Nr 18 Iunie 2012

CUVINTE DE FIER NR. 18 / IUNIE 2012

PUBLICAţIE INTERNĂ

NIMENI NU ASCUNDE CRIZA,

ANALIZĂ

>> pag. 4-5

DAR NICI NU VA TRECE DACĂ DOAR SCRIEM DESPRE EA EDITORIAL

Rezultate ale Mechel în 2011 Am scris de câteva luni, în fiecare număr, despre criză și despre reducerea posturilor în întreaga lume, în România, inclusiv la întreprinderile Mechel. Acolo unde am putut, am oferit informaţii concrete, cifre, am încercat să facem previziuni. Dar am explicat, și mai explicăm încă o dată, că nu revista noastră − de altfel nici o revistă, de oriunde din lume − nu poate face altceva decât să explice, să prezinte opinii și idei, să comenteze.

Primim telefoane la redacţie sau suntem abordaţi în întreprinderi pentru a ni se reproșa uneori, că, într-un fel sau altul, ţinem partea cuiva. Fie partea unor sindicate care, așa cum spunea cineva, „se aleg singure și nu ne reprezintă“, fie partea conducerii, despre care spunem că încearcă să găsească soluții cât mai eficiente, fie partea unei anumite secţii, în defavoarea alteia, care nu a mai fost demult prezentată în revista noastră.

Este firesc să apară nemulţumiri atunci când există probleme. Se întâmplă asta și într-o familie, cu atât mai mult în uzine cu sute sau mii de muncitori. Este normal și de înţeles ca fiecare dintre noi să fie preocupat de soarta locului de muncă, pentru că acesta ne ajută să oferim familiei sprijinul de care are nevoie. Ştiţi însă ce e mai puţin bine?

Să începem să ne acuzăm unii pe alţii, să ne învinovăţim pentru motive care se dovedesc a nu sta în puterea noastă, a liderilor de sindicat și nici măcar a patronatului. Da, nici măcar a patronatului! Pentru că această criză, care afectează întreaga lume, nu e depășită decât acolo unde toți cei implicați pun umărul la treabă și fac tot ce depinde de ei să iasă, în cele din urmă, pe profit.

Vă explic de ce cred că nu trebuie să pierdem prea mult timp să căutăm niște vinovați, printr-o întrebare simplă, care trebuie luată în serios. Credeți că există cineva care nu și-ar dori ca producţia să duduie, ca vânzările să nu facă faţă comenzilor și ca fiecare angajat să iasă mulţumit, în fiecare zi, pe poarta fabricii? Dacă da, să-i spunem pe nume și să îl excludem dintre noi. Dacă nu, să încercăm să ne facem utili și să gândim pozitiv.

Am mai trecut, la alte locuri de muncă, prin situații si-

OȚELU ROȘU

>> pag. 3 milare. Ştiu că în momentele dificile există persoane care ar vrea să vadă cum se produce un dezastru, că se întâmplă ceva despre care să poată spune: „Ați văzut, v-am spus eu?

V-am spus că se va alege praful?“ Ca și cum asta ar face situația mai simplă sau ar rezolva ceva. Sunt alții care spun: „Dacă tot se vor reduce unele locuri de muncă, măcar să se întâmple mai repede acest lucru, ca să știm și noi ce avem de făcut!“. Ca și cum, dacă ar vrea chiar de azi să își caute un alt loc de muncă, mai bun, i-ar opri cineva cu forța. În fine, mai sunt unii care șușotesc pe la colțuri cum că vina ar fi a colegilor de la nu știu ce departament, și că, din cauza ineficienței lor, lucrurile nu merg așa cum trebuie. Păi dacă vă pricepeți așa de bine, de ce nu le luați locul, ca să putem rezolva situația? Puțini sunt cei care au deminitatea să spună că, poate, e și vina lor. Că, poate, nu au făcut chiar tot ce trebuia, acolo unde lucrează, pentru ca treaba să meargă bine. Ne-am obișnuit să căutăm explicații la ceilalți, niciodată la noi. Ca și cum activitatea fiecăruia dintre noi nici măcar nu contează. Într-o societate liberă, așa cum încercăm și noi să construim, forța de muncă nu mai este legată de primul serviciu. Mai simplu spus ar trebui să fim pregătiți să o luăm de la capăt oricând, să facem și altceva dacă va fi nevoie. Ştiu, nu e simplu deloc. Nu e simplu când ești tânăr și plin de energie, ba e chiar ceva mai complicat când ai deja o vârstă și parcă tot mai puțină încredere în propriile puteri și în viitor. Însă doar așa va fi mai ușor de trecut prin situații dificile și de obținut, din partea oricui, respectul pe care îl așteptăm. Iar majoritatea dintre noi chiar îl merită.

Dragoș Tudor, redactor șef

Performanța se ține cu investiții

PLASA DE BUZĂU

>> pag. 6

40 de ani de perseverență

MI-A PLĂCUT îN ACEST NUMĂR

Dorel, „pasărea măiastră“ de la Brăila Colectivul gospodăriei de apă din Laminorul Brăila are din luna mai un nou membru. Îl cheamă Dorel, e mic, pufos și, dacă nu ești atent când îl hrănești, te poate ciupi de mână. A devenit răsfățatul tuturor. Este un pui de pescăruș care s-a pierdut și a fost adoptat cu mare drag de colegii noștri.

L-am găsit pe Dorel într-o dimineață, căzut lângă hala gospodăriei de apă. Arăta așa mic și neajutorat încât mi s-a făcut milă și l-am luat acasă să îl îngrijesc. Eu am fost marinar de cursă lungă și mai știu câte ceva despre pescăruși. Mi-au fost de folos și niște documentare de pe Animal Planet. L-am hrănit cu ouă fierte și cu peștișori, până s-a mai pus pe picioare. Acum l-am adus înapoi și a devenit mascota noastră. Îi mai spunem în glumă și „pasărea măiastră“. Chiar și acum, când este pui, are o deschidere mare a aripilor. Vă imaginați ce frumos va fi la maturitate. E foarte blând, mănâncă din palmă și se ține după noi ca un cățeluș. Seara îl închidem într-o cameră, pentru a-l feri de pericole. Nu-mi doresc decât să îl cresc și apoi să-l văd cum își ia zborul către ai lui. Aceasta este povestea lui Tudose Zainea, pompagiu la gospodăria de apă din Laminorul Brăila.

C.D.

Numărul acesta mi s-a părut ca o rază de soare printre norii grei de ploaie. Toate articolele sunt interesante, ușor abordabile și bune în egală măsură. În special doresc să va mulțumesc pentru faptul că ați reușit în fiecare număr să spuneți câteva cuvinte despre oamenii care și-au dedicat decenii întregi societăților în care lucrează. Extrem de interesante informațiile pentru îmbunătățirea sănătății și a bunăstării angajaților, care sunt foarte utile oricui.

Denumirea revistei te duce cu gândul la ceva dur și rece. Însă, citind, intri într-o stare plăcută și în același timp ești atent la orice detaliu. La finalul lecturii îți dai seama că este una dintre singurele reviste care cuprinde în același timp detalii din viața oamenilor, detalii din viața societății în care activează, încercând să-i ajutați să înțeleagă mai bine deciziile luate de conducerea lor, dar și mențiuni despre cei care fac viața noastră mai frumoasă și mai împlinită - copiii. Deci, într-un cuvânt, revista este către și pentru oameni, pe un limbaj simplu și accesibil pentru toți.

Cotelea-Fabian Olesea, referent vânzări la export, Mechel Târgoviște

/2/

NOUTĂŢI DESPRE COMPANIE

Auditarea confirmă calitatea pe plan intenațional

L-am cunoscut pe omul Ioan Vasinca, primar al municipiului Câmpia Turzii, într-o discuție care a devenit lejeră și amicală încă de la primul schimb de idei. Deși ne despărțeau mulți ani, ne-am descoperit repede puncte comune. Amândoi am jucat handbal, pe aceeași poziție, de coordonator. Coordonarea a fost de altfel rolul care i s-a potrivit până la final, până în ultima clipă a vieții. A condus destinele municipiului din 2001 și se pregătea pentru a obține un nou mandat. Timpul nu a mai avut însă răbdare.

Ne exprimăm compasiunea și adresăm condoleanțe familei.

Un ministru caută soluții O serie de întâlniri de lucru ale ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Mariana Câmpeanu, s-au desfășurat pe data de 31 mai în județul Cluj-Napoca. Din program a făcut parte și vizita la întreprinderea Grupului Mechel, unde a avut o întalnire cu membrii conducerii. Din delegația oficială a făcut parte și Alexandru Cordoș, președintele Comisiei de Muncă din Senat.

Doamna ministru a fost informată de directorul general al Mechel Câmpia Turzii, domnul Serghey Fedorov, despre situația în care se găsește uzina, despre dificultățile prin care trece sectorul siderurgic european, despre implementarea programului de restructurizare și îmbunătățire a rezultatelor operaționale, care include optimizarea capacităților de producție, a sortimentelor și restructurarea numărului de personal. Oaspetele și-a exprimat disponibilitatea de a studia și analiza mai în detaliu problemele intreprinderii și de a susține, eventual, măsurile legislative necesare, care să sprijine identificarea și adoptarea celor mai bune soluții de ieșire din criză.

Planul de audit pentru certificare/supraveghere, valabil pentru anul 2012, este în plină desfășurare. La sfârșitul lunii mai s-a desfășurat auditul de supraveghere al MPA BAU - Germania. De asemenea sunt în curs lucrările de dezvoltare a producţiei și testare a produselor din oţel beton B500B, înainte de auditul iniţial al Organismului de certificare din Austria.

Pentru noi, salariaţii MT, certificarea sistemului de management al calităţii de Organismul de certificare TÜV și a produselor BSt 500 S/B500B de Organismul MPA BAU a constituit o deschidere importantă spre mentalitatea germană. Certificarea sistemului constituie o recunoaștere a aplicării bunelor practici, certificarea produselor BSt 500 S/B500B semnifică recunoaștere a capabilităţii/competenţei de a obţine rezultate în conformitate cu standardul german DIN 488. Începută pe baze contractuale la finele anului 2004, recunoașterea a fost continuă, în prezent produsele din oţel B500B, pentru armătura betonului, se produc și se livrează în cadrul certificatului acordat de MPA BAU 2011, cu valabilitate până în 2016. Pe parcursul perioadei de valabilitate se desfășoară anual două audituri de supraveghere la MT și se prelevează probe pentru testare în Germania. Menţinerea certificării produselor, evaluarea și recunoașterea conformităţii cu specificaţiile standardului DIN 488 de un organism de certificare independent, în acest caz MPA BAU-Germania, s-a permanentizat într-un obiectiv important al managementului MT. Vasile Ivan, Serviciul de Asigurare a Calităţii, Mechel Târgoviște

ECONOMIA LA CALD Trimestrul I – 2012 al doilea trimestru consecutiv de scădere economică Mircea Toader consilier Mechel Service, Director executiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu Federația Rusă La 15 mai a.c., Institutul Naţional de Statistică a publicat primele estimări privind evoluția economică în România, pe trimestrul I din 2012.

Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în trimestrul I a.c. față de ultimul trimestru al anului trecut cu 0,1%, fiind al doilea trimestru consecutiv de reducere, după ce în trimestrul IV-2011 se contractase, comparativ cu trimestrul anterior, cu 0,2%, ceea ce înseamnă intrarea României în recesiune economică.

După părerea specialiștilor, reducerea PIB s-a datorat mai multor sectoare economice precum construcțiile, industria și serviciile, conjugate cu reducerea cererii externe în special din partea țărilor membre UE, care dețin 72% din exportul României, la care s-au adăugat condițiile metereologice nefavorabile (zăpezi abundente care au blocat drumurile).

Conform datelor publicate de Eurostat, evoluția economică în România în trimestrul I din 2012, comparativ cu trimestrul IV din 2011, a plasat țara noastră în grupa țărilor membre UE ale căror economii s-au contractat, respectiv Ungaria – 1,3%, Cehia – 1%, Italia – 0,8%, Spania și Cipru fiecare cu – 0,3%, Marea Britanie și Olanda – 0,2%, România și Portugalia – 0,1%. Toate aceste țări, cu excepția Ungariei, au intrat sau continuă să se afle în recesiune economică, din care Portugalia se află în al șaselea trimestru consecutiv de scădere economică, Italia, Olanda, Cipru și Cehia în al treilea, Spania și Marea Britanie, asemeni României, au intrat în recesiune după două trimestre de scădere economică. În cazul Ungariei, care a înregistrat cea mai severă reducere, aceasta vine după o stagnare în trimestrul IV din 2012 față de trimestrul anterior.

La acest grup de state pot fi adăugate și unele dintre țările care nu au comunicat la Bruxelles datele privind evoluția economiei în trimestrul I din 2012 comparativ cu trimestrul anterior, precum Grecia, care însă a raportat scăderi mari (între 5% și 7,5%) ale economiei în ultimele 4 trimestre, comparativ cu trimestrele similare din anul anterior; Slovenia, care înregistrase deja 3 trimestre consecutive de reducere; Danemarca și Irlanda, după două trimestre de contractare economică.Cu toatea acestea, media evoluției economice, luând în calcul toate cele 27 state membre UE, cât și cele din Zona Euro (UE -17), indică o stagnare (0%).

Aceasta se datorează faptului că cea mai puternică economie europeană, Germania, a înregistrat în trimestrul I din 2012, comparativ cu trimestrul anterior, o creștere de 0,5%, precum și contribuției celorlalte țări cu majorare a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Acestea sunt Finlanda + 1,3%, Letonia + 1,0%, Slovacia și Lituania + 0,8%, Estonia +0,5%, Belgia +0,3%, Austria +0,2%. Economiile Franței și Bulgariei au stagnat în perioada analizată. În topul ţărilor membre UE privind creşterea economică în trimestrul I din 2012 faţă de perioada similară din 2011, România ocupa locul 7, cu o majorare de 0,8%, după Letonia cu 5,5%, Lituania cu 4,3%, Estonia cu 4,0%, Slovacia cu 3,4%, Finlanda cu 2,9%, Germania cu 1,2%, dar înaintea Austriei cu 0,7%, Belgiei și Bulgariei cu 0,5%, Franței cu 0,3%. Reduceri în trimestrul I a.c. comparativ cu trimestrul similar din 2011 au inregistrat Grecia – 6,2%, Portugalia – 2,2%, Ungaria – 1,5%, Cipru – 1,4%, Italia și Olanda – 1,3% fiecare, Cehia – 1%, Spania – 0,4%. În cazul Marii Britanii acest indicator arată o stagnare. De menționat că media creşterii economice în trimestrul I din 2012 faţă de același trimestru din 2011 a fost de +0,1% în cazul celor 27 state membre ale UE, înregistrându-se o stagnare în cazul țărilor din Zona Euro (EU 17).

Pornind de la faptul că în România reducerea PIB față de trimestrul anterior a fost de doar 0,1%, iar comparativ cu trimestrul I din 2011s-a înregistrat o creștere de 0,8%, Guvernul Romaniei, cât și analiștii români sau străini sunt de acord că intrarea în recesiune are doar un caracter tehnic și că există condiții de realizare a unei cresteri economice pentru anul 2012. Ținând cont de noul context național, european și mondial, toate instituţiile interne şi internaţionale de specialitate şi-au revăzut estimările cu privire la evoluţia economiei româneşti în acest an. Guvernul și-a însușit prognoza făcută de FMI și de Banca Mondială, ca urmare a ultimei evaluări a situaţiei din România, toate indicând o creştere economică de 1,5%. Consiliul Europei a estimat o creştere de 1,4%, iar Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit recent prognoza, care este în creștere de la 0,8% la 1,2%.

INVESTIŢII - Oțelu Roșu trece anul acesta printr-un nou proces de modernizare. Vă rugăm să ne spuneți despre ce este vorba.

- În iulie-august este programată o reparație capitală, care va dura cam 20-25 de zile. Prin această etapă ne propunem să înlocuim o mare parte din acest cuptor. O bună parte din ceea ce este acum va rămâne ca piese de schimb.

După cum știți, noi avem un cuptor care nu are în acest moment posibilitatea de a face intervenții la rece. Dotările de care dispunem ne impun să așteptăm să se răcescă și din acest motiv pierdem destul timp. În noua configurație vom putea să pregătim cuptorul următor la rece, astfel că se va reduce mult perioada de schimbare la sfârșit de campanie. Această modificare va permite creșterea semnificativă a eficienței în lucru, ceea ce ar trebui să însemne o productivitate mai mare.

- Bugetul pentru o asemenea investiție trebuie să fie semnificativ. Vorbim de o lucrare importantă.

- Da, bugetul trebuie să fie pe masură. Actualul cuptor numărul 2 EBT, cu instalația COSS, și actualul LF1 vor suporta o investiție bună în ceea ce privește instalația de adaos feroaliaje și fondanți. La punerea în funcțiune s-a considerat că aceasta trebuie să fie o etapă care va apărea ulterior, și, iată, acum se întâmplă lucrurile după cum au fost programate. Este un lucru vital, este o modernizare pe care o așteptam cu nerăbdare. Chiar recent am primit ultimile detalii de la compania Lavalin, proiectantul lucrării. Pentru părțile finalizate au fost deja emise comenzile de realizare, așa că lucrurile sunt într-un stadiu bun.

Avem în plan și ca stația hihraulică de la fostul cuptor 3 să se dezafecteze de la fosta locație și să se mute la LF nr.1. Este mai performantă decât cea care există acum și ar fi păcat să nu o recuperăm. O altă problemă este expertizarea portalului de la Cuptorul 2. Vrem să schimbăm creuzetul, vom schimba cuva și vom pune o boltă nouă.

Cea mai serioasă și spectaculoasă schimbare este coridorul de zgură, pereții și tavanul. Am constatat că trebuie să facem intervenții prea dese aici, așa că ne-am gândit la o reproiectare, care să țină cont de noile realități de producție.

- Terminați toate aceste lucruri în doar patru săptămâni?

- Pai de ce să nu terminăm. Se va lucra pe toate fronturile și mai stați puțin, că nu este gata. La LF2 se dorește să începem cea de-a doua etapă de modernizare. Este o lucrare care a fost puțin amânată, tocmai pentru a reuși să le facem pe toate în aceeași perioadă. Este vorba de automatizarea dozării – mai precis introducerea de cântare electronice, includerea unui soft de calculator care să facă monitorizarea adaosului de fondanți și feroaliaje.

- Lumea cam fuge de calculator. Sau nu mai e așa?

- Eu nu fug. Lucrurile s-au mai schimbat. Trebuie să facem și noi pasul spre tehnologiile moderne. Oamenii vor urma cursuri, vor învăța cu siguranță.

Pe partea de elaborare cam acestea sunt lucrurile. Pe partea de șarjabilizare deja s-au făcut plățile pentru achiziționarea unor magneți de putere mare de la firma Gantry. Ne vor ajuta la descărcarea rapidă a vagoanelor și a mașinilor de fier vechi.

De la UMT Timișoara așteptăm deja să vină două bene Fuchs. Avem patru transfercare care alimenează cuptorul cu fier vechi, dar, din păcate, doar două bene. Ne

PERFORMANȚA SE ȚINE CU

INVESTIȚII Dorim să existe câte o benă pentru fiecare transfercar, pentru a avea eficiență maximă.

Pe partea de turnare ni s-a propus deja să punem pe hârtie ceea ce urmează să se întâmple. Investiția la mașina de turnare este acum cam la jumătatea drumului. S-au făcut schimbări în partea de cristalizoare, partea de răcire, inclusiv la cajele de tragere. Urmează partea de mașini de tăiere cu oxigaz, o instalație de marcare (numărul șarjei, data, calitatea etc). Nu va mai fi nevoie de scrierea manuală, cu pensula. Calea cu role și transportorul vor fi de asemenea reproiectate. Dar ele nu vor fi realizate în iulie, ci într-o altă perioadă.

- Știu că aveați în plan și diversificarea formatelor de țaglă. S-a amânat acest proces?

- Nu, nici vorbă. Pe mașina de formare se va realiza acest lucru. Acum mergem pe 100x100mm, dar urmează 125mmX125mm și 140mmx140mm. Încercăm să ieșim chiar la export cu țagla pe aceste formate.

Nicolae Micşa, director de producţie, Oţelu Roşu În actualele condiții în care Hunedoara, Reșița și nu numai, își restâng activitatea și fac disponibilizări, noi încercăm să continuăm activitatea în condiții cât mai bune.

Sunt discuții și la noi referitoare la o anumită reducere de posturi, dar încercăm să găsim soluții pentru a le absorbi în alte zone ale producției. Eu cred că realizarea acestui program este o mană cerească pentru Oțelu Roșu. În lipsa lui, nu am putea decât să regresăm.

Dragoș Tudor

Noua instalație de ambalat și legat profile de la Brăila este aproape finalizată A început penultima etapă de finalizare a lucrărilor la instalația de ambalat și legat profile. O echipă mixtă de specialiști de la Mechel Târgoviște și Mechel Câmpia Turzii a sosit, pe 21 mai, la Brăila, pentru a monta componentele mecanice ale instalației. O altă echipă este așteptată pentru a monta sistemele hidraulice în prima jumătate a lunii iunie.

Bugetul total pentru această investiție este de peste 3,5 milioane de euro.

C.D. În planul de investiții pe 2012 mai avem cuprinse implementarea unui sistem de monitorizare video a perimetrului incintei, un sistem de acces al personalului în societate pe bază de cartele magnetice și extinderea rețelei de fibră optică, investiții care sunt estimate la peste 50000 de euro.

Mircea Niculescu, şef departament Investiții, Laminorul Brăila.

/ 3/

/4/

SPECIAL ANALIZĂ

MINERIT Segmentul de minerit a fost câștigătorul anului trecut, prin rezultatele foarte bune obținute. În cifre absolute a crescut cu peste 30%, ceea ce, oricum am analiza lucrurile, este extraordinar pentru un an în care economia mondială a stat în continuare pe butuci.

Boris Nikishichev, Director General Divizia de Minerit Anul trecut am reușit nu doar să menținem și să îmbunătățim rezultatele bune din 2010, ci și să implementăm o serie de proiecte strategice de dezvoltare, la scară mare, pentru a putea să dezvoltăm capacitatea de producție și baza resurselor pentru întreprinderile din divizia de minerit. Problemele de producție din prima jumătate a anului și înrăutățirea situației de pe piața mondială în cea de a doua parte nu ne-au împiedicat să creștem vânzările și să putem obține o creștere semnificativă a tuturor parametrilor financiari.

Am atins repere importante din proiectul de investiții, cel mai important fiind dezvoltarea depozitului de cărbune de la Elga. Exploatarea de aici a început producţia mai devreme decât era planificat, iar calea ferată care leagă depozitul cu linia Baikal-Amur a fost deschisă în timp record.

FEROALIAJE Zona de feroaliaje a avut un an destul de modest, înregistrând o ușoară scădere, de câteva procente, în comparație cu 2010. Este un domeniu în care fluctuațiile ritmului de creștere din economie se văd foarte rapid, astfel încât contracția economiei mondiale a avut urmări directe.

Gennady Ovchinnikov, Director General Divizia Feroaliaje Trimestrul al patrulea din 2011 s-a caracterizat prin tendinţe neclare, care au derutat pe toată lumea. Am reușit, la un moment dat, să stabilizăm costul nichelului la un anumit nivel. Ne-am așteptat ca tocmai în acea perioadă să vedem o creștere cât de mică în costul producţiei de ferosiliciu, datorată mai ales reconstrucţiei furnalului de la Bratsk, care a fost dat în exploatare, așa cum era prevăzut, la începutul anului 2012. În același timp scăderea dinamicii în privinţa produselor finite a continuat să afecteze parametrii financiari. Avem mai multe căi prin care să optimizăm costurile la Întreprinderea din Bratsk și așteptăm îmbunătăţiri și la Tikhvin, unde producţia este deja la capacitate maximă de la începutul lui 2012.

MEC

2

în

SPECIAL ANALIZĂ

METALURGIE ENERGIE

11

Segmentul metalurgic a înregistrat anul trecut cea mai mare scădere din grup, de peste 35%. Rolul determinant l-a avut criza financiară și economică din Europa, care a făcut ca cererea să scadă brusc, iar prețul cu materia primă să crească, pe fondul scăderii volumului de producție.

Andrey Deineko, Director General Divizia Metalurgică Piețele pentru produsele din oțel s-au deteriorat în trimestrul al patrulea din 2011, ceea ce a condus la o cerere în scădere și la o cădere a prețurilor. Acest lucru a afectat mai ales întreprinderile noastre din România, care livrau majoritatea produselor pe piața europeană. Scăderea vânzărilor pentru întreprinderile din România a condus la o creștere a costurilor de poducție, ceea ce a afectat rezultatele financiare ale diviziei atât pentru perioada vizată, cât și pentru întreg anul 2011. Trebuie subliniat, totuși, că această volatilitate a piețelor de oțel a fost suplinită în bună parte de rețeaua Mechel Service Global, care s-a dezvoltat mult în ultimii trei ani. Putem spune cu certitudine că fondurile importante care s-au investit în acest proiect au fost justificate pe deplin, atâta timp cât ele au putut minimaliza efectul scăderii cererii, prin găsirea unor pieţe noi, pe o arie geografică mai largă.

Totuși, în această perioadă au avut loc și evenimente pozitive notabile. De exemplu, în trimestrul al patrulea, am reușit reducerea costurilor de producţie la Întreprinderea Metalurgică din Celiabinsk.

Tot aici a fost lansat și noul complex de producere a oţelului de calitate superioară, care este destinat șinelor de cale ferată cu parametrii speciali de rezistență și dimensiuni. Activitatea s-a orientat astfel spre produse mai profitabile, dar și spre optimizarea proceselor tehnologice și a indicatorilor de consum.

ENERGIE Domeniul energetic nu a mers grozav anul trecut, înregistrând o scădere mică, de circa 4%, faţă de anul 2010. Cifrele ar putea fi puse și pe seama contracţiei economiei în general, provocată de scăderea capacităţilor industriale de producţie, deci de un necesar mai mic de energie.

Yuri Yampolsky, Director General Divizia Energetică Rezultatele diviziei s-au îmbunătăţit, așa cum ne așteptam, în trimestrul patru, când a crescut și capacitatea de utilizare. Divizia a avut rezultate bune dar, cu toate acestea, creșterea costurilor comerciale, în principal din cauza tarifelor ridicate cu rețeaua de distribuție, au afectat cifrele finale. Pentru îmbunătățirea acestei situații am început implementarea unei serii de măsuri care au ca obiectiv scăderea costurilor precum și optimizarea programului de cheltuieli de capital.

traducere și adaptare: Dragoș Tudor

CHEL

n

/5/

/ 6/

CE SE MAI îNTÂMPLĂ

Secretul plasei de Buzău? Nimic mai simplu.

40 de ani de perseverență Da, atât a trecut de când prima mașină instalată aici realiza o plasă sudată. De atunci au fost instalate și altele, mai moderne și mai performante. Poate că și acesta este unul dintre secretele unui produs care a ajuns brand pentru oraș.

Producem plase sudate negre, plase sudate zincate și panouri de gard sudate. Peste 80% se fabrică plasele negre, folosite în construcții. Materia primă este țagla, pe care o luăm de la Oțelu Roșu. În peste 90% din cazuri folosim oțel cu conținut ridicat de carbon. În urma laminării se obține sârmă lisă cu diametrul între 5,5mm și 12mm. Colacii sunt transportați și supuși unui proces de reducere a secțiunii și de profilare, numit trefilare, un fel de laminare la rece, adică un proces prin care sârma este trecută prin mai multe sisteme de role prin care poate pierde până la 30% din diametru. Tot în acest sector sârma trece printr-un sistem de detensionare, care îi îmbunătățește caracteristicile mecanice.

automat din bobine, își face singură debitarea vergelelor trasversale, sudarea, depozitarea și ambalarea plaselor. Spre deosebire de o mașină de generație veche, unde este necesară operarea de către 5 persoane, la Schlatter sunt suficiente doar trei persoane, iar efortul fizic depus este redus. Este un utilaj modern, cu comandă numerică și productivitate de până la 170 de tone pe zi. Țineți cont că o mașină veche produce până la 50 de tone zilnic. Reversul medaliei este că mașina trebuie să fabrice 4-5 zile la rând acelaș tip de plasă, deoarece reglajul și calibrarea la schimbarea tipului de produs poate dura și 24 de ore. De aceea pentru cantități mai mici de 250 de tone folosim celelalte mașini, la care calibrarea durează 2-3 ore. Plasa merge în cele din urmă la ambalat, unde împachetarea și legarea se fac automat. ing. Teodor Țigănuș, șef secție Plase Sudate

DICŢIONAR METALURGIC

După trefilare, bobinele sunt duse la mașinile de fabricat plase sudate, care pot fi manuale, automate și semiautomate.

Cea mai nouă este Schlatter, complet automată. Se alimentează

O mare cantitate a producției de plasă sudată pleacă la export. Pentru a putea realiza acest lucru fiecare tip de produs trebuie să fie certificat. În ultimii ani am obținut asemenea certificări pentru cele mai importante piețe de desfacere din Europa: Germania, Cehia, Slovenia. Testele care trebuie depășite sunt foarte stricte, dar odată îndeplinite, produsul beneficiază de încredere crescută din partea oricăror potențiali clienți. Datorită echipei tehnice de la producţie, cu care colaborăm foarte bine, reușim să onorăm de fiecare dată comenzile și să mulțumim orice beneficiar. ing. Luana Dinu, șef serviciu Tehnic Producţie

„Secretul acestei meserii este să îți placă munca și să nu te temi de fierul roșu.

Restul vine de la sine.“

La peste trei decenii de activitate în Laminorul Brăila, dintre care două în calitate de șef de echipă la linia de laminare 400, Gheorghe Beca ne împărtășește din experiența sa profesională și de viață.

Lucrez la întreprindere din 1 august 1980. Nu pot să uit data aceasta.

Atât eu cât și, pe atunci, viitoarea mea soție, ne-am angajat în aceeași zi. Abia terminaserăm școala. Aici ne-am trăit povestea de dragoste, tinerețea și tot aici ne-am și căsătorit. Acum avem două fete, la casele lor, cu viața lor. Nu au ales o carieră în metalurgie, dar nu le condamn. Este o meserie frumoasă, dar destul de grea, mai ales pentru fete.

Au existat momente în care și mie, ca bărbat, mi-a fost greu. Țin minte că atunci când m-am angajat aveam doar 18 ani și nu mai călcasem niciodată într-un laminor. Nu știam nimic despre fierul încins. A tre-

FILIERA Sculă cu ajutorul căreia se realizează deformarea plastică a materialului în procesul de tragere a sârmelor și a barelor. De ea depind proprietățile mecanice și calitatea produselor, precum și randamentul mașinii de tras. Este alcătuită dintr-un miez detașabil și o carcasă. În miez se află orificiul prin care trece materialul în timpul operației de tragere. Profilul acestuia se compune din șase zone: con de intrare, con de ungere, con de lucru, calibrul cilindric, con de degajare și con de ieșire. Pentru tragerea sârmelor groase, filiera se execută din fontă sau din oțel forjat.

LINIILE DE îNCREDERE Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mita sunt infracțiuni care afectează situația financiară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui angajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a semnala conducerii aceste fapte. Informațiile trimise de dvs. ajung doar la Serviciul de control risc, care le analizează și întocmește cercetări astfel încât conducerea să poată lua măsurile care se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încredere pentru glume proaste și declarații vădit false.

1.OAO MECHEL, MOSCOVA E-mail:sos@mechel.com Tel. +7495 921 17 27

cut ceva vreme până ne-am împrietenit unul cu altul. Acum stau lângă laminatul la 1200 de grade și, când îl măsor cu șublerul, degetele mele nu mai simt căldura la fel de intens ca în urmă cu 30 de ani. Tot secretul este să îți placă fierul roșu și să nu te temi de el. Restul vine de la sine. În activitatea desfășurată m-au ajutat foarte mult colegii mai în vârstă, cu care am lucrat și de la care am învățat multe. Încet, încet, după angajare a început să îmi placă tot mai mult ceea ce făceam. Așa am ajuns, în 1991, șef de echipă, funcție pe care o am și în ziua de azi. Toate specializările necesare leam făcut la locul de muncă, unde am

avut cei mai buni profesori. În toți acești 32 de ani, cu excepția perioadei în care am efectuat stagiul militar, Laminorul Brăila a făcut parte din viața mea. Am avut multe ocazii să plec, dar nu am făcut-o, pentru că îmi place aici și îmi iubesc meseria.

Mi-ar face mare plăcere să am ocazia să-i învăț pe cei mai tineri secretele acestei meserii, dar, din păcate, din ce în ce mai puțini tineri aleg acest drum în viață. Sper doar ca metalurgia din România să meargă spre bine, pentru că ar fi mare păcat să citim doar din cărți despre unele meserii, printre care și cea de laminorist.

2.MECHEL TÂRGOVIȘTE E-mail: incredere@mechel-tgv.ro Tel. gratuit 0800 801 888, interior 1888 Cutie poștală la poarta nr. 1 3.MECHEL CÂMPIA TURZII E-mail: dcr@mechel-ct.ro Tel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului 4.DUCTIL STEEL BUZĂU E-mail: confidential@ductilsteel.ro Tel. 0238 713 490, interior 133 5.DUCTIL STEEL OȚELU ROȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului pagini realizate de Cristi D. și Dragoș T.

îNTREBĂRI / HOBBy

/7/

POVEŞTI CU APICULTORI

Gheorghe Iepureanu, maistru, Laminorul Brăila Pasiunea pentru apicultură a început cu zece ani în urmă, când un văr și-a cumpărat stupi. Inițierea mea a durat aproape un an și a fost realizată alături de un medic veterinar ale cărui povești

și sfaturi continuă să mă însoțească și să îmi fie de folos. După mai bine de 50 de ani de apicultură, această persoană încă nu se plictisise de albine.

Am început destul de simplu, cu 5 familii, dar am ajuns cu timpul la 20. Stupii îi țin la părinți, la 50 de km de Brăila. Trebuie să știți că un stup este structurat cam ca o societate umană. Are un conducător (matca), are albine care se ocupă de procurarea de hrană, de apărare, de îngrijirea puietului.

Un stup care este bine dezvoltat poate ajunge și la 50000 de albine și poate produce 40 kg de miere pe sezon. Din numărul total de albine, doar 30% se ocupă cu fabricarea de miere și asta doar în anumite perioade ale anului, care coincid cu înflorirea plantelor.

Matca iese o singură dată din stup, se împerechează, iar apoi în-

cepe să depună ouă.

Cele mai răspândite culturi din zona Brăila sunt rapița, salcâmul și floarea soarelui, potrivite pentru mierea polifloră. Deși mierea de salcâm este ceva mai căutată, de fapt cea polifloră conține mai multe vitamine.

Apicultorul dedică cel puțin o o zi pe săptămână albinelor. Se fac tratamente împotriva acarienilor, se mută ramele pline cu miere în vederea extragerii, se verifică starea stupilor. Eu colectez și propolisul, împreună cu ceara cu care este amestecat. În ciuda aparențelor, albinele devin violente doar la mirosul de transpirație, la cel de alcool si la mișcări bruște. Asta nu înseamnă că un apicultor scapă neînțepat.

Există cel puțin o înțepătură la fiecare vizită, dar au existat și situații în care au fost peste 10.

Organismul s-a obișnuit cu veninul și acum simt puțină usturime.

Familia mă susține și este alături de mine în această activitate, care mă relaxează total. Mă face să uit de toate grijile și de probleme. Este însă un hobby care poate aduce și foloase materiale.

După șase ani pot să spun că îmi amortizez cheltuielile cu transportul și întreținerea lor, ba chiar

scot și un mic profit. Cât despre colegii de serviciu, m-or fi poreclit ei „albinuță“, dar tare se bucură atunci când îi aprovizionez cu miere proaspătă și naturală.

Se spune că o linguriță de miere luată dimineața, pe stomacul gol, și una seara, la culcare, ar prelungi viața. Nu știu sigur dacă o prelungește, dar cu siguranță o face mai dulce.

AȚI îNTREBAT, VĂ RĂSPUNDEM Care sunt condițiile pentru pensionarea anticipată? În conformitate cu Legea Sistemului Unitar de Pensii care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, pensionarea anticipată se poate solicita cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Solicitanții trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege. Vechea lege prevedea un stagiu de zece ani. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare menționată mai sus nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. Trecerea de la pensia anticipată la cea pentru limită de vârstă se face din oficiu, spre deosebire de legislaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar.

Ştiu că zilnic vă gândiţi la ce puteţi face pentru a le fi mai bine celor dragi: copiilor, părinţilor, soţilor sau soţiilor dvs. Descoperiţi, de multe ori, anumite limite pe care nu credeți că le puteți trece.

Aţi merge însă mai departe? V-aţi gândit vreodată ce-ar fi dacă?...

Eu aşa am procedat atunci când organismul dădea semne de oboseală de la suprasolicitare şi stres. M-am întrebat ce să fac să nu mai fiu atât de obosită, unde să găsesc produse de calitate şi, mai ales, cum aș putea să și câștig un ban. Cum ar fi să descopăr o perspectivă de dezvoltare personală pe termen lung şi să-mi pot păstra sau îmbunătăţi sănătatea mea şi pe cea a membrilor familiei mele? Întrebările mele au primit un răspuns. Cu mintea deschisă către informaţii, către nou, am aflat şi eu că am oportunitatea de a mă bucura de un alt stil de viată, aici, la mine în ţară. Şi am pornit pe acest drum, alături de prieteni şi colegi, alături de familie. Cu efort și încăpățânare, cu muncă şi încredere. Nu este o activitate pe care să o faci de unul singur, ci una care presupune încredere în ceilalți, comunicare, seriozitate. Ceea ce îți propunem este să te alături echipei noastre dacă te consideri o asemenea persoană. Un filosof german spunea că sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic. Nouă ne place să credem că îmbinăm utilitatea produselor noastre cu plăcerea unui câștig suplimentar pentru familie.

foto: www.radugrozescu.com

FARMACIA ALOE ȘI POSIBILITATEA UNUI CÂȘTIG îN PLUS

Informații suplimentare puteți afla la: tel. 0733974899 email: ancapopescu07@gmail.com

/8/

De

ani 10 2002 în

MODEL DE VIAŢĂ

Respectăm tRecutul constRuim viitoRul

2012 România

Ce nu știați despre metalurgie (5) În București, în anul 1928, a luat ființă o conferință de Siderurgie, prin separarea cursului de Metalurgie, care trata numai partea de extragere și prelucrare a metalelor feroase. Pentru această Conferință de Siderurgie este numit cel care a fost considerat vârful de generație al primei serii de ingineri de mine si metalurgie a școlii politehnice din București din anul 1922, nimeni altul decât Traian Negrescu. Acesta a obținut în anul 1927 titlul de doctor în științe fizice la Sorbona. În 1928, această Conferință de Siderurgie s-a transformat în „Metalurgia fierului și mașini metalurgice“, care a devenit în 1933 catedră, iar în 1939 s-a unit cu Catedra de Metalurgie sub conducerea conf. dr. ing. Traian Negrescu.

Primul titlu de doctor inginer al școlii politehnice din București a fost acordat inginerului american Welton Crook, în anul 1936. Acesta a realizat lucrarea Cercetări experimentale asupra construcției mineralogice și acțiunii chimice a zgurilor, conducător științific fiind Traian Negrescu. Notorietatea a crescut, așa că în 1940 numărul de studenți din anul I al facultății era de 50.

Peste doar opt ani, odată cu schimbările de după cel de-al doilea Război Mondial, secțiile de la facultățile de Mine și Metalurgie s-au desființat. În anul 1948 locul lor a fost luat de Institutul de Siderurgie de la Timișoara, sub decanatul prof. Gheorghe Vanci.

Un an mai târziu, din necesitatea de a accelera pregătirea de ingineri specializați în siderurgie, au fost creați în cadrul Institutului Politehnic București, anii de studiu III (62 studenți) și IV (30 studenți), pe lângă facultatea de Mecanică (Decan - prof. Ionescu Bujor), aparținând administrativ de Institutul de Siderurgie Timișoara. Studenții au fost selectați din anii respectivi de studii (fără examene de diferență) de la facultățile de Mine din București, Timișoara și Brad și de Chimie Industrială din București și Iași.

Justificarea înființării acestor ani de studiu la Institutul Politehnic București a fost prezența unor specialiști siderurgi - ingineri cu activitate indelungată în industrie și cu studii de specialitate în Germania, Franța, Suedia, în momentul respectiv fiind consilieri ai Ministrului Metalurgiei, pentru pregătirea de specialitate; prezența în Institutul Politehnic București a unor puternice Catedre de Chimie, Chimie Fizică, Electrotehnică, Mecanică, Rezistența Materialelor, Termotehnică și altele, pentru pregătirea general inginerească. Secțiile cu care a funcționat au fost: Furnale - oțelării - feroaliaje; Turnătorie; Deformări plastice - tratamente termice.

Un vânător artist Livius Tămășilă lucrează la Oțelu Roșu de 26 ani, ultimii 4 ani fiind în sectorul ajustaj. A început aici de tânăr, de la 17 ani, cu semnatura mamei, ca sa poate fi acceptat și pe schimbul de noapte. Este o persoană pozitivă, energică și care încearcă să ia de la viață atât cât poate.

- Sunteți tată de băieți. În Banat se spune că la nașterea unui băiat răsare soarele în casă. La dvs. a fost mult soare…

- Da, am patru băieți. Doi sunt gemeni. Totuși, nici unul nu mă urmează în meseria de oțelar. Mi-au preluat doar pasiunile.

- Știm că unul dintre ei are probleme. Sunt părinți care preferă să lase copilul cu handicap la un orfelinat. Ce părere aveți despre ei? De ce nu ați procedat așa?

- Unul dintre cei doi gemeni are cu handicap de gradul II, cu diagnostic de retard mental. Parinții care preferă să-și abandoneze copilul sunt iresponsabili, fără frică de Dumnezeu. Eu am simțit că este copilul meu și că aș fi în stare să-mi dau și viața pentru el.

- Cu atâtea griji pe cap, soția este, probabil, casnică.

- A lucrat o perioadă la croitorie, după care a ramas, așa cum spuneți, casnică. Pentru mult timp, singurul venit adus în casă a fost al meu. Cu sacrificii și chibzuință am reușit, totuși, să cresc copiii. Doi au devenit, între timp, salariați.

- Spuneati de pasiunea pentru vânătoare. Pentru mulți pare doar o ciudățenie. Cum le răspundeți?

- Pasiunea mea a fost moștenită din tată în fiu. Am fost crescut cu arme de vânătoare în casă și mi-a intrat în sânge încă de la o vârstă fragedă. Am avut o perioadă de pregătire în care am activat ca gonaș, pentru a acumula cunoștințe despre habitatul animalelor. De șase ani sunt membru vânător în cadrul AGVPS Oțelu-Roșu. Obținerea permisului necesită atât cunoștinte practice, cât și teoretice, din domeniul armelor și munițiilor. Sunt necesare și o stare de sănătatea fizică și psihică impecabile.

CALENDAR RELIGIOS - De multe ori asociem vânătoarea cu violenta, cu cruzimea.

Uitam că omul a fost, încă de la origini, vânător.

IULIE 2012 - Pentru mine este în primul rând un mod de relaxare, în natură, alături de Dumnezeu. Acela este locul unde nu În fiecare an, pe 20 iulie, îl sărbătorim pe marele prooroc doar se vânează, ci se formează o relație de respect între al Vechiului Testament, Sfântul Ilie. El a trăit cu peste 800 de vânător și vânat. Prin activitatea lui, vânătorul ține sub ani înainte de nașterea lui Hristos. A fost fiul unui preot care locuia în cetatea Tesve din Israel. De aici mai este cunoscut și OAMENI MUNCIND ca Ilie Tesviteanul.

Sfântul Ilie este cunoscut ca aducător de ploaie, el fiind cel care a salvat poporul din Israel de la moarte, din cauza secetei.

Aprecierea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu se vede și din prezenţa sa pe Muntele Taborului, alături de Moise. Aici a avut loc schimbarea la faţă, unde Hristos și-a descoperit dumnezeirea.

Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer). Sfântul Ilie este socotit și protopărintele monahismului creștin.

Statisticile existente la nivel național arată că din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120000 de persoane (cca 0,55%) poartă numele Sfântului Ilie.

control suprapopularea arealului. În zona noastră se pot vâna fazani, rațe, iepuri, porci mistreți, vulpi, căpriori, iar cu autorizație specială chiar și cerbi, urși, cocoși de munte.

- Aveți amintiri pe care să le depănați la un pahar de vorbă?

- Una din pățăniile mari a fost la o vânătoare de mistreți.

Era așa de frig, cred că sub -20C, încât am ajuns să mă rog să nu apară vânatul. Tremuram atât de tare, încât nu mă simțeam în stare să pot ochi vânatul. Şi totuși, când a apărut, era atât de mare, încât m-a cuprins brusc o căldură sufletească, urmată de una trupească. Parcă intrasem brusc în deșertul Sahara. Este genul de situație în care se văd calitățile de vânător, prin calmul și răbdarea de a nimeri puncte vitale ale animalului, pentru ca acesta să nu sufere.

Când focul de armă a spart liniștea pădurii, mistrețul a căzut ca fulgerat.

- Momentele mai grele din viață cum le depășiți?

- Cel mai greu a fost când, după o vaccinare, fiul cel mic s-a îmbolnăvit grav și a rămas cu acel handicap. A fost la un pas de moarte.

- Pasiunea pentru artă este cea care vă mai liniștește?

- Da, se poate spune. Sculptez în lemn, în os, în metal și gravez în sticlă. Din când în când împăiez animalele pe care le vânez. Am urmat Şcoala de Arte Plastice din Oțelu Roșu în perioada 1979-1982 pentru că am vrut să învăț exprimarea liberă a gândurilor și viselor. Artistii preferați sunt Michelangelo, care a fost sculptor, pictor, dar și inventator, precum și Leonardo DaVinci.

- Nu v-ați gândit și la copii, pentru o carieră mai apropiată de domeniul artei?

- Ei nu pot urma o școală superioară din pricina lipsei banilor, dar și a incertitudinii legate de cariera pe care ar putea-o urma. Apritudini cam au. Cel mare este pasionat de fotografie, mijlociul de vânătoare, sculptură și împăiere, iar unul dintre gemeni pare atras de sportul vizionat la televizor.

Carolina Bigu și Dragoș Tudor

REDACŢIE

CONTACT

adresa: Carolina BIGU Olga CHUMAkOVA str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5, ap. 6, Sector 1, Bucureşti, Cristian DRILEA cod poştal 011996 Irina ŞIMAN tel: 021/305 59 00; Dragoş TUDOR e-mail: redactie@mechel.ro (redactor-şef)

http://cuvintedefier.weebly.com ISSN 2068-9497

Tiraj: 6 000 exemplare

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro