Anul II (XLVII), nr. 10(21), octombrie 2012
o revistă nouă
24 pagini, 3 lei
TIMPUL PERSONAL DE VIS
(pag. 12-13)
un dialog Aurel Brumă – Viorel Munteanu
NOBEL 2012
Mo Yan
Şi ne „înfruptăm” din straniul tragism al situaţiilor date, atât de neobişnuite pentru delicateţea unora, şi admirăm construcţia fără de cusur a personajelor sale, puternice, înfruntând calm inevitabilul existenţelor lor prinse vijelios în neiertătoarea vâltoare a istoriei trăite curajos sau resemnat, atât de vii încât rămân îndelung în sufletul şi mintea cititorului, înscriindu-se cu uşurinţă în muzeul său imaginar.
pag. 12-13
(pag. 20-21)
întâlniri de destin:
ALEXANDRU ZUB DAVID PRODAN
110 (pag. 4)
ANDREI ȘERBAN LA OPERA ROMÂNĂ IAȘI (pag. 15)
Dan HATMANU, Atracția Parisului
SĂRBĂTORILE IAȘULUI (pag. 3)
„Serbările Iașului” s-au coagulat, ca manifestare cu generic și program pe mai multe zile, în deceniul trei al veacului trecut, momentul memorabil și sursa sigură de „inspirație” oferind-o fastuoasa sărbătoare a Jubileului Universității (1911). Nu mai conta atunci întârzierea cu un an, prezența regelui Carol I cu întreaga familie, consiliul de miniștri, elita diplomației și reprezentanții unor importante centre universitare europene obligând autoritățile locale (primar – D.A. Grecianu, prefect – C. Negruzzi) la un efort bine și interesat susținut de instituțiile, organizațiile, asociațiile lucrative și „ong”-urile ieșene ale perioadei. Prin densitatea și calitatea manifestărilor înscrise în programul Jubileului, burgul moldav devenise o certă capitală culturală europeană și, implicit, un poligon de adeverire a capacităților (inclusiv militare) de care dispunea România acelui timp. Dezvelirea statuii lui Mihail Kogălniceanu, spectacolele și balul de la Teatrul Național, Expoziția Viticolă, etalarea produselor de manualitate din atelierele școlilor ieșene dar și a unor utilaje și mașini de ultimă oră, parada aeriană a aviației militare culminând cu zborul genialului creator de noutate, Aurel Vlaicu, desupra Cetățuii, darea în folosință a unor obiective de interes comunitar dar și lansarea ediției franceze a poeziilor lui Eminescu (în traducerea lui Al.Gr. Șuțu), intonarea Marșului Jubiliar (autor: „violonistul” I.G. Dimitriu), deschiderea Pinacotecii de la Școala de Belle Arte (director Gh.Popovici), prezența benevolă și în regim de voluntariat a celebrei orchestre a lui Dinicu – toate acestea și multe alte „noutăți” aveau să surprindă și să-i oblige pe reprezentanții marilor puteri în modificarea locului și rolului pe care o țară în plină dezvoltare, România, putea să-l ocupe în iminenta declanșare a unui conflict de proporții mondiale. Și se mai cuvine adăugarea vocației identitare atent și persuasiv pusă în relief atât de prezența delegaților din Bucovina, Basarabia, Ardeal cât și de portul popular, ținuta de ceremonial impusă prin chiar modelul reginei, poeta Carmen Sylva. Ethos și pathos – acestea erau unitățile de măsură impuse „colaborărilor” la „Serbările ieșene ale Jubileului”.
„Există, în natură, coincidenţe şi compensaţii stranii? Există. În anul (1937) când, la Iaşi, a murit G. Topîrceanu, se năştea un alt poet, menit, parcă a-i lua locul: Ioanid Romanescu. Dar asta nu-i nimic: Topîrceanu s-a născut pe 20 martie (1886), Ioanid a murit tot pe 20 martie (1996). Precum se vede, fiecare dintre ei a trăit puţin: 51 de ani Topîrceanu, 59 – Romanescu. Nu forţăm, căutând similitudini, poezia lor este complet diferită”…
de la top la ioanid
(pag. 5)
CRONICA ORAȘULUI (pag. 3)
CRONICA LITERELOR (pag. 7-11)
CRONICA ARTELOR (pag. 14-18)
CRONICA ● MERIDIANE (pag. 19-21)