Anul VII, Nr.23
Revistă de divertisment
MARTIE 2016
BIBLIOTECA DIN BÂRLAD Începând de prin anul 1999, la Bârlad au fost puse bazele unei biblioteci de o factură aparte, iar în cele ce urmează voi încerca să vă spun povestea ei, ca şi a „bibliotecarului” care a fondat-o şi o înzestrează permanent cu noi apariţii editoriale. Născut la 14 februarie 1941 în localitatea Căinari din Basarabia, sat situat la circa 50 km sud de Chişinău, Serghei Coloşenco avea să părăsească curând meleagurile natale, familia sa refugiindu-se în 1945 în România, la început în Gorj (Peşteana), apoi în Argeş, Banat, Hunedoara (Dobra), ca în final să se stabilească la Bârlad. Este de bănuit că la plecarea din Basarabia, micuţul Serghei a luat cu el o parte din comoara pe care o descoperise consăteanul său Alexei Mateevici („Limba noastră”), pe care o va cultiva cu pasiune tot timpul vieţii sale, dovadă studiile de filologie de la Iaşi şi întreaga sa carieră profesională, dovadă preocupările literare care l-au marcat până la pensionare şi-i vor marca tot restul vieţii, pe care i-o dorim cât mai lungă şi mai prolifică. Astfel, ca profesor de limba română a editat reviste şcolare, iar ca editor la „Sfera” (din 1999) a tipărit peste 600 de titluri ale autorilor locali, dar şi din Canada, Franţa, Finlanda şi Republica Moldova. Împreună cu fratele dumnealui, Mircea Coloşenco, au alcătuit antologii cu opera unor personalităţi, precum Petre Ţuţea („Filosofia nuanţelor”), Pamfil Şeicaru („Scrisori din exil”, „Balcanizare asasină”), George Tutoveanu („Albastru”), Alexandru Vlahuţă („Iubire”), Victor Ion Popa („Cătuşa”, teatru), G. G. Ursu („Scrieri literare”). De vreo 25 de ani este academician-şef (a se citi redactor-şef) la „Academia Bârlădeană”, revistă editată de Societatea literar-culturală cu acelaşi nume. A mai scris prefeţe de carte, dar şi recenzii şi prezentări de autori în suplimentele revistei amintite şi nu numai. În afara literaturii, este pasionat de muzică, turism (are şi o căsuţă de vacanţă pe Valea Oituzului), raliuri (îl însoţea deseori pe prietenul său Titi Aur la concursuri), colecţionează insigne şi fotografii cu imagini din Basarabia natală, dar pasiunea cea mai mare a sa este, indiscutabil, rebusul. Spirit enciclopedic, maestru în creaţia rebusistă, pe care a dus-o către perfecţiune, Serghei Coloşenco este unul dintre marii rebusişti ai României, cu o activitate de invidiat. Creaţia sa rebusistă cuprinde peste 15.000 de careuri şi câteva mii de probleme din toate genurile enigmistice, pe care le-a publicat în „Rebus” (şi derivatele sale), cotidianul „Adevărul de Vaslui” (rubrică proprie de careuri începând din anul 2001, cu o mică pauză) şi în numeroase alte
publicaţii, între care „Viaţa noastră” (Bârlad), „Linia întâi” (Slatina), „Timpul” (Târgu-Jiu). Dar ceea ce-l face unic pe Serghei Coloşenco între toţi rebusiştii din România şi din întreaga lume, este seria de plachete publicate sub genericul „Biblioteca Rebus”, deschisă în 1999 şi ajunsă în ianuarie 2016 la numărul 114. Fiecare plachetă are cel puţin 24 de pagini (câteva trec chiar de 50 de pagini), ceea ce conduce la un total de peste trei mii de pagini de rebus, cifră care i-ar asigura intrarea lejeră în „Cartea recordurilor”, numai că modestia excesivă cu care este înzestrat îl face să nu tânjească la o astfel de glorie. Dintre cele 114 plachete incluse în „Biblioteca rebus”, 21 sunt dedicate poetului nepereche al românilor, Mihai Eminescu, adică peste 500 de pagini, alt record uluitor pentru lumea rebusului. De câţiva ani, rebusistul Serghei Coloşenco reuşeşte ca la fiecare 15 ianuarie şi 15 iunie, să dea viaţă unor noi plachete tematice, dovedindu-se un adevărat exeget al operei eminesciene. Vreo 90 dintre plachetele din evidenţa acestei biblioteci speciale de la Bârlad, poartă titluri precum Mihail Sadoveanu (3 plachete), Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, George Topîrceanu, Tudor Muşatescu, Dimitrie Cantemir, George Coşbuc, Cincinat Pavelescu, Marin Preda, Grigore Vieru, Nichita Stănescu (2), Victor Eftimiu (3) etc. Sunt plachete dedicate unor personalităţi bârlădene, precum Victor Ion Popa, G. G. Ursu, C. D. Zeletin, George Tutoveanu, Alexandru Ioan Cuza şi alţii. În plachetele bibliotecii sunt tratate şi subiecte precum francofonia (5 plachete), „Teatru în rebus”, „Mari actori”, „Fabulişti şi fabule”, „Poezia simbolistă” şi alte teme, pentru că imaginaţia rebusistului Serghei Coloşenco nu cunoaşte limite. O parte a creaţiilor din plachete, împreună cu multe altele, au fost publicate de Serghei Coloşenco în peste 30 de cărţi rebusiste, între care „Rebus culinar”, „Rebus în familie”, „Călătorii enigmistice”, „Zoo rebus” (3 volume), „Armonii enigmistice” (teme muzicale, 2 vol.), „101 fantezii”, „Victor Ion Popa – Eseuri enigmistice”, „Ion Creangă – Univers enigmistic”, „Enigmaticul Eminescu”, „Epigonii”, „Luceafărul”, „Călin” (file de poveste), „Casa rebusiştilor” (foto, p.2.). Aceste cărţi însumează alte peste trei mii de pagini de rebus.
.
Lemnele te încălzesc de două ori: o dată, când le tai şi a doua oară, când le arzi.