Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este și lupta pentru restabilirea adevărului istoric al acestui greu încercat teritoriu românesc - Bucovina, care la 28 noiembrie 1918 s-a unit cu Țara-Mamă România.

Recunoașterea până la capăt a deplinei proprietăți a Fondului Bisericesc va reitera, în acest iureș al istoriei, la 100 de ani de la reîntregirea patriei, continuitatea noastră teritorială, existența românismului și a credinței ortodoxe în Bucovina.

Director, Ing. Rareş Hrestic

Candela, ianuarie-februarie 2017

ȘTIRI DIN EPARHIE Sfințirea clădirii sediului administrativ al Centrului Eparhial Noua clădire a Arhiepiscopiei a fost construită pe vechiul amplasament al clădirii care a fost mistuită de flăcări în luna ianuarie 2015.

Construcţia a debutat la începutul anului trecut, după ce în toamna anului 2015 au fost obţinute toate avizele necesare ridicării noului sediu. Lucrările au început oficial la data de 4 noiembrie 2015, odată cu încheierea contractului de lucrări cu firma suceveană General Construct, demarând cu amenajarea terenului pe care avea să se ridice noua construcţie.

Munca asiduă din lunile care au urmat, până în toamna anului 2016, a dus la finalizarea construcţiei la termenul fixat pentru luna noiembrie 2016. La finalul slujbei de sfinţire IPS Părinte Pimen a spus, printre altele: ”Această construcţie a fost făcută cu multă dăruire, într-un timp record, dăruire atât din partea lucrătorilor, cât şi din partea acelor care au ajutat, de la mănăstiri, de la parohii, de la păduri şi, nu în ultimul rând, de la Guvern şi reprezintă expresia dragostei. Vechea clădire a arhiepiscopiei a fost construită atunci din lemn din două motive: în primul rând a fost vorba de a face economie, iar al doilea motiv, şi acesta a fost principalul, s-a datorat ideii specialiştilor de a nu recomanda construcţiile grele pe acest versant, de la Mănăstirea <Sf. Ioan> şi până la Fabrica de Pâine. Astăzi, însă, ne bucurăm de noua zidire, făcută cu pricepere, devotament, dăruire şi calitate. Le mulţumim tuturor celor de faţă şi celor care au ajutat la ridicarea acestui edificiu.”

Noua clădire a sediului administrativ al Arhiepiscopiei a fost ridicată pe trei niveluri, demisol, parter şi mansardă, pe o suprafaţă construită de 730 de metri pătraţi şi având o suprafaţă desfăşurată de 1.820 de metri păCandela, ianuarie-februarie 2017

traţi. Proiectul a fost întocmit de firma Old Art Prod SRL Suceava, arhitectura fiind realizată de arhitectul Doru Olaş. Noul sediu administrativ, un amestec de tradiţional şi modern, cuprinde la demisol o sală de conferinţe de 120 de locuri, blocul alimentar şi un grup sanitar, la parter sunt birourile arhiepiscopiei, o sală de şedinţe şi un grup sanitar, iar în mansardă - birourile centrului eparhial, o altă sală de şedinţe şi un grup sanitar.

Principalii finanţatori ai noii construcţii au fost Primăria municipiului Suceava, Secretariatul de Stat pentru Culte, ocoalele silvice ”Silva Bucovina” şi Ilişeşti, cele cinci protoierii, două din Suceava şi cele din Fălticeni, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, patru asociaţii ale proprietarilor de pădure, parohiile şi mănăstirile din eparhie, precum şi alţi sponsori şi donatori. Supravegherea lucrărilor a fost încredinţată consilierului economic al arhiepiscopiei, preotul Gheorghe Saftiuc, inginerului silvic Rareş Vasile Hrestic, şeful de ocol silvic ”Silva Bucovina” din cadrul arhiepiscopiei, şi dirigintelui de şantier, inginer Vasile Galan

87

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbă- Cuza. După alegerea din Moldova, privirile torită în Protoieria Fălticeni întregului popor român erau aţintite spre Bucureşti. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, ora Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Pă- 11, reprezentanţii partidei naţionale au prorinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădău- pus desemnarea candidatului în persoana lui ților, la sediul Protoieriei Fălticeni, cu ocazia Al. I. Cuza ce a fost acceptat în unanimitate împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principa- punându-se în această zi bazele României telor Române, au fost organizate marți, 24 ia- moderne. nuarie 2017, ample manifestări culturale – arMenţionăm faptul că în deschiderea şedintistice menite să marcheze istorica sărbătoare. ţei din 5 ianuarie 1859 care fusese dedicată La această manifestare au participat P.C. alegerii domnitorului, s-a săvârşit slujba de Părinte Protoieru Adrian Dulgheriu, din par- Te Deum în Biserica Sfântul Nicolae Domnesc tea Școlii Militare și de Subofițeri din Fălti- (Iaşi), prilej pentru care Pr. Arhm. Neofit Scriceni- P.C. Pr. Cătălin Simion și preoți din ca- ban a rostit o predică prin care îndemna asculdrul Protoieriei Fălticeni. tătorii la unire strigând cu glas tare: Credinţa Programul acestei întâlniri având drept română şi Unirea Română. Biserica care este scop rememorarea evenimentelor istorice pe- întemeiată pe credinţă binecuvântată stindartrecute la data de 24 ianuarie 1859, a început dul unei asemenea credinţi şi al unei asemecu rugăciunile de binecuvântare și de mulțu- nea uniri. Iar în Adunarea electivă ultimul vot mire pentru împlinirea acestui moment deo- l-a avut preşedintele Adunării, mitropolitul sebit, a fost urmat de cuvântul de bun venit Sofronie Miclescu, care a rostit cuvintele de la al invitaților al P.C. Pr. Protoiereu Adrian proclamarea Unirii în Divanul ad- hoc: unde-i Dulgheriu. În cuvântul de deschidere părin- turma, acolo este şi păstorul. Mitropolitul protele protoiereu, a rememorat principalele eve- clamă apoi pe domnul ales, care depune jurănimente istorice care s-au succedat pentru mântul în numele Sfintei Treimi, cu mâna pe înfăptuirea Unirii Principatelor Române, dar Sfânta Evanghelie. și contribuţia şi evoluţia Bisericii Ortodoxe În Ţara Românească, după Te Deum-ul săRomâne, care a fost implicată în toate aceste vârşit în Catedrala Mitropolitană, toţi particimomente premergătoate şi momentele însăşi panţii la vot au depus jurământul în numele prin implicarea slujitorilor ei.

Sfintei Treimi( aveau de atunci ideea că cele “Punctul important în evoluția Țărilor Ro- trei provincii româneşti trebuie să fie unite ca mâne și avansarea spre idealul de unire, s-a şi Sfintele Persoane ale Sfintei Treimi – de aceînfăptuit abia în anul 1859, sub domnia lui ea şi multe dintre catedrale au hramul Sfânta Alexandru Ioan Cuza. Prin dubla alegere ca Treimi: Sibiu, Blaj, Alba- Iulia, Arad), iar după domn al Moldovei și al Țării Românești și terminarea votului, preşedintele Adunării, miprin reformele socio- politice – economice și tropolitul Nifon, a proclamat pe unicul domal credinței strămoșești, provinciile românești nitor al Principatelor Române, pe Al. I. Cuza. pășesc pe drumul spre Marea Unire. Această Alături de cei doi mitropoliţi, menţionăm şi pe alegere s-a datorat adunărilor ad - hoc (diva- Episcopul Melchisedec Ştefănescu – pe atunci nuri) în cele două principate în Moldova și arhimandrit, alături de fratele învăţat Filaret, Țara Românească, în septembrie 1857 la Iași în Moldova, şi Sfântul Calinic de la Cernica și București. Dezbateriile au prilejuit o mani- pe atunci Episcop la Râmnic, alături de Epifestare puternică a coeziunii și a forței mișcării scopul Clement al Argeşului şi Episcopul Filounioniste, o impresionantă demonstrație a vo- tei al Buzăului, în Ţara Românească. inței poporului român de a-și făuri statul său Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păsnațional. trăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca În ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea elec- fiind un simbol al demnităţii poporului rotivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe mân!” candidatul partidei naţionale, Alexandru Ioan P.C. Pr. Simion Cătălin de la Biserica Şco88

Candela, ianuarie-februarie 2017

lii Militare şi Subofiţeri din Fălticeni a amintit despre lucrurile petrecute în zona oraşului şi „cei 40 de tineri care au participat la mişcările unioniste pentru înfăptuirea Unirii Mici, alături de frații Manolache, Costache, Morțun, Iancu, frații Matei și Alecu Millo, Dimitrie și Alecu Grigoriu, stareții de la mănăstirile Râșca și Slatina (unde se afla și centrul unionist, iar egumen era Calinic Miclescu), și foarte mulți țărani din zonele limitrofe Fălticeniului.” Părintele a vorbit şi despre importanţa unităţii Militare care a participat atât la războiul de indepedenţă, războaiele balcanice şi cele două războaie mondiale. În continuare, P.C. Pr. Gheorghiu Florentin de la parohia Boura, a adus o mică completare recitând poezii din compoziţie proprie, spunând: I. Năzuința libertății Visul blândului popor, A făcut din Cuza – omul Un erou nemuritor. Într-un gând, într-o credință Tot poporul a sărit, Iașul, Bucureștiul-un grabă Într-un cuget s-au unit......

Griji, nevoi, durere Iau unit mai mult la greu, Rămânând legați în suflet Scutul le-a fost Dumnezeu.

O iubire de pământ O credință ca de fier, Ne-a ținut uniți pe viață Asta-i al nostru mister.

Bate clopotul cel mare, ne cheamă mereu Cine să ne mai unească cu pre bunul Dumnezeu, Hai la sfânta luminare, doar în Sfânta Liturghie Vom scăpa de toate, vom scăpa de rău.

Unirea ta să însemne iertare, plecăciune În smerenie te- nbracă și rămâi un credincios, Căci trăind în faptă bună și frăție Luminat rămâne unit cu Hristos.....................

Au urmat momente artistice prin recitare de poezii şi apoi s-au intonat cântece patriotice . Elevii de la grupul folcloric condus de Pr.Prof. Feştilă Bogdan au intonat imnul şi au cântat cântece populare patriotice. A fost jucată sceneta Moş Ioan Roată şi Cuza, de către elevii de la liceul Mihai Băcescu, conduşi de , Pr. Meştereanu Ciprian şi Dna. Prof. Peiu Maria, iar copiii de la şcoala gimnazială Herla au recitat poezii alese special pentru acet moment, îndrumător fiind P.C. Pr. Pica Constantin. Balada lui Constantin Brâncoveanu a fost cântată de grupul psaltic al Colegiului Nicu Gane.

Manifestările dedicate acestui eveniment s-au încheiat cu un mic recital al corului Protoieriei Fălticeni, iar la final Părintele Protoiereu Adrian Dulgheriu a mulţumit, preoţilor, profesorilor, elevilor de la şcoala militară şi de la licee şi gimnazii pentru participare căci au făcut posibil ca prin această manifestare să nu treacă neobservat momentului Unirii din 24 ianuarie 1859. „Sperăm ca această colaborare dintre Biserică – Armată și Școală să continue atât prin activități culturale dar și social caritative.”

II. Hai să dăm mână cu mână Ce-i ce-avem țara, română, În iubire sfântă și-ndreptate Să iertăm pe toate, să ne spunem frate.

Când scrisa poetul versurile unirii Toți eram în fugă și într-o frăție, Azi e dușmănie, căci credința nu-i Vai de cel sărac, vai de capul lui.

Candela, ianuarie-februarie 2017

89

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 9 februarie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate următoarele hotărâri:

tățile de cult a normelor legale privind protecția și prevenirea incendiilor în lăcașurile de cult, precum și protejarea monumentelor istorice.

Aprobarea unor măsuri sporite pentru asigurarea desfășurării în liniște a slujbelor religioase, protejată de dispozițiile 381 din Codul penal care sancționează cu închisoare sau amendă „împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios care este organizat și funcționează potrivit legii”, precum și de dispozițiile legale care sancționează tulburarea liniștii publice.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În contextul fenomenului emigrației actuale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe RomâBinecuvântarea și sprijinirea organiză- ne îi îndeamnă pe toți părinții care lucrează rii la nivel naţional a Marşului pentru viaţă în străinătate fie să ia copiii cu ei, fie să se în2017 – „Ajută mama şi copilul. Ei depind de toarcă acasă la copii, întrucât aceștia suferă în tine”. Acest eveniment se va desfăşura în du- mod deosebit din cauza lipsei prezenței fizice pă-amiaza zilei de sâmbătă, 25 martie 2017 și afective a părinților. (sărbătoarea Bunei Vestiri). Prin acest eveniSfântul Sinod îndeamnă la rugăciune, diament se mărturisesc, la nivelul tuturor eparhi- log și coresponsabilitate socială pentru a fi deilor Patriarhiei Române, valorile familiei creș- pășite stările conflictuale din societatea de azi. tine tradiționale.

Punerea în aplicare cu strictețe de către uni90

Candela, ianuarie-februarie 2017

Luna Ianuarie

1.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

2. Împreună cu Preasfințitul Părinte Macarie, Episcop Ortodox Român al Europei de Nord, săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sihăstria Putnei, județul Suceava.

3.

A cercetat câteva parohii din Protopopiatul Fălticeni, județul Suceava.

4.

A cercetat Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Buciumeni, județul Suceava.

5.

La Ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală ”Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou„ din Suceava.

6.

A săvârșit Sfânta Liturghie și slujba Aghezmei Mari, la Catedrala Arhiepiscopală “Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. La ora 1700 a slujit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală “Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

7.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Biserica cu hramul “ Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Pojorâta, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. La ora 1700 a oficiat slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală “Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

8.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la la Biserica cu hramul “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Mirăuți, Protopopiatul Suceava I, județul Suceava.

9.

Audiențe. Lucrări de birou.

10.

Audiențe. Lucrări de birou.

11.

Audiențe. Lucrări de birou.

12.

Audiențe. Lucrări de birou.

13.

Audiențe. Lucrări de birou.

14.

A vizitat Căminul de Bătrâni de la Mănăstirea Bogdănești, județul Suceava. La ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

15.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuCandela, ianuarie-februarie 2017

vânt de învățătură la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

16.

Audiențe. Lucrări de birou.

17.

A participat la Sinodul Mitropolitan.

18.

Audiențe. Lucrări de birou. A cercetat Căminul de Copii de la Mănăstirea Podul Coșnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.

19.

A săvârșit slujba de sfințire a noului sediu administrativ al Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. A slujit slujba parastasului pentru Mitropolitul Anastasie Crimca, la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava.

20.

A participat la Simpozionul Național cu tema “Valori Naționale în creația Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania” ediția a IV-a, desfășurat la Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava.

21.

A cercetat tipografia și fabrica de lumânări de la Mănăstirea Cămârzani, județul Suceava. La ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

22.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Biserica cu hramul „Sfântul Apostol Andrei”, din cartierul Burdujeni, Protopopiatul Suceava I, județul Suceava.

23.

Audiențe. Lucrări de birou. A cercetat câteva parohii din Protopopiatul Suceava II, județul Suceava.

24.

A vizitat Căminul de Bătrâni “Sfântul Apostol Andrei” din Fălticeni, judeșul Suceava.

25.

Audiențe. Lucrări de birou. A cercetat Căminul de Copii de la Mănăstirea Podul Coșnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.

26.

A prezidat Ședința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial.

27.

Audiențe. Lucrări de birou.

28.

A prezidat Ședința de lucru anuală a Adunării Eparhiale, din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților; la ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea

91

Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

29. Împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Gheorghițeni, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, și tot împreună au oficiat slujba de înmormântare a părintelui Mihai Negrea de la Mănăstirea Podul Coșnei, județul Suceava. La ora 1700 a slujit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

30.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Parohia Slătioara, Protopopiatul Fălticeni, județul Suceava.

31.

Audiențe. Lucrări de birou.

Luna februarie 1.

Audiențe. Lucrări de birou. La ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

2. Împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfinșitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopului Romanului și Bacăului, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor și Preasfințitul Calinic Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a slujit Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Iași.

3.

Audiențe. Lucrări de birou.

4.

A cercetat Tipografia de la Mănăstirea Cămârzani, județul Suceava; la ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

5.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Parohia Leucușești, Protopopiatul Fălticeni, județul Suceava.

6.

Audiențe. Lucrări de birou.

7.

Audiențe. Lucrări de birou.

8.

A participat la Adunarea Național Bisericească a Bisericii Ortodoxe Române.

9.

A participat la Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

10.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Capela Spitalului de psihiatrie cu hramul „Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie” din cartierul Burdujeni, Protopopiatul Suceava I. 11.

La ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Mănăstirea Sihăstria Putnei, județul Suceava.

12.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Mănăstirea Sihăstria Putnei,

92

județul Suceava.

13.

Audiențe. Lucrări de birou.

14.

Audiențe. Lucrări de birou.

15.

Audiențe. Lucrări de birou. A cercetat Căminul de Bătrâni Sfântul Andrei din Fălticeni, județul Suceava.

16.

Audiențe. Lucrări de birou.

17.

Audiențe. Lucrări de birou.

18.

A vizitat Fabrica de lumânări de la Mănăstirea Cămârzani. La ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

19.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Mănăstirea Bogdana, Protopopiatul Rădăuți, județul Suceava.

20.

Audiențe. Lucrări de birou.

21.

Audiențe. Lucrări de birou.

22.

Audiențe. Lucrări de birou. A vizitat câteva parohii din Protopopiatul Suceava I. 23.

Audiențe. Lucrări de birou. La ora 1000 a primit la Centrul Eparhial delegația condusă de Preasfinția Sa Datev Hagopian, Episcopul Bisericii Armene – Gregoriene din România. A prezidat Ședința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial.

24.

Audiențe. Lucrări de birou.

25.

A cercetat Căminul de Copii de la Mănăstirea Podul Coșnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc; la ora 1700 a săvârșit slujba Privegherii la Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

26.

A săvârșit Sfânta Liturghie și a ținut cuvânt de învățătură la Mănăstirea cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din municipiul Rădăuți, județul Suceava.

27.

Luni 27 februarie 2017.

28.

Audiențe. Lucrări de birou. A săvârșit Denia Sfântului Andrei Criteanul în Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

29.

Marți 28 februarie 2017.

30.

Audiențe. Lucrări de birou. A săvârșit Denia Sfântului Andrei Criteanul în Catedrala Arhiepiscopală „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

A consemnat Pr. Cornel Oprișan, secretar eparhial NB. În fiecare zi în care Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost în localitate a vizitat Căminul de Bătrâni Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, aflat în grija deosebită a Înaltpreasfinției Sale.

Candela, ianuarie-februarie 2017