AG PE RIME
Dialoguri privilegiate
JURISTUL MARIAN POPESCU MARIA DIANA POPESCU
MARIAN POPESCU MDP: Stimate Marian Popescu, fiþi binevenit la revista AG PE RIME! Pentru început, vã rog sã ne vorbiþi despre traseul dumneavoastrã biografic pîna la ultima carte publicatã... Marian Popescu: Ca epigramist, am debutat publicistic în ziarul “Fãclia”din Cluj-Napoca, în 1988, cînd m-am ºi înscris în cenaclul epigramiºtilor clujeni “SATIRICON”. Începînd cu anul 1990, cînd cenaclul s-a înscris oficial ca Asociaþia Epigramiºtilor Clujeni “SATIRICON”, am fost ales director economic, implicat în toate festivalurile organizate la Cluj-Napoca, pînã spre sfîrºitul lunii martie 2005, cînd, din motive obiective (sãnãtate) ºi cunoscute, nu m-am mai putut implica, conducerea activitãþilor cenaclului fiind preluatã de alþi colegi. În noiembrie 1995, împreunã cu Ioan Pop - pe atunci preºedintele cenaclului (iar acum ne-a pãrãsit) - am înfiinþat un cenaclu “Cãlãuza” al epigramiºtilor elevi din Hunedoara, fiind ales Preºedinte de onoare al acestuia, iar patronul spiritual i-a fost “Satiricon”-ul clujean. La scurt timp, am fost numit ºi Preºedinte de Onoare al Comitetului Naþional Român UNICEF, Subfiliala Hunedoara. Dupã retragerea lui Ioan Pop din conducere, în ianuarie 2000 am fost ales preºedintele Cenaclului SATIRICON, “ales” pe viaþã, ca semn de respect ºi apreciere din partea colegilor, pentru tot ceea ce am fãcut în vederea afirmãrii cenaclului pe plan naþional ºi chiar peste graniþe (gest pentru care le-am rãmas recunoscãtor ºi azi). Creaþia mea literarã este cuprinsã în cele patru volume: Epigrama – o frînturã de viaþã, 2004, Zâmbetul ciulinilor, 2008, Gânduri ascunse, 2009 ºi Marianus, claudiopolitanus epigrammaticus, 2010. MDP: Folosind unitãþi de sinceritate, spuneþi-ne, vã rog, ce reprezintã pentru un
epigramist concursurile ºi festivalurile naþionale de epigramã? Ce nemulþumiri, ce satisfacþii atrag? Marian Popescu: Un festival de epigramã e întotdeauna o atmosferã competiþionalã ºi jovialã în acelaºi timp, este o invitaþie la a pãstra spiritul tinereþii creatoare, pentru a atrage publicul în sãlile de spectacol. Fiecare festival, din fiecare centru cultural, ºi-a configurat deja o identitate, devenind astfel o marcã înregistratã în contextul festivalurilor naþionale de epigramã, festivaluri care trebuie sã rãmînã un gen aparte, cu o esteticã proprie, cu un univers ºi o atmosferã care-i sunt specifice. Dincolo de subiectivitãþi ºi de orgolii, dincolo de reuºite certe, festivalul este un spaþiu al dialogului cultural, al unor dezbateri pe teme “la zi”. Diferenþa de gîndire constituie de fapt realitatea unui concurs care întotdeauna precede festivalul. Dar, înainte de toate, orice festival presupune o echipã dinamicã ºi omogenã, care sã investeascã multã energie, inteligenþã ºi suflet ºi care sã se armonizeze perfect. Se ºtie cã mulþi din cei care au fost invitaþi pentru prima datã la un festival, azi sunt certitudini ale genului epigramatic. Totodatã, a “cãlãtori”de la un festival la altul, înseamnã viaþã în primul rînd. Inseamnã experienþã ºi bucuria de a-i întîlni pe ceilalþi deopotrivã cu tine, de a întîlni universul epigramistic românesc. Si încã ceva: aºa-zisa “ambianþã mondenã” lipseºte festivalurilor. Aici toþi sunt egali, fãrã VIP-uri, doar cele literare. Toate acestea atrag satisfacþii deosebite, mai ales la sfîrºit se primesc cuvinte de apreciere ºi mulþumiri pentru tot ce se oferã participanþilor. Pentru noi, epigramiºtii clujeni, mai existã o satisfacþie: dupã fiecare Festival “Eterna Epigramã”, noi editãm un volum în care sunt cuprinse creaþiile trimise la concursul premergãtor festivalului. Suntem singurii din þarã care am fãcut acest lucru încã de la început, Colecþia “ Satiricon”ului ajungînd la 24 de volume. Nemulþumiri? Sprijinul financiar tot mai redus din an în an, din partea autoritãþilor locale, pînã la inexistent ºi obligaþia epigramiºtilor de a-ºi finanþa singuri festivalul – cum a fost cazul la noi, în 2009, tocmai la aniversarea a 30 de ani existenþã – ºi în ultimul timp ne finanþãm ºi volumul editat dupã festival. MDP: Ce doreºte epigramistul român de la
1
AG PE RIME societate? Poate fi un „justiþiar”? Ce rezultate are demersul sãu scriitoricesc? Marian Popescu: Ce ne dorim de la societate? În primul rînd ca lumea politicã sã revinã la normalitate, fãrã atîtea scandaluri, jigniri ºi veºnice cotradicþii. Chiar dacã s-ar vrea, epigramistul nu poate fi un “justiþiar”. El doar semnaleazã anomaliile lumii de azi care ºi-a pierdut busola, percepe carenþele prezentului cotidian, simte cum adevãrul decade în minciunã, iar frumosul din jur dispare treptat. De aceea, epigramistul român doreºte ca prin demersul sãu scriitoricesc sã atragã atenþia cã este imperios necesarã restaurarea fiinþei umane pentru a ne regãsi echilibrul interior ºi echilibrul spiritual al societãþii, pentru ca prezentul confiscat acum de materialitate sã nu ducã la regres moral ºi intelectual. Buna cuviinþã sã revinã pentru a îndepãrta mitocãnia ºi vulgaritatea tot mai prezente în viaþa de azi. MDP: Cum se simte epigrama (ca gen literar) în literatura românã? Marian Popescu: Atît de mult discutata “dilemã” dacã epigrama este gen literar sau doar o specie a genului liric va continua, cred, pãrerile fiind împãrþite, cu argumente de ambele pãrþi. Oricum, epigrama, prin dimensiunile la care este cultivatã acum, a devenit un gen aparte, autonom chiar, avînd în final o scînteie de spirit, adicã poanta, care o deosebeºte de alte creaþii literare. Din pãcate, marii scriitori nu vor sã recunoascã acest gen literar, dar mulþi epigramiºti continuã s-o aprecieze ca atare, avîndu-i alãturi ºi pe unii specialiºti într-ale literaturii – academicieni, critici literari sau scriitori de marcã. Gen sau specie, principalul e ca cei ce o creeazã s-o facã în aºa fel încît sã strãluceascã. În literaturã, epigrama româneascã trebuie sã se simtã bine pentru cel puþin douã motive: este contemporanã – s-a menþinut de secole ca protest ºi “haz de necaz”, aºa cum nu se întîmplã în alte þãri ºi este decentã ºi elegantã – nu veþi întîlni în cãrþile de epigramã cuvinte triviale, de o vulgaritate revoltãtoare; nici sã le citeºti nu poþi, dar-mi-te sã le reproduci ºi asta am întîlnit la cîþiva dintre cei mai apreciaþi poeþi contemporani. MDP: Fiecare perioadã de timp are ºi bune ºi rele. Ce are rãu prezentul, vãzut prin ochiul umoristului Marian Popescu? Marian Popescu: În prezentul nostru sunt multe rele, dar m-aº opri la subfinanþarea culturii. Criza economicã, cea financiarã impun mari restricþii la nivelul actului de culturã. Mai grav este faptul cã aceste restricþii se extind deseori asupra condiþiei
2
noastre spirituale, aspect pe care, cum observãm, aproape nimeni nu-l mai ia în considerare, ceea ce e regretabil ºi chiar dureros. Un festival nu se poate realiza numai cu bunele intenþii. Barierele financiare sunt nãucitoare. MDP: Povestiþi-ne, vã rog, o întîmplare cu mult umor din cariera dumneavoastrã. Marian Popescu: Deºi am fost o persoanã foarte sociabilã, în sinea mea, am fost cam retras, nu m-am avîntat în cercurile mai hazlii ºi de aceea, cred, nu-mi amintesc de vreo întîmplare care sã-mi fi rãmas în memorie. E cam trist sã nu ai ºi amintiri vesele. MDP: Ce lucruri din existenþã vã sînt consubstanþiale? Marian Popescu: Cred cã cel mai important fapt de viaþã este sã ai prieteni. Am avut ºi am, spre bucuria mea. Extrem de important pentru psihic este ºi solidaritatea umanã, de care am parte ºi azi. În 2005, din senin, asupra familiei noastre s-a dezlãnþuit o “furtunã” devastatoare care, prin urmãri ºi-a lãsat amprenta pînã azi. De aceea, în ianuarie 2013 am trimis o scrisoare cãtre toþi colegii din þarã prin care am transmis recunoºtinþa mea pentru excelenta colaborare pe parcursul a 23 de ani de activitate în cenaclul “Satiricon”, mulþumindu-le, totodatã, celor care mi-au fost alãturi în aceastã perioadã de grea cumpãnã, transmiþându-mi gîndurile lor de bine întro revenire la ceea ce am fost, lucru nerealizabil însã, ºi totuºi mi-au rãmas alãturi cu gesturi pline de afectivitate. Pentru toate acestea le mulþumesc încã o datã ºi le doresc tuturor confraþilor o activitate cît mai îndelungatã ºi o sãnãtate feritã de însemne potrivnice. MDP: Simt un oarecare dezgust pentru lumea politicã de astãzi. Dumneavoastrã? Marian Popescu: Orice om cu judecata limpede nu poate rãmîne indiferent la ceea ce se întîmplã în viaþa politicã de la noi. Prea multe dispute ºi încrîncenãri tot mai accentuate. Epigramistul, ca fin observator, cu fibrã de moralist, i-ar lua la întrebãri pe politicieni, dar cine sã-i asculte? Cine sã-i citeascã? Nu fac politicã, dar, personal mã dezgustã atîtea dispute politice între cei ce conduc þara la nivel înalt. Mai mult o discrediteazã decît o apãrã de vitregiile vieþii. Mereu apar “lecþii de viaþã” din care ar trebui sã tragem învãþãminte, dar cine s-o facã? Si cum ºtirile vin pe diverse canale, care zilnic se contrazic în privinþa conþinutului lor, de cele mai multe ori închid televizorul ºi prefer sã privesc pe fereastrã, forfota strãzii. MDP: Ce experienþe încearcã un scriitor de umor în acest prezent sufocat de tot felul de politici culturale?
AG PE RIME Marian Popescu: Într-adevãr, multitudinea politicilor culturale este sufocantã ºi deloc beneficã. Dacã politica culturalã presupune un set de orientãri generale ºi coerente privind dezvoltarea culturii, cultura presupunînd ºi ea spiritualitate, intelect, emoþie, artã ºi literaturã, fiind pentru foarte mulþi felul de viaþã, oare de ce se investeºte atît de puþin? Cultura e ºi un factor al calitãþii vieþii, un mod de viaþã individualã, dar ºi al societãþii. Cu siguranþã este “vinovat” ºi factorul globalizare, care ne ameninþã identitatea culturalã. Desigur, trebuie sã fim deschiºi schimbului de valori, dar trebuie sã ne susþinem ºi noi bogãþia noastrã culturalã, atît de variatã. Se pare cã acum, în zilele noastre, cultura nu se aflã în centrul politicilor publice, ea fiind lãsatã la periferia domeniului. Asta e pãrerea mea. Aº vrea sã greºesc, dar nu cred. MDP: Care ar fi cele mai pline de umor scenarii politice ale anului trecut? Marian Popescu: Trãim ca într-o piesã de teatru intitulatã “Anormalitatea în haina normalitãþii” ºi de aceea, umorul în general ºi epigrama în particular, taxeazã comportamentul actorilor noºtri politici, mai ales pe cei care au semnat acel Pact de coabitare... Aºa cã pe parcursul anului am vãzut ºi auzit de toate, dar, cred cã cel mai hazliu scenariu l-a creat ºi jucat un oarecare D.D. pînã în minutul 23,59 de secunde cînd a cîºtigat licitaþia pentru Oltchim. ªi culmea, a mai ºi creat un partid, cu care a intrat în Parlament. Cum de sunt atîþia români creduli, nu mai pot discerne între promisiuni deºarte ºi minciunã? Se pare cã nu. MDP: Semnãtura dumneavoastrã pe frontispiciul epigramei româneºti este pregnantã ºi valoroasã. Cum a fost recompensatã? Ce premii aþi primit? Marian Popescu: Mulþumesc pentru apreciere ºi mã simt onorat. Cu modestie, recunosc cã pe parcursul acestor ani am adunat 67 de premii, diplome de excelenþã, diplome de onoare sau menþiuni, dar ºi alte diplome de participare, toate mã onoreazã, ca ºi publicarea periodicã în Revista Mea din Israel. Prin aceste distincþii mi-a fost recunoscutã activitatea epigramaticã, precum ºi cea de organizator de festivaluri. MDP: Cine este OMUL Marian Popescu, cel care ne onoreazã cu acest interviu? Marian Popescu: Eu, cel de azi, m-am nãscut întro zi de Sfînta Maria a anului 1930 în comuna Vãcãreºti, judeþul Dâmboviþa, nu departe de conacul
vestiþilor boieri-cãrturari, de la care am primit ºi primul meu premiu, ca elev de 10-11 ani, pentru recitarea “Testamentului” lãsat de Ienãchiþã Vãcãrescu, premiu constînd în 1000 de lei ºi o cãruþã plinã cu bucate, cu care, de altfel, am ºi fost trimis acasã. Fapt deosebit pe atunci ºi de mare valoare! Au fost ani tulburi, cu mari greutãþi ºi pentru o familie cu 9 copii a fost o manã cereascã. Am urmat Scoala Tehnicã Militarã din Gãieºti ºi dupã absolvirea mai multor cursuri de specialitate, am rãmas în cadrul unitãþilor MapN, ca ofiþer activ, pînã în 1958 cînd mam retras din cadrul forþelor armate, deºi din 1954 am primit mai multe distincþii militare. Descoperit cã mam înscris la facultate fãrã aprobarea unitãþii, am fost obligat sã renunþ la cariera militarã. Retras din armatã, în 1961 am obþinut licenþa la Facultatea de Drept din carul Universitãþii “Babeº-Bolyai” din Cluj. Am ocupat diverse funcþii în aceeaºi instituþie, ultima fiind de director general al Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, de unde m-am pensionat în 1996. Din august 2003 sunt Cetãþean de Onoare al comunei Vãcãreºti. MDP: Ce mai pregãteºete cititorilor intransigenþa moralã a epigramistului de þinutã, Marian Popescu? Marian Popescu: Dacã viaþa nu m-ar fi obligat la retragerea din activitatea de epigramist, cu siguranþã aº fi avut multe de spus ºi cred cã aº fi fost ºi ascultat. Oricum, mã bucur de fiecare realizare editorialã sau recunoaºtere naþionalã a colegilor de cenaclu, precum ºi a celor din þarã, care nu mã uitã ºi-mi trimit cãrþile lor, gest pentru care le sunt recunoscãtor. MDP: Domnule Marian Popescu, sã apelãm la înþelepciunea orientalã. Mai doriþi sã spuneþi ceva din ceea ce nu v-am întrebat? Marian Popescu: În mod deosebit, nu cred. Poate am spus chiar prea multe, dar o întrebare tot mã frãmîntã: de ce acceptãm atîtea “euri” ºi în culturã? De ce trebuie sã denumim acþiuni culturale româneºti cu termeni strãini, cînd limba noastrã româneascã este atît de bogatã în sensuri? Cred cã nu vîrsta, ci logica înnãscutã ºi cultivatã în ani, respinge aceste “internaþionalizãri” forþate. Dar, recunosc cã avem ºi “euri” autohtone care denatureazã sensul multor cuvinte, cum ar fi – festival...al cîrnaþilor, sarmalelor º.a., apoi orice manifestare culturalã este neaparat un eveniment. Revoltãtor mi s-a pãrut faptul, recent, cînd la o emisiune pe canalul naþional, prezentatoarea îndemna publicul astfel: “sã lãlãiþi” alãturi de noi melodia emisiunii.
3
AG PE RIME
EPIGRAMA – CEL MAI ISCUSIT CATREN Epigrame amicale UNUI PSEUDOUMORIST Cum nu aº vrea pe ceea lume Sã-mi spunã iar aceleaºi glume, Eu, Doamne-al nostru, te implor Sã-l faci pe Ics nemuritor!...
UNEI SILICONATE Cât e de siliconatã Drept ar fi ºi de bonton, De-ar avea, de-i mãritatã, Un bãrbat din silicon!
EUGEN ILIªIU
GHEORGHE BÂLICI
UNUI EPIGRAMIST VÂRSTNIC
UNEI ”SCRIITOARE” Fãrã nici-o limitã, Chiar avidã de culturã, Mare ºefã-n editurã, Scrie cãrþi... de vizitã.
DOREL LAZÃR
UNUI FOARTE TALENTAT AMIC E lung pãmântul, ba e lat, Zicea poetul inspirat. Eu zic, de-al tãu talent sãtul: Pãmântul nu-i adânc destul! Maestru’, -n pat cu o iubitã, S-a chinuit pân’ la final, Când epigrama-i ascuþitã S-a transformat în madrigal.
FLORIN ROTARU
UNEI DOAMNE SLABE
NICOLAE ZÃRNESCU
UNUI AUTOR DE CÃRÞI PROASTE
Ca femeie eºti, madam, Tot din coasta lui Adam… La mata, îþi spun mai jos, Coasta are numai os.
NICOLAE GONÞ-TOPOR Volumul, dupã ce-l citeºti Gãseºti soluþia concretã: E tocmai bun sã-l foloseºti La vremi de crizã-n ... toaletã.
MIHAI BATOG BUJENIÞÃ
PENTRU EVA Primul om a fost Adam (Genialã-a fost idea) Dar urmaºi noi nu eram, Dacã n-apãrea...femeia.
ION M. UNGUREANU
4
AG PE RIME
ADAM ªI EVA Eva nu a ascultat ªi din mãr ea a muºcat Sã mã facã muritor ªi-am ajuns...pomicultor !
CONSTANTIN LAMBÃ
Eminescu e patul lui Procust în care poeþii fac amor cu limba românã. LIBERTATE
EPIGRAMIªTII LA CONCURSURI
Cum se zice-n þara asta, Liber este cel ce n-are Nici un fel de condamnare ªi-l mai lasã ºi nevasta. Reflectã critic mersul vremii ªi nu ne mirã, evident, Cã unii au mai multe premii, Iar alþii au mai mult talent.
CORNELIU IOVUÞA
U.E.R.
GHEORGHE BÃLÃCEANU
ANONIMA
Este clanul cel bonom Ce adunã om cu om : Unii veseli, alþii triºti ªi câþiva...epigramiºti. Dupã cum el se exprimã, Cred cã e un mizerabil... ªi observ, nu-i anonimã, Semneazã...indescifrabil.
GEORGE TÃTÃRUª
PRILEJ DE BUCURIE Luna asta-s fericit, Pensia am drãmuit ªi-a rãmas sã o fac latã ...Beau un ºpriþ cu apã platã !
TRAIAN CONCIATU
BARBU I. BÃLAN
EFECTUL GELOZIEI Când s-a supãrat mai tare, A lovit-o cu o floare. De-atunci plânge ºi suspinã, Cã era…floare de mina !
GHEORGHE BÃLÃIASA
ªPAGA La român se defineºte Ca fiind o racilã, Fãrã ea nu se trãieºte ...E indispensabilã.
GEORGE CEAUªU
5
AG PE RIME
OPORTUNISTUL
A ºtiut mereu în viaþã, Sã profite când e cazul, Se schimba uºor la faþã, Însã nu-i crãpa obrazul.
CHEFLIUL
Cã ºi Pãmântul se-nvârteºte, Ei, bine, m-am convins, sã ºtiþi, Însã ceva mã...hâc !...uimeºte : Cine îi dã atâta...ºpriþ ?!
GHEORGHE CONSTANTINESCU
PREOCUPARE Nelipsit la ºtrand ºi mare, S-a spãlat o varã, dar, Constatãm cu-ngrijorare – Caracteru-i tot murdar !
NICOLAE ROTARU
TRATAMENT DE RECUPERARE Ne revedem flãmânzi la masã, Cu-o pozã vrea sã mã provoace (Ce-a fost, cândva-i cãdeam în plasã), Acuma zãu cã... n-am ce-i face!
NICOLAE ROGOBETE
IOAN ªIMAN
ELECTRONICÃ APLIATÃ Neobositã tot mereu Vorbea precum televizorul, Când soþul, printr-un procedeu, C-o palmã i-a tãiat sonorul.
ªTEFAN AL-SAªA
SUPÃRARE Nu mã plâng de zile-amare, Ori cã, taxele-s prea mari, Ci mã plâng cã þara are: Mai mulþi hoþi, decât mãgari.
NISTOR I. BUD
LA SALONUL DE UMOR PLÃCUÞE BILINGVE ªI ÎN BUCUREªTI În Bucureºti cum ai intrat, Bilingve plãci ai sã-ntâlneºti: Deasupra: „Bucureºti“ postat, Iar jos: „Mânca-þi-aº, Bucureºti“.
LAURENÞIU GHIÞÃ
Pe cãldura asta, frate, La Buºteni vin cu elan, Umor scump sã iau în rate ªi apoi sã dorm...buºtean.
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
6
DIN CRONICA SATULUI (Minifabulã) În sat la noi,sã tragã carul, Rãmas-au calul ºi mãgarul. Cã, boul printr-o ºmecherie, A fost ales la primãrie.
VIRGIL PETCU
AG PE RIME
Epigrame conjugale UNEI DOAMNE BÃNUITOARE De crezi cã a umblat pe la vreo fatã Când n-a venit acasã pe-nserat, Sã nu-þi verifici soþul niciodatã, Cã s-ar putea sã fie-adevãrat!...
GHEORGHE BÂLICI
DILEMA
Pentru soaþã-ar fi minune, S-o mai duc la mare vara, ªi-aº risca de i-aº propune; Dacã aflã secretara?...
ION CUZUIOC
I-A FUGIT MIREASA Nuntaºii triºti pe lângã vatrã Curg vorbe grele cu toptanul : Din toatã casa lor de piatrã A mai rãmas doar bolovanu
SPERANÞÃ Sunt cam trist, cã-n viaþa asta, Tot în stare de “rãzboi”, Nu mi-am mulþumit nevasta... Poate-n… viaþa de apoi.
BARBU I. BÃLAN
NICOLAE ZÃRNESCU
GARDIAN DE PUªCÃRIE Tot intrând în puºcãrie, Înþeles-a singurel, Cã odatã ce-a fost mire, ªi-a pus cãtuºe ºi el.
DECLARAÞIE DE DRAGOSTE SOÞIEI
DOREL LAZÃR
UNEI BALANÞE Echilibratã în iubire, Ea niciodatã n-a greºit: Se-mparte fãrã pãrtinire Între un soþ ºi un iubit.
FLORIN ROTARU
DIN CASÃ Un bãrbat vrea, cât se poate, S-alunge relele toate. Pe nevastã e-n zadar, Cã e un…rãu necesar.
Te rog frumos, mai þineþi gura ªi nu mã mai certa mereu, Tu nu eºti a lui Dumnezeu, Pe tine te-a fãcut...natura !
NICOLAE DÃRÃBANÞ IONEL JECU
7
AG PE RIME
EPIGRAME CU BULINÃ ROªIE RADU PÃCURAR
BIVALENÞÃ Acasã-s soþ dar ºi amant, Respect soþia ºi-o ador, Având un dublu rol, constant, De...bancomat ºi vibrator !
EUGEN POP
VASILE PLÃCINTÃ
CEARTA El de când s-a însurat Are-n casã numai ceartã, Soaþa-i zice noaptea-n pat: -Las-o moartã!
VASILE LARCO EUGEN POP
LA PATRON Agãþatã lângã lac Face oriºicui pe plac Nici mãcar nu se tocmeºte Las` cã are...fata...peºte !
OVIDIU VASILE
USTURIME Mâncând din papricaº pe rupte Am constatat la unison, Un conþinut de ardei iute Cât pentr-un tub de Hemorzon.
VASILE ÞINCAª
VECINUL Sãritor ºi bun amic, De o bunãtate vastã, Mã ajutã ce sã zic: Îmi ia locul la nevastã.
8
TINEREI CU MINIJUPÃ De-o vezi, s-o critici nu se poate, Pe stradã, în tramvai, oriunde, Cã-i plinã de sinceritate: Nimic nu are a ascunde!
AG PE RIME
NICOLAE BUNDURI
DIN DECLARAÞIILE UNEI DISTINSE D-NE DE SOCIETATE Rosti madam, cu miere-n ton ªi-un glas mieros ce îndulceºte : Vecinul, cred cã-i francofon… Cã prea sãrutã franþuzeºte !
GHEORGHE CONSTANTINESCU
FEMEIA Când iubeºte o ia valul, S-o calmezi e în zadar, Cã femeia sare calul, Dacã vede-un armãsar.
ION MITICÃ
GARANTIE LA SALTUL CU PARASUTA
MARIANA DOBRIN
Instructorul, ca o aspida, I-a spus, facându-se ca ploua, Ca daca n-o sa se deschida I-o va schimba cu una noua.
VASILE MANOLE
UN DIABETIC ÎN NOAPTEA NUNÞII Cum mireasa-i dulce tare Mirele, ca antidot, κi fãcu, sã fie-n stare, Insulinã peste tot.
DECLARAÞIE DE DRAGOSTE Eºti comoara mea cea mare Dragã, mult te preþuiersc! Tu-mi eºti uºã la intrare, De-asta zilnic... te trântesc.
CONSTANTIN LAMBÃ
APROAPE GOALE
IOAN ªIMAN
Fetelor, cum vã-mbrãcaþi, Voi mai mult vã dezbrãcaþi... Ca în filmul „Frumuºica“ ...Mult mai face „pãsãrica“ !
GHEORGHE BÃLÃCEANU
ATENÞIE, BÃRBAÞI! O doamnã finã, vrea un „suflet” mare ªi te implorã-n ajutor sã-i sari, S-alini o mâncãrime la picioare Ce-o simte... între degetele mari!
Vânãtoare de câini vagabonzi nu se face cu câini de vânãtoare.
ÎN TOAMNA VIEÞII Iubito, când te-ascunzi de brumã, De-mi cazi în braþe, mã complic; O piedicã þi-aº pune,-n glumã, Cã-i tot mai mult decât nimic.
9
AG PE RIME
Femeia îºi spune vârsta: mã-ndrept spre. Bãrbatul rosteºte: am trecut de.
LIVIU KAITER
MIHAI BATOG BUJENIÞÃ
REPROªUL EVEI LA 60 DE ANI De ºarpe-am fost ademenitã ªi recunosc, m-a rãsfãþat, Dar azi nu intru în pãcat Doar pentr-o râmã pricãjitã!
LAURENÞIU GHIÞÃ
CU VIAGRA POATE-MI GÃSESC BUSOLA... Viagra asta-i de belea; La unii afecteazã cordul Mai bine-ar pune fier în ea, Ca „acul“ sã-mi indice nordul.
VIRGIL PETCU
NELÃMURIRI LA LEGEA CARE OBLIGÃ MONTAREA CAUCIUCURILOR DE IARNÃ Extinzând, la scarã mare, Generalele motive, Legea asta e-n vigoare ªi pentru prezervative?
ARCADIE CHIRªBAUM
UNEI PARLAMENTARE. Un mucalit mai bãtãios Mi-a zis în felul lui tãios, Prin câte „camere“-a umblat, Ca sã ajungã deputat !
GEORGE TÃTÃRUª
ZICALà ROMÂNEASCÄPUNE-ÞI POFTA-N CUI” Fatã dragã, cum sã-þi spui, Ia mai pune-þi pofta-n cui, Însã sper ca tu, mereu, Sã-þi pui pofta-n cuiul meu.
10
NERÃBDARE Mi-e de tine-atâta dor ªi dorinþa-atât de mare, Cã te-aºtept nerãbdãtor ...Gata de dezechipare !
AG PE RIME
BARBU I. BÃLAN
ION RUSE
INDIGNARE Vãd fetiþe dezmãþate, Cu burice-mbelciugate, Sânii cum ºi-i etaleazã, Soþia...mã enerveazã !
TRAIAN BRÃTIANU
LA A DOUA CÃSNICIE Dorinþa lor fiind comunã, La celibat sã nu se-ntoarne, Galant, i-a pus pe cap cununã, Iar ea, cu naºul... douã coarne.
NICOLAE GONÞ-TOPOR
AUTOCRITICÃ Pe-ndelete, sau în grabã, Unde merg, unde mã duc, Constãnþenii mã întreabã: Umoriºtii mai au ... CUC?
DAN NOREA
MARELE NÃSTASE Ne-a spus Nãstase-odatã nouã Cã e bãrbat cu multe ouã… Abia acum vedem ºi noi Cã are ouã, dar sunt moi.
GHEORGHE BÃLÃIASA
REFORMÃ ªCOLARÃ Le-a bãgat, precum se ºtie, Ore de sexologie, Iar elevii nu se lasã ªi cer teme pentru-acasã !
NISTOR I. BUD
DUPÃ NOAPTEA NUNÞII C-o þigarã, în pridvor, Se gândi, înduioºatã: Mirele fiind fecior, Nu s-a prins cã nu e fatã.
NICOLAE APOSTOL
PE CENTURÃ Îmbrãcatã în rochiþã Transparentã, mai mult goalã, Sigur, aceastã fetiþã Poate sã ºi-o bage-n…boalã.
CÂND... Când stau printre domniºoare Moalele devine tare, Dar acasã devin trist ...Cu soaþa pot sã resist.
11
AG PE RIME
NICOLAE MIHU
O minciunã ca la carte: mãsluirea. ªTEFAN AL-SAªA
POST DE SECRETARÃ Vã descurcaþi pe tastaturã ? La interviu fu întrebatã. Poziþia e cam obscurã. N-am pus-o-acolo niciodatã.
CÃMINUL FETELOR Acest cãmin cu fete, care Prezintã-n tencuieli fisuri, Rezistã la cutremur, oare Cu-atât de multe crãpãturi ?
LIVIU ZANFIRESCU
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
RESTRUCTURÃRI LA FIRMÃ Noi metode-am încercat, Criza îmi încearcã flerul, De vei fi mai bun la pat, Putem reduce....ºoferul.
NICOLAE ROTARU
SOLUÞIE Patu-i bun la sex, oricine ªtie, antrenând salteaua, Dar e clar, când nu mai þine, Te salveazã...duºumeaua !
EXCEPÞIA Subalterni-îi stau în gât, Au comportament de þaþe... O excepþie, atât ...Secretara-i stã în braþe !
EPIGRAME CU RIMÃ FALSÃ VECINII MEI Curioºi fiind din fire, Vor sã ºtie tot ce fac : Sunt de-atâta nesimþire, Cã ei ºtiu ºi când mã...culc !
GEORGE TÃTÃRUª
PREOTUL Preacuviosul pãrinte, Purtãtor de cele sfinte, E cunoscut în hotar Ca fiind ºi prea...de tot !
GEORGE CEAUªU
HÂRTIE ªI HÂRTII E ºi ciornã, sunt ºi file ªi-n igienã, de-un alb pur, Calendare pentru zile ªi-altele de ºters la…gurã.
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
12
AG PE RIME
Silvicultorul ºi scriitorul bãimãrean Nistor Ioan Bud la 80 de ani Unor parlamentari Cinstiþi, harnici gospodari Am ales în forul þãrii, Cum ajung miliardari Ne dau toþi pe rând uitãrii.
Un baron fericit Câºtigul sãu de baron Zilnic e de-un milion, Are bani, pãmânt, trei vile ªi...douã sute de kile.
La 80 de ani De câte ori, azi, mã gândesc La dragoste ºi tinereþe, Îmi dau avânt sã mã iubesc, Dar nu mai pot de...bãtrâneþe.
NISTOR I. BUD
FORUMURILE UER CLUBUL DE UMOR “AG PE RIME” PITEªTI Este înfiinþat la data de 14 septembrie 2006, din iniþiativa poetului ºi epigramistului Constantin Mîndruþã. Are ca “purtãtor de cuvânt” Revista cu acelaºi nume, ajunsã la nr.29 ºi cãreia i s-a acordat în anul 2010, Premiul pentru Reviste Umoristice de Cenaclu, de cãtre U.E.R.
UNUI EPIGRAMIST FÃÞARNIC Epigrama ta se pare, Nu-i deloc de aruncat ! Nu ar fi nici un pãcat, Dacã i-ai mai pune sare…
GEORGE BADEA
“IN VINO VERITAS” “Adevãrul e în vin” – E-o sintagmã-o ºtie-oricine ªi s-ar potrivi din plin, De-l bei tu, nu el pe tine.
MARIANA DOBRIN
ALEGERE Când am sã-mi aleg soþie N-o voi face-o dupã hainã, Aº dori ca ea sã fie ªi mutã, dar ºi orfanã.
CONSTANTIN MIU
CREDITUL BANCAR Este-n sferele bancare O lozincã-atrãgãtoare, Ce te-ndeamnã-a te-nfrupta : “Credit…ºi nu cerceta !”
CONSTANTIN PÃUN
13
AG PE RIME
EFECTUL EPIGRAMEI Pentru ea efectul Are al lui rost : O gustã deºteptul ...ªi-l doare pe prost.
GHEORGHE PÃUN
ADEVÃRUL Adevãrul e-o dreptate Consimþitã ca sã fie Drumul spre normalitate, …E trezirea din prostie.
GHEORGHE PIELE
PRESIMÞIRE Am ochit-o dintr-un foc, Dar de douã luni încoace, De când strânge pãru-n coc... Eu presimt cã ea mi-o coace !
NICOLAE ROTARU
ATITUDINI Ãsta e necazul : Eºti prea bun, fireºte ! Tu-i arãþi obrazul, El þi-l pãlmuieºte...
ILIE VASILE
DEMOCRAÞIA Este sloganul demodat, E cunoscutul zãhãrel Sau osul mare aruncat Sã-ºi rupã proºtii dinþii-n el !
IOAN NELU VIªAN
DEFINIÞIA EPIGRAMEI De se-ncinge bine fierul, Ca o spadã-i epigrama ! Cu trei versuri pui mânerul, Dintr-al patrulea faci lama.
GEORGE ZARAFU
REA VOINÞÃ Amor cu-atâtea amânãri, Iubito, mã îmbãtrâneºti, Mai ia ºi tu din lumânãri Când tortul ai sã-l pregãteºti.
FLORIN ZÃVOIANU
14
DEMOCRAÞIA În democraþie N-ai nimic de zis : Capul…la cutie ! ªi ciocul...închis. !
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
IDENTITATEA MEA Mã însoþesc toatã viaþa Pãrul alb ºi demnitatea, Primul îmi tot dã...mãtreaþa, A doua...identitatea.
GEORGE TÃTÃRUª SELECÞIE DE CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
CLUBUL EPIGRAMIªTILOR “CINCINAT PAVELESCU” BUCUREªTI FLORIAN ABEL
ACTUALÃ Întregul neam, în ritm de lirã, E-n drum spre glorios tãrâm ªi toatã lumea ne admirã Cã-aºa de mândri ne târâm !
CORNELIU BERBENTE
ADEVÃRUL Gãsit-am adevãr mai mult în crame, Ca în politicã, sau ca-n reclame ! EHE ! Ne-aratã astãzi junele, ehe ! Tot mai puþin veºmânt, ºi mai mult...ce ?!
NAE BUNDURI
DEFRIªÃRI (parodie) Într-o pãdure – cât o limbã – Tãiatã c-un anume scop, Soþii de pãdurari se plimbã Pe lângã soþii fãrã plop !...
NICUªOR CONSTANTINESCU
AMINTIRI DIN COPILÃRIE
M-avertizau pãrinþii la tot pasul, Cã dacã-ncep sã mint, îmi creºte nasul, De-aceea azi nu-mi pun nici o-ntrebare, Când vãd parlamentari cu nasul mare !
AG PE RIME RODICA HANU PAVEL
ÎNDRÃGOSTIÞII
Asta-i dragoste sadea, Cum în lume alta nu-i : El nu poate fãrã ea, Ea – fãrã maºina lui !
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
FEMEILOR
GEORGE CORBU
RÃSPUNS
De-ar ºti omul, unde mâine Îl va duce-al vieþii val... Jean Valjean, pentru o pâine, Corbu – pentru-n caºcaval !
EMIL CREMER
COLEGEI MELE
Colega mea, expertã-n scripte, În lãcomia ei adâncã Îmi face mie zile fripte, Apoi, tot ea mi le mãnâncã !
FLORINA DINESCU-DINU
“CALE LUNGÃ, DRUM DE FIER”
Sunt vremuri, pentru hoþi, divine, Câºtigã mult ºi fãr’ s-alerge Furând chiar trenul de pe ºine, Fiindcã lor, oricum, le merge...
LAURENÞIU GHIÞÃ
NEDUMERIRE
Mãrturisesc cã nu mi-e clar Cum vine asta, pe cuvânt : Avem în frunte-un marinar, Iar þara este la pãmânt !
GHEORGHE GROSU
CONCLUZIE
Medicul i-a spus odatã Cã nu-i boalã de duratã, Iar bolnavul, îmbunat, În trei zile-a decedat !
De când îi ºtiu iubirii mersul, v-am scris poeme de amor, v-am dat ºi lira mea ºi versul, mi-aþi luat ºi dreptul de-autor !
RADU IONESCU-DANUBIU
RECIDIVÃ
Când, soþia ºi-a muºcat, Pãtimaº, de sânul tare, Dacã a recidivat, Se numeºte – remuºcare ?!
VALERIAN LICÃ
“ONOAREA” MEDICULUI Nu fac prea multe comentarii, Dar cu atâtea “onorarii” Se contureazã un sindrom : Pe medic, boala-l face om !
IOAN V. MAFTEI-BUHÃIEªTI
ÞARA NOASTRÃ
E frumoasã precum zâna Din poveºti cu împãraþi, Dar, pãcat cã e pe mâna Unor zmei înfierbântaþi !
VIOREL MARTIN
LA SPITAL
Zis-a Kentul cãtre þuicã : -Tu la cine mai mergi, muicã ? Fi`ndcã eu m-am sãturat La câþi medici am umblat !
LAURENÞIU ORêANU
FIORI
Soþia-mi dã mereu fiori, Cãci gura ei e ca o floare Ce se deschide de cu zori ªi se închide la culcare...
15
AG PE RIME
ELIS RÂPEANU
PARADOX
Soþie, mamã sau fiicã, Femei în lume, o grãmadã, Dar dintre ele se ridicã Doar cele care ºtiu sã cadã !
MARIAN SCOREÞ
UNEI FEMEI CREDULE
Era mândrã, tinericã ªi i-a spus, demult, atunci : “N-o sã mai stai singuricã” !... ªi-a lãsat-o cu...trei prunci !
LUCHI TENENHAUS
SELECÞIE DE LIVIU ZANFIRESCU
CURIOZITATE MATINALÃ
-Vecino, aº dori sã-mi spui cinstit Dormit-a iar la tine-al meu bãrbat ? -Pãi drept sã-þi zic, nu-þi fie cu bãnat, La mine niciodatã n-a dormit !
CONSTANTIN TUDORACHE
PE CALEA VIEÞII...
Pe calea vieþii, plinã de amar, Prin care trec, în foarte mare grabã, Prefer sã þin în frâu un armãsar, Decât sã dau cu biciul într-o gloabã !
TITI TURCOIU
MIE ÎNSUMI
Într-o lume bulversatã, Ce trãieºte zilnic drame, Mã asund, câteodatã, Între douã...epigrame !
PETRACHE ZAHARIA
CHEFLIUL
Se-ntreba, purtând stindardul Bãutorilor de vin : Unde vrea sã plece gardul, Cã abia mai pot sã-l þin ?
GEORGE ZARAFU
CE E EPIGRAMA ?
E ca o rachetã, care Poate-ajunge ºi pe Lunã, Când, drept forþã propulsoare, κi alege-o poantã bunã !
CENACLUL UMORIªTILOR “NICOLAE GRIGORE MIHÃESCUNIGRIM”- BUZÃU NICU ALECU
ALTÃ DECIZIE EDILITARÃ
Primarul de-a greºit, dã-i pace, Cã-i prea frumos ºi e înalt, Când râde dulce, el mai face ªi mici gropiþe... în asfalt!
GRIGORE BUGA
AUTOPORTRET
La toate-am þinut piept În anii ce-am trãit, Am stat atât de drept De-am cam… înþepenit!
DAN CULICOVSCHI
SCHIMBUL DE MÂINE
Paza bunã nu le stricã Celor ce posedã funcþii, Cã râvnesc, la o adicã, Tot la ele ºi... adjuncþii!
LIVIU ZANFIRESCU
REFORMA ÎN “SÃNÃTATE”
Merg ca sã ateste Vechea nedreptate Pentru sãnãtate... “Curã de proteste” !
16
GHEORGHE CULICOVSCHI
EPIGRAMISTUL
Este spadasinul care, Irosind ºi timp ºi bani, Luptã fãrã încetare Sã-ºi procure... noi duºmani.
AG PE RIME
MIHAIL CUÞULENCU
TENTAÞIILE VIEÞII
Eu de pãcat puteam sã scap, Cãci sunt mai tare ca o stâncã, De nu mi-ar fi cãzut pe cap, Aceasta domniºoarã … încã.
ION MITICÃ
UNUI “OM DE AFACERI” Deºi e astãzi plin de bani Nici sã citeascã nu prea ºtie, Cã a fãcut doar 4 ani … De puºcãrie.
FLORIN ROTARU
MINTEA DE PE URMÃ
Eram puºtan, era frumoasã, Mã ofticam cã nu mã lasã, Azi sunt cãsãtorit cu ea ªi ce n-aº da de m-ar lãsa!
MIHAI SÃLCUÞAN
REFERENDUM, UNDE DAI ªI UNDE CRAPÃ
Pentru vot neviciat Ce l-am crezut, naiv, beton, De Bruxelles sunt urechiat ªi pus la colþ de Washington.
ICA UNGUREANU
OCHIUL JUSTIÞIEI
Dupã chin ºi tãrãboi Unii de pedeapsã scapã, Cãci Justiþia la noi Nu e oarbã ci... mioapã!
MARIUS ARDELEANU
EPIGRAMISTUL
E pornit în cruciadã, Ca un cavaler temut, Cu un verb acid drept spadã ªi talent în chip de scut.
VIOREL-ªTEFAN ARSENE
APROPO DE OBÞNEREA UNOR DIPLOME Cã proverbul e schimbat – Cel „Ai carte, ai ºi parte” – Evident e-adevãrat „Când ai bani îþi faci ºi carte!”
FLORIN-CÃTÃLIN BABA
CULTURÃ
Unii tot se prea fãlesc Cu erudiþii de “Playboy”, Dar de fapt ei dovedesc Cultura unui “Plai cu boi” !
GIONI BEÞIVU
ANII DE LICEU
Sunt anii care þin o clipã ªi-s toþi frumoºi, de neuitat, Când tu începi sã tragi o pipã ªi chiar te crezi deja bãrbat.
FLORIN BURLACU
MÂNA PE CARTE !
La culturã generalã Tace de auzi doar musca, Cã el a trecut prin ºcoalã Cum prin apã trece gâsca.
CONSTANTIN VOICILAª
FLORENTINA CHIVOIU
Când cu bere, când cu vin, Cu femei, tutun, de toate, Viaþa nu le-a fost un chin Ci... abuz de sãnãtate.
Cel ce azi mai studiazã, Tot gândindu-se departe, Cu amar filosofeazã: „De ai carte, chiar ai parte?”
RÃSFÃÞ
MIHAI CÃTÃLIN-ALBU
CHILANGIUL
La Café ºi Internet, O adevãratã boalã, Vreme are berechet... Din orarul de la ºcoalã !
NEDUMERIRE
LAURENÞIU CONSTANTIN
COMPENSAÞIE
În frumoºii ani de ºcoalã Când, de fapt, eu am muncit, Am umblat cu punga goalã Dar nespus de fericit.
17
AG PE RIME
NICOLETA COSTACHE
SPUNE-MI CUM TE ÎMBRACI
Pe picior scurtând fustiþa ªi sãltând pe bust bluziþa, O sã ia o notã mare La concurs…pe trotuare !
MIHAELA ONICA
BÃRBÃÞIE
E puternic omul care, E în stare ºi beat cui Sã se þinã pe picioare... Sigur, pe-ale patului !
ANA-MARIA POPA
NOTORIETATE
ADRIAN DASCÃLU
AN CARAGIALE
Ãsta-i anul Caragiale Dar sã râdem ne e greu, Cã-s prea multe haimanale ªi un singur Dumnezeu.
ALINA-GABRIELA DINCÃ
CªTIG ILICIT
C-o chintã spartã a rãmas Plângându-se de mânã rea, Dar nu a vrut sã spunã „pas” ªi-a câºtigat... c-o cacialma.
AUREL EPURE
JOC DE CAP
Complex de-atac ºi apãrare, Kick-Boxing-ul e handicap, Când nu dai bine din picioare ... E vai de cap!
MIHAELA-DIANA GRIGORE
APLECARE
Fata mamei ca o floare, Ascultând mereu manele, E acuma la strâmtoare… La Bosfor sau Dardanele ?
EUGEN LEAHU
CORUPÞII ªI LEGEA LUI ARHIMEDE Nu se joacã, din condei Furã unii chiar pe faþã, Iar “la apã”, cum sunt “grei”, Ies rapid la suprafaþã!
18
Bulã nu-i un oarecare, A juns cu mult efort ªi o lungã aºteptare, Brand la bancuri de export!
MIHAELA POPA
CONTRAST
Lumina arde ne-ncetat Cã vrea decor cât mai feeric... Când totu-i ultraluminat În mintea lui e întuneric!
ANA-DUMITRIÞA SOHOÞCHI
VACANÞA
Arde ca o lumânare Trecând iute, ca un joc, Ai credinþa cã e mare, Dar nu stã nicicum pe loc.
ALINA-LILIANA STOICHIÞÃ
CONªTIINCIOZITATE
Ca elev bine ºcolit, Cuminþel ºi cu prestanþã, Niciodatã n-a lipsit La orarul... de vacanþã!
SILVIU STUPARU
HOÞUL ROMÂN ÎN UE
Dup-o scurtã integrare, Câºtigând uºor un ban, Spune, cu mândrie mare, Cã e hoþ european!
IULIA-ELENA TÃNASE
BRAND ROMÂNESC
Nu-i mai trebuie þidulã Pentru bunã comportare, De acum va fi ºi Bulã Cunoscut în lumea mare!
AG PE RIME
MÃDÃLIN VASILE
GUVERNANÞI LA CAZINOU
Pe la jocuri de noroc, Pierd averi de milioane, Dar se-amuzã – cã e joc – ªi-au rezerve pe “ciolane”!
SELECÞIE DE MIHAIL CUÞULENCU
ASOCIAÞIA EPIGRAMIªTILOR CLUJENI “SATIRICON” – CLUJ-NAPOCA Recunoºtinþã doctorului stomatolog care mi-a extras dinþii Fãcându-mi ºantier în gurã, Cu cleºte, dãlþi, elevatoare, Mi-a scos toþi dinþii de mâncare, Dar nu ºi cei de bãuturã.
EUGEN ALBU
Apropo de siguranþa naþionalã Siguranþa ne e þelu’; Ca popor de pace-avid, Ne e strajã DEVESELU ªi mai nou... ”MARELE ZID”!
IONEL ANDRAªONI
Dãrnicie Sunt la vârsta-n care anii Se suportã tot mai greu... I-aº împãrþi cu duºmanii Dac-ar fi pe placul meu.
BARBU BÃLAN
“Cine zice, ãla e!” Când eram copii, în joacã, Ne-acuzam de fel de fel, Astãzi însã cum se-mpacã Joaca la înalt nivel?
TIBERIU BÃLCESCU
Vorbe, vorbe Logoree în instanþã – Avocaþii cu-ale lor Dar ar fi o performanþã Sã-i auzi... la vorbitor!
ION BINDEA
A fi sau a nu fi Orice minte înþelaptã Se întreabã, azi, profund: Cum sã fie lumea dreaptã Când Pãmântul e rotund?
EMIL BODEA
Mãrturisire Politician vestit, Am ajuns miliardar, Cã sunt foarte iscusit ªi-am lucrat curat... murdar!
VIRGINIA BRÃNESCU
Iarnã Peste tot e frig ºi ceaþã ªi sunt minus multe grade; Vãd cã ºi Guvenu-ngheaþã... Dacã-ngheaþã nu mai cade!
AUREL BUZGÃU
Moºtenirea lui Dracula Vlad, zis Þepeº, cel vestit, Încã n-a murit de tot, Cã românii, negreºit, κi trag þepe cât ce pot.
TEODOR CAPOTÃ
Destinul României Între Est ºi Vest, o þarã Rãstignitã-i de cei mari Ca Isus odinioarã Între ãia doi tâlhari.
VIOREL CACOVEANU
Cheia succesului Dacã treci pe la DIICOT ªi la penitenciar, Garantat, cu primul vot, Eºti ales parlamentar.
CORDOª OCTAVIAN
19
AG PE RIME
Poetului Gavril Moisa la lansarea volumului de versuri ”Zâmbetul clepsidrei” Zâmbetul clepsidrei spune Cã nisipul e puþin; Când tristeþea te rãpune, Poþi s-o-ntorci, eu te susþin!
VASILE B. GÃDÃLIN
În iarna lui 2013... Voi arde ultimul buºtean ªi-mi voi desfiinþa cãmara, ªtiind cã-i cel din urmã an În care iarna nu-i ca vara...
PETRU-IOAN GÂRDA
Someºul e vinovat! Apa a ascuns, de veacuri, Frunze veºtede ºi vreascuri ªi dintr-o înghiþiturã ...Luã ºi Casa de Culturã!
GENÞIANA GROZA
Faptele vorbesc Sub Bãsescu-n România Viaþa e tot mai precarã ªi-a înflorit, în schimb, hoþia Încât azi e brand de þarã.
FLORIN IAN?A
Primãvarã Ziua-i mare, tot mai mare, Câmpu-i floare lângã floare, Trec ºi „Patruzeci de sfinþi”, Soarele e tot cu dinþi!
MARIA IONIÞÃ
Sub viscolul electoral Gând apocrif: sãrac e-un zeu, Cãzut-am îndoielii pradã, Vãzând cãlugãrii pe stradã Cerºind ºi... pentru Dumnezeu!
ANA MARINOIU
Nemulþumitã Mânã spartã-n minister, Am aflat al ei mister: Vrea acum, în mod perfid, Chiar ºefia la partid!
MARIUS MÃLAI
Dorinþa poporului din istorie Vai de-acest al nost popor, Deznãdejdea îl apucã... Va rãmâne cu un dor: Dorul lui ce-i dor de ducã.
DOINA MICLEA
Lui Victor Piþurcã Selectând dupã-al tãu plac Jucãtori fãrã valoare, Astãzi epigramã-þi fac; Altfel, ºtiu cã-n cot te doare!
MARIUS LUCIAN MICLEA
Mãrþiºor Pe tarabe, mãrþiºoare Strãlucesc, zâmbind la soare; Celor mulþi, pe ºnur tãrcat, Mic buget ne-au agãþat!
ICONIÞA MICU
Consecvenþã la nivel înalt Cu isterii de pechinez, L-a-ntâmpinat, ieri, pe chinez, Iar azi o-ntoarce, ca un claun, Achiesând la... ”China Town”!
ZENO MILLEA
Semnal Pentru ”Clujul – capitalã europeanã 2021” ªtiind cu cine concureazã, Destui naivi cred cã-i o joacã, Dar dacã nu se corecteazã Proiectul poate fi o... CIOACÃ!
GAVRIL MOISA
Iepuraºii Sunt la piaþã iepuraºi ªmecheri ºi mai ºmecheraºi ªi-n aceastã conjuncturã, Iatã ce uºor te furã!
GHEORGHE MRAIªTE
20
AG PE RIME
Post permanent Cum în prag de iarnã statul Ne-a impus noi taxe-n bani, Vom sãrbãtori Ignatul ...La anul ºi la mulþi ani!
GAVRIL NECIU
Fotbalisticã Jucãtori din þara mea Nu au fani degeaba: Unii sunt precum KAKA, Alþii-s ca ALABA.
RADU PÃCURAR
Zoobiblicã Am în curte un purcel Întristat cã-i singurel; Am sã-i scot o coastã micã ªi-o sã-i fac din ea... purcicã!
EFIM TARLAPAN
Pentru lumea de apoi Ca ºi dac, vreau înhumare, Ca roman – incinerare; Ca român, slab, pirpiriu, Eu sunt ars de stat de viu!
VALENTIN VIªINESCU
Protest Îs mânios pe dom’ primar Cã-n drum spre casã, de la bar, O pus ºi garduri ºi pubele Doar... sã mã-mpiedic seara-n ele!
EUGEN POP
Militarii NATO Pun pe România bazã – De nevoie sunt aduþi – Plajã fac, se antreneazã... Tot cu faþa... cãtre ruºi!
MARIAN POPESCU
Calu, vaca ºi asinul! Veni o ºtire pe-un canal, Cã vaca nu mai este cal; A confirmat-o alt „NEWS IN”: Nu-i cal, nici vacã, e... asin!
MIRCEA ROªA – MIRO
Mãrturisire Mãrturisesc cã nu-mi prea place Sã mai ascult pseudocioace ?i-am sã resping pe cele rele ...În primul rând, pe ale mele.
ALEXANDRU STÃNESCU
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii Cum merge azi Magistratura, Mã face sã îmi amintesc Ce mult aduce cu alura De Club Sportiv Muncitoresc.
SELECÞIE PETRU-IOAN GÂRDA
CLUBUL UMORIªTILOR CONSTÃNÞENI ”PRÃVÃLIA CU UMOR” TRAIAN BRÃTIANU
Fotbaliºtii noºtri Erau cândva vedete mari ªi-aºa plecat-au în Apus Crezând c-ajung miliardari... Dar s-au vândut la ... preþ redus.
PETRU BRUMÃ
Sfârºitul tranziþiei Pe celãlalt tãrâm s-a dus Tristeþe multã, jale mare ªi rugi fierbinþi la Cel de Sus: - Fereºte-ne de re-ncarnare!
ISPAS FEÞEANU
Tradiþii La lansãrile de carte Reuºesc sã se adune Cititori care au parte... De cafea, þigãri, alune.
MIHAI TEOGNOSTE
21
AG PE RIME
SANDA GHINEA
Logicã reumatologicã
-Au, piciorul! Mor cu zile!, Doctori, faceþi într-un fel! -E tendonul lui Ahile! -Da? Sã-l doarã-atunci pe el!
CONSTANTIN IORDAN
Flash...
Libertatea? –O Beþie, Jaf, Politicã, Hoþie ªi Rãzboaie cu duiumul; ...Agresorul ia...uiumul!
LIVIU KAITER
Soacrei mele, la Paºte...
Iubirea soacrei e divinã, Iar ca dovadã-aº vrea mãcar, Sã-i dau din când în când luminã ªi de pomanã un pahar!
DAN NOREA
Drãcoaicele – definiþie !?
Cine poate sã-mi ateste, Fie soþi, fie burlaci: Oare dracii au neveste Sau nevestele au draci ?
ANA RUSE
Cine sapã groapa altuia... Mulþi din cei ce sapã-o groapã Urcã scara socialã. Evident, ceva îmi scapã -Cum mai e cu-acea zicalã!?
ION RUSE
Muncã de echipã
Munceºte domn primar de ieri La planul urbei de la anul; ‘L-ajutã doi consilieri Ce dau cu zarul... sau cu banul.
IONUÞ-DANIEL ÞUCÃ
Bugetul public la români
Bugetul nostru, oameni buni, – Iar asta nu-i remarcã nouã – Îl discutãm vreo ºase luni ªi-l cheltuim în maxim douã.
22
MIOARA VINEª
Precauþie
Frumos salutã lumea toatã, Pe plaja de la Techirghiol, Cã nu se ºtie niciodatã Ce ºef se-ascunde sub nãmol.
CLUBUL UMORIªTILOR „VERVA” GALAÞI S.O.S. ÎN VIE Moartã dupã cei mai tineri, La cules de razachie, Soþu-a prins-o într-o vineri Cã-i „resuscitatã”-n vie.
VASILE MANOLE
Pe drumurile vieþii Trezit în miez de noapte spune, Afurisind bãtrânul tatã: -Nimic pe drumuri nu te pune, Atât de des ca o prostatã!
DAN
CÃPRUCIU
Guvernanþilor De autostrãzi le pasã Cã sunt foarte necesare Altfel n-ar putea sã iasã Hoþii azi ...„la drumul mare”!
ION MORARU
Garajul Este spaþiul oportun Ca sã-i faci maºinii garã Sau, refugiul cel mai bun Când te dã nevasta-afarã!
CONSTANTIN CRISTIAN
Greºeli stomatologice Înlocuindu-i tot din gurã, Soþia mea nu-i în impas Cã are nouã-acum danturã... Pãcat cã limba i-a rãmas!
GHEORGHE ENÃCHESCU
AG PE RIME
Surprizã Bani aveam, aveam ºi casã ªi-o femeie drãgãstoasã. Toate, brusc, s-au spulberat Când soþia a aflat!
IOAN FÃRCêANU
Unui magistrat Ai rãmas un tip sensibil Chiar de mai trecurã anii... Eºti acum inamovibil Dar te miºcã totuºi...banii!
ION GROSU
Fitoterapie Urzicile, spanacul ºi-o salatã Sunt faine, mã îndeamnã cineva, Dar oare este bunã de ceva ªi „limba soacrei” mãrunþel tãiatã?!
THEODOR MUNTEANU
Juramânt la Tribunal Chemat fiind la judecata, Avu de o surpriza parte: Era pentru întâia data Când mâna o punea pe-o carte!
GH. DÃNÃILÃ
Dãruire Soþia unui individ Se vede, n-are multã minte: S-a dãruit unui partid ªi unui vice-preºedinte.
VASILE PLÃCINTÃ
La început de drum Ea mã iubea ca sarea în bucate, Cã la gãtit se descurca uºor... ªi ca sã fiu cu ea la paritate, Eu o iubeam ca ...sarea în umor!
NICOLAE PRECUPEÞU
Umoristul ªtiut e azi de fiecare Un adevãr ºi nu insist Cã orice umorist, se pare, E un poet...ceva mai trist!
Destãinuirea uneia În miez de noapte-adeseori Mi-s toatã plinã de sudori Dar mã mai rãcoresc oleacã Spre ziuã...când sudorii pleacã!
VASILE BÂRZU
Femeia ca o carte Prin diferite procedee, Încerc sã te citesc de-o viaþã, Sã-þi aflu tainele, femeie, Dar am rãmas tot la...prefaþã!
IULIAN BOSTAN
La ordinea zilei Râd îndatã mai cu viaþã ªi mai tare vine cheful Când, cu tenebroasa-i faþã, Gluma a fãcut-o...ºeful!
ªTEFAN BÃIATU
Paradoxul crizei economice La cei sãraci le pare straniu, De criza asta nãuciþi, Noi chiar ºi fãrã de uraniu Avem IONI...îmbogãþiþi!
CONSTANÞA APOSTOL SELECÞIE DE ION MORARU
GRUPAREA DE LITERATURà UMORISTICà AL. O. TEODOREANU“PÃSTOREL” IAªI A luat fiinþã la data de 11 februarie 1975 pe lângã ziarul regional “Flacãra Iaºului”. Dupã evenimentele din Decembrie -89 s-a mai numit Academia Liberã “Pãstorel”. În prezent îºi desfãºoarã activitatea de creaþie literarã la sediul Galeriilor Anticariat ºi de Artã “Dumitru I. Grumãzescu” ºi numãrã peste 30 de membri activi.
CEZARINA ADAMESCU
23
AG PE RIME
Unei femei misterioase Mers de gazelã, aer triumphal Felinã printre frunze de acantã, Mimozã eºti, din regnul vegetal, Ori eºti zoologie ambulantã?
MIRCEA POPOVICI
Memorie femininã Cum sunt uitucã, mã abþin Sã-mi numãr anii ce s-au dus; Mereu îi pun în buletin ªi uit pe unde i-oi fi pus.
CARMEN CHIONEA
Constatare Avem un Preºedinte marinar ªi-un geolog avurãm. Aºadar, Cu politicienii suntem, pe cuvânt, Precum vedeþi, o apã ºi-un pãmânt.
IOAN TODERAºCU
Anticului Ovidiu, exilat la Tomis În culpa de “lese maiestate”, Prin ordin dur, imperial, Damnat fu din antichitate Sã ispãºeascã…la canal.
MIHAI COSMA
Ciocãnitoarea Pasãrea simbolizeazã, Desluºindu-i inþelesul, Ori femeia ce streseazã, Ori cea ce alungã stresul
NICOLAE PEIU
Femeie modernã Cu rochii de mãtase,de cotton, Cu buze mari, nas cârn, ochi verzi, adânci, Frumoasã e de-þi vine s-o mãnânci Dar cred cã are gust de silicon.
CÃTÃLINA ORªIVSCHI
Tradiþionala urare “La mulþi ani” e o urare Ce-o rosteºte fiecare Dar mã copleºesc fiorii Când o dau judecãtorii.
EMIL IANUª
24
Menirea urnelor Un detaliu pun la punct: ªtiu cã-n urne sunt plasate Ori cenuºã de defunct, Ori speranþe înºelate.
CONSTANTIN IURAªCU-TATAIA
“Jaful secolului”. În Anglia a fost jefuit un tren Aleºii-s campioni la gen ªi nici nu cred cã se comparã Cu-acei ce-au jefuit un tren: La noi au jefuit o þarã !
NECULAI DONÞU
Ea ºi el Ea demonstreazã ºi socoate Cã-i sarea ºi piperu-n toate; În replicã, el, revoltat, Mãnâncã necondimentat.
AMALIA COSTINESCU CRUSOS
Nehotãrâtul la însurãtoare Mi se pare evident Cã-i holtei din ãla care Folosit-a permanent “Clauza de salvgardare”
CORNELIU VÃLEANU
Þãranii ºi politica La mine-n sat o parte-s în P.D., (Acei din mahalaua lui Palade), Mai sunt în P.S.D. ºi-n P.R.M., Dar cei mai mulþi sunt oameni cumsecade
LIVIU CÃLCÂI
Promisiuni Guvernanþii au promis Pensii ºi salarii bune: Din pãcate au omis Sã le punã-n funcþiune.
ECATERINA SOFRONIE
Logica guvernamentalã Pensionarii cum s-a spus, “Sunt duºi, mai mulþi, de unu-n spate” Deci, dã-le raþia jumate ªi fi-vor mai uºor de dus.
IOAN TÂRZIMAN
AG PE RIME
Soþi octogenari Pãrul ei, de mult albit, De o vreme e vopsit Dar ºi eu e-un adevãr, L-aº vopsi dar….nu am pãr.
ªTEFAN BOBOC-PUNGEªTEANU
Destãinuire la chef Am cam bãut peste mãsurã ªi prin echivalentã, zãu, Sunt ameþit de bãuturã ...Iar tu, de felul tãu!
CAMELIA NISTOR
Decreptitudine Azi, când mã-ndrept spre apogeu ªi la efort fac feþe-feþe, Picioarele le miºc cu greu Dar ochii-mi fug ca-n tinereþe
GEORGE PETRONE
În tranziþie Greu o duc de azi pe mâine, Nici nu ºtiu cum mai trãiesc! Nu am bani nici pentru pâine, Cã de-o vodcã mai gãsesc…
IOAN FRENÞESCU
S-a interzis clonarea umanã Mãsura-i bunã, mi se pare, Chiar necesarã-pot sã spun. Aº fi optat pentru clonare De-ar fi ieºit ceva mai bun.
LIVIU SERGIU MANOLACHE
Dilema telefoanelor mobile Se-ntreba un hoþ de buzunare Ce pârnaie a fãcut destulã : -Pentru ce se cheamã celulare Când sunt interzise-n celulã?
VASILE VAJOGA
Pe când fãceau studentele armata La o instrucþie m-am dus ªi-am fost chiar impresionat Când prompt, la ordinul “Culcat!” S-au aruncat… cu faþa-n sus.
IOAN ZAHARIA
Rugãciune Deloc nu pare a ieºi din turmã Cu-aceastã rugãminte înfocatã : “Dã-mi, Sfinte Doamne, mintea de pe urmã ªi pofta de-a greºi ca altãdatã !”
ADRIAN GRÃJDEANU
Apropo de “Timpul probabil” Oare cel care ghiceºte Dacã vremea se rãceºte Sau e timpul favorabil Are un salar probabil?
LIVIU NEGOIÞA
Starleta T.V. Cu eleganþa-i afiºatã Te-ntrebi: o fi chiar imbrãcatã ? Mã uit atent ºi pot sã jur, Fustiþa-i cât un abajur.
ELIADA SCORÞARU
Trista realitate Doamnei de odinioarã Care face pe augusta Numai vântul, într-o doarã, Dacã-i mai ridicã fusta!
ANDA ANDRIEª
Navetista Ca sã scape de pãcat Soþ un preot ºi-a luat. Astãzi mintea n-o mai ceartã Cât greºeºte i se iartã.
IOAN BERGHIA
Mãria Sa þãranul În slujba muncii pentru guri Trudeºte, sperã ºi îndurã. El are-n palme bãtãturi ªi prea puþin în bãtãturã.
VASILE DARIE
Fata Morgana În lumea asta schimbãtoare, Indiferent de-al orei fus, Nimic nu este cum apare Când toþi pretind cã sunt de nu-s.
SANDA TOMA
25
AG PE RIME
Om dintr-o bucatã Tipul ãsta ce se-aratã De-o-ndrãznealã neclintitã, E un om dintr-o bucatã …. necioplitã!
ION BOLOCAN SELECÞIE DE GEORGE PETRONE
MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ
EXPLOATÃRI PRIN FRACTURARE
La exploatãri prin fracturare, Deºi o facem noi pe calmii, Am constatat cu-nfrigurare C-au fracturat întâi jandarmii.
GHEORGHE BÃLÃCEANU
PREZENTARE Asociaþia Literarã „Pãstorel” Iaºi a luat fiinþã în luna martie, anul 2012 (Hotãrâre Judecãtoreascã nr. 4269/245 din 15.03. 2012) ºi avea în componenþã, la înfiinþare, douã cenacluri: ACADEMIA LIBERÃ „PÃSTOREL” IAªI, înfiinþat în 1975 ºi înregistrat ca persoanã juridicã în 2012, precum ºi cenaclul „NECTARIE” din VAMA, înfiinþat tot de Academie în februarie 2011. Ulterior, cel de-al doilea cenaclu a devenit asociaþie independentã, cu statut juridic. În prezent, preºedinte al Asociaþiei, dar ºi al cenaclului ACADEMIA LIBERÃ „PÃSTOREL” IAªI este scriitorul Mihai Batog-Bujeniþã, iar cele douã structuri au 73 de membri (45 Asociaþia, plus 28 Academia), dintre care 15 sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România.
NEDUMERIREA ÞÃRANILOR PRIVIND STANDARDELE U.E. ÎN ZOOTEHNIE
Ce vor, când spun c-aºa ajunge poate, Zootehnia pe-un înalt fãgaº? Sã creºtem animale-adevãrate, Sau vaci ºi boi aºa... ca la oraº?
MIHAI CABA
APROPO DE ROªIA MONTANÃ
Situaþia e clarã ªi-n zadar umblaþi cu ºoalda: Ei scot aurul din þarã ªi ne lasã nouã halda!
MIHAI BATOG BUJENIÞÃ SORIN COTLARCIUC
ACADEMIA LIBERÃ PÃSTOREL IAªI VAL ANDREESCU
SCHIMBARE DE GUVERN Toate-acum vor merge strunã ªi va curge lapte, miere, Viaþa fi-va mult mai bunã Pentru toþi... de la Putere.
AUREL BAICAN
MEDICUL GINECOLOG Dezgolit el pân-la coate, Fãrã fricã, fãrã ºagã, Cu pricepere te scoate... Pe când alþii doar te bagã!
26
RECUNOAªTERE
Pe-a medicinei scumpã coardã, Un doctor este de folos, Cãci în serviciul sãu de gardã Nicicând nu lasã garda jos.
EUGEN DEUTSCH
TRIUNGHIUL IDEAL
Cãsnicia dacã-i sacrã Pentr-un umorist loial, Cred, triunghiul conjugal Este: soþ, soþie, soacrã.
GEORGETA-PAULA DIMITRIU
UNUI POLITICIAN
Tu vrei mereu s-ajungi mai sus, Nu-þi pasã ce doreºte þara; Urci trepte, nu-i nimic de spus... Dar vezi sã nu se rupã scara!
AG PE RIME
MIHAI HAIVAS
ATENÞIE LA CERCUL CONJUGAL
Pot spune-o vorbã ce-o sã ardã, Deºi chiar nu-i atât de nouã: Amanta este ca o coardã Ce-mparte cãsnicia-n douã.
IOAN HODAª
DESTÃINUIRE
Cum toatã ziua mã port demn Cu soaþa – chiar de am un of – Nu spun cã noaptea-s filozof, Da-s lemn!
DUMITRU IVAS
ROMÂNIA CA UN STUP Cum toatã mierea s-a topit, Azi stupul þãrii-a sãrãcit: Albinele-s prin continent, Iar trântorii în Parlament.
VASILE LARCO
NEÎNÞELEGERI NAÞIONALE
E-o situaþie cumplitã Dar nimeni nu vrea sã asculte: Moldova-n douã-i împãrþitã, Iar România în mai multe.
MIHAI STANCU
BUGET DE AUSTERITATE
Bugetul s-a votat ºi-i cunoscut; Cu optimism românul face faþã, Cãci pensii ºi salarii nu îngheaþã Ci cresc constant cu ... zero absolut!
NICOLAE STANCU
MICROBIªTII
Adunaþi pe stadioane, Fluturând cu drag simboluri, Au pancarte ºi blazoane, Iar în cap au... multe goluri.
VASILE UNGURAªU
FALªI CREDINCIOªI
Pe orice cale o apuci, Îi vezi fãcând tot mii de cruci; ªi chiar acel ce-þi este rudã, Uºor te vinde ca o Iudã!
VASILE DIACON
ASCENSIUNE (Lui Sorin Cotlarciuc)
Sonetistul cel iubit, La cenaclu-i o-ncântare: Cum în târg o carte-apare, El se vrea... mitroplolit!
IOAN V. MAFTEI-BUHÃIEªTI
PERICOL DE EXPLOZIE Soacrã-mea nervoasã, cãtre searã, Tot îndrugã vorbe de duzinã, Iar de-ajunge numai foc ºi parã Doar atât mai trebuie... benzinã!
CONSTANTIN PROFIR
ÎNGRIJORARE
Redresarea se amânã, Supãrarea-i tot mai groasã Azi, când rasa cea românã Este-n permanenþã... rasã!
FLORIN STRATULAT
UNUI ªOFER BEÞIV
Aºteptând sã fac-o panã, Spre-a scãpa de supãrãri, Între service ºi-o dugheanã A ajuns pe trei cãrãri!
SELECÞIE DE MIHAI HAIVAS
CLUBUL DE UMOR “PAªAPORT DE OLTEAN” SLATINA
IOAN MUGUREL SASU
RETORICÃ ÎN CAMPANIA ALEGERILOR
Am vrea sã întrebãm intrusul Ce vrea ca musai sã-l votãm: Din ce pãdure este ursul A cãrui piele-o cumpãrãm?
NICOLAE GONÞ – TOPOR
“GHICI CINE VINE LA CINÃ ?”
La mine tot aºtept sã vinã Vecina mea, ca o felinã, Dar când crãp uºa termopan, La uºã stã al ei motan.
27
AG PE RIME
NICOLAE ZÃRNESCU
M-AM ÎNSCRIS PE MAI MULTE SITE-URI DE MATRIMONIALE
Cu vorbe dulci de prezentare Femeile acum le chem ªi n-am un scop ca oriºicare: Vreau sã-mi deschid un mic harem!
DUMITRU BOTAR – TABOR
SOÞIE DE PESCAR
Chiar când soþul pescuieºte Toatã ziua pânã seara Soaþa vede ºi ea peºte Numai la...Alimentara.
GEORGE VAIMAN
LUI NICU POPA
Incontestabil eºti actor Ai voce, barbã...ce mai, brici ! Deci þi-aº propune un favor : Ca eu sã scriu, tu...sã le zici.
SELECÞIE DE NICOLAE GONÞ-TOPOR
CLUBUL UMORIªTILOR PRAHOVENI “ION IONESCU -QUINTUS” – PLOIEªTI
GHEORGHE GRIªCENCO
DRAGOSTE CONJUGALÃ Blestemat pe lumea asta, Fãrã liniºte pe veci, Viaþa-mi este un ghiveci Ce mi l-a gãtit nevasta.
NICOLAE ROGOBETE
SUSÞINERI CONTRARE Nu s-au înþeles ºi pace, Cã pãmântu-i mult mai lat, Iar de mâine, sã se-mpace, Vor porni la mãsurat.
CORNELIU VASILE
PLÃCERILE NATURII
De un timp vede oricine, Parcu-i locul minunat Pentru omul care vine Cu turma la pãºunat.
CONSTANTIN VOINESCU
GROPI PE STRÃZI
Prin gropi adesea cãlcãm, Chiar maºina mi-am stricat-o, Nu le umplem, le pãstrãm Ca tranºee pentru NATO !
SILVIU VIOREL PÃCALÃ
“SÃGEATA ALBASTRÔ PRIN SLATINA Zisei sã urc cã n-am ce pierde Dar repede vãzui beleaua, La revedere ºi-un praz verde, Nu am de ce s-agãþ cãþeaua !
28
PETRU BÃNEªTI
DE DRAGOSTE
Dragã Gheorghe-abia aºtept Sã te strâng cu drag la piept ªi sã ne iubim trei zile. Te sãrut cu dor. Vasile.
VIRGIL PETCU
GUVERNANÞILOR NOªTRI
Stimabili domni vã mulþumim, ( Noi, cei ce încã mai trãim ) Cã voi ne-aþi dat pe toate cele Ce ne uitãm cu jind la ele
ªTEFAN AL SAªA
MUNCA ÎNNOBILEAZÃ OMUL
Cã munca ne înnobileazã Sunt întru totul de acord, Nedumerirea însã-i treazã: De ce bunicul n-a fost lord?
FLORINA DINESCU
ECHITATE
În spiritul de echitate, În statul de drept azi se cere Puterea sã aibã dreptate, Dreptatea sã n-aibã putere.
SELECÞIE DE FLORINA DINESCU
AG PE RIME
CENACLUL UMORIªTILOR SIBIENI “NICOLAUS OLAHUS” Ajutor necondiþionat Prieteni n-am mulþi pe pãmânt, Dar unul care-i de cuvânt Mi-a spus sã-l rog, de-oi fi la greu, Oricând... pe bunul Dumnezeu!
LIVIU CEAVA-CELI
Bãtrânul marinar Când te gândeºti cã altãdatã, Pe cãi de ape, dupã coduri, Fãceam pe orã zece noduri, Iar azi, nici nodul la cravatã!
VALER CICEU
Confesiune la un pseudo-duhovnic Ca bun creºtin s-a spovedit, Iar popa, cu „divinu-i har”, Din tot ce a mãrturisit I-a pus o fila lã dosar.
NICOLAE CUTEAN
Caniculã Cer prognozele mãsuri Pentru-aceste perioade: Toatã þara e-n cãlduri, Dar natalitatea scade.
NICOLAE DAVID
Pe centurã Fetiþele de pe centurã Acceptã oriºice mãsurã; Atunci când legea intervine, Mãsura nu le mai convine.
AUREL DOMIDE-ªÃNÞANU
De ziua mea Peste tot de lume geme, Casa-mi e ne-ncãpãtoare, Oaspeþii-s cu damigene Sã le umple la plecare.
NICOLAE GHINEA
Previziunea Evei Adame, vrut-am sã te-nºel, Deºi ºtiam cã-mi eºti fidel; Eu n-am avut alternativã, Dar, LOR le las, ca... perspectivã.
NICOLAIE MIHAI
Familia, celula de bazã Se spune despre cãsnicie Cã e celula cea de bazã, Din care el, sau ea, se ºtie, Se bucurã când evadeazã!
NICOLAE MIHU
Zodiacalã Venerabil Scorpion Bate-n poartã la Fecioarã; Ies doi Gemeni la balcon: „A plecat la Peºti, de-asearã.”
TEOFIL MUNTEAN
Doamna mea Pentru mine e un Zeu, Înger scump, ce sã mai spui; Sã mi-o þinã Dumnezeu, Dar pe cheltuiala Lui!
NICOLAE MUNTEANU
Medicul stomatolog Mi-a tratat caninul ªi apoi molarul Uºurându-mi chinul, Dar ºi... buzunarul!
C. PÃRÃIAN
Hotãrâre înþeleaptã Fiindcã se iubeau nespus, Ca dragostea sã dãinuiascã, Au fost ºi inspiraþi de sus Sã nu se mai cãsãtoreascã.
ROMEO PETRAºCIUC
Parveniþii Unii-au strâns – din obicei – Bunuri câte toate... Douã mâini au, doar, ºi ei, Dar mai multe coate.
TEODOR PORTÃRESCU
29
AG PE RIME
Ideile campaniei electorale Candidaþii-o dau-nainte Nãscocind cu mult temei O beþie de cuvinte Din poºirca de idei.
SEVER PURCIA
La spital Moºtenitorii-aºteaptã-o veste, Iar doctorul le-o dã, în fine: Nicio speranþã nu mai este... Bolnavul... se va face bine!
ªTEFAN-CORNEL RODEAN
Celor de la „Electrica” Când se ia lumina – pe neaºteptate – Mã-nverzesc de ciudã, pân’ la transparent ªi le zic, în sine-mi, parcã cu dreptate: Sã le cadã dinþii... tocmai de curent!
VASILE RUSU
Fobia E-urilor De E-urile din mâncare S-a speriat atât de tare Încât, deºi i-a fost cam greu, El s-a dezis de propriul E-u.
FILIP STOICA
Triumf Când plin de jale-s ºi urât ªi mi-este inima tãciune, Îi pun durerii mâna-n gât ªi-aºa o strâng, de mã rãpune.
GHEORGHE ªCHIOP
Actualilor Sã creºteþi deseori am stat La coadã, noaptea, de la trei, Iar voi acum ne-aþi onorat Cu pensii... tot de-atâþia lei.
Egalitate în tranziþie Tot strângând mereu cureaua, Facem faþã greului: Unii au primit beleaua, Alþii, partea leului.
CONSTANTIN ZGRIPCEA SELECÞIE DE ªTEFAN-CORNEL RODEAN
CENACLUL „SPINUL” – BAIA-MARE PREGATIRE Patron cu rol zis „de capuse“ Miliardar, în alte tari, Mult aur poarta , în bratari : Sa se învete cu ...catuse !
MARIA BERCIU
GENERATII VESELE, IARNA Bucurosi îs de ninsoare: Un bunic si un nepot ; Beau ca-n zi de sarbatoare Unul vin , altul compot .
SMARANDA IUGA
LENEªUL SATULUI Stã pe prispã ziua-ntreagã ªi ofteazã ne-ncetat , Cãci soþia lui cea „dragã“ Stã la muncã, nu la sfat .
AURELIA OANCA
PACALEALÃ PLASTICÃ Cu celula STEM minune , Silicoane ºi perucã , Cu proteza-n misiune, Baba, parcã e ...fãtucã.
VIORICA GÃINARIU TAZLÃU
ªTEFAN VIªAN
Ajutor Când lucrul se adunã-ntruna, De riscã sã se etajeze, Atunci ºi ºeful pune mâna Pe mine, sã mã-ncurajeze...
VIORICA VOICESCU
30
SENTINÞE JUDECÃTOREªTI Acei ce fura azi în þara , Sunt condamnaþi extrem de dur , Cã ei din toamnã pânã-n varã Petrec pe Coasta de Azur .
NISTOR I. BUD
AG PE RIME
UNUI UMORIST... EPIGRAMIST Umorul e un lucru serios, Iar umoristul bun de pus la ranã , Dar tot mai mult ºi artei de folos , E când umoru-l pune-n epigramã !
MIRCEA POP-BUZEªTI
TEMELIA DRAGOSTEI, BANUL Dragostea-i un chin pe-o cale Pardositã-n dor ºi jale, Dar eternã e ºi purã Numai cu ...infrastructurã !
VASILE MURESAN
TACEREA E DE AUR Adesea-n conversaþii vaste Dispun de un real talent : Decât sã-nºirui vorbe proaste Mai bine tac ...inteligent .
IOAN FÎRTE ADI
RISCUL UNUI TURIST Dacã faci turism în doi Cu nevasta-n paritate , Preþul creºte-n euroi , Iar plãcerea-i ...jumãtate !
ROMULUS FILIP
DACÃ AI MAXIPARLAMENT POÞI ORICE Nu a fost sfârºeala lumii, Situaþia-i prea clarã: Rostul ºi-l cunosc românii Parlamentu-o... abrogarã !
TOMA G. ROCNEANU
CUVÂNTUL Poetul îl Minune , Subscriu Cuvântul
cuprinde-n carte , ca pe-un diamant ; cu opticã aparte : e ...stupefiant !
LA SPOVEDANIE -Pãrinte am comis pãcat Când pe-un evreu l-am înºelat ; -Þi-o spun, cãci nu am vreun obstacol, Nu e pãcat, ci un miracol.
MIRCEA MICLE
VECINUL Sãritor ºi bun amic , De o bunãtate vastã , Mã ajutã , ce sã zic : Îmi ia locul... la nevasta.
VASILE TINCAª SELECTIE DE VIORICA GAINARIU-TAZLAU
CLUBUL UMORIªTILOR VÂLCENI – RÂMNICU-VÂLCEA CONSTATARE Geaba criticãm la soacre, Cã nãravul nu ºi-l schimbã ªi rãmân tot pãoame acre Cât mai au în gurã limbã.
GEORGE ACHIM
UNUI MILITAR CHEFLIU Comandând mereu cu “stele” Dârz ºi chipeº ca un brad, Tot sorbind la pãhãrele, El “înainta” în grad !
SIMION ANGHEL
UNUI POET NETALENTAT N-a fost tata bard, ca tine, Care þii talentu-n zgardã, Dar ar fi cioplit mai bine, Versurile-þi cu-a lui bardã !...
NELU BARBU
IOAN SIMAN
31
AG PE RIME
SFAT AMICILOR (în post) Bãrbaþi ce urmãriþi femeia, Fiþi tari ca rocile de stâncã ªi þineþi post de “vorba ceea” Cã altfel iadul vã mãnâncã !
TEODOR BARBU
RECOMPENSE Dupã ce-am nãscut bãiat, Soþul meu ne-a premiat ; Eu alesu-m-am cu-o geantã, El c-o fatã...ca amantã !
ELENA DUMITRAªCU
UNUI EPIGRAMIST Transpirând neobosit Cât sã uzi vreo trei prosoape, Pân’ la urmã þi-a ieºit Un catren cu versuri ºchioape.
NICOLAE GHINOIU
VICEVERSA Cea mai mare nebunie Într-un stat de democraþi, E cã despre sãrãcie Zic doar oamenii bogaþi.
CONSTANTIN MARIA
SUNTEM EUROPENI De la nemþi, am luat, de-acum, Maºini de lux ºi traiul bun ; Dar n-am luat, se pare încã ªi pasiunea pentru muncã.
ION MICUÞ
NOSTALGIE Numai trec la mândra dealu’ C-un buchet de rosmarin, Ci cu portofelul plin ªi c-un pic din ce-are calu’…
GIGI POªIRCÃ
UNUI MATEMATICIAN În diverse situaþii, Þine doamnelor discurs, Ca sã punã-n ecuaþii ªi...”triunghiul” lor ascuns.
GOGU RUSU
32
VARIABILITATE Foarte important ar fi Ca sã faci un curs la zi ! La proºti n-are importanþã, Ei fac cursuri...la “distanþã” !
VIVI ªTEFÃNESCU
MINIPRIVATIZARE Când superba domniºoarã, Iatã, s-a privatizat, Viaþa-mi pare mai uºoarã ªi moralu-i ridicat.
ION TÃLMACIU
ªTIU CÃ NU ªTIU Înveþi, o viaþã în zadar, Mereu dorind sã-þi afli þelul. Când crezi cã eºti ceva, mãcar, Atuncea...sunã “clopoþelul” !
GEORGETA TRETELNIÞCHI
ISTORIE ªI ACTUALITATE Þara noastrã ºi-au dorit-o, Turcii, hunii ºi tãtarii, Însã n-au secãtuit-o Ca acuma…demnitarii !
NICHI URSEI SELECÞIE DE NICHI URSEI
AG PE RIME
ST UL
CO
( 1937 – 2013 )
MI
LE
,
IOAN POP
RA
CT
IG
IA
EP
24
UI
24
24
AG PE RIME Nãscut la Someº-Odorhei, judeþul Sãlaj. Profesor, bibliotecar, ClujNapoca. Membru fondator al UER, a condus Cenaclul ”Satiricon”. Inclus în peste 45 volume colective de epigramã. Apariþii editoriale epigramatice : “Târziu de toamnã”-1995, ”ªi totuºi...epigrama”, “85 de epigramiºti clujeni”-1999, “Ispita ironiei”-2002.
De ce scriu Pretenþii n-am de autor ªi nici mulþimea sã m-aclame, Dar n-am suficient umor Ca sã mã las de epigrame.
Perspective Ca autor necunoscut ªi surogat de scriitor, De unde, Doamne, viitor, Când nici mãcar nu am trecut?!
LA STEAUA TA Nu ne mai luminezi pãmântul Cu steaua ce-al tãu nume poartã, Dar ne-ai lãsat nestins cuvântul Ce epigramei i-a dat soartã. CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
33
AG PE RIME
Epitaful ceasornicarului Amuþit îmi este glasul, Þeapãn am rãmas, mirat, Mi-a sunat ºi mie ceasul ªi, vã jur, era stricat.
Revoltã Iar sunt supãrat pe soartã ªi istoria-mi detest – “Munþii noºtri aur poartã” Când spre Est ºi când spre Vest…
Daþi-mi un slogan de sprijin ºi rãstorn toatã concurenþa. De ce nu sunt membru al Uniunii Scriitorilor Desigur, aº fi vrut sã fiu, Dar vã explic sã intuiþi – Acolo sunt doar cei ce scriu, Nu-i loc ºi pentru cei citiþi.
Autoapreciere Dialectica progresului Vã rog frumos sã constataþi Cã am convingerile mele, Dar, dacã nu vã supãraþi, Eu nu sunt de acord cu ele.
Judec ca un înþelept, Chiar de-s pus mereu pe glume – Faimã n-am, ce-i drept e drept! Ce sã fac? S-a dus în lume…
Confrate Filosofând Cum iscoditoare-i firea, Cugetam ºi eu în sine-mi: Mare lucru-i fericirea! Cum de n-o gãseºte nimeni?!
E un maestru, un model ªi se-nþelege foarte bine: În stilul lui e plin de el, În poante însã-i plin de mine…
Decizie Ce atâta bla, bla, bla Înfrãþit cu dracul? – Dacã nu mai pot umbla, Las sã-mi umble capul.
Duelul profesional Cei ce m-au apreciat Nu au o pãrere clarã: Unii zic cã-s încuiat, Alþii cã-s pe dinafarã.
Nedumerire Citeam odatã într-un tom Cã munca l-a creat pe om; De-atunci mã-ntreb adeseori: …Eu oare nu-s copil din flori?
Birocraþi licenþiaþi Rânduri, rânduri, Caz enorm, Stau pe gânduri ªi adorm.
34
AG PE RIME
A fi sau a nu fi Încerc sã mã exprim cu versul Ce poate ºi-altii l-au mai scris – Inteligenþa-i universul, Materia e doar un vis…
Regret Ardelean, om de onoare, Nu iau ºpagã ºi mã doare ªi oricum regret niþel – În zadar am portofel!
Împãcare Plec, Doamne, dintre vii uºor, Fãrã tristeþe, fãrã drame, Nu îmi umbreºte nici un nor Credinþa – ºi-n oraº sunt crame!
Soluþie finalã Doamne, mulþumescu-þi Þie, Nu mai am de ce mã plânge – Am scãpat de sãrãcie! Doar sicriul mã cam strînge…
A trãit sãrac, dar ºi curat: n-a lãsat nimic în urma lui.
Unui literat Ambiþia þi-e puerilã, Þi-o spun ca-ntre amici, pe ºleau: Cum vrei sã-þi construieºti tu vilã? Sunt încã ospãtari ce n-au.
Plagiat Þi-e poanta fãrã de pereche ªi, pentru cã-i aºa cum zic, Eu pãlãria mi-o ridic, Fiindu-mi cunoºtinþã veche.
Explicaþia epigramistului E reacþia fireascã Sã m-apuc sã rîd nãtîng De prostia omeneasca. Altfel simt ca-ncep sa plîng...
Victorie Luptam ca diferenta seculara Dintre urban si rustic sa dispara Si-am reusit, în numai cîtiva ani, Sa nu avem în niciun sat tarani.
Mistica moderna Sefule ce esti sus pus, Doar o ruga am de spus: Sa ai mila si-ndurare, Eu sunt mic, tu fa-ma mare.
Epitaful ghinionistului E pe vecie savîrsit din viata Si-si plînge trista soarta singurel: O mîta neagra i-a trecut prin fata Si-o Dacie albastra peste el.
Alternativa Viata scoate-n relief Cu precadere un binom Si daca nu te face sef Ai sanse sa te lase om.
35
AG PE RIME
Totul are o limitã, chiar ºi nelimitatul.
Incoruptibil Eu sunt moral în primul rind Si Patriei ma simt dator, Declar solemn ca nu ma vînd! Nu am gasit cumparator...
Maturizare Nu va înteleg uimirea Ca m-am mai schimbat cu anii; N-aduc banii fericirea? Bun, ma multumesc cu banii...
Eu si altii Ma vad frumos, ma vad destept, Talent, succes...Ce mai, perfect! Si toate-acestea au temei Ca eu ma vad asa, nu ei...
Nedumerire Tranzitia e cam oculta Si ma întreb plin de mirare: Democratia-atît de multa-i Ca nu e loc de bunastare?
Epitaf optimist Am trãit ªi ce-am avut? Am murit ªi ce-am pierdut?!
Fabula La patru ani de la eveniment În tara mea nu s-a schimbat nimica – Aceeasi greieri cînta-n Parlament, Suspecta de coruptie... furnica!
SELECÞIE DE SILVIA POPESCU
Inflatie La patru ani aceeasi e mînia Poporului ce-o duce tot mai greu, Iar umbla o stafie-n România – Moneda inutila de un leu.
Dumnezeu s-o ierte Mi-o murit soacra si-i greu Singur singurel sa beu Ca-i o zi plina de soare, Toti s-au dus la-nmormîntare!
Nimic nu se pierde Formularea e nefasta Si îmi pune iar probleme, Caci o epigram proasta Nu-i o pierdere de vreme?
Frustrare Am început sa-mbatrînesc Si nu îmi este foarte clar: Acuma, ca pensionar, Cum voi putea sa mai chiulesc.
36
C o l e c,t i a e p i g r a m i s t u l u i apare sub îngrijirea lui CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
AG PE RIME
EPIGRAME JURIDICE LIVIU KAITER
BALANÞA JUSTIÞIEI
ION RUSE
JUSTIÞIA FACE DREPTATE
Când vezi balanþa cã se-nclinã, De partea vreunui demnitar, Iþi zici: dreptatea e puþinã ªi e furatã la cântar!
Cu o sentinþã cel putin bizarã, A fost taxat un amarât de cuc: Plãti-va pensie alimentarã, Deºi de-o viaþã este... eunuc.
DAN NOREA
SUPERSTIÞII FOLOSITOARE Îmi vin în minte sfaturile date Demult, de strãbunicul, înþeleptul: “De câte ori pe lume vrei dreptate, Sã intri-n tribunal mereu cu dreptul.”
MARIANA DOBRIN
ADEVÃRUL NU CONTEAZÃ ªtiu, povestea e amarã, Ca o molimã apasã: Adevãrul stã afarã, Iar minciuna stã la masã.
ANA RUSE NISTOR I. BUD
ANA RUSE
JUSTIÞIA ROMÂNÃ Avem legi ºi coduri bune ªi-o justiþie-nþeleaptã, Însã are-o slãbiciune : E nedreaptã !
VIRGIL PETCU
RÃSPLATÃ LA DIVORÞ
D’ALE JUSTIÞIEI De vrei dreptatea-aþi dovedi, O cale singurã-ar mai fi. De-a apela la o instanþã, Sã pierzi ºi ultima speranþã.
Multe i-a fãcut bãrbatul, ªi de-aceea-i supãratã. A gãsit însã-o rãsplatã, L-a-nºelat cu avocatul.
Epigrame medicale LA LANSAREA DE CARTE A UNUI MEDIC ISPAS FEÞEANU
POLIÞISTUL ABSOLVENT AL FACULTÃÞII DE MEDICINÃ De-acum e om realizat: E absolvent de medicinã ªi-a fost deja repartizat, La circulaþia... sanquinã.
ION RUSE
UNEI DOAMNE, MEDIC În salã bine de priviþi Participanþi sunt mulþi prezenþi O bunã parte sunt plãtiþi Cealaltã parte pacienþi.
Suntem trecuþi de pasiuni Trãite ca otrãvi letale. Dar vã iubesc din raþiuni, Numite simplu... medicale.
MIHAI BATOG BUJENIÞÃ
ISPAS FEÞEANU
37
AG PE RIME
REORGANIZARE ÎN SÃNÃTATE Cum sistemu’-o ia la vale ªi mereu o dã în gropi, O sã vedem în spitale Puþini medici ºi mulþi popi.
DILEMÃ ÎN SPITAL La spital, badea Ilie, Tare-i supãrat pe viaþã, Cã, la doctor, el nu ºtie Cum sã-i vâre-n plic o raþã!
IONEL JECU
NAªTERE
LAURENÞIU GHIÞÃ
LA MEDIC
Prima grijã, ombilicul, El tot dãdea cu mânuþa ªi de-atâtea moaºe, micul Era sã îºi piardã puþa !
La inceput pãrea mirat: Dar, m-am convins cã joacã teatru. I-am dat atâta cât i-am mai dat. ªi... m-a trimis la psihiatru.
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
VIRGIL PETCU
Epigrame sportive UNEI GIMNASTE VEDETA
La sol, bârnã ºi inele Precum ºi la paralele Executã magistral Dar cam sare ... peste cal.
ISPAS FEÞEANU
Acestui fotbalist vestit I-am scris o epigramã bunã, Dar la ce club sã i-o trimit Când schimbã douã-trei pe lunã.
MIOARA VINEª
JOCURILE OLIMPICE DE LA VANCOUVER Vreo trei medalii, o româncã, Ar fi luat ºi-i de mirare, Cã n-au descoperit-o încã Faimoºii poliþiºti cãlare.
ION RUSE
FOTBALIªTII ROMÂNI LA PIREU Fotbaliºtii merg cam greu, Grecii rãu mi i-au tocat, I-au fãcut pe toþi...”pireu” ªi la urmã... i-au mâncat.
MARIANA DOBRIN
CONCURSUL DE ARUNCAT BOLOVANI O spun atleþii, pehlivani, ªi chiar se face sã-i asculþi Cã-n þara asta bolovani Sunt, din pãcate, foarte mulþi.
MIHAI BATOG BUJENIÞÃ
FOTBALUL SPORTUL REGE Spun deschis oricui : Rege se numeºte, Cãci pe seama lui. Mulþi o duc regeºte.
VIRGIL PETCU
38
AG PE RIME
EPIGRAME ªCOLARE IONEL ANDRAªONI
PLECÂND SPRE ªCOALÃ (viitorii politicieni) Vãd fetiþele pe scarã Aprinzând câte-o þigarã ªi bãieþi politicoºi Oferindu-le gogoºi.
BARBU I. BÃLAN
UNEI BOBOACE Pe la cursuri, ziua toatã, Vorbeºte neîntrebatã, La rãspunsuri provocatã Rãmâne...gurã cãscatã.
VASILE LARCO
SEPARAREA UNUI ELEV TEODOR CAPOTÃ
ªCOALA DE AZI Mulþi ºcolari din vremea mea Duc o viaþã foarte grea ; Au sãrmanii, mult de tras, Ba pe gurã, ba pe nas !
PETRU-IOAN GÂRDA
UNOR TINERI LOVIÞI ÎN DEMNITATE Elevii care-au fost filmaþi La budã-n scenele ardente, Se simt extrem de ofensaþi ...Cã n-au condiþii mai decente.
GAVRIL MOISA
ªCOLARÃ Pe-nvãþãmântul la distanþã Se pune mare importanþã, Cã mulþi care l-au promovat Sunt azi în funcþii mari “de stat”.
RADU PÃCURAR
ELEVÃ MODEL Silitoare-i, nu contest, Cã pe brânci se strãduieºte ªi-a picat un singur test... Cel de sarcinã...fireºte !
Puterea lui de separare Se pare cã-i ceva aparte; Cãci fizicul în bancã-l are, Iar gândul sãu, în altã parte!
MIHAI CUÞULENCU
CARTE CATRE PÃRINTI Acasa nu ma aºteptati, Ramân o varã la Constanþa, ªi nici nu fiþi îngrijoraþi Cât au studentele vacanþa!
FLORINA DINESCU-DINU
PROGENITURA Vãzând ea cum se îndeasã În faþã, fãrã nici un rost: Educaþia e-aleasã… Prost!
TRAIAN BRATIANU
ASCULTÂND DE TATA Când a plecat la ºcoalã, tata, I-a spus sã-nveþe zi de zi. ªi studiaz-acuma fata La noul club de vis-a vis.
ISPAS FEÞEANU
DEMOCRAÞIA ÎN ªCOLI Se permite aºadar Stând la ore, doar ºuetã, Fumoar la toaletã ªi pe palier un bar.
IONUÞ-DANIEL ÞUCÃ VALENTIN VIªINESCU
UNUI LICENÞIAT Nu ºtie unde-i facultatea C-a dat mulþi bani pe mai nimica, Stã bine ºi cu sãnãtatea, La grile a lucrat...mãmica.
UNOR ABSOLVENÞI Îi vezi aºa cu mintea goalã ªi-þi zici, ca unul ce îndurã, Cã mulþi sunt anii lor de ºcoalã, Dar nu ºi cei de-nvãþãturã.
39
AG PE RIME
ªi pentru pacea veºnicã sunt necesare arme ºi soldaþi. Sã tragã salvele de adio! ANA RUSE
CÃZUÞI LA BAC Ei de carte, n-au habar, Bac-ul îl picarã iar. Ghinionu-a fost la ei C-au dat ºpaga ...doar în lei.
MIOARA VINEª
NOROCOSUL ABSOLVENT Terminã o facultate ?i vreo douã masterate, Dar avu noroc mãcar: La un birt e ospãtar.
NISTOR I. BUD
ATRACÞIE Eleve cu fuste scurte, Se uitã ºi dupã moºi... Nu mai pot ei face curte, Dar au ochii...curioºi.
NICOLAE MIHU
LA BAC Examenul nu l-am trecut ªi-o sã mã certe iarãºi muica. -Ce þi-a picat de n-ai ºtiut ? -Fiþuica !
ªTEFAN AL-SAªA
ANALFABET Deºi n-a învãþat sã scrie, Are un caracter aparte ªi fãrã pic de teorie, El face totul ca la carte.
MARIANA DOBRIN
DE CE NU MERG UNELE ªCOLI? Au directori cu belele, De-un partid sunt prinºi cu aþã, Ei au spate cu proptele, Însã ei nu prea au faþã.
NICOLAE GONÞ-TOPOR
INSPECTORATUL ªCOLAR OLT Inspectoratul n-are cap, Dar ãsta nu-i un handicap, Cãci eu, acuma, pot sã jur Cã are, sigur, prea mult cur.
CORNELIU IOVUÞA
VIITORII CETÃÞENI Bine pregãtiþi sã iasã, Doar pe ºcoalã punem bazã, Cã acum nu mai conteazã Educaþia de-acasã...
IONEL JECU
LA O CLASÃ DE LICEU Zice profa – Nu mai stau ! Acum vreau sã vã predau ! Însã unul cu pistru : -Vreþi sã ne predaþi, dar cui ?
40
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
STUDIU Facultatea nu-i scofalã – Ai cu ea tarabã-n piaþã, Nu scãpãm de taxe-n viaþã, Nu scãpãm de greve-n ºcoalã.
NICOLAE ROTARU
SCOPUL STUDIERII Deºi cartea nu-i fu dragã Studie mult, cu plãcere, Dorind bine sã-nþeleagã Ricarea la...putere.
AUIREL BAICAN
VIITORUL Punând în primul rând lectura, În cel secund calculatorul, Veþi ºti la timp, cã-nvãþãtura Vã rânduieºte viitorul!
AG PE RIME
EPITAFURI VIOREL CACOVEANU
IONEL JECU
EPITAF Zace-aici nefericit Din milã cereascã Unul care a murit Fãrã sã trãiascã.
PE ULTIMUL DRUM Când în pãmânt o sã m-afund, Cã aþa se va rupe, Toþi cei ce m-au muºcat de fund ...Acolo sã mã pupe.
NICOLAE DÃRÃBANÞ
PETRU-IOAN GÂRDA
CURÃÞENIE ÎN CIMITIR –
LA MORMÂNTUL UNUI AVOCAT A murit dom’ avocet, C-avea boalã de ficat. Moartea cred cã i s-a tras ...De la porcul meu cel gras.
Autoepitaf Au coborât “plutoanele”, De-a valma din trãsurã ªi mi-au luat coroanele …Din gurã.
GEORGE CEAUªU VASILE LARCO
AUTOEPITAF
ULTIMA DORINÞÃ Când moartea crudã ºi stupidã M-o face lut, pãmânt gãlbui, Din el sã faceþi cãrãmidã, Sã cadã-n capul ºtiu eu cui!
Ca pescar de apã dulce, Când m-or duce sã mã culce În ostrovul dintre ape ...Sã-mi fie ºi-un somn pe-aproape !
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ GEORGE TÃTÃRUª
ULTIMA DORINÞÃ
MAMEI Credeam cã vei dormi în pace, Însã ºi-n vis tu mã mai cerþi, Aºtept doar ce îmi mai poþi face : Atâta doar, tu sã mã ierþi.
Mi-am bãut viaþa, se ºtie, Mereu gâtlejul îmi arde ! Sã mã îngropaþi în vie, Cã mi-a plãcut printre coarde.
VIRGIL PETCU NICOLAE BUNDURI
AUTOEPITAF
AUTOEPITAFUL SÃRACULUI Mã-ngroapã popa, lumea plânge, Eu nu am bani de þintirim C-am fost sãrac - dar îi voi strânge ªi îi voi da…când ne-ntâlnim!
În locul ãsta din rãscruce, Pe drumul cunoscut de tine, Te-aºtept iubito sub o cruce, Cât nu e alta lângã mine.
MADRIGALURI OMAGIU FEMEII Femeia-i floare, de-o priviþi, Un îngeraº, de-o auziþi, În voie, de-i intraþi e rai... Altminteri este: vai, vai, vai
ÞÃRANULUI ROMÂN VASILE LARCO
ZILELE CRAIOVEI-30 MAI 2014 Ieri, puteam spune Iisus s-a-nãlþat ! Azi, iar minune – Craiova-nviat !
În vara cea ades fierbinte, Þãranul ce asudã glia, Ascultã Imnul muncii sfinte Ce i-l dedicã ciocârlia.
NICOLAE MIHU
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
41
AG PE RIME
ªARJE AMICALE EªTI PRIETENUL ªI FRATELE MEU. CRÃCIUNIÞELE COSTICÃ dragã, le admir Cã orice goliciune-mi place, Dar l-aºa marfã, zãu, mã mir.., Oare, cu ce le-aº...satisface? PS: ochii vãd, inima cere, fac ce pot, dupã...putere!
GAVRIL MOISA
DACÃ... Dacã inima îþi cere, Gãseºti tu una focoasã, Care sã îþi dea putere ...Pentru cea care e-n casã.
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
TU, NU M-AI ÎNÞELES! Nu de dânsa e problema, Mã descurc cu ea oricum, Caut sã rezolv dilema... Pentru cele de pe...drum.
GABI, DE LA ARTILERIA.. FÃRÃ CAI.
S0LUÞIE Ca sã îþi rezolvi dilema Eu caut sã te inspir ªi-atunci când vei face schema Bagã-n schemã ºi un TIR !
COSTEL, DE LA...MASCAÞI.
Titus Suciu cãtre Adi Kirschenbaum Amice Adi, chiar mã doare Dar te întreb cu-n fals regret: Când dintre noi doi unul moare, Ce fac eu singur prin Fãget? Adi Kirschenbaum cãtre Titus Suciu Om mai sta noi la o bere, Multã vreme, ca doi cuci Nu rãmâi tu singur, vere, Cã n-apuci!
42
Tãrie de caracter Asearã, sã vedeþi ce întâmplare, O tipã tinericã ºi frumoasã Bãtea la uºa mea cu disperare, Dar n-am lãsat-o nicidecum... sã iasã.
FLORIN ROTARU
Ai procedat bine E plin la noi pe strãzi, acuma, frate, De poliþiºti, de SRI-ºti, spioni, Încât, în cazuri de-asta disperate, E mai prudent s-o þii... în pantaloni
GÂRDA PETRU IOAN
Edilii...ºi „cãpuºele lor“ din Braºov Privind oraºul, cãlãtorii Constatã - prinºi de ameþeli Cã-i plin de sensuri giratorii.... ªi multe, alte... „învârteli“.
NICOLAE BUNDURI [N.BUN ]
Aºa se explicã, da Cum am bãgat ºi eu de seamã, De la o vreme-n epigramã De prin Braºov, vedem uimiþi, Apar tot felul de-“ameþiþi“.
FLORIN ROTARU
Sã fie incest? Am vrut sã îmi gãsesc o muzã Plecând din Nistru spre Carpaþi, Dar moldovencele refuzã Argumentând cã suntem fraþi.
DE DAN NOREA [NORICÃ ]
N-aº zice incest... Când încolþeºte-o muzã Dan, În stilul sãu faustian, (Zic unii c-ar fi dracul gol) Nu e incest. Mai mult viol...
FLORIN ROTARU MULT TRÂMBIÞATUL... Cât priveºte “omul nou” E-o sinistrã chestie Dusã de la omul-bou, Pân` la omul-bestie.
NIC.PETRESCU
AG PE RIME
“EVOLUÞIA” LUI NIC. În aceastã chestie Bine-i sã se ºtie, C-ai ajuns din bestie O fosilã vie.
RÃSPUNS Cu cât vine ea mai rar, Poate uiþi ºi de pahar, Editor ºi Editurã Te scutesc de bãuturã.
GEORGE TÃTÃRUª
LA ACEEAªI CHESTIE Nu am sentimentul urii ªi nu vreau sã mã dezmint, C-ai avea simþul mãsurii N-am pe cine sã mai mint.
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
CONSECVENÞÃ Într-o viaþã de pescar Am tot pus un ac în râme, Astãzi, ca pensionar, Pun momeala-n “AG PE RIME”.
COSTEL DUMITRAN
REVISTEI ”AG PE RIME” Când un numãr nou îmi vine, Eu mã simt aºa de bine ! Citesc, beau ºi un pahar, Aº bea des...dar vine rar.
GEORGE CEAUªU
REPLICÃ Poþi sã-nþepi cu epigrama, Dar cu Argeºul ia seama, Dacã aþa este gutã, S-ar putea sã þi se-mputã !
IONEL JECU
CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
CREAÞII POPULARE - 2 10. Bine-i tânãr ºi holtei, Cã meri sara unde vrei, Dupã ce-ai îmbãtrânit Mândrele te-au pãrãsit ! 11. -Ce fac, doctore ? Bonjour ! Am lungit-o pân’ la cur ! Doctorul mi-a spus aºa : -Acum cacã-te pe ea ! 12. Ciobanii de pe la stânã Au o sulã ca pe mânã, La horã nu pot juca Cã se-mpiedicã de ea !
13. Ciobãnaº de la miori Nu sta singur pânã-n zori, Vino pe la noi desearã Cã þi-om da ce vrei ºi zarã ! 14. Cu eºanul nu te pune, Cã te face de minune ! Cu eºanca pleacã-n lume ! Ea-ºi ridicã zadia ªi-þi aratã ce-o sã-þi dea ! 15. -Ceauºescu, ce-ai fãcut ? Ne-ai luat ora de f...t ! -Mai tacã-vã gurili, Cã vã iau ºi sulili ! 16. Chestia-i sublime poartã Ce învie sula moartã ! 17. Câte fete-s la strânsurã Toate stau cu pipa-n gurã, Iese dracu’ dintr-o râpã ªi le pune foc în pipã ! 18. Cu bãrbatu’ o duc bine Pânã-i cãlare pe mine ! Dacã se scoboarã jos… Nu-mi mai este de folos !
CULESE DE GEORGE ZARAFU
43
AG PE RIME
PITEªTI POLITICA – NU ASCUNZI CRITICA EUGEN ALBU
NOMINA ODIOSA Nu-i doar conducãtor de þarã, Ci-i scamator cum altul nu-i, Cã poate face sã disparã ªi flota ºi dosrul lui.
IONEL ANDRAªONI
INFLUENÞE POLITICE Steaua de la Rãsãrit A apus, dar nu dispare, Altfel s-ar fi-nfãptuit Iar o...Românie Mare.
BARBU I. BÃLAN
PREªEDINTELE BÃSE... A-nceput din nou sã spere C-are prizã la popor, Pãcãlindu-l cu o bere, Ca un vajnic…JUCÃTOR !
AUREL BUZGÃU
BÃSESCU ªI PONTA CÃTRE UE Dacã vrei coabitare, Nu rãzboaie între noi, Dã-ne un ciolan mai mare, Ca sã-ajungã l-amândoi.
VIOREL CACOVEANU
ÎNTREBARE Însingurat pe-al meu razor Îmi duc cu greu povara, ªtiind cã e normal sã mor. Dar de ce moare Þara ?
TEODOR CAPOTÃ
VIZITA LUI PONTA Mulþi chinezi s-au minunat, L-au privit uimiþi, zevzeci, E un mare om de stat !!! Are-un metru nouãzeci !
PETRU-IOAN GÂRDA TIBERIU BÃLCESCU
PARLAMENTARI Unii spun de munca lor Cã-i o trudã pentru þarã, Cred ºi eu cã nu-i uºor Cã din Parlament tot...carã.
DE CE ªI-A ARÃTAT FUNDULEÞUL, DE FAPT, ELENA UDREA Spun unii cã a fost pe litoral ªi îi aduc pe media reproº : Doar sã pozeze-n scop electoral ; Pãrerea mea-i cã-ºi cautã COCOª.
ION BINDEA
PEISAJ MIORITIC Pe-un picior de plai Nu gãseºti o vitã, Ci baroni ºi crai Bat doar din copitã.
LEONTINA BONCEA
ALEªILOR NOªTRI Sunt cuprinºi de frenezie Îþi promit Rai pe Pãmânt, Dar curând au amnezie ªi-or tãcea ca în mormânt.
44
GABRIELA GENÞIANA GROZA
POLITICIAN SIMANDICOS Caviar, delicatesuri ªi-mbrãcat tot în fineþuri, Cã aºa a tot aflat La pãrinþii lui, în sat !
MARIUS MÃLAI
PREªEDINTE – PREMIER Coabitarea e un pact Pân` la urmã, simplu act, Nu ºtiu dacã are rost, Cã o ducem tot mai prost.
AG PE RIME
DOINA MICLEA
ALEªILOR ªi-au dat cuvântul de onoare Cã vom trãi cu toþii bine, Noi i-am votat ºi-acum ne doare Cã mulþi din ei sunt o ruºine.
OVIDIU VASILE
SIMBOL NAIV Pe turn e steagul secuimii Cu multã falã arborat Ca ºi simbol al maghiarimii Pus de paracliserul beat.
VALENTIN VIªINESCU
GAVRIL NECIU
TRADIÞII A LA CARAGIALE ! Ca pe vremea dumisale, Postul de parlamentar Se ocupã cu parale ...La un preþ curat murdar !
RADU PÃCURAR
POLITICIENI vs. FLAGELUL Ei sunt fermi ºi au discursuri Dure-n condamnarea plãgii, Pregãtesc temeinic cursuri Pentru mânuirea ºpãgii !
PENTRU LUMEA DE APOI Ca ºi dac vreau înhumare, Ca roman, incinerare, Ca român, slab, pirpiriu, Eu sunt ars de Stat de viu !
VASILE LARCO
UNUI REALES Nu-i un tip sã-l pui pe ranã, Nu munce?te nici pe brânci, Dar e ca o buruianã... Are rãdãcini adânci!
DAN CÃPRUCIU
EUGEN POP
SÃRÃCIE NAÞIONALÃ Dacã ºtabii iau mãsura Sã scumpeascã bãutura N-or rãmâne bani din care Sã ne mai luãm mâncare...
BUGETUL NAÞIONAL Fãt frumos bugetul este Ce nu trece de un hop: Atacat e ca-n poveste Azi de zmeul interlop.
MIHAI SÃLCUÞAN MARIAN POPESCU
ROªIA MONTANÃ Pântec burduºit cu aur, Nãpãdit de-atâþia „monºtri” – Geaba þara e tezaur, Dacã munþii nu-s ai noºtri.
MIRCEA ROªA-MIRO
CARNETUL DE MEMBRU P.C.R. Mi-am aruncat carnetul de partid Ca bumerangu, pe fereastrã ªi-a doua zi privesc livid, C-aveam o secerã în glastrã !
MIHAI TEOGNOSTE
ALEªI Parlamentrul, astãzi are, Mulþi, de te apucã frica, D-asta tot n-ar fi nimica, Ci de câte buzunare.
ALESl SI ALEGATORI Aºa o fi de la natura, Sau poate a cazut la zar, Aleºii sa tot dea din gura, Noi sa tot dam… din buzunar!
NICU ALECU
SIGLA ELECTORALA A U.D.M.R. O coroana-i pe masura Cu maretu-i ideal: Gulaº cu afumatura Dintr-o pulpa de... Ardeal!
GRIGORE BUGA
PROMISIUNI ELECTORALE Spuneþi toþi, c-aºa vã place : „Noi vom drege ºi vom face”! N-ar fi bine ºi placut De ati spune ce-ati facut?!
45
AG PE RIME
ION ROMANESCU
ZBOR DEASUPRA PARLAMENTULUI Tot privesc din geana zarii, Cum parlamentari de marca Sug vârtos din trupul tarii, Însa nimeni nu-i întarca.
CONSTANTIN VOICILA
CORUPTIE Avea bunuri declarate Lingura ºi-o farfurie, Iar dupa vreo trei mandate Are ºi-o rafinarie.
GEORGE TATARUS
“OMUL SFINTESTE LOCUL” Oras frumos si cu lalele, Avem primar-oltean cu haz, Care planteaza printre ele Si câte un strat...cu praz !
TRAIAN BRATIANU
DAN NOREA
ECONOMIE Dupã-o proaspãtã numire Este fenomenul care Poartã greaua moºtenire De la fosta guvernare
IONUÞ DANIEL ÞUCÃ
GUVERNANÞII ªI TÃIEREA PENSIILOR Prinºi cumva în corzi de ring, Zis-au – în contexte varii – Cã de pensii nu se-ating; Vãd cã nici pensionarii.
CONSTANTIN DÃESCU
IMPAS Trecu primãvara, Vara n-o sã-mi placã, Ce facem cu þara ? …Guvernul nu pleacã.
POLITICIENII TRASEIªTI În politica cea mare Trece anul, urcã treapta Fãcând jocuri de picioare, Când pe stânga, când pe dreapta.
PETRU BRUMÃ
SFÂRºITUL REFORMEI Azi, artificii de import Reforma noastrã longevivã Nu mai aprinde pentru tort Ci lumânãri pentru colivã...
SANDA GHINEA
CLASA ZERO Ne-ar fi þara ca o floare, Politicienii dacã S-ar încumeta sã facã O clasã pregãtitoare.
LIVIU KAITER
RETORICÃ Când vãd cã cei din guvernare, Pentru ciolan se bat atât, Mã-ntreb ºi eu, ca oarecare: Nu le-o rãmâne-un os în gât?
46
ION CUZUIOC
UNUI CANDIDAT CARE VORBEªTE DE LA TRIBUNÃ CU MÂINILE-N BUZUNARE -Ai ceva în buzunare De-þi bagi mâna la-ntâmplare? -N-am nimic în astã zi, Dar, de mã votaþi, va fi.
EUGEN ILIªIU
UNUI CANDIDAT Sã aflãm cã e smintit Unul ce pãrea cuminte, Facem testul inedit : Îl alegem…Preºedinte!
EUGEN DEUTSCH
BOTANICÃ APLICATÃ Uitând de ramuri de mãslin – Aºa cum cred c-ar trebui – Probabil, Viorel, ºi Crin S-ar ofili!
AG PE RIME
NICOLAE GONÞ-TOPOR
PE SCUT SAU SUB SCUT Nimeni nu ne-o face felul, Fi’ndcã-i scut la Deveselu… Dar sub scut avem necazul : Domnii ruºi ne taie gazul.
CORNELIU IOVUÞA
TEAMA ALEªILOR -Dacã-i înlãturã pe toþi Cei ce-s corupþi, sau proºti, sau hoþi, Fi-vor sigur, dragã frate, Alegeri anticipate...
TRAIAN CONCIATU
NEÎNCREDERE Schimbãri majore ? Niciodatã ! Mai discutam cu un coleg, -Mã duc sã mai votez o datã ...Deºi cu dusul mã aleg.
IONEL JECU
INFRACÞIUNILE Au o metodã fireascã De-a creºte în ritm frecvent, Oare cât or sã mai creascã ? Deja sunt în...Parlament !
GHEORGHE BÃLÃIASA
MÃGARUL De-o vreme-i foarte supãrat ªi i-a rãmas un gust amar, Când a vãzut cã-i comparat C-un oarece…parlamentar.
NISTOR I. BUD
PARLAMENTARII Sunt activi în Parlament, Dorm, citesc, dau ºi din clanþã, Nu-i nici unul delicvent… Dacã furã...au prestanþã.
IOAN ªIMAN
UNUI EX-MINISTRU I-am spus cã este om cinstit ªi n-a prins vorba în rãspãr, Dar de-i spuneam un adevãr Precis, pe loc m-ar fi cârpit.
GHEORGHE CONSTANTINESCU
MARII DEMNITARI Cum respectul este mare, În aceste triste zile, Au onoruri militare, Dar ºi huiduieli civile !
GEORGETA TRETELNIÞCHI
PUTERE CU ORICE PREÞ Unuia ce-l ºtiþi cã minte Îi mai trebuie un pic, Sã rãmânã preºedinte ªi al þãrii...strãbunic !
NICOLAE ROGOBETE
JELANIE A cãzut pe noi nãpasta, Cã de când cu criza asta, Europa nu mai are Mai nimic prin buzunare !
NICOLAE APOSTOL
DUPÃ ALEGERI Pentru vot s-au prezentat Cu angajamente ferme, Dupã vot ei le-au uitat, Rãmân...regrete eterne.
GEORGE CEAUªU
PREªEDINTELE SENATULUI VORBEªTE ENGLEZA La TV-ul de pe scrin Oamenii privesc, exultã ! Simt parfumul unui crin ...Ce se dã persoanã cultã.
LIVIU ZANFIRESCU
FATA LUI TATA Europarlamentar, Discurs are fata Cu un stil ereditar ªi tupeu...ca tata.
ªTEFAN AL-SAªA
RECUNOªTINÞÃ În orice colþ de lume-am fost, Pe dascãlu-mi l-am lãudat, Cã dintr-un vagabond ºi-un prost, Sunt astãzi secretar de stat !
47
AG PE RIME
AUREL BAICAN
Din cine va fi compus completul la judecata de apoi? CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
TACTICÃ POLITICÃ Au vrut unii cotiturã, Ca nea Nicu sã disparã... Se fãcurã cã-l pierdurã ªi apoi...îl împuºcarã.
NICOLAE ROTARU
EX-PREªEDINTELE Barba sa de Vodã Cuza Ce-ntregeºte mândru-i cap, Ne aduse doar acuza De-a fi turma, iar el...þap !
PUTEREA ALEªILOR Obþinutã democratic, La scrutinul din colegii, Dupã care, sistematic, Luptã împotriva legii.
LAURENÞIU GHIÞÃ
PONTA : „Eu merg la Bruxelles”! Se duce Ponta la acel Conclav pe trebi politiceºti, Sã fie varzã de Bruxelles, Cã nu-i destul ... de Bucureºti!
VIRGIL PETCU
AUDIENÞA LA PRIMÃRIE Cu acte puse cap la cap, Ca sã obþii o aprobare, Te duci cu jalba în proþap, ªi...pleci cu coada-ntre picioare.
EU, ALÞII ªI PETRESCU NICOLAE Comit, din capul rândului, o a doua eroare. Prima omenia. Cine îºi va mai aduce frumos aminte de el ? a fost la sfârºitul anului 2004, când, la 1 noiembrie Noroc cã Bunul Dumnezeu îi suportã pe toþi. (de ziua lui), a apãrut primul numãr al Revistei AG CONSTANTIN MÎNDRUÞà PE RIME, numindu-l director. Motivul, fiind la început de drum, nu cunoºteam mulþi epigramiºti ºi l-am rugat, “contraungere”, sã mã punã în legãturã INFALAÞIE…DE cu unii dintre ei. A fost un pact cu dracul. În timp, ca “EPIGRAMIªTI”… “director” a prezentat primele 5 numere ale revistei, Toþi vor sã intre-n primul val pe la Târgoviºte, Gãieºti, Curtea de Argeº. I-am ªi-n epigramã dau nãvalã, reproºat ºi l-am rugat dacã e sã prezentãm revista, sã Dar mulþi nu-s demni de Marþial, o facem împreunã. Mi-a rãspuns cã se mai gândeºte. Începând cu nr.6 i-am anulat funcþia (oricum Ci doar de Curtea Marþialã ! onorificã) ºi drepturile de prezentator. Dar pentru cã NIC.PETRESCU îl apreciez ca epigramist, a pãrut în toate cele 28 numere ale revistei. A doua eroare, cã mai scriu acum despre el. Motivul, în al treilea volum al antologiei sale (le-am cumpãrat), în cuprins n-a avut loc ºi pentru mine. De ce ? Pentru cã am afirmat oral ºi în scris cã “nu are caracter”. “Scriu acuma ºi mã doare / Lipsa unui caracter /Ca epigramist e mare / Dar ca om n-am ce sã-i cer”. De fapt numai cine nu îl cunoaºte îl poate considera om. Dacã nu se sprijinea pe epigramã, era un invalid. ªi dacã a fãcut din ea “baston”, sã-ºi zicã “Miþa”. Cu greu acceptã cã pot sã mai existe ºi alþi epigramiºti. ªi uitã voit cã “azi eºti, mâine nu mai eºti”. Vorba lui tata : “Sã mã vãd eu mort, cã trebuie sã mã îngropaþi”. Petrescu ºi-a îngropat de mult
48
UNUI EPIGRAMIST AROGANT În stilul tãu demenþial Îmi faci mereu antireclamã, Cã nu sunt demn de Marþial, Dar tu, eºti demn de epigramã ? Chiar dacã sunt prea jovial ªi nu te bag deloc în seamã, În stilul tãu demenþial Îmi faci mereu antireclamã. Te rog la modul amical Sã nu-mi mai deversezi injurii, Doar ºtii c-ai viaþa la final ªi-ai reuºit sã mã înfurii, În stilul tãu demenþial.
IOAN NELU VIªAN
Scrisoare deschisã „fratelui” meu George Corbu Dragã George, Ne-am cunoscut în ianuarie 1975 la ºedinþa Clubului epigramiºtilor Cincinat Pavelescu din Bucureºti, eu participând pentru prima datã dupã ce am luat legãtura cu onorabilul Mircea Trifu. Am citit atunci câteva epigrame ºi m-am fãcut cunoscut ca epigramist care ºtie sã se fereascã de a repeta poantele înaintaºilor. …..la întrunirea urmãtoare (feb.1975)…..Nicolae Petrescu, profesor de matematici în Piteºti, a fost acceptat ca cel mai proaspãt membru al “Clubului epigramiºtilor” Cincinat Pavelescu. …..Domnul Trifu era forþat sã nu mai fie preºedinte, pentru întemeiatul motiv cã nu era membru de partid…..Cu mari dificultãþi, în ºedinþa din feb.1980, s-a constituit noua formaþie a conducerii clubului : N.Ghiþescu – preºedinte…..ºi membrii Comitetului de conducere : Iulian Tãnãsecu (36 de ani)…..ºi Nicuºor Petrescu (44 de ani) ca reprezentant al provinciei. …..Începând din mai 1981 Mircea Trifu revine la conducerea ºedinþelor lunare ale clubului…..În prima ºedinþã din 1990 s-a pus problema alegerii democratice a preºedintelui…..Rezultatul alegerilor : Mircea Trifu 41 voturi, Corneliu
AG PE RIME Berbente 26 voturi, N.Ghiþescu 11 voturi, Elis Dobriþoiu-Râpeanu 9 voturi ºi Mircea Bogdan 7 voturi. Viorel Martin, numit de aleºi. …..La ºedinþa din 3 aprilie 1990 s-a pus problema constituirii Uniunii Epigramiºtilor din România…..Uniunea a luat fiinþã la 10 august 1990, cu ocazia celei de a 15-a întâlniri de la Brãila…..Preºedinte a fost desemnat Mircea Trifu, vicepreºedinte Mircea Ionescu-Quintus ºi secretar Viorel Martin. Îþi amintesc toate acestea întrucât în acest timp (1980-1994) ai stat departe de problemele deosebite ale epigramei româneºti, nefiind deci nici membru fondator al U.E.R. Totul a mers bine pânã în 1994 când…..la 24 iunie…..Mircea Trifu ne-a pãrãsit pentru o lume mai bunã. …..s-a impus de urgenþã numirea unui nou preºedinte. Problema a fost pusã la Ridendo Timiºoara, la Întrunirea epigramiºtilor din 15-16 oct.1994. Preºedintele Mircea Quintus propune ca preºedinte al U.E.R. pe Nic Petrescu din Piteºti. Surprins de aceastã propunere, am avut buna cuviinþã sã refuz aceastã onoare…..Am propus atunci ca preºedinte pe bucureºteanul George Corbu, care deºi era retras de ani de zile din Clubul Cincinat Pavelescu, îl consideram capabil de acest titlu…..Am fost, mãrturisesc, fericit când mi-ai confirmat, în fine, cã primeºti…..Târziu am aflat cã prin maºinaþiunile secretarului Viorel Martin, vicepreºedinþi au fost numiþi, acceptândui ºi tu, Stelian Ionescu ºi Geo Cãlugãru, de care nu a fost vorba la Timiºoara, unde nici nu fusese invitat. Deºi eu, care din motive de corectitudine ºi bun-simþ, am renunþat în favoarea ta sã fiu preºedinte, era firesc sã fiu vicepreºedinte….. …..În scrisoarea ta din 10 feb.1999 îmi reproºezi cã nu manifest nici mãcar o umbrã de toleranþã faþã de nu importã cine….. …..Chiar crede “fratele” meu George Corbu cã necitându-mã, când e cazul, printre epigramiºtii buni sau minimalizându-mã când e vorba de volume colective, mã afecteazã într-atât încât sã cred cã în viitor vor fi mai consideraþi protejaþii sãi….. …Sau crede vicele tãu Geo Olteanu cã luândumi prin uneltiri locul de vicepreºedinte al U.E.R. îmi ia ºi locul ca epigramist ?..... …..Am înþeles ºi am vãzut cu ochii mei cum Uniunea Epigramiºtilor din România a fost transformatã în Uniunea Corbigramiºtilor din România…..
49
AG PE RIME …..În concluzie, dragã George, încearcã sã te gândeºti ºi la prietenia noastrã ºi la Epigrama Româneascã ! Sãnãtate ºi virtute ! Al tãu amic ºi frate, NIC PETRESCU
provenienþa termenului de epigramã din francezã, latinã ºi greacã, amintindu-ne de Simonides ºi Marþial ºi ne informeazã cã la noi în þarã epigrama se impune odatã cu Vãcãreºtii ºi mai ales prin Anton Pann, suntem întrebaþi noi cititorii : “La Piteºti, acum, cine credeþi cã este number one” ? CITEªTE… ªI PUNE PE FOC ! “Lãsând de o parte vorba cã Satana este umoristul VREI NU VREI, DEFILÃM CU EI, de Nic prin excelenþã” ! Petrescu din Piteºti, ne sugereazã cã acei care “se Completându-mi deci cultura, modest cum sunt aflã în treabã” prin epigrama contemporanã nu de felul meu ºi probabil total nerecunoscãtor cã prea au nicio legãturã cu subiectul (cu predicatul printre cei 16 sunt ºi eu bãgat în seamã, prin riscul nici atât) : «Urmaºii, peste zece ani, Afla-vor c-am asumat (cu catrene trimise la concursuri în anul plãtit grea vamã : Prea mulþi “distinºi” 2002 ºi nu din volume sau reviste), am cãzut contemporani, Habar n-aveau de epigramã. cumva pe gânduri. Care va sã zicã, mi-am fãcut eu (Premoniþie)». Mai mult, fiindcã se aflã în postura socoteala, dacã acele catrene scrise de cei 15 (eu de a fi unul din cei mai “vechi” epigramºti în viaþã, rãmânând în expectativã) se numesc „epigrame” considerã cã nou veniþii în domeniu ar putea foarte (riscul fiind asumat) iar respectivii se numesc bine sã facã altceva : “Nu-s contra, scrie cu temei, „epigramiºti” (ai urbei Piteºti) eu care, în nici un ªi pune-þi tot ce scrii în rame…Poþi spune ziceri caz, nu scriu astfel de catrene ca ale lor, nu mã pot câte vrei…Dar nu le zice epigrame ! (Unui neo- împãuna cu titlul de “epigramist”, excluzându-mã epigramist)”. Ca unul care le ºtie pe toate, toþi cei singur dintre ei, pentru a nu pãrea impostor în ale care nu îl considerã ºi nu îl respectã ca pe un mare “epigramei” cum o vãd ei. maestru al Ordinului epigramiºtilor, sunt pur ºi Nu-mi rãmâne decât sã-i rog, pe cunoscuþii simplu, “La modã : Epigramist uºor devii, Când piteºteni sã evite a mã întreba dacã mai scriu ºtii sã te chiverniseºti…Cã nu e musai ca sã fii, Ci “epigrame” ºi sã nu mã mai numeascã numai sã pretinzi cã eºti.” Volumul se încheie cu “epigramist”, ca pe cei 15, pentru cã dacã cele o “Scrisoare deschisã” adresatã “fratelui (vitreg scrise de ei se numeºte epigramã (cei care le probabil)…George Corbu”, scrisoare care nu este publicã crezându-le “epigrame”), ale mele catrene altceva decât un lung ºir de lamentãri ºi imputaþii adresate celui care este (încã) Preºedinte al U.E.R. de unul dintre cei care ar fi putut sã fie dar nu a vrut (sau a simþit cã nu poate ºi atunci bunul lui simþ trebuie admirat). Despre talentul sãu de epigramist ºi despre limba literarã în care vorbeºte ºi scrie (lãsând deoparte greºelile de tipar inerente unei lucrãri mai mult sau mai puþin trecute printro corecturã adevãratã), vorbeºte chiar autorul când se adreseazã “Unui insistent : Epigramist de anvergurã, Nu poþi fi fãrã de culturã, Deci este inutil ºi trist, Cã lupþi sã fii epigramist”. N-am ziso eu. Piroman de serviciu PANNDURU`
PITEªTENII ªI EPIGRAMA Aflãm din presã, prin amabilitatea directorului suplimentului “Sãgetãtorul”, cã în Piteºti existã nu mai puþin de 16 epigramiºti. “Ar mai fi ºi alþii, de ocazie, dar ne asumãm riscul pentru selecþia fãcutã ! Am lucrat, cum se zice, cu materialul clientului…”. Dupã ce ne instruieºte despre
50
care diferã de ale lor, fiind cu totul altfel ºi ca fond ºi ca formã, trebuie probabil sã se numeascã altfel, ca sã se evite confuzia uneori grosolanã. Iatã-mã forþat sã mã bucur pentru piteºteni cã se pot desfãta cu “epigramele” a 15 “epigramºti”, garantaþi de mai marii literelor din Piteºti, faþã de perioada anterioarã când în Piteºti, existau abia doi epigramiºti. Te pui cu tranziþia…? Regret cã amicul Gãrduº e momentan plecat departe, cã s-ar fi bucurat ºi el de pleaºca aceasta de care a avut parte Piteºtiul. Sã dea Dumnezeu ca în curând numãrul “epigramiºtilor” piteºteni sã sporeascã la 20 – 30 ºi s-o þinã tot aºa, iar în privinþa obsedantului “number one”, le urez piteºtenilor sã aibã doi, trei ºi dintre aceºtia. S-auzim de bine ! NIC.PETRESCU
LUI NIC, NICOLAE, NICUªOR Am fost tentat de mai mult timp sã-þi adresez aceste rânduri în care sã-þi reamintesc caracterul infect …..demonstrat de-a lungul timpului. Voi puncta doar câteva aspect la întâmplare : Cândva te-am rugat sã-mi împrumuþi…..volumul Elisei Râpeanu despre epigramã…..ai promis cã mi-l dai…..ca pânã la urmã sã concluzionezi cã ce mã intereseazã pe mine. - Ai fost invitatul meu la “Cornul Vânãtorului”,
AG PE RIME la o manifestare a “Clubului Singuraticilor”…..când Sibiceanu a afirmat cã sunt aici ºi epigramiºtii Nic.Petrescu ºi G.Tãtãruº, d-ta, în lipsã de bun simþ, în faþa mea þi-ai fãcut cruce ºi ai afirmat : “ãsta epigramist ?, Doamne fereºte !”. - Aceeaºi afirmaþie ai mai fãcut-o ºi la Casa Corpului Didactic, la o lansare a lui Traian Gãrduº, volum pe care ai vrut sã mi-l…..prin cunoscutul truc cu pusul la brâu….. …..Am cunoscut de-a lungul timpului mulþi oameni deosebiþi…..te gudurai pe lângã ei…..prin prisma relaþiei cu Trifu…..ai atacat pe alþii…..care îþi sunt duºmani de-a pururea. - La prima mea apariþie în revista Epigrama, ai avut grijã sã nu mi-o dai, deºi…..eu eram primul cãruia i le vindeai. - La fel ai fãcut ºi cu volumul de la Cluj….. - Ai contestat cã nu aº fi membru fondator, deºi ºtiai cã am legitimaþie….. - Veneai la mine în casã unde …..îmi citeai creaþiile…..am încercat ºi eu sã-þi citesc…..ºi nu m-ai bãgat în seamã….. - Când am citit…..la cenaclu, þi-ai permis sã afirmi cã am scris mult ºi prost….. - Deºi nu ai fãcut nimic, dar absolut nimic pentru epigrama argeºeanã, dimpotrivã, i-ai atacat pe toþi, cu orice ocazie (vezi suplimentul Sãgetãtorul, apoi volumul aniversar, unde, culmea nesimþirii…..îþi permiþi sã scrii un articol defãimãtor…..te…..elogiezi ºi ataci pe toþi ceilalþi), te-ai dat mare director de revistã (altã mare nesimþire), deºi nu aveai nici un merit (vezi AG PE RIME). …..Personal îmi reproºez cã nu te-am pus mai de mult la punct. - O sã fac o inventariere ºi a inepþiilor din creaþia d-tale epigramaticã. A propos, care-i legãtura între Marþial ºi Curtea Marþialã ?..... …..Te-ai întrebat cine e Tãtãruº ? Uite acesta e, un om…..care a reuºit sã te suporte ani de zile, sã treacã peste nesimþirile d-tale ºi sã-þi spunã cã ai îmbãtrânit în rele. Aºtept eventualele replici….. Bãtrâneþi fericite ºi cu demnitate, mãcar de acum încolo. Cu „consideraþia” pe care o meriþi, GEORGE TÃTÃRUª NOTÃ: ADRESA ªI NR. DE TELEFON SE REGÃSESC ÎN „ANUARUL EPIGRAMIªTILOR ROMÂNI” 17.04.2008
51
AG PE RIME
CONCURSUL REVISTEI TEMA : VIAÞA ÎN FAMILIE Locul I
ASA-I BARBATUL
VASILE LARCO – IAªI
FAMILIE DE SPÃLÃTORI Se-ajutã soþii pe la noi, Dar nu în toate casele ªi seara spalã amândoi: El putina... ea vasele.
CONJUGALÃ În familia sãracã Banii-ntruna vinã poartã, Însã soþii se împacã... Numai dupã ce se ceartã.
ÎN FAMILIE Se ceartã soþii, grea povarã, Înaintând spre bãtrâneþe, Fiindcã-ncepe sã disparã Ce-i împãca la tinereþe.
FAMILIE DE TACITURNI S-o fi-nþeles cu el, pesemne, Mai toatã viaþa doar prin semne, C-o vãd, nu fie de deochi Cu niºte semne pe la ochi.
FAMILIE DE ªAHIªTI Cearta trece ca ºi valul, ªahul li-e un sfetnic bun, Cãci mereu ea sare calul, Iar el umblã de nebun!
De soarta lui chiar ma usuc, Asa-i de când s-a însurat : Atunci când nu e sub papuc, Precis el sta lejer... sub pat.
CE E SOACRA? E frumusetea pe pamânt, Un înger coborât din stele, Când este vorba-ntr-un cuvânt De soacra sotioarei mele.
SOTI ,,MODERNI“ În casa totul merge struna, Nimica nu e cu banat, Caci stau la masa împreuna, Dar se ,,manânca“ separat.
NICOLAE STANCU – IAªI
VIOARA Când nevasta bunaoara, Bate tare din calcâi, Chiar de cânt eu la vioara, Tot ea e...vioara-ntâi.
CONJUGALÃ Soaþa mea e cea mai cea ªi la jug, de numar anii, Eu trag hãis, iar dânsa cea... Care-mi papã gologanii.
MIHAI HAIVAS – Iaºi SINCERITATE JUDECATA ÎN FAMILIE Dreptate, sotul nu-si mai cata, E condamnat pe vesnicie, Cu-asa complet de judecata Format din soacra si sotie.
CE E FEMEIA? S-o definesc, eu n-as putea, Desi în spate port multi ani, Dar daca nu pui pret pe ea Pe tine nu da nici doi bani!
52
„Te iubesc” a spus barbatul, Stând pe prispa cu muierea. -Tu esti sincer?... Esti un altul! -Nu! Vorbeam ºi eu cu berea.
SURPRIZA DE PE FRIGIDER Mi-a lasat bilet nevasta: ”Nu mai merge, eºti infect Plec la mama mea ºi basta!”... Când deschid... mergea perfect.
SOATA SI BECUL ARS Ca sa-l schimbe a chemat Pe vecinul meu, un grec Om ce mi s-a confesat: Dânsa a calcat pe bec.
Locul II IONEL JECU – BRAILA
CÂTEODATÃ Soaþa mea e-o pacoste, Dar decât sã o lovesc, Mai bine o liniºtesc ...Cu ea fãcând dragoste.
DOI SOÞI Întâi s-au luat de mânã, Ãsta-i purul adevãr, Iar acum o sãptãmânã Dânºii s-au luat de pãr.
IARNA Stau în pat cu a mea soaþã, Toate în casã sunt gheaþã, Iar ca sã ne încãlzim Un film erotic privim.
AG PE RIME MIRCEA MICLE – BAIA-MARE
CÃSNICIA E-n lume unicul rãzboi, Care se þine între doi ªi-n care nu pãþeºti nimic, Deºi te culci c-un inamic.
SOÞIA ªI SOÞUL Cu piciorul fracturat Soaþa nu se simte bine, El se-ntreabã-ngândurat: Pe la care din vecine ?
SOÞUL CÃTRE SOÞIE Nu e prea bine, eºti frumoasã, ªi toatã lumea sã te vadã Cu spate gol ieºind pe stradã, Mai bine l-ai lãsa acasã.
SOÞI DE FORMÃ Unul cu-altul n-au vreo treabã, Locuiesc doar împreunã, Nici mãcar nu se întreabã Dacã vremea este bunã.
VIORICA GÃINARIU-TAZLÃU – BAIA-MARE
DRAGOSTEA Cu sila ea nu se face, Când nevasta nu-þi mai place, De-aceea s-a inventat Amanta pentru bãrbat.
TATA Suntem familie unita , La toti cu drag mama gateste , Iar educatia primita , Ne-o face tata ...când „cârpeste“ .
SACRIFICIUL MAMEI A plecat demultisor Unde bun câstig se ia ; Dacã-aduce-un fratior , Ne sporim ºi naþia !
BÃIATUL
TATEI
Pe la scoalã merge rar , ªtie clar fãrã fasoane , Din al tatei buzunar Trece clasa , cu plocoane .
53
AG PE RIME
FATA EMANCIPATÃ Liceanã cu poºetã , Unde n-are cãrþi, ci fard ; Iar în bancã stã cochetã Socotind al tatei CARD .
VASILE PLACINTÃ – GALATI
INAPETENÞÃ ÎN FAMILIE Se crede mare, soaþa mea ªi pofta de mâncare-mi stricã; Nu vreau nici borº, nici telemea, Mã duc ºi eu...la una micã.
PERMISUL DE CONDUCERE Soþia mea e mai severã Decât cei de la Rutierã, Cã dânsa-mi i-a ºi nici nu-i pasã ªi dreptul... de stãpân în casã.
CEARTA Uneori soþia mã mai ceartã, Ce sã-i faci? Aºa-i pe lume dat. Însã ea pe toate mi le iartã... Chiar ºi-atunci când nu sunt vinovat.
CÃSNICIE Am trei fete ºi-o soþie, Ce sã fac, s-a întâmplat. Mi-am dorit altfel sã fie : Trei soþii ºi un bãiat.
LOCUL III FLORINA DINESCU DINU – PLOIEªTI
ÎNÞELEGERE Cuplu-i foarte fericit: Când e vorba de arginþi Ea e as la risipit, Însã strange el …din dinþi!
CUPLU DUPÃ VREO 30 DE ANI Vezi pe faþa lor uimirea, S-a-ntâmplat cum n-au sperat, Cã-ºi trãiesc ºi-acum iubirea Ca ºi-atuncea, separat!
54
AH, TIMPUL ! De multã vreme se vorbeºte Cã sunt de diferite firi ªi totuºi, spun cã îi uneºte Speranþa unei …despãrþiri.
VASILE MANOLE – GALAÞI
ARMONIE Darul lui, cel al beþiei, Ca sã nu-l înstrãineze, El l-a dat rapid soþiei Ambii sã coabiteze.
DEZACORDURI FAMILIARE Cam toatã ziua-i ocupat Iar soaþa-i cam nemulþumitã Dar gestul lui e motivat: Se ia cu altele ºi-o uitã.
UN DIABETIC ÎN NOAPTEA NUNÞII Cum mireasa-i dulce tare Mirele ca antidot κi fãcu, sã fie-n stare, Insulinã peste tot.
AG PE RIME
UMOR SCRIS PE ALTFEL DE GENURI RONDELUL VISÃTORULUI Pãrea un fel de visãtor Când l-a vãzut întâia oarã La ora tainicã de searã Spunându-i vorbe de amor. În negura crepuscularã Cu voce clarã de tenor, Pãrea un fel de visãtor Când l-a vãzut întâia oarã. Cuprins ca de-un fior de dor, O prinse fin de subsuoarã, Luându-i banii ºi-o brãþarã, Încât ar spune tuturor: Pãrea un fel de visãtor!
VASILE LARCO
SONETUL STABILITÃÞII Blocate-s multe „roþi” la noi în þarã, Au beþe printre spiþe introduse, Iar de-ar fi scoase ºansele-s reduse ªi ne apasã, ca o grea povarã. Sunt, iatã, interese interpuse
În calea spre o viaþã mai uºoarã Cãci e o masã beneficiarã Cu buzunare largi ºi suprapuse. Iar vinovaþii nu au condamnare, Trãiesc în lux, cu majordomi în casã, De „maþe fripte” nici cã le mai pasã. Constat cã nu e nou nimic sub soare, Avem corupþi, escroci ºi mangafale, Precum spunea maestrul Caragiale.
VASILE LARCO
Parodie dupã CÂNTÃREÞUL de ªt.O.Iosif El n-ar dori sã se fereascã De ochii lumii fãrã patã ªi nimeni sã nu-l ocoleascã, Dorind sã-l ºtie lumea toatã. Sã cânte permanent de mamã, De cãtãnie, de cruzime, Dar sã se-ascundã când i-e teamã
55
AG PE RIME
Justiþie: oarba care vede ce face. De lege, prin pseudonime. Când se întoarce de la gale, Cântând de „inimã albastrã”, Ori alte piese muzicale, Ar vrea aprecierea noastrã. Acasã-ajuns cu punga plinã, E vesel, numãrã lovele, Iar mama sa adânc suspinã: Mai dã-le-ncolo de manele!
VASILE LARCO
Fabulã: MELCUL DEBITOR Mai deunãzi bietul melc, Codobelc La o Bancã s-a oprit, Negreºit, Sã-mprumute bani, gajând, Vrând, nevrând, Casa ce-o purta cu el, Cu mult zel. Rate a plãtit din greu, Cred ºi eu, Numai câte a putut, Cã-i ºtiut, Criza-ajunse-ncetinel ªi la el. Legea, dacã n-a plãtit, L-a silit Prin nesuferitul act Din contract, Casa Bãncii sã i-o dea, Cum vrea ea. Melcul fãrã casa lui, Cum vã spui, Stingherit a hoinãrit… ªi-a murit. MORALA E valabil, dau de ºtire, Pe pãmântul însorit, Când nu ai acoperire Mori cãci eºti descoperit!
VASILE LARCO
ENIGMA PÃDURII De ce ai rãtãcit, pãdure, Ecoul vorbelor de dor, De ce-ai trimis pe cãi obscure Curate visuri de amor? De ce-ai întins covoare pline Cu ale florilor splendori, Când am o floare lângã mine, Cea mai frumoasã dintre flori ? Când noaptea fost-a la rãscruce, Atenþia sã mi-o distragi, De ce-ai pus Luna sã strãluce Mai mult ca ochii mie dragi ? Când se-auzea cât þine zarea Cum îmi cânta iubita mea De ce-ai trimis privighetoarea Sã cânte mai frumos ca ea ? Îmbrãþiºaþi pe o cãrare În tainã când ne-am sãrutat, De ce-ai pus o ciocãnitoare Sã ducã vestea peste sat ? Pãdurea, cum secrete n-are, În Raiul ei de nedescris, Sã mã trezeascã din visare Un bob de rouã-a mai trimis.
VASILE LARCO
Parodie dupã DESCULÞI PRIN MIRIªTE de Vasile Larco Duºi prin miriºte desculþi, Cei vizaþi nu simt vreo teamã ªi de-aceea, cred cã mulþi L-AR COntra c-o epigramã. ªi-a dus prin miriºte desculþii Spre-a-i înþepa cãci, asta-i drama, N-a reuºit cu epigrama… De-aceea nu-l citesc des… culþii! Pe-o miriºte ºi-a dus azi LARCO Desculþii sãi ºi astãzi par c-o Sã plângã înþepaþi din plin; Dar nu de-o poantã… de un spin! I-a dus prin miriºte, desculþi, ªi de acolo nu mai scapã, Fiindcã – spun colegii culþi – Cu epigrama nu-i înþeapã!
EUGEN DEUTSCH
56
Lãuzã: femeie mai uºoarã cu nouã luni. Dreptul la replicã ACUPUNCTURà EPIGRAMATICà Discuþii nu au cum sã-ncapã, Uºor îºi dã oricine seama: Desculþi pe miriºte înþeapã, Dar nu aºa ca epigrama! Concis ca într-o telegramã, Transmit mesajul ce nu-mi scapã: Ca miriºtea e-o epigramã, De nu eºti pregãtit, înþeapã! Când vin des... culþii sã m-atace Epigramatic, nu mi-e teamã, Eu îi întâmpin eficace Cu poanta dintr-o epigramã. Ei pe victorii sã mizeze Când pe o miriºte s-adunã ªi, deci, i-aºtept sã mã contreze Dar cu o epigramã bunã! Iar în final, fãr` de emfazã Le-aº spune celor tari ºi mulþi
AG PE RIME Cã epigrama se-adreseazã De când e lumea celor culþi! VASILE LARCO
Anii dumitale…-Parodie la volumul ”8 decenii ºi juma’Constantin Iuraºcu Citindu-þi ºi ultima foaie Mã simt deja la balamuc, Pãi ce crezi dumneata, Tataie, Cã eu am ºanse sã-i apuc? Mai sperã alþii, cum ar fi: Petrone, Larco, poate Ica, Bunduri, Norea, dar sã ºtii, Pe mine mã cuprinde frica! La cum e traiul de subþire ªi la câþi nervi mã urmãresc, Nu ºtiu dacã îmi vin în fire, Nici dacã mã cãlugãresc! Chiar ºi matale-n epigrame Ne spui cã nu trãim prea bine, În jurul nostru-s numai drame, Presimþi Apocalipsa…vine? Sã nu încerci de la distanþã
57
AG PE RIME Sã mã convingi cã n-ai habar, C-a fost umor de circumstanþã, Cã te dã Vali la ziar! De mãrþiºor s-aºtepþi cuminte, Cã sunã Gârda, ãsta-i riscul, Când ai prieteni, Doamne sfinte, Care lucreazã doar cu fiscul! Dupã urãri ce te-or pãtrunde ªi alte chestii literare, Va spune cã nu poþi ascunde... Fondul pentru incinerare! ªi-atunci constaþi, cã n-ai decât, Sã strângi din dinþi, nu ca un joc, Pentru-n chibrit, mãcar atât, Dacã tot vrei sã îþi dai foc! Eu ºtiu cã-i la intimidare, Iar moartea nici nu te salutã, Cã þi-ai fãcut o programare Dupã ce împlineºti o sutã!
ANY DRÃGOIANU
Dreptul la replicã DESLUªIRE Mai mulþi emit pãreri rãzleþe Cã în al scribilor vast clan, Am devenit, la bãtrîneþe, ªi pisãlog ºi grafoman. Ba sunt chiar pregãtiþi sã jure Cã nu mã socotesc exemplu, ªi, c-am intrat, pe cãi obscure, În al literaturii templu. Îmi spun cã dominantã-i drama, ªi viaþa-i grea, ca un asediu, Cum pot sã cred cã epigrama Optimizeazã trai ºi mediu? Da, sunt naiv, mai am iluzii Cã viaþa-i desfãtare linã, Nu cu sudalme ºi aluzii De-anatomie femininã. ªi-aº spune, în adãugire Un argument, drept corolar, Cã-i o curatã amãgire Sã cred c-ajung un centenar.
CONSTANTIN IURAªCU –TATAIA
58
CU MÂNA STÂNGÃ Se face sex nu pentru procreere, Cei ce vor fi pãrinþi încã nu ºtiu, Iar pruncii nu aleg, nu au putere, La naºtere poþi fi ori mort ori viu. Botezul e pecete de prenume, Cã numele e purã moºtenire, Eºti un adaos la aceastã lume, Pãrinþi ºi naºi cu tine au menire. O casã într-un sat e o avere, Dacã e locuitã de pãrinþi, Pãrinþi adevãraþi ºi nu lichele, Precum alþi Iuda, pãrãsiþi de sfinþi. De Sfinþii Constantin, mama Elena, Dacã rosteºti se poate strâmba gura, În viaþa ei cu draci se umple scena, Din viaþa ei fug îngerii de-a dura. Ca ºi pãrinþi, de-atâta rãu, de-a valma, Fãcut celor ce le-au trecut prin viaþã, Ei n-au întors obrazul, numai palma, În preajma lor, ca simþãmânt ai greaþã. Minciunã, rãutate, neputinþã Cã nu pot face suferinþa Iad, Dau bucuriei rãului cãinþa, Cã se ridicã unii care cad. Doar Dumnezeu, le poate da iertare, Au fãcut sex, nu au fãcut copii, De-or trece de-ale cerului hotare, Nu va rãmâne gol între cei vii.
COSTEL DUMITRAN NOTA autorului : Sex fac numai animalele, oamenii ºi delfinii fac dragoste.
RONDEL PARLAMENTAR La noi a prins migraþiunea, Pamfletul, schisma, ignoranþa, Iar Parlamentul e instanþa Ce reprezintã naþiunea. Când se prezintã ordonanþa, Sau legea, dar ºi moþiunea, La noi a prins migraþiunea, Pamfletul, schisma, ignoranþa. Dar când revine raþiunea, Îi preocupã doar vacanþa Pe cei de ,,sus“ ºi iar speranþa Li-e vie, dar în versiunea: La noi a prins...migraþiunea !
AUREL BAICAN
AG PE RIME
MIRCEA TRIFU – MENTOR AL EPIGRAMEI – 2 13-VI-1979
Mult stimate, dle Trifu, Întors de la ºedinþa noastrã din 5-VI, într-o ºedinþã pe care am avut-o cu sibienii mei, am comunicat tov. Mãrginean ºi Halmaghi de selecþia unor epitafuri ale lor în volumul de epitafuri, ca sã vã trimitã de urgenþã banii. N-am reþinut dacã ºi lui ªtefãnescu i s-a reþinut ceva. Stimate dle Trifu, v-am trimis ºi eu, atunci, pe la începutul lui martie o paginã de epitafuri, dar vãd cã nu mi s-a selecþionat niciunul. Vã trimit alãturat, un grupaj de 6 epitafuri, unele din ele reluate, iar al cincilea fiind proaspãt compus. V-aº ruga insistent dacã se poate sã-mi selecþionaþi ºi mie cel a unul pentru partea a doua a volumului, poate în locul unora care nu-ºi vor achita contribuþia bãneascã. În altã ordine de idei, au îneput sã se intereseze mai mulþi iubitori ai poantelor de clubul nostru, aºa cum ne-aþi pronosticat în prefaþa volumului. De altã parte însã, dl Gavrileþ, cãruia îi stã mult
timp la dispoziþie ºi mereu prezent pe la Tribuna Sibiului, mai ales acum, de când este ºi în Clubul C. Pavelescu ºi dupã ce s-a fãcut cunoscut ºi remarcat prin clubul nostru, a cam început început sã publice ºi altfel de poante, oarecum...neveridice la adresa noastrã, a clubului ºi chiar falsificând adevãrul, ca în catrenele pe care vi le trimit alãturat. Am discutat aceastã problemã, acum câteva zile, în ºedinþa noastrã. Dvoastrã cum consideraþi cele douã poante ale dsale ?! Maestre Trifu, dacã-mi selecþionaþi ºi mie ceva pentru vol. de epitafuri, atunci vã rog sã-mi comunicaþi telefonic, pentru trimiterea banilor. Cu Sorin Beiu din Constanþa, care au înfiinþat C.U.C.-ul am însãilat un amuzant duel = Constanþa – Sibiu, cu care am vrea sã ne anunþãm într-o viitoare ºedinþã la Bucureºti.
AL DVOASTRÃ, CU STIMÃ, SEMNÃTURA INDESCIFRABILÃ NAUM SMARANDACHE Pe pagina cu cele 6 epitafuri, maestrul, dupã ce le numeroteazã, face urmãtoarele adnotãri :
1.EPITAFUL Povestea-n versuri i-au sãpat Povestea vieþii i-au sãpat Pe lespedea imaginarã, Acelui viu ori decedat ; De-un viciu însã nu-l iertarã !
5.EPITAF pentru un coautor al volumului de epigrame “ÎN VÂRFUL SPADEI” A fost rãpus “în vârf de spadã” Dar împãcat pe ultim drum, Dar zace liniºtit acum Cã în sfârºit trãi sã-ºi vadã Cã a trait destul, sã-ºi vadã ªi numele într-un volum !
SELECÞIA CORESPONDENÞEI: CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ
59
AG PE RIME
CONSTANTIN CRISTIAN, CRITIC MATUR ªI SEVER ÎNTR-UN VOLUM EFERVESCENT
MARIA DIANA POPESCU
„Cînd muza mea o ia pe arãturã” - Epigrame, Editura Axis Libri - este cartea unui fost tipograf, gãlãþeanul Constantin Cristian, care a debutat în literaturã la 17 ani, mai întîi în poezie, astãzi, umorist de certã vocaþie, ferm convins cã epigrama poate fi un gen de rãzboi pe termen nelimitat. Cele trei capitole („Epigrame”, „Scurt pe doi” ºi „Incizii pe viu”) poartã în mod evident amprentele, insigniile, nãzuinþele critic-corective ºi atitudinea de luptã a autorului, cu atît mai necesarã, cu cît epoca aceasta se prezintã mai haoticã, iar confuzia de valori, generalã. Subtil ºi ironic, mizînd pe comicul de caracter, de intenþie (intenþia satirica a autorului, în raport cu personajele sale), de situaþie, de moravuri, exploatînd la maximum potenþialul comic al limbajului, Constantin Cristian - autor matur ºi original are curajul, în chip franc, sã ia atitudine prin epigramã: „Gramatica românã: Un instrument cu vaste arii,/ Suspus mereu la cazne mari,/ Ce-l chinuiesc cumplit, ºcolarii/ Precum ºi unii…demnitari”. Ironia nu este folositã de autor doar ca tonalitate în raport cu realitãþile încondeiate, aceasta fiind un element
60
constitutiv al volumului, ce defineºte raporturile sale cu lumea prezentului ºi, implicit, cu vocaþia sa artisticã. Critic matur ºi sever al timpului sãu, Constantin Cristian a creat prin volumul în discuþie o suitã de marºuri în forþã, orchestrate cu virtuozitate pe întinderea a 200 de pagini, un repaos plin de sarcasm sublim în infernul mioritic contemporan: „Candidatul gogoºar: Strigã-un tip cu capu-n nori/ ªi staturã uriaºã:/ Haideþi, dragi alegãtori/ Mai serviþi…cîte-o gogoaºã.” Utilizînd formula consacratã a epigramei, ca modalitate de recuperare a unei realitãþi juste ºi armonioase, satirizînd aspectele negative într-o manierã comicã, autorul reuºeºte sã stîrneascã rîsul prin
AG PE RIME
surprinderea comicului de moravuri, a unor tipologii umane, a unor situaþii neplãcute: „Aleºi pe viaþã: Cu un pix ºi cu o mapã/ Vânturã la apã chioarã,/ De-un amar de ani sendoapã/ ªi tot …nu se cer afarã.” Este prezent ºi comicul de caracter, personajele vizate, devin simpatice prin ludicul exprimãrii: „Lui George Petrone: Aceste estet de buzunar/ Isteþ ºi þanþoº ca un duce,/ Te miri cum…îl mai poate duce”. „Valerian Licã, Licãriri spirituale: De-un amar de ani trudeºte/ În Parnas un loc sã prindã,/ Deocamdatã licãreºte,/ Dar, promite…sã se-aprindã.” Odatã cu exerciþiul critic, prin efectul direct ºi moralizator pe care îl urmãreºte, autorul are o relaþie indisolubilã cu realitatea referenþialã, spontan generatoare de momente comice ºi de relaxare. Ironia devine, astfel, un instrument cu ajutorul cãruia doreºte sã contribuie la îndreptarea comportamentului uman, a distopiilor sociale ºi politice: „Egalitate: Toateau prins sã se destrame/ Azi în þara nimãnui,/ Crapã foarte mulþi de foame,/ Unii crapã…de sãtui.” Aventurile muzei sale sînt remarcabile prin felul cum radiografiazã falsul triumf ºi decãderea unei lumi caricaturale, condamnatã la un carnaval comic: „Gripa aviarã izoleazã România: Dând tribut grandomanie/ Vom avea probleme mari/ Când destinul României/ E decis… de gãinari”. „Cînd muza mea o ia pe arãturã” este un volum efervescent, condimentat cu o ºtiinþã a poantei, prin menþinerea umorului tipic românesc la nivelul
receptivitãþii unei clase elevate de cititori. Haideþi sã ne luãm dupã Emmanuel Kant, ilustru filozof al secolului al XVIII-lea, care afirma cã, „râsul produce o senzaþie de bine, de sãnãtate”, dinamizând fenomenele fizice vitale”, ºi sã citim cartea maestrului tipograf Constantin Cristian, care ne aduce rîsul acasã. „Castigat ridendo mores”, aceastã maximã în limba latinã („Prin râs se indreapta moravurile”), aparþinînd scriitorului francez din secolul al XVII-lea, Jean Santeul, gînditã pentru a fi pusã pe frontispiciul unui teatru, ºi cîstigînd atunci extrem de repede popularitate, a rãmas pînã astãzi deviza comediei ºi pare sã fie fundamentul minunatei cãrþi de epigrame, „Cînd muza mea o ia pe arãturã”.
61
AG PE RIME
PETRU-IOAN GÂRDA A PRIMIT ANI MULÞI CU EXECUTARE ÎN SLUJBA REGINEI - EPIGRAMA
MARIA DIANA POPESCU
Pentru cã specialiºtii n-au dat nici pînã acum o definiþie unanim acceptatã comicului, deºi e atît de vast ºi divers în manifestãri, profesorul Petru-Ioan Gârda vine sã declame cu majuscule pe coperta cãrþii: „MODUS RIDENDI”. În cauzã, domnule „avocat” Cornel Udrea, instanþa cãreia v-aþi adresat hotãrãºte cã, împricinatul autor, pentru care aþi construit impresionanta apãrare, se face vinovat de douã capete de acuzare: atac critic cu premeditare la adresa tarelor, moravurilor, viciilor politice, sociale ºi de trafic de umor de calitate, ºi primeºte ani nenumãraþi cu executare în slujba „reginei”, epigrama. Talentatul caricaturist brãilean Costel Pãtrãºcan a schiþat pe copertã ºi în pagini cîteva din personajele complice lui Petru-Ioan Gârda. Rog juraþii-cititori sã parcurgã cele 156 de dovezi paginate în 13 capitole tematice, care înfiereazã tare morale, trãsãturi de caracter ale unor persoane, comportamente politice, precum ºi aspecte negative ale realitãþii; „Salvare: De-acum nu mai e surprizã:/ Pe baza unui legãmânt,/ Ne scoate FMI din crizã/ (Ca
62
sã ne bage în pãmînt). Chiar ºi pentru faptul cã a îndrãznit sã ne facã sã rîdem, trebuie sã-i trimitem „împricinatului” felicitãri la vorbitor, sã profitãm la maximum de clipurile ironice ale creaþiei sale, sã-i conºtientizam funcþiile psihologice, intelectuale, revigorante ºi sociale. Spun, psihologice, pentru cã, iatã, oamenii Puterii, dar ºi oamenii comuni îºi croiesc criterii existenþiale ºi valorice în funcþie de mecanismele instinctualitãþii oarbe, astfel cã Petru-Ioan Gârda, încondeindu-i, ne oferã infinite motive de ironie: „Gripa porcinã în România: La noi, în România, din pãcate,/ Constaþi din cercetãri, oricum o-ntorci,/ Cã nu toþi porcii au imunitate,/ Dar…mulþi din cei ce
AG PE RIME
au sunt niºte porci.” Fãrã emfazã, mizînd pe sinceritate ºi moralitate, versat ºi versatil, autorul trece cu uºurinþã de la o contemplare detaºatã a spectacolului comic, recreat prin forþa spiritualã a minþii sale, la contemplarea sarcasticã a mizeriei umane, caracteristicã unei societãþi mãrginite, incapabile sã-ºi depãºeascã limitele: „Guvernanþii, bugetul ºi pensionarii: De câþiva ani, gestionarii/ Acestui mic buget se tem/ Cã-s mult prea mulþi pensionarii/ ªi vor sã-i scoatã din
sistem.” Umorul ºi satiricul sînt viorile întîi, puþine cãrþi de umor s-au scris cu o aºa naturaleþe ºi ubicuitate a comicului, extins pe toate registrele, de la zîmbetul discret la rîsul cu lacrimi. Epigramele par mici pelicule filmate cu camera în mînã, un gen de road movies (filme din mers) cu personaje risipite într-o lume mereu surprinzãtoare. „MODUS RIDENDI”, strãluminatã de Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, satirizeazã negativul epocii ºi al omului de lîngã noi. Atitudinea autorului, ce þine de o ascuþime a minþii ºi de arta ingeniozitãþii, se aratã în mãsurã sã ofere un vast cîmp de investigaþie, terminat prin poante reuºite, muºcãtoare, chiar ºi atunci cînd vine vorba despre colegii de breaslã, pe care „i-a cam luat în bãºcãlie”: „ Zâmbetoniera de Laurenþiu Ghiþã: Cartea asta, -n orice caz -/ No spun cu obidã-/ Are tot atâta haz/ Cât o cãrãmidã.” Mecanismul epigramatic al lui Petru-Ioan Gârda, partea cea mai frumoasã a causeriei sale scriitoriceºti, reclamã simetrie ºi opoziþie între argument ºi contraargument, naºte o tensiune care se descarcã prin scînteia poantei: „Orfan de soacrã de Dan Cãpruciu: Sub pãmînt, în lacrã,/ Sub al criptei luciu/ Doarme mama soacrã-/ Muza lui Cãpruciu.” Chiar de la bun început, atitudinea autorului izvorãºte dintr-o concepþie de viaþã riguroasã, registrul pe care îºi pune apostila are un aspect unitar, fiecare laturã a sa concureazã prin limbaj la scoaterea în relief a comicului din actualitatea exploratã ideologic, estetic ºi umoristic. Cu un curaj care încîntã, chiar dacã usturã, vocea epigramistului Petru-Iona Gârda demascã nereguli ºi vicii ascunse sub preºul prezentului, în ideea de progres ºi perfectibilizare a omului.
63
AG PE RIME
NICHI URSEI ªI REÎNTOARCEREA LA SUBSTANÞIALITATEA UMORULUI AUTENTIC
MARIA DIANA POPESCU Venind parcã pe linia unui aforism enunþat de Waldo Emerson, potrivit cãruia „umorul este cea mai adevãratã istorie a timpului”, epigramistul Nichi Ursei se aratã a fi genul de conºtiinþã-oglindã în care se reflectã cu fidelitate lumea de afarã. Dibaci mînuitor al sarcasmului de substanþã, talentat ºi cu spirit animator, indiscutabil ocupant al unei poziþii categorice în protipendada epigramiºtilor, autorul ºi-a fãcut o preocupare estetico-literarã din observarea priveliºtii mohorîte a societãþii prezentului cu turpitudinile ei, pentru a trezi zîmbetul lumii aþipit în cliºee imponderabile. În epoca aceasta haoticã, citînd o definiþie a postmodernistului Harold Bloom, apariþia unei astfel de cãrþi vesele orchestreazã o extrem de eficientã provocare la lecturã. Consemnarea ei fiind un exerciþiu de onestitate faþã de Niki Ursei, preºedinte al Clubului Umoriºtilor Vâlceni, devenit, iatã, prin condei, veritabil cronicar al vremurilor noi: „La noi: La noi, aici, în România,/ O spun cu foarte mult necaz,/ Doar umoriºtii au tãria/ Sã facã din tristeþe haz.” Volumul „E bine ºi aºa rãu”, strãluminat de Editura Silviana, Râmnicu Vâlcea, 2014, este o preþioasã colecþie de epigrame ºi catrene, construitã din masa incandescentã ºi vie a observaþiilor auctoriale. Cum sãbiile nu pot
64
încãpea toate în aceeaºi teacã, în condeiul Nichi Ursei, epigramele ºi catrenele, tãioase ºi admirabile arme în duelul ideilor, îºi disputã, geloase pînã la acaparare, atenþia cititorului, aducînd în prim plan sarcasmul ºi indignarea din care autorul ciopleºte un fel de þepe ale lui Vlad pentru osînda la nemurire, în ipostaze hilare, a personajelor sale: „Unui coleg de cenaclu: Iubesc poetul, þineþi minte,/ Ador podoaba lui oralã,/ Remarc „beþia-i de cuvinte”,/ Dar ºi beþia naturalã”. Nicolae Paul-Mihail îl vorbeºte pe autor mult ºi bine în prolog, dar parcã se sfiieºte sã afirme limpede cã Nichi Ursei sãvîrºeºte prin carte o reîntoarcere la substanþialitatea umorului autentic: talent, calitate, stil, fosforescenþã, limbaj rãzboinic, ironie ºi autoironie: „Avantajele
vârstei a treia: Mi-a zis un doctor cu decenþã/ (Un foarte bun clinician),/ Cã-n gradul ãsta de demenþã,/ Sunt bun de... politician.” Autor satiric, caricatural, sarcastic ºi intransigent, arareori bonom (hazul refuzînd compasiunea), Nichi Ursei este genul de umorist gata tot timpul de luptã cu maladiile societãþii ºi coloratura personajelor: „Suflet generos: Nu-s chirurgii toþi tirani,/ Cã al meu – un suflet mare –/ Mi-a restituit din bani.../ Ca sã am de-nmormântare!” Satiricul ºi comicul, prin nivelurile ºi nuanþele gravitãþii, caricaturalul ºi spontaneitatea corespondeazã optim ºi dau registrului o realã atitudine moralizatoare: „Istorie ºi actualitate: Þara noastrã ºi-au dorit-o/ Turcii, hunii ºi tãtarii,/ Însã n-au secãtuit-o/ Ca acuma, demnitarii.” Epigramistul Nichi Ursei luptã prin condei, dar lupta nu se desfãºoarã sub cerul liber. Ea are solemnitatea unei ceremonii de palat, autorul se aratã în faþa cititorului ca fiind un demnitar al corecþiei imediate, legat de ideea de apãrare a valorilor zdrobite de ignoranþa vremurilor pe care
AG PE RIME le trãim, de reparare a rãului, a injustiþiei sociale ºi politice: „Obsesie : Nu-nþeleg nici de m-ai bate,/ Cum, pe plaiul românesc,/ Tocmai cei ce-s laþi în spate,/ N-ai sã-i vezi cã se spetesc...” Un alt element esenþial al interesului pentru aceastã carte îl furnizeazã nimbul de adevãr pe care ironia, în sensul cel mai exact al cuvîntului, care asigurã, ca procedeu poetic, unitatea registrului, îl poartã, nu ostentativ, ci din solidaritate cu aceasta: „Fericit e omul, Doamne...: Pe acest pãmânt strãbun,/ Biet român, trãieºti cu falã./ Cã ai codrul frate bun,/ Sorã... criza mondialã!” De aici cheile reuºitei sale editoriale, care demonstreazã cã este perfect. Vreau sã spun, perfect maturizat ca scriitor de umor. În volumul „E bine ºi aºa rãu”, epigrama, gen din ce în ce mai preþuit, îºi gãseºte întrebuinþare esteticã pe gustul cititorului, ce se vede rãzbunat în chipul cel mai inteligibil cu putinþã, prin umorul ºi priceperea autorului. Aºadar, „cãrturarul superior ucide cu vorba” (Confucius).
65
AG PE RIME
„LA 8 DECENII ªI JUMA”, TATAIA IURAªCU SE ÞINE TOT CU DOAMNA EPIGRAMÃ
MARIA DIANA POPESCU
Venerabilul umorist ieºean, Constantin Iuraºcu-Tataia, de formaþie inginer agronom, membru al Uniunii Epigramiºtilor din România, debuteazã în anul 1948 cu epigrame ºi poezii umoristice. Scriitor care „la 8 decenii ºi juma” meritã atenþia noastrã pentru imaginaþia sa neobiºnuitã „Tataia Iuraºcu, are o precisã cunoaºterea a realitãþii ºi personajelor care o înzorzoneazã, de aceea þine aproape de epigramã, baladã, rondel ºi catren. Îi recunoaºtem deja stilul, limbajul limpede, filtrat de o inteligenþã francã; acesta prezentînd o importanþã deosebitã pentru autor, astfel încît se impune de-a lungul volumului aproape ca un determinant al fondului comic, plin de euforie: „Judecatã deformatã: Cad unii pradã insipidei/ Infatuãri, ba câteodatã/ Se cred în vârful piramidei/ Neobservând cã-i rãsturnatã.” Avînd calitatea obiectivitãþii, lãudabilã ºi în sarcasm, „La 8 decenii ºi juma” („Editura Pim”), „o nouã performanþã în palmaresul epigramistic”, citînd pe distinsul George Petrone, înlesneºte un mod aparte de comunicativitate pe baza varietãþii de teme ºi a
66
umorului binevoitor, fixate în notaþii pregnante, fapt pentru care volumul poate fi clasat categoric în buna literaturã umoristicã, ce întreþine în mod real atenþia cititorului. Fãcînd apel la experienþa scriitoriceascã, astfel, oferind conºtiinþei ºi propriei imaginaþii un vast cîmp de expresie, autorul îºi extrage în acest mod libertatea unui joc neîngrãdit cu temele ºi subiecþii ºi, uneori, chiar cu propriul eu: „Pe marginea unei zicale: Nu mãnspãimântã draci vicleni,/ Nici preoþi,
AG PE RIME
heruvimi sau magi;/ Mã tem de sfinþii pãmânteni/ Deoarece-s antropofagi.” Astfel ia naºtere o ironie calmã ºi spiritualizatã, într-un volum plin de haz ºi de bunã dispoziþie, care abordeazã realitãþi la ordinea zilei, demne de a fi prezentate opiniei publice: „Unui orator: Lasculþi cu-atenþie-ncordatã/ ªi îi admiri chiar de nu vrei,/ O frazã plinã ºi bogatã/ Cu sãrãcie de idei.” Un volum interesant prin caracterul caleidoscopic, cu scene cotidiene, constatãri critice, pretexte pentru satirizarea ºi ridiculizarea unor moravuri, demascarea unor vicii, incriminarea unor aspecte ºi fapte reprobabile, o carte care se va bucura de o caldã primire în rîndul iubitorilor de gen. Scrisã cu tot atîta ardoare ca ºi precedentul volum, „Pocnind din bici”, cu aceeaºi pasiune ºi echilibru sufletesc, cartea nu forþeazã la trecerea stãri patetice, vulcanice sau impulsive, ci menþine un gen de graþie la nivelul receptivitãþii unui cititor elevat:
„Pãcalã este patronul farselor: Are-o valoare colosalã/ Eroul legendar, Pãcalã/ Cã-n spaþiul nostru mioritic,/ El este primul om politic.” Autorul se înfruntã galant sau abstract, oricum emoþionant, spre încîntarea cititorilor, cu realitãþi care trezesc reflecþii morale. ªtiind cã autorii cu adevãrat puternici trebuie sã cîºtige încrederea cititorilor care nu rezoneazã la orice, Tataia Iuraºcu îºi construieºte prin scriiturã o imagine autenticã, îºi alege cu atenþie temele ºi subiecþii: „Portret de pensionar : Purtãtor de plase cu mâncare,/ Înghiontit când urcã în tramvai,/ El admirã, liric, teiu-n floare, În subtext, gândindu-se la ceai.” Constantin Iuraºcu Tataia scrie pentru a impresiona, pentru a convinge, scrie gîndinduse la impactul pe care îl va avea cartea asupra cititorului, singurul care conteazã cu adevãrat. Ca ºi chei estetice de lecturã, volumul „La 8 decenii ºi juma” atrage atenþia prin atmosferã, prin ambianþa registrului ºi relevanþa sa, prin caracterul viu ºi sociabil, prin substanþa variatã ºi solidã, toate însufleþite cu vibraþii ale umorului: „Coaliþiile de partide: Cei cu conºtiinþa treazã/ ªi cu dragoste de þarã,/ Cred cã se coalizeazã/ Ca sã vadã ce-i separã.” ªiret în sensul bun ºi înþelept ca nimeni altul, Tataia Iuraºcu se bucurã de o realã simpatie printre colegii breaslã ºi printre cititori, seduºi de verva, patosul ºi vigoarea unui autor de originalã ºi vie inspiraþie: „Dilemã: Chiar dacã sunã cam funebru,/ Eu tot doresc s-aleg un drum:/ Ori cel de muritor celebru, Ori de nemuritor postum.
67
AG PE RIME
POªTA REDACÞIEI Veste bunã ! Trecând în anul XI de editare a revistei, preþul este 6 lei, cã tot n-are sponsori, fiind mai uºor sã se facã plata dintr-un singur buzunar, înspre fala Argeº-ului. Sincere felicitãri pentru menþinerea în peisajul revuistic de umor pe rime a revistelor : EPIGRAMA – Cenaclul Epigramiºtilor CINCINAT PAVELESCU – Bucureºti, SPINUL – Cenaclul SPINUL – Baia-Mare, EPIGRAMA – Asociaþia Epigramiºtilor Clujeni SATIRICON, CUGETUL – Cenaclul Epigramiºtilor Olteni – Craiova, SCÂRÞ – Gruparea de Literaturã Umoristicã AL.O.TEODOREANU-PÃSTOREL – Iaºi, BOOKLOOK – Cenaclul Academia Liberã PÃSTOREL – Iaºi, ACUS – Cenacul Umoriºtilor Sibieni NICOLAUS OLAHUS. Dacã mai sunt ºi altele, îmi cer scuze, dar nu le primesc. Politica editorialã a revistei este clarã în privinþa rubricilor pentru care trebuie sã trimiteþi materiale. Legat de rubrica FORUMURI, poate se vor dezmorþi ºi BaiaMare, Brãila, Bucureºti-ul, Buzãu-l, Caransebeº-ul, Craiova, Ploieºti-ul, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu-Jiu-ul, Timiºoara, Tulcea, Vaslui-ul, Viºeu-l de Sus ºi vor zâmbi cu toþii în portretele grafice din selecþiile trimise de cãtre diriguitorii acestora sau alþi epigramiºti cu simþul colaborãrii spre o care vor sã-ºi exprime un gând sau mai multe promovare ºi mai bunã a membrilor Uniunii despre ea, într-un catren, epigramã, poezie sau Epigramiºtilor din România. Vezi Constanþa. mesaj. Mulþumiri anticipate. Tema Concursului Revistei este AL DVS., PARLAMENT – PARLAMENTARI. CONSTANTIN MÎNDRUÞÃ Nr.30 al revistei este deschis tuturor celor În chenare sunt inserate „muºatisme“. Grafica acestui numãr al revistei este preluatã din diferite tipãrituri sau de pe Net.
Redacþia
AG PE R I M E
ISSN 1584-7969
Revistã de umor
Editatã de Constantin Mîndruþã
Str. Viilor nr. 17, Bl. P6, Sc. B, Et. 1, Ap. 4, Piteºti, Argeº, cod poºtal 110149 tel.: 0348/418471; 0745879635
Tehnoredactare: Mona Olaru
mindruta.constantin@yahoo.com
Tipar: SC ARGEªUL LIBER SA Piteºti
COLECTIVUL DE REDACÞIE: George Tãtãruº (Argeº), Mihai Cuþulencu (Buzãu), Ioan Gârda (Cluj), Dan Norea (Constanþa), Ion Moraru (Galaþi), George Petrone, Mihai Haivas (Iaºi), Viorica Gãinariu (Maramureº), Florina Dinescu Dinu (Prahova), Cornel Rodean (Sibiu), Nichi Ursei (Vâlcea).