AG PE RIME
Dialoguri privilegiate
JURISTUL MARIAN POPESCU MARIA DIANA POPESCU
MARIAN POPESCU MDP: Stimate Marian Popescu, fiþi binevenit la revista AG PE RIME! Pentru început, vã rog sã ne vorbiþi despre traseul dumneavoastrã biografic pîna la ultima carte publicatã... Marian Popescu: Ca epigramist, am debutat publicistic în ziarul “Fãclia”din Cluj-Napoca, în 1988, cînd m-am ºi înscris în cenaclul epigramiºtilor clujeni “SATIRICON”. Începînd cu anul 1990, cînd cenaclul s-a înscris oficial ca Asociaþia Epigramiºtilor Clujeni “SATIRICON”, am fost ales director economic, implicat în toate festivalurile organizate la Cluj-Napoca, pînã spre sfîrºitul lunii martie 2005, cînd, din motive obiective (sãnãtate) ºi cunoscute, nu m-am mai putut implica, conducerea activitãþilor cenaclului fiind preluatã de alþi colegi. În noiembrie 1995, împreunã cu Ioan Pop - pe atunci preºedintele cenaclului (iar acum ne-a pãrãsit) - am înfiinþat un cenaclu “Cãlãuza” al epigramiºtilor elevi din Hunedoara, fiind ales Preºedinte de onoare al acestuia, iar patronul spiritual i-a fost “Satiricon”-ul clujean. La scurt timp, am fost numit ºi Preºedinte de Onoare al Comitetului Naþional Român UNICEF, Subfiliala Hunedoara. Dupã retragerea lui Ioan Pop din conducere, în ianuarie 2000 am fost ales preºedintele Cenaclului SATIRICON, “ales” pe viaþã, ca semn de respect ºi apreciere din partea colegilor, pentru tot ceea ce am fãcut în vederea afirmãrii cenaclului pe plan naþional ºi chiar peste graniþe (gest pentru care le-am rãmas recunoscãtor ºi azi). Creaþia mea literarã este cuprinsã în cele patru volume: Epigrama – o frînturã de viaþã, 2004, Zâmbetul ciulinilor, 2008, Gânduri ascunse, 2009 ºi Marianus, claudiopolitanus epigrammaticus, 2010. MDP: Folosind unitãþi de sinceritate, spuneþi-ne, vã rog, ce reprezintã pentru un
epigramist concursurile ºi festivalurile naþionale de epigramã? Ce nemulþumiri, ce satisfacþii atrag? Marian Popescu: Un festival de epigramã e întotdeauna o atmosferã competiþionalã ºi jovialã în acelaºi timp, este o invitaþie la a pãstra spiritul tinereþii creatoare, pentru a atrage publicul în sãlile de spectacol. Fiecare festival, din fiecare centru cultural, ºi-a configurat deja o identitate, devenind astfel o marcã înregistratã în contextul festivalurilor naþionale de epigramã, festivaluri care trebuie sã rãmînã un gen aparte, cu o esteticã proprie, cu un univers ºi o atmosferã care-i sunt specifice. Dincolo de subiectivitãþi ºi de orgolii, dincolo de reuºite certe, festivalul este un spaþiu al dialogului cultural, al unor dezbateri pe teme “la zi”. Diferenþa de gîndire constituie de fapt realitatea unui concurs care întotdeauna precede festivalul. Dar, înainte de toate, orice festival presupune o echipã dinamicã ºi omogenã, care sã investeascã multã energie, inteligenþã ºi suflet ºi care sã se armonizeze perfect. Se ºtie cã mulþi din cei care au fost invitaþi pentru prima datã la un festival, azi sunt certitudini ale genului epigramatic. Totodatã, a “cãlãtori”de la un festival la altul, înseamnã viaþã în primul rînd. Inseamnã experienþã ºi bucuria de a-i întîlni pe ceilalþi deopotrivã cu tine, de a întîlni universul epigramistic românesc. Si încã ceva: aºa-zisa “ambianþã mondenã” lipseºte festivalurilor. Aici toþi sunt egali, fãrã VIP-uri, doar cele literare. Toate acestea atrag satisfacþii deosebite, mai ales la sfîrºit se primesc cuvinte de apreciere ºi mulþumiri pentru tot ce se oferã participanþilor. Pentru noi, epigramiºtii clujeni, mai existã o satisfacþie: dupã fiecare Festival “Eterna Epigramã”, noi editãm un volum în care sunt cuprinse creaþiile trimise la concursul premergãtor festivalului. Suntem singurii din þarã care am fãcut acest lucru încã de la început, Colecþia “ Satiricon”ului ajungînd la 24 de volume. Nemulþumiri? Sprijinul financiar tot mai redus din an în an, din partea autoritãþilor locale, pînã la inexistent ºi obligaþia epigramiºtilor de a-ºi finanþa singuri festivalul – cum a fost cazul la noi, în 2009, tocmai la aniversarea a 30 de ani existenþã – ºi în ultimul timp ne finanþãm ºi volumul editat dupã festival. MDP: Ce doreºte epigramistul român de la
1