revista dintre sute de catrge by dragos gelu

Dintre sute de catarge...

Cuvânt înainte Dragi elevi, Iubiţi părinţi, Iată-mă cu patru ani mai bătrân! Sau mai tânăr?! Nici eu nu mai ştiu după patru ani petrecuţi, cu bune şi rele, cu aceşti copii năzdrăvani! Dacă socotesc aceste ultime trei luni petrecute cu „leii neîmblânziţi” din clasa a IV-a consider că am întinerit! Da, am întinerit!!! A fost o clasă cum şi-ar dori-o fiecare dintre noi, dascălii: cu elevi dornici de a învăţa, elevi sclipitori uneori, elevi jucăuşi şi inventivi, elevi cu cei şapte ani de acasă, elevi care iubesc această vârstă minunată a copilăriei asemeni lui Nică, elevi care de pe acum se gândesc la fericirea părinţilor, la viitorul lor! Ca un ultim sfat vă spun să vă călăuziţi în ciclul gimnazial şi în viaţă după proverbul românesc: „Ai carte, ai parte!” La finalul acestui ciclu important din viaţa voastră, vă dedic cu drag această poezie:

Rămas bun clasa a IV-a! Două raze jucăuşe Ne privesc astăzi pe geam, Ne spun iarăşi vorbe bune Acum, la sfârşit de an! Rămas bun clasa a IV-a Năzdrăvani, frumoşi, isteţi, Vă doresc să aveţi parte Doar de bine şi...succes!

Nu uitaţi în clasa a V-a! Învăţătura e averea Ce pururea o porţi în gând Şi fără raza ei, puterea E doar un colb rămas în vânt!

Succes în ciclul gimnazial, liceal şi la...facultate! Succes în viaţă! Baftă tuturor! prof. Gelu DRAGOŞ

Dintre sute de catarge...

Invitatul revistei La Mireşu Mare, Clasa a IV-a: Învăţător cu “Î” mare! Elevi cu “E” mare! Mi-amintesc că în urmă cu ani, scriitorul Nicoară Mihali m-a invitat să acord un interviu pentru elevii din Seini. Invitaţia domnului Gelu Dragoş îmi dublează satisfacţia de a răspunde unui demers similar. În amintirea când eu însumi eram dascăl - profesor şi director de liceu, undeva în preajma gazdelor mele de azi. Dar cine-i Gelu Dragoş? Învăţător la clasa a IV-a din Mireşu Mare – clasă care scrie revista “Dintre sute de catarge” sub îndrumarea eminentului lor dascăl! Nu risc numindu-l eminent, având la îndemână argumentul propriilor lui împliniri în domeniu. Gelu Dragoş a devenit un nume în lumea revistelor şcolare. La nivel de recunoşteri oficiale şi premii grăitoare. Gelu Dragoş nu s-a mulţumit cu această izbândă. A urcat o treaptă (sau mai multe) mai sus, editând în 2012 la Editura Transilvania, Colecţia “Cititor de presă” cartea “Instantanee maramureşene”. În prefaţă, criticul Virginia Paraschiv (profesoară de limbi clasice – latina şi greaca) sublinia: “Gelu Dragoş face public o ofertă inedită (...). Condeiul său s-a impus treptat şi sigur în peisajul publicistic maramureşean”. Cartea s-a bucurat de o bună primire. Conform dorinţei omului de a se întrece pe sine, Gelu Dragoş a încercat să deprindă şi alte modalităţi de cunoaştere. A obţinut licenţa în jurnalism, inclusiv masteratul.

Cine-i clasa a IV-a din Mireşu Mare? Este a doua promoţie condusă aici de Gelu Dragoş. Cuprinzând 31 de elevi. În prima promoţie au fost 24 de absolvenţi. 55 de elevi – destine purtând “certificatul de garanţie” al învăţătorului, jurnalistului şi scriitorul Gelu Dragoş. Meritul aceluiaşi Gelu Dragoş este şi mobilizarea Ligii Scriitorilor Români – Filiala Maramureş de a desfăşura cu clasa domnului Dragoş, la Mireş, o rar întâlnită lecţie deschisă la nivel ideal. Cu elevi, părinţi, bunici, fraţi, surori, mătuşi. Cu o scriitoare – Aurelia Oancă – specializată în literatura pentru copii ( 6 cărţi). Cu conducerea Ligii, cu ziarişti. Cu copii strălucitori. Învăţaţi că elevii au şi dreptul de a întreba, nu numai de a asculta. Adaug ( persecutat de spaţiul rezervat): în cartea sa, Gelu Dragoş acordă Mireşului şi şcolii de aici peste 30 de prezenţe. Cea mai mediatizată şcoală. Oare Mireşul şi şcoala au făcut suficient pentru dascălul lor?! Nu insist cunoscând urmările distrugătoare ale efectului de bumerang. În încheiere, îmi permit să-i adresez domnului profesor Gelu Dragoş (nume şi prenume de rezonanţă): Ziaristul Ion P. Pop vă salută cu respect, domnule Învăţător ( cu Î mare)! Ion P. Pop

Dintre sute de catarge... File de Calendar

ELENA FARAGO (9 mart.1878 – 4 ian.1954) - 135 de ani de la naşterea poetei. Distincţii: ? Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele „Şoapte din umbră” (1908) şi „Traduceri libere” (1908), apoi pentru volumele „Şoaptele amurgului” (1920) şi „Din traista lui Moş Crăciun” (1920). ? Premiul „Neuschotz” al Academiei Române (1927) pentru „Ziarul unui motan” (1924) ? Premiul Internaţional „Femina” (1924) ? Premiul Naţional pentru Literatură (1938) ? Medalia „Bene Merenti” - clasa I şi „Ordinul Meritul Cultural” - Cavaler clasa a IIa din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

NICHITA STĂNESCU

*** (31 mart.1933 – 13 dec.1983) - 80 de ani de la

naşterea poetului. Premii: ? 1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " O viziune a sentimentelor". ? 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii " Necuvintele". ? 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri " Cartea de recitire" ? 1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Antologia de poezie “Starea poeziei” (selecţie de autor) ? 1975 Premiul Internaţional "Gottfried von Herder" ? 1978 Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii “Opera Magna” ? 1982 Premiul "Cununa de aur" a Festivalului internaţional de poezie de la Struga (Macedonia iugoslavă) ***

BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA

(11 apr.1858 – 29

apr.1918) - 155 de ani de la naşterea scriitorului. ? Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat şi orator, cu vocaţia perceperii evenimentelor politice şi culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureştilor. Rămâne în literatură, însă, întâi de toate prin „Hagi-Tudose” şi prin trilogia dramatică moldovenească. La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activităţi de prozator şi dramaturg, ? scriitorul este ales membru alAcademiei Române. *** OCTAVIAN GOGA (1 apr.1881 – 6 mai 1938) - 75 de la moartea poetului ? Născut la 1 aprilie 1881, în Rășinari — decedat pe 7 mai 1938, Ciucea, a fost un important poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist, mason şi antisemit) şi prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. La decesul său, Regele Carol al II-lea a dispus să i se facă funeralii naţionale!

Dintre sute de catarge...

Clasa a IV-a se prezintă Bună! Numele meu este Livia. Iubesc foarte mult animalele, dar îmi place şi muzica populară şi în specialmanelele.FavoritameaesteDenisa! Hello! Mă numesc Robert Băban. Îmi place mult fotbalul şi de domnul învăţător Gelu Dragoş. Îmi plac de asemenea cartofii pai! Îmi pare rău căosănedespărţimînclasaaV-a! Bună! Mă numesc Andrei, sunt un băiat inteligent şi elev în clasa a IV-a la domnul învăţător Gelu Dragoş. Este cel mai extraordinar şi cel mai deştept învăţător! Şcoalameaestedeosebită,iarclasanoastrăuncolţde rai. Cândvoi ajunge mare doresc să fiu stilist, să lucrez în domeniul modei. Îmi iubesc mult părinţii şi pe surioara mea Andreea! Ne revedem după vacanţă cu ambiţiinoi! Salut! Mă numesc Cătălin Coza. Sunt elev în clasa a IVa. Îmi place la şcoală deoarece învăţăm lucruri noi zi de zi. Cel mai mult învăţ la limba română, materia mea preferată. Prietenul meu cel mai bun este Marian Şandor. Eu îi ascult pe părinţi şi pe domnul învăţător GeluDragoş.Cândvoifimare,vreausădevinînvăţător. Cemultosă-milipseascăuniicolegiînclasaaV-a! Bună! Sunt Ioana Emilia Dolha. Îmi place la şcoală şi în special la orele de geografie, limba română şi matematică. Sunt o elevă silitoare şi ascultătoare. Cea mai bună prietenă a mea este Simina Mădălina Pop şi sora mea Andreea. Cel mai mult în clasa aV-a o să-mi lipsească domnul învăţător, la care ţin foarte, foartemult! Salut!NumelemeuesteRicardoFechete.Îmiplacmult animalele, în special câinii. De mic, îl ajut pe tatăl meu lamuncă,laciurdă.Visulmeuesădevinşoferpetir. Salut! Mă numesc Romeo Radu Fechete. Idolul meu este Florin Salam. Când voi fi mare doresc să fiu şofer sauvedetălaTarafTV. Salut! Numele meu este Sergiu Guţă Fechete. Cel mai bine ştiu să cânt şi să joc fotbal. Idolul meu este Nicolae Guţă şi Bănel Nicoliţă. Aş dori să devin şi eu un astfeldecântăreţsaufotbalist. Bonjour! Sunt Gabriel Laurenţiu Ghita. Îmi place mult laşcoalădeoareceînvăţămlucrurinoi,darneşijucăm. Prietenul cel mai bun este Marian Sima.Când o să devin mare vreau să mă fac poliţist sau inginer silvic. Deja regret unele activităţi din clasele primare pe care nu ştiu dacă le vom putea face în ciclul gimnazial! La revedereclasa aIV-a!

Bună! Mă numesc Laurenţiu Ovidiu Han. Sunt elev în clasa a IV-a din Mireşu Mare. Mie îmi place foarte mult sportul, în special fotbalul. Cel mai bun prieten al meu este Cătălin Şandor cu care mă joc şi în timpul liber. Îmi place mult să conduc tractorul, atunci când tati îmi dă voie. O să-mi lipsească excursiile la care am participat cu domnul învăţător la Cetatea Neamţului, Carei,TăşnadsauPădureaBavna. Salut! Mă numesc Alexandru Eduard Horvath şi am 11 ani. Îmi place să mă joc cu prietenii. Iubesc animalele, le dau de mâncare şi le ocrotesc. Dintre materii, preferata mea este mate-matica. Vreau să devin aviator. Cel mai mult regret faptul că mă despart de domnul învăţător Gelu Dragoş! Ne revedem după vacanţă! Hello! Fiţi atenţi! Eu mă numesc Bianca Adina Iştvan, sunt elevă în clasa a IV-a. Îmi place mult la şcoală! Hai să mă laud puţin. Eu stau în prima bancă! Cel mai mult îmi place să desenez, să pictez sau să creez ceva deosebit la orele de abilităţi practice. Prietenele mele cele mai bune sunt Giulia Racoviţă şi Ioana Dolha. Îmi ascult părinţii şi bunicii, dar şi pe fratele meu mai mare, Marius. Doresc să devin pictor sau învăţătoare. Am emoţii pentru clasa aV-a, când îmiva fi dor de unii dintre colegi şi mai ales de domnul învăţător! Noroc că ne cunoaştem bine deja cu doamnele profesoare Olimpia Bîrlea, Mirela Teodora Pop, Antonela Bara, Ioana Ştefănescu,MonicaZahşiAndraDamian. Salut! Mă numesc Aylla Roberta Kiss. Deşi am venit doar din clasa a IV-a la Şcoala din Mireşu Mare, îmi place foarte mult aici pentru că avem un învăţător foarte bun. Eu îmi apreciez părinţii foarte mult şi mă străduiesc să învăţ foarte bine. Cel mai mult îmi place limba română. Când voi fi mare doresc să îmbrăţişez carieradeavocat.Osă-mifiedordeclasaaIV-a! Hei, eu sunt Laurenţiu Cozma Lazăr. Iubesc foarte mult orele de educaţie fizică. Îmi place foarte mult sportul pentru că este distractiv, în special fotbalul. Când voi fi mare vreau să mă fac fotbalist asemeni lui Adi Mutu. Prietenul meu cel mai bun este verişorul meu Marian Sima. O să-mi fie dor de glumele domnului învăţător şi partideledefotbaldepeterenulmare! Bună! Mă numesc Andreea Mariana Marincaş. Materia mea preferată este limba română. Iubesc să fac compuneri şi eseuri! Prietena mea cea mai bună este Gianina Zah. Când voi fi mare vreau să îmbrăţişez cariera de designer vestimentar sau avocat. Vedeta mea preferată este Cătălin Botezatu. Chiar dacă unii dintre colegi sunt zvăpăiaţi, eu tot le voi duce dorul în vacanţamare!Larevedere,neîntâlnimînclasaaV-a! Ciao! Mă numesc Anamaria Mărginaş. Îmi place mult la şcoală! Cel mai mult îmi place educaţia muzicală. Prietenii mei cei mai buni se numesc Alex Eduard şi Aylla Roberta. Îi ascult pe părinţii mei, în special pe mama pentru că dumneaei mi-a dat viaţă, dar şi pe domnul învăţător care ne dă sfaturi bune. Visul meu estesădevincântăreaţă.

Dintre sute de catarge... Clasa a IV-a se prezintă Hello! Sunt Meda Andreea Moldovan! Îmi place la şcoala din Mireş! Prietena mea cea mai bună este Alexandra. Îmi place să-i ajut pă părinţi, în special pe mama. Când voi fi mare doresc să lucrez într-un salon deînfrumuseţare.NereîntâlnimînclasaaV-a!

Ciao! Sunt Raul Gusti. Îmi place foarte mult să joc fotbal, iar în timpul liber mă dau cu bicicleta. De abia aşteptvacanţamare! Hello! Mă numesc Cătălin Samuel Petofalvi. Iubesc mult şcoala, iar prietenii mei cei mai buni sunt Denis Pop, Marian Sima şi Ciprian Purdea.îmi ador părinţii, iar când voi fi mare doresc să ajung jandarm. La revedere! Bună! Numele meu este Darius Cătălin Pop. Stau în prima bancă pe rândul din mijloc. Îmi place de domnul Gelu Dragoş pentru că dăcă nu era dumnealui nu ştiam şi învăţam atâtea. Vă mulţumesc că aţi fost alături de mine întotdeauna. Ce mult o să-mi lipsească orele de limba română şi partidele de şah! Când voi fi mare vreau să mă fac sportiv sau bucătar.Vacanţă plăcută tuturor! Salut! Sunt Denis Vasile. Sunt elev în clasa a IV-a. Prietenul cel mai bun e Cătălin Petofalvi, iar pe locul doi e Gabriel Ghita. Îi ascult pe părinţi, în special pe mama. Când voi fi mare vreau să fiu informatician. Vă salutpetoţi!NevedemînclasaaV-a! Bună! Mă numesc Ionuţ Marian Pop. Locuiesc în Remeţi pe Someş şi îmi place mult să vin la şcoală cu microbuzul. Iubesc orele de educaţie plastică şi orele de lectură. Când voi fi mare doresc să ajung şofer. Vacanţăplăcută! Bună! Mă numesc Ligia Corina. Îmi place la şcoală şi în special educaţia muzicală. Prietenii mei cei mai buni sunt:Larisa,Simina,Andrei,Giulia,Darius,Meda,Aylla şi Cătălin Coza. Ce rău îmi pare că trebuie să mă despart de unii dintre colegi şi de domnul învăţător! Cândvoifimarespersălucrezînînvăţământ! Ciao! Mă numesc Paula Ioana Pop şi am zece ani. Îmi place sportul în general, adică gimnastica ritmică, înotul, badmintonul, handbalul, fotbalul, dar şi dansul popular. Materia mea preferată este limba română, iar prietena cea mai bună este Giulia. Când o să fiu mare am să mă fac profesoară de educaţie fizică. Ne revedemînclasaaV-a!

Bonjour! Je suis Simina Mădălina. Pe dascălul meu îl cheamă Gelu Dragoş şi îl iubesc foarte mult! Cel mai mult îmi place educaţia civică, dar şi ştiinţele naturii, istoria sau geografia. Prietenele mele sunt Ioana, Meda şi Andreea. Îmi ascult părinţii şi îi ajut la treburile gospodăreşti. Când o să fiu mare vreau să mă facpsiholog. Hello! Sunt Ciprian Emanuel. Iubesc fotbalul. Dacă ar fi după mine toată ziua aş juca fotbal. Idolul meu este Gabi Torje de la Granada. Aş dori să urmez cariera de fotbalist profesionist. Ce bine că urmează vacanţa mare!Osăammaimulttimpsămăjoc! Bună! Mă numesc Giulia Melisa. Sunt elevă în clasa a IV-a la domnul învăţător Gelu Dragoş şi am zece ani. Îmi place mult matematica, dar şi handbalul. Prietenele cele mai bune din clasă sunt Paula şi Bianca. Când o să fiu mare vreau să mă fac maseuză. NerevedemînclasaaV-a! Salut! Sunt Marian Florin Sima. Îmi place peste tot: la şcoală, acasă şi pe uliţă la joacă. Mâncarea mea preferată este pizza iar ca desert iubesc îngheţata. Prietenul cel mai bun este Gabriel. Încă nu m-am hotărât ce meserie voi alege, dar mi-ar place să aleg între: fotbalist, boxer, bucătar sau patron de restaurant. La revedere domnule învăţător! La revedereclasaaIV-a! Bună! Mă numesc Cătălin Şandor. Sunt elev în clasa a IV-a şi stau în banca a doua cu Robert. Îmi place şcoala fiindcă îl am ca învăţător pe Gelu Dragoş. Îmi place foarte mult limba română şi geografia. Prietenul cel mai bun este Laurenţiu Han. Deşi acum am doar zece ani, când voi fi mare vreau să mă fac învăţător. Ne revedemînclasaaV-a! Salut! Sunt Marian Şandor şi sunt şeful clasei „leilor neîmblânziţi”. Cel mai bun prieten al meu este Cătălin Coza, deoarece este foarte inteligent.În timpul liber îmi place să navighez pe internet. Îmi place să scriu poveşti şi poezii. Când am să fiu mare doresc să ajung fotbalist sau inginer agronom ca să-l pot ajuta în agriculturăpebuniculmeu. Bună! Mă numesc Gianina Crina Zah. Îmi place mult la şcoală deoarece învăţăm zilnic câte ceva. Materiile preferate sunt ştiinţele naturii, educaţia civică, educaţia plastică şi lectura. Îmi ascult părinţii, în special pe tata. Prietena mea cea mai bună este Andreea Marincaş, Corina Ligia şi sora mea Adina. Când voi fi mare vreau să devin medic să salvez vieţi omeneşti!Larevedere!

Dintre sute de catarge...

Din activităţile noastre DISTINCŢII: • Concursul Naţional de Evaluare in Educaţie „Constantin Năstăsescu” • Limba şi literatura român - s-au evidenţiat: Coza Cătălin Florin, medalie de bronz; But Andrei Alexandru, Marincaş Andreea Mariana, Dolha Ioana Emilia, Pop Denis Vasile, Pop Ligia Corina, Pop Paula Ioana, Sima Marian Florin, Şandor Marian. • Matematică - s-au evidenţiat But Andrei Alexandru, medalie de bronz 2012; Horvath Alexandru, medalie de bronz în 2011, Coza Cătălin, Pop Denis Vasile. Concursul şcolar naţional de Competenţă şi Performanţă „COMPER”. S-au remarcat elevii: But Andrei Alexandru, Coza Cătălin Florin, Ghita Gabriel Laurenţiu, Han Laurenţiu Ovidiu, Horvath Alexandru Eduard, Iştvan Bianca Adina, Kiss Aylla Roberta, Marincaş Andreea Mariana, Pop Darius Cătălin, Pop Denis Vasile, Pop Ligia Corina, Pop Paula Ioana, Pop Simina Mădălina, Racoviţă Giulia Melisa, Sima Marian Florin, Şandor Cătălin, Şandor Marian.

? Simpozionul Naţional „Avem un singur ? Concursul Naţional de eseuri organizat de

revista „Cutezătorii”, menţiune Pop Paula Ioana. ? Concursul Naţional de Ecologie „ORA PĂMÂNTULUI”, menţiune clasa a IV-a Mireşu Mare; ? Concursul Naţional „PICIUL” locul I Ghita Gabriel Laurenţiu, Iştvan Bianca Adina, Lazăr Cozma Laurenţiu, Pop Paula Ioana, Sima Marian Florin. ? Concursul

Naţional „POVEŞTILE COPILĂRIEI” ediţia a II-a, CSEI Tileagd locul I Coza Cătălin Florin şi ButAndreiAlexandru. ? Concursul Naţional „PROEDUCAŢIA” – Coza

Cătălin, ButAndrei. ? Concursul Naţional „OLIMPICII CUNOAŞTERII” : faza judeţeană 6 elevi locul I, locul al II-lea 4 elevi, locul al III-lea 2 elevi şi menţiune 9 elevi, anul şcolar 2009/2010.

PĂMÂNT” organizat de Palatul Copiilor Baia Mare, secţiunea mesaj ecologic, premiul II - Iştvan Bianca Adina, secţiunea desene locul I – But Andrei şi Coza Cătălin. ? Concursul Naţional „INIMI LA UNISON” organizat de Şcoala „Ion Creangă” Satu Mare, menţiune – MarincaşAndreea Mariana. ? Concursul Naţional „O PRIMĂVARĂ

VEŞNICĂ” organizat de Şcoala cu clasele I-VIII Cerneşti, locul I – Iştvan Bianca Adina şi Pop Paula Ioana, locul II But Andrei Alexandru, locul III Horvath Alexandru Eduard, Pop Corina Ligia şi Şandor Cătălin. ? Concursul Regional de matematică „TURNIR”: But Andrei Alexandru, Coza Cătălin Florin, Ghita Gabriel, Pop Darius Cătălin, Pop Paula Ioana, Racoviţă Giulia. ? Concursul Judeţean „VREM SĂ FIM ELEVI

ECO” organizat de Liceul Sportiv Baia Mare, Premiul I Coza Cătălin Florin, Premiul III Marincaş Andreea Mariana.

Dintre sute de catarge... Din activităţile noastre

Elevii clasei a IV-a au participat şi au obţinut rezultate meritorii şi la concursurile organizate pe plan local: „Florile Someşului” (Ghita Gabriel Laurenţiu), „Serbările Toamnei”, Carnavalul Fulgilor de Nea”, „Anul Caragiale” (două echipaje, locul III şi menţiune), „Ziua Pământului”, „Valentine-s Day”, „O rază de iubire”, „Ziua Europei”.

Proiecte şi parteneriate ale clasei a IV-a: ? Proiect educaţional internaţional „EUROPA – CASA NOASTRĂ” 2011 organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România ? Proiect internaţional de ecologizare „LET*S DO IT, ROMANIA” 2010 şi 2011 ? Proiect educaţional naţional „DIMINEŢILE LUMII” în parteneriat cu CCD Maramureş, redactor şef Nicoară Mihali ? Proiect de parteneriat educaţional „PUNŢI ÎNTRE SAT ŞI ORAŞ” durata 4 ani şcolari ? Parteneriat educaţional „VREM SĂ FIM ELEVI ECO” în parteneriat cu Liceul Sportiv Baia Mare, dr. Radu Hotea ? Parteriat educaţional „Invitaţie la lectură – SĂNIUŢA FERMECATĂ” în colaborare cu Aurelia Oancă şi Liga Scriitorilor Maramureş

Excursii şcolare ? Excursie de 1 Iunie la Tăşnad, Satu Mare 2010 ? Excursie de 1 Iunie la Carei, Satu Mare 2011 ? Excursie de 1 Decembrie la Casa memorială „George

Pop de Băseşti” 2011 ? Excursii la Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna, Lucăceşti – Fersig ( 2009, 2010, 2011, 2012, 2013) ? Excursie în Nordul Moldovei 2013

Dintre sute de catarge...

Atelier literar Vara Omul de zăpadă Ninge iar şi bate vântul, S-albeşte întreg pământul. De sub pătura de nea, Abia dacă mai văd casa mea, Iar, din colţul de livadă, Râde Omul de Zăpadă. Han Laurenţiu Ovidiu

Primăvara… Uite-o, vine! Cu păsărele zglobii, Cu flori înmiresmate Şi fluturi mii şi mii. Înfloresc copacii Ca să dea rod bogat. Rândunelele zboară vesele Prin frunzişul înverzit. Ce bucurie mare a sosit! Kiss Aylla Roberta

Vara dulce a sosit Iar vacanţa am primit, Păsările-s fericite, Zboară roiuri de albine Totu-i minunat! Şcoală dragă te lăsăm În vacanţă noi plecăm, Niciodată nu te uităm; În septembrie venim Sănătoşi să ne găsim, Să ne-nveselim. Colegii dragi să-i revedem Alte lucruri să-nvăţăm!

Sima Marian Florin

Ora de desen Astăzi te voi desena, Ţară bună, ţara mea! Un desen plin de culoare, Ţara mea de sărbătoare.

Iepuraşul Iepuraşul cu trăistuţa, Vine repede, fuguţa, Să aducă la copiii, Daruri, multe jucării. În tăistuţă sunt de toate, Ouă roşii colorate, Pentru copiii cuminţi, Ce-i ascultă pe părinţii. Şi eu aştept iepuraşul Ca să-mi aducă, posnaşul, Daruri: ouă înroşite Cu sângele lui Iisus vopsite. Iar când noi ciocnim, Cu evlavie rostim : - ,,Hristos a înviat”! - „Adevărat a înviat”!

Cu albastru îţi voi scrie Apele, ca pe o ie, Şi cu verde brazii tăi Şi cu galben, holde-n văi. Munţilor, ca să se vadă, Le voi pune-n pisc zăpadă, Iar în cerul tău senin Vulturii, cu zborul lin. Pe câmpiile mănoase Voi aşterne flori şi case, Iar pe ramuri, în livezi, Mere dulci şi frunze verzi.

Pop Paula Ioana

Alege viaţa veşnică Întind o mână Doamne către Tine Şi-aş vrea măcar un semn eu de la tine. Îţi cer cu-nfrigurare un răspuns Un licăr, un semn, orice mi-ar fi de ajuns. Dar de atunci, de când Tu ai plecat, Doar semne Tu în lume ai lăsat. Şi omul să aleagă ştie bine Pe Sfânta luminoas-a Ta împărăţie!

Pop Ligia Corina

Jos, la Dunărea de straje, Îţi voi desena baraje Şi construcţii pentru toate Fabricile luminate. Peste munţi, peste câmpii, Ţara noastră de copii, Că eşti, ţară, casă plină, De copii şi de lumină.

Pop Ligia Corina

Dintre sute de catarge... Atelier literar Iepuraşul din Pădurea Bavna

Era o zi de primăvară târzie ce se aşeza încet, încet peste liniştea tainică a pădurii nesfârşite. Soarele arunca săgeţile de aur spre stejarii seculari ai căror muguri plesneau unul câte unul. Elevii clasei a IV-a porniseră spre mijlocul pădurii pentru a cerceta tainele naturii. - Uite un iepure, zise Laurenţiu, năzdravanul clasei. Toţi pornesc spre copacul la picioarele căruia, stătea ghemuit un biet iepuraş . Cum a zărit copiii, a luat-o la sănătoasa. - Ţopăia speriat sărind ca un arc.După un timp s-a oprit. Ionuţ l-a zărit. Stătea ghemuit pe picioarele fragile încordat, gata să sară, să fugă iar. Copiii s-au apropiat încetişor. Iepuraşul nu a fugit. Atunci copiii şi iepuraşul s-au jucat până când umbrele nopţii s-au lăsat peste pădurea Bavna. Şandor Marian

Domnul învăţător Vacanţa mare A venit vacanţa mare Cu lumină şi cu soare, Sora mea mai mare Merge cu mine la mare. Marea Neagră ne aşteaptă Şi intrăm iute, iute-n apă; Am călcat pe-o scoică tare De-am zăcut la pat o ...vară! Dolha Ioana Emilia

Într-o seară liniştită M-a cuprins un dor De persoana mult iubităDomnul meu învăţător! Mi-amintesc cum dumneavoastră Mult m-aţi învăţat, Şi cum eu, în clasa noastră, Timid am intrat. Şi cu amintirile Eu dorm în gând; Iată vin şi visele Ce-n noapte mă cuprind... Coza Cătălin Florin

Căprioarele Era o zi timpurie de primăvară. Bunicul meu m-a chemat cu dânsul să mergem într-un loc unde se găseşte pământ bun pentru sobele de teracotă. Am ajuns în apropierea fostei livezi din Remeţi pe Someş. Acolo, am zărit şi am rămas stană de piatră la frumuseţea lor, trei căprioare care păşteau micile fire de iarbă ce se încăpăţânau să iasă afară. Deodată se aud câteva împuşcături. Erau nişte vânători care împuşcau fazani şi iepuri. Bunicul i-a certat deoarece au speriat căprioarele care au luat-o la fugă. Una dintre ele s-a rătăcit şi a intrat în curtea noastră. Bunicul a ajutat-o să iasă şi i-a oferit libertatea! De atunci iubesc şi mai mult aceste animale gingaşe şi deosebit de frumoase! Ce păcat că unii dintre oameni le împuşcă sau le fac rău! Moldovan Meda Andreea

Mama Dragă mamă aş vrea să-ţi spun Ce mult te respect, Chiar dacă uneori îţi greşesc Te ador şi te iubesc! Din suflet cu inima caldă, Cu dragostea mea de fată Eu îţi spun – RESPECT Icoană a sufletului meu! Racoviţă Giulia Melisa

Pisicuţele Am acasă trei pisicuţe tare, tare poznaşe! Ele mai au şi patru puii. Katy, care este la a doua fătare, se vede că are experienţă: îşi prote-jează puii care au cam zece zile, mai ceva ca o leoaică! Se spune despre pisici ca ar avea nouă vieţi, de aceea eu le iubesc mai mult ca orice pe pământ. Katy şi surorile ei sunt viaţa mea! Fără ele, viaţa mea ar fi mult mai plicticoasă. Câteodată, când sunt tristă sau plouă afară, ne jucăm atât de frumos că uit de noţiunea timp. Cel mai mult îmi place când Katy sare în poală la mine sau când miaună şi-mi cere demâncare! Fără să vadă părinţii mei sau surioara mea eu întotdeauna le servesc cu bunătăţi iar ele seara se pun în pat alături de mine şi torc ca să pot visa mai frumos! Ce dragi îmi sunt pisicile mele! Zah Gianina Crina

Dintre sute de catarge...

Atelier literar Mămica mea

Clasa noastră

Mămica mea iubită, La tine mă gândescCât eşti de frumoasă De zările-nfloresc!

Doar în clasa noastră Găsim miros de flori, E plin pervazul de verdeaţă Un Rai e-n jurul tuturor!

Tu ai miresme dulci Cum are orice floare O inimă caldă şi mare De greşesc, îţi cer iertare!

E bucurie mare C-a venit pe plai Frumoasa primăvară Ce-o aşteptăm cu-alai!

Tu semeni cu o rază Ce străluceşti mereu Eşti singura fiinţă Pe care o iubesc! Pop Simina Mădălina

Doar în clasa noastră Există atâtea flori Ce înfloresc acuma Spre bucuria tuturor! Iştvan Bianca Adina

Eram ca o haită de lupi înfometaţi... Într-o zi de primăvară autentică, anul trecut, pe când era „Şcoala Altfel”, domnul învăţător a organizat o excursie în minunata pădure „Bavna”, în zona Lucăceşti. Ne-am deplasat cu microbuzul şcolii iar când am ajuns la liziera pădurii ne-am intersectat şi cu elevii clasei a III-a din Lucăceşti. Ne-am aşezat păturile tacticos, ne-am aşezat rucsacurile şi ghiozdanele, apoi am plecat cu domnul învăţător în căutarea locului unde răsare Laleaua Pestriţă, o floare deosebit de frumoasă, ocrotită prin lege. După ce am străbătut stejarii înalţi şi drepţi ca nişte lumânări, după ce am ocolit o apă, am ajuns şi la locul mult visat! Pop Cristina a fost prima fată care a găsit laleau pestriţă! Apoi eu şi colegii mei am mai găsit vreo 45 de lalele! La întoarcere am văzut stârcii cenuşii şi flori multe. Când am ajuns la pături eram precum o haită de lupi înfometaţi. Ce-am mai mâncat! Timpul a trecut precum năluca. Ne-am întors obosiţi acasă dar bucuroşi în suflete! A fost o zi de neuitat în minunata pădure de stejar pedunculat „Bavna! Îmi doresc să mai facem asemenea excursii reuşite! Ghita Gabriel Laurenţiu

Poetul nostru

Vine Paştele

Aş vrea ca să străbat oceanul Şi să culeg pe valuri dus Creaţia de preţ, eminesciană Amarelui poet Eminovici.

Vine Paştele cel mare Şi e mare Sărbătoare, Învierea Domnului Hristos Este un eveniment religios.

E prea puţin pentru o viaţă Să dobândesc aceste poezii De aş avea măcar vreo două Să pot eu, tot, ca să cuprind.

La fel ca sângele lui Iisus De Paşti sunt ouă roşii, Aşa este tradiţia românească De când sunt strămoşii.

Luceafărul nicicând nu piere În inimă îl vom purta mereu El va rămâne-a noastră amintire Frumosul nostru Făt din tei. Ghita Gabriel Laurenţiu

Când în această Sfântă seară Lumină din cer coboară, Noi toţii vom striga în cor: - ,,Hristos a înviat” ! - „Adevărat a înviat”! Şandor Cătălin

Dintre sute de catarge... Atelier literar

INVITATA CLASEI A IV-A MIREŞU MARE

Vine Moş Crăciun ! Vai de mine ce gălăgie! Aşteptând Moşul să vie, Copiii nu au răbdare Şi toţi strigă-n gura mare: - Astăzi vine Moş Crăciun! Astăzi vine Moş Crăciun! Azi, el vine de departe, Cu un sac mare în spate. Un băiat, mai zvăpăiat, Ce nu-i gata îmbrăcat, Cu privirea-i jucăuşă, Strigă tare: - A venit Moşul la uşă! - Ce se aude din drum? Cine strigă: - Moş Crăciun! Moş Crăciun, Moş Crăciun, Moş Crăciun, Moş Crăciun! El aude, chiar din drum, Cum îl strigă: - Moş Crăciun! Moş Crăciune! Moş Crăciune, Te rog să nu uiţi de mine. Zice repede-o fetiţă: - Moşule să-ţi dau guriţă! - Moşule tu eşti de treabă, Când ţi-a crescut a ta barbă? - Vai ce de copii frumoşi, Şi cât sunt de curioşi! Zice bunul Moş Crăciun, Dar fiind atent la drum. Vor să ştie, da, să ştie, De primesc vreo jucărie, De la Moş cu sacu-n spate, Ce le ştie el pe toate! Cei mai mici şi mai frumoşi, Se apropie bucuroşi, Lângă Moş şi lângă sac, Numai giumbuşlucuri fac. Spun colinzi şi poezii, - Ce isteţi! Ce de copii! Oare cum i-oi răsplăti, Până mâine-n zori de zi?

- Merg acas-cu săniuţa, Alerg iute, merg fuguţa, Dacă vreau să-i răsplătesc, Pe copiii ce-i iubesc!

Bagă Moşul mâna-n sac Şi îi dă fetei cu drag, Un cadou mai mititel, Căci găsi un şoricel.

Uite, ce fetiţă frumoasă, Ce îi face semn din casă. De pe geam cum ea privi, Moşul la ea se opri.

Şi, gândiţi-vă, niţeluş, Şoarecul era din pluş.

Şi în a lui bunătate, Începe să-i dea de toate Şi covrigi, şi ciocolată Şi-o cutie colorată. Moşul fericit acum, Vrea să-şi ia un: - Rămas bun! Însă fata de la geam, Strigă tare: - Frate, n-am! Dar dacă tu vrei să-mi laşi Un dar pentru pisoiaş, Eu cu drag am să-l primesc Şi-am să-ţi spun cât te iubesc! - Pentru pisoiaşul tău, N-am cadou în sacul meu! Stai să văd, să văd niţel, Poate aflu un şoricel.

Ce s-a bucurat fetiţa Şi-i dă Moşului mânuţa, Să-l ajute, aşa cum poate, Să se îndrepte de spate. Şi-i deschide uşa tare Şi-i mai dă o sărutare, Iar fetiţa bucuroasă, Îl mai trage-o dată-n casă. - Moşule, cu barbă mare, Îţi mai dau o sărutare Şi-apoi te las să te duci, Cu cadouri la alţi prunci! Pleacă Moşul, merge iute, Căci mai are daruri multe, Daruri multe – maşinuţe, ciocolată, jucării, Pentru sute de mii de copii.

Bele Bianca Georgiana Clasa VI-a Şcoala „Nichita Stănescu” Baia Mare

Dintre sute de catarge... Atelier literar Sărbătoarea Crăciunului nost De-abia am aşteptat sosirea vacanţei de iarnă pentru că ştiu din anii trecuţi că trec doar câteva zile şi soseşte Moş Crăciun. Doamne, ce frumoase sunt zilele din preajma Ajunului de Crăciun! Deşi avem atâta de multă treabă, mie îmi plac zilele acelea speciale pentru că toată lumea e cuprinsă de spiritul acestei sărbători. Ne amintim că pruncul Isus a venit în această lume pentru noi, să ne mântuiască de păcate. Eu o ajut pe bunica la spartul nucilor, sora mea Andreea pe mami la frământatul cozonacilor, apoi îi dau o mână de ajutor tatei la crăpatul lemnelor şi în sfârşit ne adunăm toţi la împodobitul bradului, în timp ce colindăm. Acolo vom găsi, după ce ne întoarcem de la colindat, darurile de la Moş Crăciun pentru doi frăţiori cuminţi: Andrei şi Andreea. Nu ştiu cum se face de moşul ştie întotdeauna ce ne dorim! Seara ne adunăm cu toţii să ascultăm poveştile bunicului, cum petreceau ei de Crăciun odinioară, în timp ce mama îmi împodobeşte Steaua. De pe acum am emoţii pentru că am de gând să-l colind şi pe domnul învăţător. N-aş putea să nu merg cu colindul şi pe la dânsul, pentru că tare multe lucruri bune ne învaţă. De fiecare dată când l-am colindat vedeam că faţa i se luminează şi era tare mândru de mine. Drept este faptul că la dânsul mă străduiesc să-i colind cea mai frumoasă colindă. După aceea îi răspund Steaua:

Poveste de iarnă Într-o dimineaţă m-am trezit şi am observat că afară ningea cu fulgi mari. Am fugit repede la părinţi în dormitor şi le-am spus că afară a sosit iarna cu adevărat. Tatăl meu a plecat afară să cureţe zăpada din curte, iar eu repede am plecat cu sania la deal. Acolo erau mulţi copii care se bucurau, ca şi mine, de prima zăpadă serioasă din acest an. Bucuria noastră a fost mare. Unii dintre noi au propus să ne bulgărim, alţii să facem oameni de zăpadă, nu mai ştiam ce să facem de bucurie. Nu ne păsa că ne udăm pe haine, la picioare, că frigul începe să ne pătrundă sau că foamea ne trimite spre casele noastre. Eram prea bucuroşi! Totuşi, într-o vreme ne-am îndreptat spre case, cu gândul că şi după-amiază ne vom întâlni tot acolo la săniuş. M-am întâlnit cu tata, care a fost trimis după mine de mama, gândindu-se că o să-mi fie frig sau foame. Baba Iarna a venit la timp în satul meu, cu zăpadă bună pentru jocurile noastre. O iubim şi dorim să fim sănătoşi să ne bucurăm de ea în fiecare an. Pop Darius Cătălin

„Iată Irod Împărat, Grea oaste a ridicat. De la doi ani mai în jos Ca să-l taie pe Hristos; De la doi ani mai în sus Ca să-l taie pe Isus. Pe Isus nu l-a tăiat, Dumnezeu l-a apărat! Iată şi Steaua noastră luceşte, Dinspre Răsărit vesteşte: Om bun să te veseleşti De vestea ce o primeşti. Şi Crăciunul să ne fie La mulţi ani cu bucurie! La mulţi ani s-avem folos De Naşterea lui Hristos! Foarte mulţumit de strigătura mea, mi-a dat mie şi celor care m-au însoţit, Andreea, Alin şi Alina coci, bani, iar doamna învăţătoare, soţia lui, ne-a servit cu suc şi prăjituri. La întoarcerea spre casă eram foarte obosiţi, cu traistele pline de coci şi dulciuri, iar sora mea Andreea a alunecat şi a căzut. Fiind un cavaler, i-am luat şi traista ei şi vă închipuiţi ce greu a fost să car toate: cele două traiste, Steaua şi ...picioarele care mi se păreau de plumb. But Andrei Alexandru

Ajunul de Crăciun A sosit Crăciunul. Eu şi cu verişoara mea ne pregăteam să mergem la colindat cu bunica noastră. Am ieşit din casă şi am plecat după încă două fete. Mai târziu ni s-a alăturat şi verişorul nostru,Andreiucu. La fiecare casă, înainte să colindăm, strigam: „Gazdă bună, sănătoasă, Primeşti colinda noastră-n casă?”, iar gazdele ne răspundeau: „Primim! Primim!” După ce am colindat toate casele, ne-am întors acasă cu straiţele pline de coci, dulciuri sau bani. Moşul Crăciun trecuse deja pe la noi şi ne lăsase sub brad multe cadouri pentru mine şi verişorii mei. Le-am desfăcut plini de încântare, mulţumind Moşului care fusese atât de darnic. Am mai primit colindători, am stat şi i-am ascultat cum ne vesteau Naşterea lui Isus, dar oboseala şi-a spus cuvântul şi ne-am „aşezat” pentru somn fiecare pe unde a prins un loc liber. A fost minunat primul meu Crăciun petrecut la bunica mea în Remeţi pe Someş, după ce în alţi ani eram cu părinţii mei în Baia Mare sau Paris. Kiss Aylla Roberta

Dintre sute de catarge... Atelier literar Crăiasa fulgilor de nea

Era o seara linistita de Decembrie. Era ziua de dinaintea Craciunului. Toata ziua, cerul gri nu lasase soarele sa priveasca pamantul acoperit de plapuma rece a iernii. Crivatul aprig se joaca prin vazduh cu norii grei de zapada, conturandu-le forme nastrusnice.Fulgii de nea se rotesc ametitor intr-o hora argintie,chemandu-ne parca sa ne alaturam lor in acest dans minunat.O plapuma alba si rece acoperise pamantul negru. La noi in casa forfota mare,mama facea din greu cozonaci,iar eu impreuna cu tata impodobeam bradul cu mii de luminite cu forme si culori diferite foarte frumoase.Deodata se auzi un clinchet de clopotel si glasuri vesele de copii….erau colindatorii care vin in fiecare an cu colinde pentru a vesti nasterea Mantuitorului. Am terminat de impodobit bradul si am plecat si eu la colindat. Se lasa seara, luna se ridica eleganta ca o regina peste casele acoperite de zapada pufoasa abia asternuta si cu o suflare parca arunca bucati cristaline dintr-o oglinda,facand zapada foarte sclipitoare.Cerul era plin de stele luminoase care parca asteptau si ele venirea mosului. Spre dimineata vraja noptii isi pierde farmecul , iar o perdea de ceata se iveste. Peste putin timp, batranul soare isi ridica minunatele raze stralucitoare de dupa case.. In casa mea era liniste, doar instalatia bradului se auzea, eu ma gandeam la ce oare mi-a adus mosul si asteptam nerabdatoare sa aud vocea mamei strigandu-ma pentru a vedea cadourile mult asteptate. Nu peste mult timp se auzi usa, era mama, bucuroasa am intrebat-o daca mosul a venit si la noi. Aceasta raspunse ca da, iar eu am sarit bucuroasa la brad si m-am bucurat de cadourile primite impreuna cu familia. Dupa-amiaza am iesit afara impreuna cu tata si am facut un om mare de zapada. I-am dat numele ,,CRAIASA FULGILOR DE NEA” deoarece era facuta din mii si mii de fulgi stralucitori. Ne-am distrat de minune. Spre seara am cinat in familie cu rudele si am sarbatorit venirea mosului. Afost un Craciun de neuitat ! Pop Paula Ioana

Lumea mea

Sosirea primăverii

Lumea mea de vis şi dor, Mângâiere, gingăşie .... Dai lumină umbrelor, Iar mâhnirii, fantezie !

Streşinele se dezgheaţă Afară pomii se răsfaţă Iar Soarele strălucitor Ne cheamă în curte-ncetişor.

Am visat că te-am pierdut Tu, copilăria mea ! Îmi părea că m-ai crezut O naivă, o caramea! …

Salcâmii verzi şi înfloriţi Dansează, se clatină uşor Iar rândunelele voinice Se-ntorc la cuiburile lor.

Spulberat-am visul tău C-un descântec de alint... Şi-am zărit iar, chipul tău: Numai râs, şi joc şi cânt!

A început să cânte mierla Să zburde mieii pe câmpii Iar în grădina casei mele S-apară un tufiş de ghiocei!

Marincaş Andreea Mariana

Horvath Alexandru Eduard

Iarna geroasă Iarna asta e geroasă Însă e tare frumoasă! Împreună cu copiii Hăulim şi chiuim Săniuţele ciocnim. Unii cad, alţii coboară Către casă, că e seară! Îngheţaţi şi obosiţi Lângă bunici ghemuiţi Cerem iertare la părinţi Că mâine vom fi... cuminţi! Iştvan Bianca Adina

Dintre sute de catarge... Atelier literar Fii bun!

Legenda ouălor roşii

Chipul tău e întristat ?! Fiindcă mama te-a certat! Ea din dragoste te ceartă Ca să faci doar bună faptă. Supărat tu nu mai fi, Recunoaşte mai întâi! Spune drept şi răspicat: -„ Am greşit!” Ea te-a iertat. Iubeşte doar voioşia, Fapta bună, veselia! Chipu-ţi fie zâmbitor Şi vei fi drag tuturor!!!

Pop Denis Vasile

DE PAŞTE E primăvară acum la noi Din nou copacii au înflorit Prin şoaptele ce curg şuvoi Se-aude un gingaş ciripit. În haine noi de sărbătoare Ne îmbrăcăm cu gând curat Şi cu privirea către soare Rostim: „Hristos a înviat!” Şi ouă roşii noi ciocnim Aşa-i un obicei lăsat ! Cu sufletul curat răspundem: „Adevărat a înviat!”

Marincaş Andreea Mariana

Se spune că în vremea când era răstignit pe cruce şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost pedepsit la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe Dealul Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus i-a vindecat odată fiul care a fost foarte bolnav. Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus era bătut în cuie pe cruce păzit de nişte soldaţi. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge. Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi a început să se roage plângând de durere. Ea a spus: ,,Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartăne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai, îndurate-o pentru noi''. Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pee le din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a înviat! Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei care era semnul lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împarte tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat! De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împarte copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi spunea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, aceştia spunându-şi Hristos a înviat!,Adevărat a înviat! De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie dăruite în amintirea patimilor şi Învierii Domnului.

Petofalvi Cătălin Samuel

MAMA Mama mea e o minune E un dar dumnezeiesc;

Pasărea Albastră

Mama mea e încântare Cu ochi mici şi suflet mare Mama mea e numai soare!

Dacă aş fi o pasăre albastră, Aş rătăci în zarea-ndepărtată. O pasăre albastră dacă aş fi Nimeni din zbor nu m-ar opri. Soarele auriu aproape l-aş atinge Şi aş vedea cum noaptea neagră-l stinge. Şi luna plină când ar răsări Din margine aş sta şi aş privi Cum urcă-ncet domol ca o regină Şi stelele strălucitoare se închină! But Andrei Alexandru

Mama mea este isteaţă Şi mereu îmi dă povaţă Să-nvăţ bine tot mereu Bucurând destinul meu!

Orişiunde m-aş afla Tu rămâi comoara mea! Mărginaş Anamaria

Dintre sute de catarge... Atelier literar Balta Todorii

Într-o seară l-am întrebat pe bunicul meu Nistor cum s-a distrat el în copilărie, neexistând pe atunci atâtea televizoare, jucării sofisticate, ca să nu mai vorbesc de calculatoare. I-am văzut chipul brăzdat de vreme, cum întinereşte dintr-o dată şi mi-a spus, cu vocea lui blândă: - Cătăline, după cum ţi-am arătat casa părintească, eu locuiam în Lucăceşti cel mai aproape de râul Someş, era ultima casă pe partea stângă de pe Uliţa Cozenilor. Dar cel mai drag mie şi fraţilor mei ne-a fost de când aveam vreo cinci ani să mergem la o baltă pe care lucăcenii o numeau „Balta Todorii”, deoarece pe malul ei îşi avea casa o bătrânică pe care o chema Teodora Cristian. Era tare bună la suflet şi de fiecare dată când mergeam la baltă ne dădea pere mari, gustoase şi zemoase, mere de vară iar toamna nuci. Părinţii mei, grijulii, nu ne lăsau să mergem la Someş deoarece apa era adâncă, cu curenţi rapizi şi se temeau de înec, preferau să ne lase la acea baltă să avem grijă de cârdul de gâşte. N-a trecut mult timp şi mi-am făcut prieteni de pe „Ţuicani”, de pe „Beci”, de pe „Ulicioară”. Apoi vrândnevrând, pe nesimţite m-am îndrăgostit de acea baltă. - Bunicule, îmi povesteşti despre baltă? - Dragule, avea cam 400 de metri lungime, o lăţime de 8-10 metri, iar unde era mai adâncă nu depăşea 1,80metri. Pe atunci erau mulţi peşti: ştiuci, crapi, fitofagi, bibani, caraşi şi chiar somni. Dar am descoperit scăldându-mă şi lipitori, cred că am văzut cele mai mari broaşte din lume acolo, când alergam după fluturi sau libelule, iar seara ne feream de miile de ţânţari. Odată ştiu că m-am speriat rău, cred că eram de vârsta ta, de o vidră. Aceasta îşi avea „casa” în malul drept al bălţii, care era mai înalt. Tot de acolo săream în baltă care de care mai spectaculos. Cei mai viteji săreau din răchiţi şi ne scăldam asemeni lui Nică vreo trei-patru ore, până când maţele ne chioreau sau când gâştele plecau acasă singure. De la un copil mai mare am învăţat să pescuiesc. Acesta mi-a împrumutat un cârlig pe care-l făcuse dintr-un ac de cusut şterpelit de la maică-sa, care era croitoreasă. Mi-a dat şi vreo 4-5 metri de fir. Cu băţul era simplu pe vremea aceea. Pe ambele maluri creştea răchită, salcâmi, trestie, papură şi multe alte plante iubitoare de umezeală. Aşa că repede mi-am cioplit un băţ de care am legat firul şi cârligul. Atunci am prins primii mei peşti şi microbul pescuitului pe care l-am transmis şi tatălui tău. - Bunicule, care a fost cel mai mare peşte prins din Balta Todorii? - A fost un somn de vreo jumătate de metru pe care l-am dus în mâini acasă, de-a lungul uliţei ca să mă vadă toţi cât de „viteaz” şi iscusit pescar sunt eu. Cel mai mult de peştele prins s-a bucurat fratele meu mai mic Viorel, care n-a fost de acord să-l frigem şi m-a obligat prin lacrimile lui să-l punem într-un ciubăr cu apă. A doua zi dimineaţă toţi ne-am înfruptat din el. - De ce nu mergem, bunicule, la pescuit acolo?! Atunci am observat o tristeţe şi o amărăciune în glas. - Nepoate, ca multe lucruri frumoase care cândva existau, şi această baltă prin anii 1987-1988 a secat. Unii spun că de vină ar fi clima tot mai aridă, alţii că sistematizările şi canalele care au împânzit satul Lucăceşti. Un lucru este sigur, „Balta Todorii” a secat, dar ea nu va seca niciodată în inima şi sufletul meu. Parcă şi acum văd peştii cum săreau în apa liniştită şi curată, cârdurile de raţe şi gâşte care îşi tot căutau papucii, concertul broaştelor şi găletuşa mea albastră care întotdeauna avea peşti. Mărimea lor nu conta pentru noi. - Mi-ai spus o poveste frumoasă, dar tristă în acelaşi timp, bunicule. - Cătăline, tu ştii cât ţin la tine, iar eu la vârsta mea nu mai ştiu să mint. Nu când vorbesc de balta copilăriei mele. Coza Cătălin Florin

Şcoala mea Dis de dimineaţă, Mă spăl pe dinţi şi faţă; Uniforma mi-am luat, Sunt gata echipat. Cu paşi grăbiţi, mă-ndrept Spre şcoală. Eu alerg Dimineaţă bună dau Sătenilor cu drag. Lângă Biserică ajung, Din drum eu mă opresc Semnul crucii îl fac Şi în gându-mi şoptesc: - Doamne, ajută-mă şi azi Note bune ca să iau Spre fapte bune să mă-ndrepţi! Cu sufletul luminat Pe poarta şcolii eu am intrat. Clopoţelul atunci sună Copiii încet se adună. Rândurile le-au format Şi în clase au intrat; Dar mai întâi şi la început În picioare ne-am ridicat, Rugăciunea am spus-o cu drag, Mulţumind lui Dumnezeu Pentru şcoala din comună Unde învăţăm mate şi română... Şcoală dragă, te iubesc! Iar în viaţă îmi doresc, Să fii mereu tot aşa, Plină de elevi cuminţi Dornici de a învăţa Despre jocuri şi poveşti... Şcoală dragă, te iubesc! Coza Cătălin Florin

La pescuit Ieri am fost la pescuit, Sfatul tatei n-am auzit. M-am grăbit… Peştele în apă a sărit. Acesta tare m-a stropit. Uite-aşa m-am murdărit. De azi sfatul tatei să-l aud, Promit! Lazăr Cozma Laurenţiu

Dintre sute de catarge...

Aproape totul despre actorul Bud Spencer, Numelanaştere:CarloPedersoli Născut:31octombrie1929 Localitatea:Napoli,Italia Înălţime:194cm Căsătoritcu:MariaAmato Roluriimportante:ComisarulPiedone Carlo Pedersoli, mai cunoscut sub numele Bud Spencer (n. 31 octombrie 1929 în Napoli), este un actor şi fost înotător olimpic italian, care s-a făcut remarcat în aşa-numitele „western-spaghetti” italiene. În RomâniaestefoartecunoscutdinfilmeleîncareajucatrolulcomisaruluiPiedone. Viaţapersonală În 1960 s-a căsătorit cu Maria Amato, cu care are trei copii: Giuseppe (n. 1961), Christine (n. 1962) şi Diamante(n.1972).Maiareosoră,Vera. În oraşul natal începe cursuri de înot. În 1940 familia se mută la Roma, unde tânărul Carlo urmează cursurile Facultăţii de Chimie din Roma. În 1947 familia se mută din nou, de această dată în Argentina. Lasfârşitulanilor'40CarloseîntoarceînItalia. Carieradeînotător Devine primul italian care înoată 100m în mai puţin de un minut, la 19 septembrie 1950. În 1951, la JocurileMediteraneenedelaAlexandria,acâştigatmedaliadeargintlaproba„liber” AparticipatşilaOlimpiadeledin1952 şi1956,undeaajunspânăînsemifinaleleprobeideliber. Cajucătordepolo,acâştigatCampionatulItaliancuechipasadeclub,S.S.Lazio. În2007,lavârstade77ani,primeştelicenţadeantrenordinparteaFederaţieiItalienedeNataţie. Carieradeactor Primul său rol de film este minor, ca membru al gărzii pretoriene, în filmul QuoVadis, din 1951.Termină Dreptul, apoi, sătul de antrenamentele de înot, decide să-şi schimbe viaţa. Emigrează în America de Sud, unde lucrează pentru o firmă americană de construcţii rutiere, în Argentina, apoi la o firmă de automobile din Caracas, Venezuela. La începutul anilor '60 se întoarce la Roma, unde se căsătoreşte şi lucreazălacasademuzicăRCA. În 1967, Giuseppe Colizzi, unvechi amic, îi oferă un rol într-un film (Dumnezeu iartă... eu nu!), alături de Terence Hill. Cuplul devine faimos, filmând împreună 17 filme de succes, între 1967 şi 1994. Carlo Pedersoli îşi schimbă numele în Bud Spencer, după numele actorului american SpencerTracy şi al berii sale favorite, Budweiser. În România este cunoscut datorită mai multor filme, dintre care menţionăm: Detectiv cu greutate (1993),Toate mi se întâmplă numai mie (1980), Piedone în Egipt (1979), Un şerif extraterestru (1979), Par şi impar (1978), Piedone africanul (1978), I se spunea Buldozerul (1978), Doi superpoliţişti(1976),Piedone,comisarulfărăarmă(1975),ComisarulPiedonelaHong-Kong(1975). În 1983 joacă în drama pentru televiziune Extralarge. În 2001 joacă în filmul Cântând în spatele paravanului. Alteactivităţi În1984fondeazăcompaniaaviatică„MistralAir”,pecareapoioabandoneazăînfavoareauneifabricide hainepentrucopii. În 2005 participă la alegerile locale din Lazio, pe lista partidului Forza Italia, alegeri pe care însă le pierde. La31octombrie2007,laceade-a78-aaniversare,afostcelebratlaBerlinde100deinvitaţi. Filmografie Aurşicirc(1969) Unmotivdeatrăi,unmotivdeamuri(1972) Serezolvă...amigo(1972) Piedone-comisarulfărăarmă(1973) Gangsterideocazie(1973) Atenţie,nunesupăraţi(1974) ComisarulPiedonelaHongKong(1975) Cei13delaBarletta(1975) Tranzacţiecubucluc(1977) Doisuperpoliţişti(1977)

Piedoneafricanul(1978) PiedoneînEgipt(1980) Prietenullanevoiesecunoaşte(1981) BananaJoe(1982) Contracronometru(1983) De-aşoareceleşipisica(1983) Substituirecubucluc(1984) Băieţibuni,băieţirăi(1985) G.D.Lucăcean

Bibliografie http://biografie.studenti.it/biografia.htm?BioID=326&biografia=Bud+Spencer Bud Spencer - Actor - CineMagia.ro BBC Romanian

Dintre sute de catarge...

Piedone cum îl cunoaştem noi!

Dintre sute de catarge... Fantezie Ĺ&#x;i Culoare

Dintre sute de catarge...

Lumea Știin elor Ştiaţi directorii care au condus destinele învăţământului mirişean? ? 1920 – 1931

ŞI EU AM DREPTURI ! 1. Orice copil are dreptul la viaţă. 2. Orice copil are dreptul la un nume şi la o familie. 3. Orice copil are dreptul de a-şi exprima opinia. 4. Orice copil are dreptul la asistenţă medicală. 5. Orice copil are dreptul la educaţie. 6. Orice copil are dreptul la joc, odihnă, recreere. 7. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva violenţei şi abuzurilor. 8. Orice copil are dreptul de a trăi în pace şi siguranţă. But Andrei Alexandru

? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

Virgil Oltean 1931 – 1939 Vasile Teianu 1939 – 1941 Aurel Marincaş 1941 – 1944 ocupaţia maghiară 1944 – 1950 Aurel Marincaş 1950 – 1952 Vasile Buiescu 1952 – 1954 Vasile Ilieş 1954 – 1957 Aurel Ghiriti 1957 – 1964 Emil Pop 1964 – 1965 Ioan Ceauşescu 1965 – 1966 Graţiana Ciomârtan 1966 – 1980 Vasile Mărieş 1980 – 1989 Lucia Băican 1989 – 2005 Vasile Mărieş 2005 – prezent Lucica Mogoş Marincaş Andreea Mariana

Despre capete încoronate Constantin cel Mare este acela care în anul 320 d. Hr. a instituit repausul duminical.Tot de numele său se leagă şi convocarea primului conciliu ecumenic de la Niceea (325 d. Hr.) în care a fost condamnată erezia lui Arius, care nega existenţaSfinteiTreimi.

Petru Cercel, domn al Ţării Româneşti (1583 – 1585) şi frate al lui Mihai Viteazul era astfel poreclit deoarece la una din urechi purta un cercel, de fapt un mărgăritar de marevaloare.

Carol cel Mare, împărat roman şi suveran al francilor (768 – 814) a fost căsătorit de 4 ori şi a avut 11 copii – 4 băieţişi7fete,darşinenumăraţibastarzi.

Se spune că Filip al II-lea, regele Spaniei (1556 – 1598) ar fi râs o singură dată în viaţă, atunci când a fost înştiinţat de către ambasadorul spaniol la Paris despre Noaptea Sfântului Bartolomeu, atunci când protestanţii franceziaufostasasinaţilaParis.

Urmaşul la tronul Angliei, după Henric al II-lea avea să fie fiul său Richard I (1189 – 1199) pe care istoria l-a numit Coeur de Lion (Inimă de Leu) datorită educaţiei sale francezeşicaracteruluisău. Baiazid I, sultanul Imperiului Otoman, era un mare amator de alcool, lucru ce contravenea prevederilor Coranului. Acest aspect era cunoscut de cei din anturajul său, încât unul din ginerii săi a afirmat, la construirea Geamieiceleimari:„Dacăi-aţifacecâteocrâşmălafiecare colţalacesteigeamii,nui-armailipsiinimic!” Murad I Augustul, sultan otoman (1360 – 1389) a fost primul padi-şah care şi-a ucis fratele pentru a nu avea contracandidat la tron. Acest tip de acţiune a fost legiferată şi ridicată la nivel de politică de stat de către MehmedCuceritorul,sultanotoman(1451–1481). Ivan cel Groaznic a fost ţarul Rusiei în perioada 1533 – 1584. El şi-a meritat pe deplin porecla, deoarece se zice că ar fi luat parte personal, cu gura spumegândă – la torturareaşiexecutareaadversarilorsăipolitici.

Petru cel Mare, ţarul Rusiei (1689 -1725) a fost o fire autoritară şi foarte dură, mergând până acolo încât a ordonat lichidarea fiului şi moştenitorului tronului, ţareviciulAlexei,pecarel-aacuzatdetrădare. Domnitorul fanariot care a cumulat cei mai mulţi ani de domnie în Principatele Române, 39 ani a fost Constantin Mavrocordat, fiul domnului Nicolae Mavrocordat. Napoleon Bonaparte s-a remarcat la asediul Toulon-ului, în 1793, ocupat de englezi. După recucerirea oraşului, Napoleon a fost avansat direct de la gradul de căpitan la cel de general. Avea atunci 24 de ani, iar la doar 35deaniadevenitîmpăratalFranţei. Dolha Ioana Emilia, Pop Simina Mădălina, Pop Ionuţ Marian

Dintre sute de catarge...

Lumea Știin elor Poftim de ghiceşte! Are coarne si e bălţata Ne da laptele îndată. *** Prin pădure prin zăvoaie Dânsul oile jupoaie *** Este mama iezilor Şi vaca săracilor. *** Printre crengi s-a strecurat Şi alune a furat *** Grăsanul nostru de aici Iarna ne da şorici *** Umbla singur prin pădure Căutând miere si mure. *** Vara umbla prin păşune Si cojoc in spate-si pune. *** Ghem de ace umblător Prin pădure si ogor.

Pentru omul calator La căruţă-i ajutor. *** Urecheatul câmpului Ţinta vânătorului. *** Curtea straşnic o păzeşte De toţi hoţii ne fereşte. *** Umblă dânsa prin grădini Căutând mereu găini. *** Miaună neîncetat Daca lapte nu i-ai dat. *** Dânsul cu mărgelele Guralivul curţii e. *** Face oua zeci si sute Daca-i dai grăunţe multe. *** Şi crestat si pintenat Ne scoală cu noaptea-n cap.

O cetate luminată Stă cu poarta descuiată Dar în ea nu pot păşi Decât cei ce ştiu citi. *** Primăvara te înveseleşte Vara te umbreşte Toamna te nutreşte, Iarna te-ncălzeşte! *** Merge, dar nu-i vietate N-are inimă, dar bate, Stând pe loc înaintează Şi secundele marchează. *** Sub pădure grămădită Şade lumea învelită Ziua de soare fugită Noaptea de lună pitită. Propuse de: Iştvan Bianca Adina Mărginaş Anamaria Lazăr C. Laurenţiu

În ... clasă

Puţină geografie!

1. Înveţi să socoteşti la ora de… 2. Profesorul scrie lecţiile la… 3. La şcoală pachetul este format din corn si … 4 … de sport, unde se desfăşoară ora de educaţie fizică 5. Între două lecţii luăm… Ghita Gabriel Laurenţiu

A 1 2 3 4

A 5

2 7

SUDOKU Completează tabelul cu cifrele de la 1 la 4. Fiecare cifră trebuie să apară doar o singură dată în fiecare coloană, rând şi pătrat.

6 4 5 6 3 2 3 4 1 3 4 5 6 1 2

2 3 3

4 1 4 3

Completează tabelul cu cifrele de la 1 la 6. Fiecare cifră trebuie să apară doar o singură dată în fiecare coloană, rând şi pătrat.

Han Laurenţiu Ovidiu

1. Teritoriu aflat între Dunăre şi Marea Neagră 2. Cea mai mare apă curgătoare din ţară 3. Galaţiul este unul dintre cele mai importante… 4. Este una dintre principalele ramuri ale economiei ţării 5. Câmpiile, dealurile şi munţii fac parte din… 6. Harta fizică geografică a României se găseşte în … 7. Se găseşte în subsol sub formă de minereu de … 8. Ţara noastră are peste 22 milioane locuitori si se numeşte … 9. Galaţiul se află în partea de… a ţării Şandor Cătălin Şandor Marian

Dintre sute de catarge...

Pagina Ecologică Cercul ecologic Laleaua Pestriţă Cred că toată lumea ştie; Trebuie să ocroteşti natura, Animalele şi pădurea. Să eviţi să murdăreşti Şi de boli să te fereşti. Să ocrotim nu este greu Poţi să reciclezi mereu. Azi în loc de vaporaşe Vezi pe lacuri bidonaşe, Chiar şi nuferii s-au uscat De gunoiul aruncat. Să nu murdăreşti unele locuri Chiar şi cele mai mici colţuri, Cu sacul şi cu mâna Noi vom curaţa lunca!

Apa, izvor de sănătate – statistici ? Islanda este ţara în care se înregistrează cele mai abundente ploi, în

? ? ?

? ? ? ? ?

vreme ce Egiptul este ţara cu o medie de doar 20 l/mp de precipitaţii pe an; Două treimi din apa de ploaie se evaporă instantaneu; În majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare (cele africane), femeile îşi petrec 15% din timp adunând apă; Apa în soluţii saline suprasaturate este utilizată de către 9% din populaţie în terapii neconvenţionale de relaxare, care stimulează condiţiile de gravitaţie 0; Cele mai mari resurse de apă în subteran se află în Sahara şi Ţările Arabe; Aproximativ 50% din apa consumată de populaţia canadiană este folosită la udatul grădinii şi gazonului; Pentru producerea unui hamburger se consumă 5.500 l de apă! Pentru fabricarea unui automobil se consumă circa 100.000 l de apă; În ultimii 70 de ani populaţia lumii s-a triplat, iar consumul de apă a crescut, în aceeaşi perioadă, de 6 ori!

Natura te va răsplati, Aer curat tu vei primi, Copacii vor înflori Şi poame îţi vor dărui!

Calendarul Cercului ecologic „Laleaua pestriţă” Mireşu Mare I. 2 februarie – Ziua mondială a Zonelor Umede – activităţi de informare a elevilor şi cetăţenilor comunei despre importanţa deosebită a acestor zone din punct de vedere ştiinţific, economic şi peisagistic. II. 1 martie – Expoziţie de mărţişoare confecţionate din materiale recuperabile cu ocazia zilei de 1 Martie (participare la Târgul de Mărţişoare). III. 22 aprilie – Ziua Pământului – Vizitarea Rezervaţiei de stejar pedunculat Lucăceşti-Fersig: observarea şi protejarea lalelei pestriţe şi a coloniei de stârc cenuşiu. IV. 4 mai – Dezbateri (colocviu) împreună cu elevii şi cu reprezentanţii autorităţilor locale asupra problemelor de mediu (poluare, calitatea apei).

Coordonator, membru fondator: Prof. Gelu DRAGOŞ

Dintre sute de catarge... Pagina Ecologică

GHICITORI

(Răspunde printr-un desen)

Cine suflă fără surlă? Cine umblă fără umbră

O bătrână supărată Peste ape aplecată

Sus pe cer s-arată Munţi de vată scărmănată. Un balaur roş , de pară , A ieşit din nori afară! Eu de nu aş fi, Nimeni n-ar trăi! Sus pe cer s-arătat Un covor încovoiat! El la toţi le dă mâncare, Toţi îl calcă în picioare! De pe cer o sită mare Cerne pe pământ dogoare! Ce fel de apă trecem oare Fără să ne udăm la picioare? (Vânt, nori, aer, sol, apa îngheţată, salcia, fulger, curcubeul, soarele)

Joacă-te… Numerotează fiecare ilustraţie cu numărul legii care se potriveşte:

LEGILE MICULUI ECOLOGIST 1. Oriunde te-ai afla ocroteşte şi protejează mediul. 2. Sădeşte un copac! Te vei bucura de oxigenul pe care ţi-l va da! 3. Plantează o floare! Aceasta îţi va înfrumuseţa viaţa. 4. Ocroteşte pădurea şi vieţuitoarele ei! 5. Apa, aerul sunt parte din viaţa ta! Nu le polua! 6. Focul distruge mediul natural! Aprinde focul numai în locuri special amenajate! Stingeţi-l la plecare! 7. Păstrează liniştea când eşti în natură! 8. Respectă indicatoarele şi traseele în pădure! Lasă-le şi spre folosul altor turişti! 9. Păstrează natura intactă! Cu siguranţă te vei bucura de binefacerile, frumuseţile ei! 10. Pământul este în mâinile tale! Sănătatea lui este şi sănătate ta!

Dintre sute de catarge...

Pagina Ecologică ANIMALE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN ROMÂNIA Fauna României cuprinde mai multe specii ameninţate: 15 de mamifere, 13 de păsări, 2 de reptile, 10 de peşti, de la sturioni sau foca sihastru la linx şi ţestoase, la racul european ori vipera de stepă. Este un lucru îmbucurător pentru noi că există proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care au fost salvate capra neagră sau marmota. În România trăiesc jumatate din sălbăticiunile Europei . Carpaţii României constituie locul unde trăiesc a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre urşi şi 30% dintre râşi. Vă prezentăm în continuare câteva specii de animale pe cale de dispariţie mai puţin cunoscute:

Ţestoasa- de- apă Păstruga

Foca sihastru

Racul

Linx

Vipera de stepă

Capra neagră

NOI...INCEPEM CU MEDIUL INCONJURATOR Natura vă strigă şi vă roagă să o iubiţi şi să o respectaţi ca pe un prieten !

Natura este viaţă! Viaţa tuturor depinde de noi!

Opriţi fabricile care poluează!

Poluând mediul, vă poluaţi pe voi!

Şcoala noastră, casa noastră!

Şcoala noastră ca o floare!

MESAJE ECOLOGICE

Nu distruge ceea ce nu tu ai creat!

Călcaţi cu grijă pe acest Pământ! Nu poluaţi apa!

Plantează un pomişor! Salvati Pământul cu tot ceea ce are el!

Pagini realizate de: But Andrei Alexandru, Coza Cătălin Florin, Dolha Ioana Emilia, Ghita Gabriel Laurenţiu, Horvath Alexandru Eduard, Iştvan Bianca Adina, Marincaş Andreea Mariana, Pop Paula Ioana, Racoviţă Giulia Melisa, Sima Marian Florin, Şandor Cătălin, Şandor Marian

Dintre sute de catarge... Tradiţii Tradiţii şi obiceiuri de primăvară De-a lungul secolelor, românii şi-au cristalizat propria lor cultură. Această cultură reprezintă nevoia de comunicare a omului cu natura şi a omului cu alţi oameni. Spiritualitatea românească a fost în perfectă armonie cu poziţia geografică a ţării noastre şi cu practicile populare ale românilor. Cultura româneasca prezervă cu grijă memoria strămoşilor ei, astfel că printre cele patru mituri importante ale românilor îl vom întâlni alături de "Mioriţa" şi pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cu mărţişorul.

1 Martie - Românii sărbătoresc venirea primăverii întrun mod unic, la începutul lunii martie. 1 Martie este în calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numită si Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Tradiţia martisorului este o moştenire de la strămoşii noştri, romanii. Cuvântul "mărţişor" are origini latine şi este numele popular al lunii martie. Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. Sărbătoarea lui are loc în prima zi a lui martie, considerată ca prima lună a primăverii.

Una din sărbătorile importante a etapei a doua a obiceiurilor de primăvară, ,,o constituie, la noi, Sângeorzul. Ea coincide cu triumful primăverii, dar şi cu o perioadă critică în viaţa culturilor. Tocmai de aceea riturile şi acţiunile cu caracter apotropaic (de apărare) domină sărbătoare Sângeorzului. Casele, gospodăriile, grădinile sunt apărate cu ajutorul unor plante sau obiecte cu proprietăţi magice: leuşteanul, usturoiul. În această etapă vom întâlni numeroase rituri de fertilitate întemeiate pe principiul magiei prin analogie: stropirea cu apă constituie procedeul cel mai uzual şi cel mai răspândit”,

8 Martie - Tradiţia celebrării femeii datează încă din vremea grecilor. Pe atunci, inclusiv măreţii zei din Olimp aveau o zi în care sărbătoreau pe zeiţa Rhea, zeiţa-mamă a tuturor, asociată deseori cu pământul. Astfel, odată cu ei şi pământenii sărbătoreau femeia-mamă, creatoarea tuturor fiinţelor vii şi simbol al renaşterii perpetue. Astăzi, ziua de 8 Martie celebrează femeia la toate vârstele, zâmbetul, gingăşia, generozitatea şi dăruirea ei .

Paştele - Este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului. De Paşti se sărbătoreşte Învierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. Biblia spune că la trei zile după moartea lui Iisus, mormântul Lui a fost găsit gol. Curând, discipolii Lui au început să-L întâlnească. Creştinii cred că Învierea lui Iisus înseamnă că şi ei pot primi o nouă viaţă după moarte. Pop Paula Ioana, Racoviţă Giulia Melisa

Dintre sute de catarge...

Pagina de Lectură Tristeţea florilor din Pădurea Bavna Cu mulţi ani în urmă, în Pădurea Bavna din apropierea satului Lucăceşti, trăiau în bună înţelegere şi armonie floricele de tot felul: lăcrimioare, viorele, ghiocei, gălbenele, laleaua pestriţă, narcise, stâjenei, brânduşi, brebenei, fragi şi multe alte surate. Cum vă spuneam, ele trăiau în bună înţelegere. Totul până într-o zi. Sunteţi curioşi să aflaţi ce s-a întâmplat?! În castelul din apropierea pădurii se dă vestea că va avea loc un Mare bal la care au fost invitaţi toţi prinţii şi prinţesele din împrejurimi. Împăratul care organiza petrecerea avea o prinţesă deosebit de frumoasă, cu părul negru ca abanosul, cu ochii albaştri ca cerul senin de vară, cu gura roşie şi dulce ca frăguţele. Un singur „cusur” avea aceasta: iubea mai mult ca orice pe pământ florile şi nu dorea să se mărite decât cu acel prinţ care îi va dărui cea mai frumoasă floare de pe pământ. Prinţii au alergat prin toate ţinuturile să caute floarea care i-ar ajuta să cucerească mâna frumoasei domniţe. Unul dintre ei a ajuns în pădurea despre care vă povesteam la început. Era o zi frumoasă de primăvară spre vară şi toate florile erau înflorite. Se auzea cucul cum îşi striga numele. Păsărele mii ciripeau voioase de sosirea Zânei Primăvara. Acestea discutau despre Marele bal de la Castelul Pribileşti şi dorinţa prinţesei de a primi în dar cea mai frumoasă floare de pe pământ. Florile, care cunoşteau limba păsărilor, aveau emoţii şi dorinţa ascunsă de a fi alese de prinţ şi duse în majestosul castel. Odată apărut în pădure, prinţul valah alerga de la una la alta pe covorul multicolor, neştiind pe care să o aleagă. Lăcrimioarele, atât de delicate răspândeau un parfum adormitor; viorelele zâmbeau îmbietor; ghioceii puri îl chemau prin curajul cu care înfruntau iarna, fiind vestitorii primăverii; narcisele promiteau că vor aduce noroc şi bogăţie celor care le vor culege; stâjeneii erau parcă mereu gătiţi de bal; brânduşele, dintotdeauna îmbrăcate în rochia lor mov, aşteptau nerăbdătoare. Într-un târziu, prinţul descoperi o floare modestă, cuminte, îmbrăcată cu o rochie brun-roşcată plină de pătrăţele asemănătoare tablei de şah. Era laleaua-pestriţă. De când a văzut-o ştia că ea va fi floarea care îl va ajuta să cucerească inima Domniţei iubite. A cules-o cu grijă şi s-a îndreptat spre palat unde se auzeau acordurile orchestrei care anunţa începerea balului. În timpul în care orchestra cânta de zor iar invitaţii dansau vals, în pădure a început o mare ceartă între florile care au rămas, fiecare simţindu-se nedreptăţită prin faptul că nu a fost culeasă pentru Domniţă. Purtau pică acestei „neînsemnate” lalele pestriţe care l-a cucerit pe prinţ. - Cred că eu eram mai potrivită! a spus nemulţumită lăcrimioara, deoarece florile mele albe ca rochia de mireasă atrag mii de vizitatori. Ca să nu mai vorbesc de parfumul meu! - Ba eu trebuia să fiu dusă prinţesei! intră în vorbă supărat ghiocelul. Sunt floarea ce nu se sperie de gerul şi omătul iernii. Sunt prima floare oferită cu drag de copii mamelor.

- De ce nu eu? se plângea cu o voce tristă vioreaua. Sunt delicată, fină, parfumată, iar marii croitori ai curţilor regale s-au inspirat după felul cum arăt. - Hai, nu fiţi supărate! Dacă eu nu am fost aleasă, cred că prinţesa nu va fi impresionată de laleaua pestriţă, adaugă plină de ură narcisa galbenă. Apoi le întoarce spatele tuturor suratelor, nemaidorind să asculte pălăvrăjeala lor. - Ba rochia mea mov era cea mai potrivită pentru a ajunge la castel! Sunt tristă că nu am fost eu aleasă, se înfurie brânduşa. Dar până la urma urmei, sunt bucuroasă că sunt aici cu voi şi nu sufăr de singurătate asemeni lalelei pestriţe. Fiecare dintre ele credea că ea era cea mai potrivită pentru a fi dusă prinţesei şi se simţeau nedreptăţite, ignorate, neînţelese, ceea ce a dus la o adevărată ceartă între ele. Fiecare s-a retras în tăcere, fără a mai povesti vrute şi nevrute, astfel că parcă şi păsărelele nu mai îndrăzneau să le înveselească prin ciripitul lor. Vreţi să ştiţi ce s-a întâmplat la palat? Prinţesa a fost cucerită de prinţ prin floarea dăruită, laleaua pestriţă. - De unde mi-ai adus această floare pe care nici în visele mele nu mi-am închipuit că arată atât de sobră şi nobilă asemeni cupelor de rubin? - Măria-Ta, am aflat-o în pădurea Ţării Chioarului. Am umblat mult până am dat de ea. - Aşa arată floarea pe care mi-am dorit-o mereu la palat. A dat ordin ca imediat slujitorii ei să-i aducă cu rădăcină încă câteva lalele ca să fie plantate în grădina palatului. Aşa cum a promis, s-a căsătorit cu prinţul şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi, alături de copiii lor, iar de atunci laleaua pestriţă este considerată „regina” Pădurii Bavna, căreia localnicii îi mai spun şi „Cupa împăratului”. Ştiţi ce s-a întâmplat mai departe?! Din păcate în anul următor lalelele pestriţe de la curte n-au mai înflorit, iar în pădurea Bavna au înflorit tot mai puţine, de dorul surorii lor, iar împărăteasa, mare iubitoare de flori a dat poruncă ca nici un supus să nu mai rupă o singură lalea pestriţă, şi datorită acestui îndemn laleaua pestriţă înfloreşte şi astăzi pe la începutul lunii aprilie la Bavna, astăzi fiind ocrotită prin lege şi amintindu-ne nouă de Marele bal, de nunta regală, de regina Maria Thereza şi povestea lor de dragoste. Gelu DRAGOŞ

Dintre sute de catarge... Divertisment Greierele ºi furnica – versiunea americanã ºi cea româneascã! *VERSIUNEA AMERICANA* Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă. Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă. Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă. Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine. Greierele tremurând de frig nu are nici hrană, nici adăpost şi moare îngheţat.

*VERSIUNEA ROMÂNEASCĂ* Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă. Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă. Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă. Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine... Greierele tremurând de frig organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şi foame. Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurând de frig şi difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii. Românii sunt şocaţi de faptul că, într-o ţară atât de bogată, bietul greiere e lăsat să sufere, în timp ce alţii trăiesc în huzur. Ziariştii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şi interpelează guvernul pentru a mări impozitele furnicii, astfel încât aceasta să plătească "cât se cuvine". Se organizează manifestaţii în faţa casei furnicii. Funcţionarii publici decid să facă grevă de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioadă nelimitată. Un filosof la modă scrie o carte care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz. Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economică şi o lege (aplicată retroactiv asupra perioadei de vară) antidiscriminare. Impozitele furnicii sunt mărite şi furnica primeşte o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiere ca asistent. Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că furnica nu are destui bani ca să-şi plătească amenda şi impozitele.

The End ! Furnica pleacă din România şi se instalează în SUAunde contribuie la bogăţia economică. Televiziunea face un reportaj despre greiere care de acum s-a îngrăşat. Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii, chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furnicii se ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şi scriitorilor de stânga. Cântăreţul Icsulescu compune cântecul "Furnică, opreşte-te!" Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine. Guvernului îi este reproşată lipsa mijloacelor. Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa 50 milioane de euro. Greierele moare de supraalimentaţie. Ziarele şi televiziunile comentează eşecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechităţii sociale. Casa este invadată de o bandă de gândaci tuciurii, emigranţi. Guvernul se felicită pentru diversitatea multiculturală a României. SFÂRŞIT !

Lazar Cozma Laurenţiu, Marginaş Anamaria Purdea Ciprian Emanuel

Dintre sute de catarge...

Divertisment

SĂ RÂDEM PUŢIN !!!

română! primul la limba ! s n u sp ră am i - Mamă, az l învăţător? întrebat domnu ezia? -a te ce i Ş a? -D po ui că nu at pentru astăzi - Vrei să sp l tău - Iar ai luat „Insuficient” la şcoală! - Cine n-a învăţ t tată Chiar nu înţelegi ce spune doamna?! te-a ajuta la temă?! - Eu înţeleg, tăticule, dar nu - Teofil, tu a tat. i văzut vreod - Nu m-a aju l! ată un urs? înţelege ea ce spun eu... - Da, la telev tu n â iz - Dă-ţi cuv - Eu te întreb or. u m-a d Mi-l dau. N - Nu, tăticul acă l-ai văzut în natură. i a nu e şi m ajutat! ouă mer ei avea televizorul a ne dă voie să scoatem d u a d gur... i ţ î fară! v u e e r e ă A făcut-o sin em t â - Dac c , l u n că u târziu în ! ? în total - În catalog ai un calificativ „Suficient” -Patru! ?! ! a i?! ctez core ţi-l -Cum aş unul în ghiozdan la Ora de lectură. De ce nu ... ie m - Mai a - Nu pot! Catalogul e mereu sub che - Anca, ţi-ai însuşit toate literele studiate până acum?! - Nu pot, domnule învăţător, Coza Cătălin Florin, tata mi-a spus să nu-mi însuşesc Dolha Ioana Emilia ceea ce nu-mi aparţine! Ghita Gabriel Laurenţiu

CULMI ? culmea orbului - să-şi vadă moartea cu ochii

? culmea agriculturii - să ari Calea Victoriei cu boii din Ministerul Agriculturii ? culmea ghinionului - să faci pe prostul şi să rămâi aşa! ? culmea yoga - să-ţi tragi un cap în gură!!! ? culmea politeţii - să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul unei doamne ? culmea melancoliei - să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna ? culmea veterinarului - să faci injecţie unui căţel de usturoi ? culmea înotului - cu o mână să înoţi, cu cealaltă să dai din picioare ? culmea orei exacte - să pui ceasul după radio şi să-l uiţi acolo ? culmea tramvaiului - să-l tragă poliţia pe dreapta ? culmea lacomiei - să mănânci bătaie şi să nu te saturi! ? culmea auzului - să auzi cum se crapă de ziuă ? culmea şovăielii - să ezit, să nu ezit... ? culmea interfonului - să suni şi să primeşti ton de fax ? culmea politeţii - să baţi la uşă şi când ieşi afară ? culmea ceasului deşteptător - să sune ocupat... ? culmea culmilor - să aibă purecii păduchi ? culmea fotbalului - să deschizi frigiderul şi să strigi "Gooooooooool" ? culmea aglomeraţiei - să meargă şoferul de la autobuz pe scară

? culmea talk-show-ului - să te inviţi singur la emisiune şi să nu te laşi să vorbeşti ? culmea norocului - să te calce o salvare ? Culmea curei de slăbire - să slăbească un ardei gras

culese de But Andrei Alexandru, Iştvan Bianca Adina, Horvath Alexandru Eduard

Dintre sute de catarge... Divertisment Vorbe de duh potrivite în... gura altora

Doctore, mă chinuie îngrozitor coloana. (Constantin Brâncuşi) Prefer rima îmbrăţişată. (Veronica Micle) Duc o viaţă regulată; mă culc la şapte, mă scol la şapte. (Albă ca Zăpada) A fost nuntă cu dar, dar nu cine ştie ce ! (Zamfira) N-aveţi, cumva, un foc ? (Nero) Şi totuşi, se învârteşte ! (Galileo Galilei, la un chef) Suntem rude, dar foarte îndepărtate. (Fraţii Grimm) Eu sunt o excepţie: mi-am făcut carul vara. (Nicolae Grigorescu) De când cu politica, am tras poezia pe linie moartă. (Adrian Păunescu) Am fost corigent la zoologie şi literatură. (La Fontaine) Am oscilat între Şcoala Ardeleană şi Şcoala Militară. (Petru Maior) Aria cercului se bucură de o celebritate nemeritată… (Giuseppe Verdi) Noi vrem pământ ! (un extraterestru)

Când pun mâna pe un roman bun, nu-l las până nu-l termin. (Cleopatra) Cartea mea de căpătâi este “Dupa douăzeci de ani”… (Silviu Brucan) Mă duc să mă caut. (Fiul rătăcitor) Aştept Ziua Recunoştinţei. (Peneş Curcanul) Ce mică-i lumea ! (Gulliver în ţara piticilor) Nu-mi fac planuri de viitor. (Nostradamus) Toţi oamenii de valoare au zburat din România. (Henri Coandă) De fapt, la ţară eu n-am vară, ci un văr. (George Topârceanu) Ca orice om, am fost şi eu la strâmtoare. (Magellan) Oştenii mei, astăzi avem exerciţii de tragere. (Vlad Tepeş) Americanii s-au obişnuit cu insula în coastă. (Fidel Castro) Forma mea de protest este demonstraţia… (Pitagora) Nu sunt de acord cu femeile care îşi spionează bărbaţii. (Mata-Hari)

Am picat la ţanc ! (Aurel Vlaicu) Tabloul lui Repin este lipsit de simboluri. (Mendeleev)

selecţie de Han Laurenţiu Ovidiu, Kiss Aylla Roberta, Pop Denis Vasile

Dintre sute de catarge...

Divertisment

Anecdote cu animale

Un individ intră cu un câine într-un bar. Comandă o bere şi zice: - Câinele meu este foarte inteligent şi poate vorbi! - Dar bine, omule, zice unul din bar, ne crezi tâmpiţi? Cum poate să HAM ! vorbească un câine? - Hai să facem pariu. Voi puneţi o întrebare şi dacă nu răspunde, fac eu cinste la toată lumea. - Bine. Ia să vedem. Băi animalule, cum se cheamă chestia aia din piele cu care ţii calul?! Câinele se uită în ochii lor şi CĂPĂSTRU spune: ?!? - Ham! Oamenii se uită unii la alţii şi se gândesc în sinea lor „Ăsta îşi bate joc de noi” şi-l iau la bătaie pe individ. Câinele se urcă pe tejghea şi strigă: - Oameni buni, opriţi-vă! Trebuia cumva să fi spus căpăstru?!

Leul, ursul şi găina se laudă: - Când mormăi eu se sperie toată pădurea, zice ursul. - Când rag, se sperie continentul, zice leul, regele animalelor. - Când tuşesc eu, se sperie întreaga planetă, zice şi găina.

Un vânător care tocmai şi-a irosit ultimul glonţ se întâlneşte în pădure cu un urs. După o clipă de uluială, vânătorul se roagă: - O, Doamne, insuflă-i acestui animal simţăminte creştineşti! Ursul se lăsă pe labele din spate, ridică ochii spre cer şi mormăi: - Binecuvântează, Doamne, hrana ce mi-ai trimis-o!

!?! O bunică îi citeşte nepotului dintr-o carte de poveşti: „Apoi, fata a prins broasca, a pus-o în patul ei şi a sărutat-o. Surpriză! Broasca cea urâtă s-a transformat într-un prinţ fermecător…” - Bunico, a întrerupt-o micuţul, dar părinţii fetei chiar au crezut asta?! Sima Marian Florin, Pop Simina Mădălina, Păşcuţă Raul Gusti

Dintre sute de catarge... Divertisment

În speranta unui zâmbet... O profesoară de la o şcoală a copiilor cu probleme mintale le spune: -Dragi copii, să fiţi cuminţi şi să învăţati bine că o să ajungeţi doctori, jurişti, profesori... La un moment dat un elev ridica mânuţa şi întreabă nedumerit: -Dar dumneavoastra aţi învăţat tot aici?!

- Ionel, conjug ăv - iii... eu merg erbul "a merge", te rog ! ...iii....tu mergi. ...iii...el merge. -Mai repede! .. -Eu fug ...tu fu gi ...el fuge... icul. el? întreabă med ig G i, rm o d re -Câte o -2-3 ore. mea, e puţin. -După părerea l... re, nu am curaju -Toate cele 5 o

- Spuneţi-mi, copii, cum se numesc vieţuitoarele care trăiesc şi pe apă şi pe uscat?! - Marinari!

Un copil îi spuse - Astăzi pro tatălui: fesorul m-a multiplu co pus să găse mun. sc cel mai m ic - Cum se po a te ? spuse tată găsit nici ac l cop uma? Păi as ta se căuta ş ilului. Nu l-au la şcoală... i când merg eam eu Un copil stă şi plânge pe hol. O profesoară îl găseşte şi îl întreabă: - Ce s-a întâmplat? - Un coleg mi-a doborât ştrudelul pe jos... - Şi, a fost cu intenţie?! - Nu, a fost cu brânză.... levilor lămurească e ai să e şt ie u d stră lm Profesorul se mul cel mai scurt e şi ce ru D " proverbul une un elev. bun". sp ! şa a -i u n - Tata zice că serie are tatăl tău?! me - Zău? Şi ce .. i. x ta - Şofer de - Petrică, de c e - M-a făcut hip l-ai lovit pe Marinică ?! opotam, domn - Când?! ule învăţător. - Cu trei luni în - Şi de ce l-ai urmă! lov - Abia acum a it astăzi?! m văzut cum arată un hipop otam...

orul elevului. - Îţi pun o întrebare, îi zice profes ai una ! - Bine, domnule profesor, dar num - Unde e Australia?! - Acolo, răspunde elevul. - Unde acolo?! - Asta deja e a doua întrebare... Grupaj selectat de Petofalvi Cătălin Samuel, Marincaş Andreea Mariana Pop Darius Cătălin

la final... un REBUS FLORI DE PRIMĂVARĂ Primăvara ne încântă privirea cu minunate flori, pe care le îngrijim cu dragoste. Câteva dintre ele fac parte şi din rebusul nostru. Vrei să le cunoşti? Completează rebusul! Pe verticala AB vei obţine denumirea unui gingaş vestitor al primăverii. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Cel care îngrijeşte florile. Grupuri de flori. Mamifer sau floare … Un topor … mai mic. Au o poiană a lor. Casa de iarnă a florilor. Se spune că Olanda este ţara lor. A 1

2 3 4 5 6 7 B

Horvath Alexandru Eduard

Dintre sute de catarge... În Loc de Încheiere

Scrisoare de mulţumire către învăţătorul meu Au trecut patru ani ca o zi de când am făcut primii paşi pe poarta şcolii şi n-am să uit niciodată zâmbetul cu care ne-aţi aşteptat pe toţii elevii din clasa I. Apoi, cu suflet cald şi o voce blândă, ne-aţi apropiat zi de zi de dumneavoastră. Eu eram mai timid, dar cu timpul am început să am o tot mai mare încredere în mine şi în ceea ce pot eu să realizez. Aţi stat mult de vorbă cu mine, la şcoală, acasă, dar mereu m-aţi încurajat, îmbărbătat sau ajutat. M-aţi îndrumat în aceşti patru ani cu multă blândeţe, cu înţelepciune, cu răbdare şi dragoste, învăţându-mă regulile unui elev ordonat şi destoinic, cum cred că am devenit. Mi-aţi arătat primele litere ale alfabetului şi m-aţi făcut să iubesc limba română şi istoria acestui neam. Ne-aţi plimbat cu mintea prin toată România, Europa şi lumea întreagă! Aţi fost întotdeauna corect în notare, răsplătindu-i pe fiecare după cunoştinţele dobândite, după munca depusă. La sfârşit de drum dar şi la început de alt drum, ţin să vă mulţumesc domnule învăţător Gelu Dragoş pentru răbdarea avută cu mine şi vă doresc din inimă multă sănătate, putere de muncă spre a putea îndruma şi alţi şcolari din Mireşu Mare pe drumul vieţii, dăruindu-le din vastele dumneavoastră cunoştinţe! Rămas bun! Cu dragoste şi respect al dumneavoastră elev, Cătălin Florin Coza