Odisee Spatiala - Manual by Daniel Bruda

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Odisee Spaţială - dincolo de orizont / Cami Bruda, Persida Coste, Mihaela Drăgana, .... - Cluj-Napoca : Editura E.G.M., 2019 ISBN 978-606-94760-2-4 I. Bruda, Camelia II. Coste, Persida III. Drăgana, Mihaela 2

© Editura E.G.M. Orice reproducere sau selecție de texte din această carte este permisă doar cu acordul scris al Fundației EGM. Fac excepție șabloanele folosite la realizarea diferitelor activități și paginile pentru concursuri. Fundația EGM Str. Govora nr. 11 400664, Cluj-Napoca Tel. 0264452315

Email: fundatiaegm@gmail.com Web: www.fundatiaegm.ro ISBN: 978-606-94760-2-4

Editor coordonator: Lidia Ghiulai Tehnoredacatare: Monica Vlad Desene: Paula Jurca Design copertă și layout: Petrică Farcău

Autori: Cami Bruda, Persida Coste, Mihaela Drăgana, Mihaela Drăgoi, Francesca Duca, Anamaria Horvat, Lidia Ghiulai, Liana Sabo, Paula Jurca

CUPRINS Structura manualului .....................................4 Ziua 1 – Lupta cu gândurile ......................28 Ziua 2 – Lupta cu nerăbdarea ..................46 Ziua 3 – Lupta cu eșecurile .......................64 Ziua 4 – Lupta cu voința ............................82 Ziua 5 – Lupta cu tăcerea ...........................98 Sceneta ..........................................................112 Șabloane .......................................................133 Pașaport intergalactic ..............................155 Cântece și linkuri utile ..............................168

STRUCTURA MANUALULUI Odisee spațială – dincolo de orizont este un program pentru o școală de vacanţă de cinci zile, program destinat copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani. Programul durează aproape patru ore în fiecare zi, iar activităţile sunt gândite pentru a fi desfășurate atât în interior, cât și în aer liber. Împreună cu câteva personaje imaginare și celebre de la NASA, copiii vor descoperi că viața lor este o alegere continuă între binele pe care ni-l dorește Dumnezeu și răul pe care Satana vrea să îl producă în viața noastră. În această săptămână, copiii vor afla lucruri interesante despre spațiul interplanetar și despre provocările pe care le au astronauții atunci când vor „să cucerească” planete noi. Copiii vor învăța că, dacă vor să ajungă „dincolo de orizont”, au cinci misiuni de dus la îndeplinire. Drept urmare vor avea de purtat cinci „lupte speciale de echipare pentru odiseea spațială”: Lupta cu gândurile, Lupta cu nerăbdarea, Lupta cu eșecurile, Lupta cu voința, Lupta cu tăcerea. În plus, copiii au posibilitatea să completeze un „pașaport intergalactic” pe măsură ce trec prin activitățile zilnice (sau acasă – după cum alegeți să vă organizați). Pot astfel păstra amintirea zilelor de „misiuni dincolo de orizont” alături de personajele biblice cu care vor avea de-a face.

Numărul copiilor care pot participa la acest program depinde de spaţiul de care dispuneţi, activităţile sugerate și structura programului permiţând o participare de până la 180 de copii. Este recomandat un număr minim de 15 copii pentru fiecare grupă de vârstă, respectiv 4-6 ani, 7-9 ani, 10-12 ani, 12+ ani și un număr maxim de 45 (dacă depășiți acest număr la o grupă de vârstă, vă recomandăm să formați două grupe).

Programul urmează același orar zilnic, respectiv înscriere, deschiderea sesiunii (timp comun), activitățile de la staţii (pe grupe de vârstă) și închiderea sesiunii (timp comun). Puteţi avea o organizare după cum urmează: Â 09:00 - 09:20 Înregistrare Â 09:20 - 10:00 Deschidere Â 10:00 - 12:05 Staţii Â 12:05 - 12:30 Închidere

Cele patru staţii la care grupele de copiii vor participa prin rotație, în fiecare zi, sunt: µ Staţia 1 – Camera antigravitațională (activități de experimentare şi predare a adevărului biblic) µ Staţia 2 – Supernovă (discuție și lucrul manual) µ Staţia 3 – Satelit natural (acțiune și versetul de memorat) µ Staţia 4 – Vid cosmic (jocuri)

Prezentarea activităților

Experimentarea – fiecare lecţie începe cu o activitate de experimentare. Li se oferă copiilor ocazia de a trăi sentimente asociate cu învăţătura biblică predată. Activitatea îi implică pe toţi copiii, solicită simţurile acestora şi este centrată pe emoţiile și sentimentele regăsite în scopul lecţiei. O astfel de activitate se întipăreşte mult mai uşor în mintea copiilor şi îi ajută să coreleze mai repede Cuvântul cu viaţa lor zilnică. Trecerea de la joc la viaţa reală iar apoi la Biblie se realizează pe baza unor întrebări de legătură adresate copiilor. Învăţarea (sau predarea adevărului) – manualul de bază este Biblia. Povestirea este redată copiilor într-un mod creativ, pe înţelesul lor, folosind diferite metode – cum ar fi: teatrul de păpuşi pentru cei mai mici, scenete, povestiri din rol, monologuri la persoana I, interviuri, reportaje, narațiune simplă. Discuţia – presupune un timp de întrebări și răspunsuri prin care copiii pot face legătura dintre Adevărul biblic şi viaţa reală și din care înţeleg că mesajul este de actualitate pentru ei. Sunt discutate cu copiii situaţii concrete, specifice vârstei, cu care se confruntă şi se găsesc împreună soluții care să fie în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Este recomandată împărțirea în subgrupe de câte 6-8 copii, pentru ca aceștia să apuce să răspundă fiecare la întrebările propuse în acest manual. Acțiunea (sau aplicația) – îi conduce pe copii spre un răspuns personal și de durată în timp faţă de învăţătura primită. Copiii sunt îndemnaţi să aplice în viaţa lor Adevărul biblic, să acţioneze în conformitate cu el. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, așa că noi îi putem doar încuraja în sensul acesta, dar numai Duhul Sfânt este Acela care îi convinge pe copii să acţioneze cu adevărat în viața de zi cu zi și după ce vor pleca de la VBS.

Memorarea versetului, lucrul manual şi jocurile – dau un plus de energie învăţăturii transmise pe parcursul staţiilor, întărind scopul lecției și ideea principală a zilei. Fiecare activitate urmăreşte să implice cât mai multe dintre abilităţile copiilor şi să-i ajute să privească Biblia şi învăţătura acesteia într-o nouă lumină: pe înţelesul lor, antrenându-i în activităţi variate – cântece, jocuri de logică și de memorare, abilităţi practice, cognitive și de socializare. Dacă doriți să folosiți acest manual pentru tabere, puteți desfășura aceste activități în prima parte a zilei, iar după pauza de prânz puteți organiza excursii, vânătoare de comori, jocuri pe echipe sportive, ateliere de creație (literare, artistice, muzicale). O altă variantă ar fi să faceți activitățile de la stațiile 1 și 2 în prima parte a zilei, iar cele de la stațiile 3 și 4 în a doua parte a zilei. Alocați atunci câte 45 de minute fiecărei stații.

Împărţirea copiilor se va face pe 4 categorii de vârstă, respectiv 4-6, 7-9, 10-12, 12+ și vor fi în echipe denumite după cum urmează (și cu o culoare centrală) J 4-6 ani – Pluto (gri) J 7-9 ani – Mercur (portocaliu) J 10-12 ani – Uranus (albastru) J 12+ ani – Jupiter (maro) Copiii vor primi ecusoane cu numele lor și cu numele echipei din care fac parte (le vor purta la vedere pe parcursul întregii săptămâni - vor fi personalizate prin desene și culori distinctive pentru fiecare grupă de vârstă). Supravegherea şi coordonarea fiecărei grupe va reveni călăuzelor – voluntari recrutaţi din rândul adolescenţilor sau a mămicilor tinere din biserică – ale căror atribuţii sunt detaliate la pagina următoare. Participarea la staţii se va face prin rotaţie, astfel încât fiecare grupă de copii să ajungă să viziteze toate cele patru staţii în fiecare zi. În continuare este prezentată o sugestie de rotire a grupelor de copii pe la toate staţiile. Între staţii este planificat un timp de 5 minute, pentru rotație.

Ora

Experimentare și predarea adevărului

Discuție și lucru manual

Acțiune și verset

Joc

10:00 – 10:25

4-6

7-9

10-12

12+

10:30 – 10:55

7-9

4-6

12+

10-12

11:10 – 11:35

10-12

12+

4-6

7-9

11:40 – 12:05

12+

10-12

7-9

4-6

10:55 – 11:10

Persoanele implicate și rolul lor Pentru a putea desfășura în condiţii optime săptămâna de școală de vacanţă Odisee spațială – dincolo de orizont, aveţi nevoie de implicarea următoarelor persoane: personaje pentru scenetă și lideri (responsabili de stații, călăuze, responsabili de înregistrarea copiilor, muzicieni, responsabili de gustări, sănătate și prim-ajutor, decoratori, prezentator). 1. Personaje pentru scenetă – preferabil să NU fie persoane implicate ( pe cât e posibil) în alte activități (din experiența anilor trecuți vă sfătuim mai ales să nu fie călăuze – acestea trebuie să fie cu copiii tot timpul). Se pot implica foarte bine copiii de la grupa de preadolescenți (mulți sunt doritori de așa ceva la vârsta asta) sau – dacă nu aveți oameni suficienți – puteți filma în prealabil sceneta și să o proiectați de parcă ar fi un„documentar din viața zilnică a oamenilor de știință de la NASA”. 2. Lideri: ¶ Responsabilii de stație: Pentru fiecare staţie aveţi nevoie de doi lideri (respectiv opt lideri pentru întregul program). Cel puţin unul dintre cei doi, la fiecare staţie, trebuie să fie dintre învăţătorii cu experienţă. Fiecare staţie va primi zilnic vizita celor patru grupe de copii de vârste diferite. Liderii trebuie să își adapteze activităţile în funcţie de vârsta copiilor și de specificul grupei respective. În cadrul lecţiilor sunt sugerate activităţi pentru grupe de vârstă diferite. ¶ Călăuzele: Este recomandat să fie o călăuză la șapte copii, în cazul grupelor de 4-9 ani, respectiv o călăuză la zece copii în cazul celorlalte grupe de vârstă. Călăuzele pot fi recrutate din rândul adolescenţilor de la 14 ani în sus. Asiguraţi-vă că între călăuze și grupa de vârstă desemnată există o diferenţă de cel puţin 5 ani. Principala sarcină a călăuzelor este aceea de a îndruma și de a supraveghea copiii în timpul tuturor activităţilor, de la înregistrare (le împart ecusoanele, îi conduc spre sala unde va avea loc deschiderea programului, îi însoţesc la staţii) și până la închiderea programului. Spre deosebire de lideri – care rămân în aceeași locaţie și primesc zilnic toate grupele de copii – călăuzele însoţesc aceeași grupă de copii (de exemplu 4-6 ani) pe parcursul întregului program de VBS. În cadrul staţiilor, călăuzele ajută la menţinerea disciplinei, la organizarea jocurilor, îi ajută pe copiii mai mici la realizarea activităţilor de lucru manual și îndeplinesc rolurile în care au nevoie de ei liderii de la stație. ¶ Înregistrarea: Aveţi nevoie de cel puţin câte o persoană care nu are și rol de călăuză și de o călăuză de la fiecare categorie de vârstă. În funcţie de numărul de copii înscriși și de capacitatea spaţiului de care dispuneţi, înregistrarea noilor veniţi poate avea loc la începutul fiecărei zile. ¶ Muzicieni: Alegeţi un lider muzical sau un grup de laudă și închinare care să conducă momentele muzicale de la începutul fiecărei zile și care să se ocupe de staţia cu muzica. Liderul trebuie să fie un tânăr care să intre în mintea copiilor (rămânând, totuși, spiritual) iar echipa să fie dinamică și convingătoare – doar așa își vor dori toți copiii să participe la propunerile de cântare (la semne și coregrafie, de exemplu). ¶ Responsabilii de gustare: Desemnaţi două persoane care să se ocupe de pregătirea gustărilor și a paharelor cu apă. Pot fi din rândul mămicilor care nu activează la stații. ¶ Sănătate și primul ajutor: Pentru siguranța activităților, cel puţin un membru al echipei trebuie să aibă cunoștinţe și experienţă în acordarea primului ajutor și să fie calificat în acest domeniu. El nu va fi implicat la alte stații. ¶ Decoratori: Fiecare staţie va fi decorată în concordanţă cu numele ei. În manual vor fi oferite 7

câteva sugestii – oricum bogăția decorului ține doar de inspirație, căci fără mulți bani, din lucruri banale, se poate construi o întreagă lume „intergalactică”. Indicațiile de decor le găsiți în capitolul dedicat scenetei, la fiecare dintre zile. În plus, aveți anexat la sfârșitul manualului fotografii cu sugestii de decor. Pe Pinterest veți găsi o mulțime de idei ieftine și simplu de pus în practică. ¶ Prezentatorul: Înainte de a merge la staţii, copiii se vor întâlni cu toţii în sala mare a locaţiei în care desfășuraţi programul. Pentru prezentarea acestui timp, aveţi nevoie de o persoană carismatică și dezinvoltă, căreia să îi atribuiţi rolul de prezentator, mai exact el va fi „Exploratorul spațial absolut genial”. Va fi îmbrăcat într-un costum de astronaut (puteți găsi idei de creare a acestuia pe internet: îl puteți comanda online, îl puteți construi din carton tare, alb/ din cearceafuri „întărite” cu sârmă/ din cearceafuri pe care coaseți în interior colace de spumă care să îi dea ținută etc.). „Exploratorul spațial absolut genial” va dialoga cu copiii, aducând în centrul atenţiei tema zilei respective și semnul specific. În prima zi va organiza echipajele (nume și culoare de „lansare”), va prezenta regulile de conduită în spațiul cosmic și locurile centrale ale acestuia (stațiile). Sugestii și idei pentru aceste dialoguri de introducere, când toţi copiii sunt prezenţi în sală, găsiţi în cadrul fiecărei lecţii. Momentul prezentatorului ține 3-5 minute. Încurajare: Pare a fi un număr mare de oameni, dar unii pot avea dublu rol (de exemplu, decorul poate fi făcut de toată echipa, împreună; materialele pentru fiecare stație pot fi procurate/ pregătite din timp de liderii de stație împreună cu câteva călăuze, cine este în echipa de laudă și închinare poate apoi să se ocupe de gustări și de fotografii etc.). Folosiţi la capacitate maximă darurile și potenţialul membrilor echipei și fiţi flexibili. Adaptaţi programul pentru a se potrivi situaţiei voastre, în funcţie de persoanele disponibile și de facilităţile de care dispuneţi.

Locul Fiţi flexibili și creativi atunci când planificaţi. Împărţiţi spaţiul disponibil astfel încât să obţineţi patru „spații cosmice” – adică stațiile. (Camera antigravitațională. Supernova. Satelitul natural. Vidul cosmic.) Sala mare a bisericii o puteţi folosi și decora pentru momentele de deschidere și închidere a fiecărei sesiuni (decorați în funcție de scenetă, tema și semnul zilei). Staţiile trebuie să aibă delimitat un spaţiu al lor, decorat specific, sugerând clar locul pe care îl reprezintă, dar și să fie aproape de locul de întâlnire al tuturor copiilor, pentru a ajunge acolo cât mai repede. Dacă vremea este frumoasă, unele activităţi pot avea loc în aer liber, în cazul în care aveţi un spaţiu adecvat – în special jocurile. Sugerăm însă ca lecţia să se desfăşoare în interior, din simplul motiv că, fiind un spațiu închis, copiii nu vor fi distrași de alte zgomote, de natură, de diferite obiecte din preajmă.

Echipamentul tehnic necesar Veţi avea nevoie de următoarele: ° Videoproiector și un ecran, astfel încât toţi să poată vedea textele cântecelor și filmuleţele prezentate la partea de introducere ° Sistem de sunet și microfoane, în funcţie de dimensiunea sălii și de numărul copiilor care participă ° Recuzita pentru scenetă ° Materiale pentru lucrul manual ° Materialele necesare desfășurării lecţiilor ° Alte materiale pentru jocuri și versetele de memorat ° Cronometru pentru a limita timpul anumitor activităţi Observaţie: listele cu materialele necesare le găsiţi în cadrul fiecărei lecţii, la activităţile descrise.

Gustările Sugerăm să le oferiţi copiilor gustări variate și fructe. Apa o puteţi servi în sticle mici sau în pahare de unică folosinţă. În funcţie de bugetul alocat acestui program și de posibilităţile de care dispuneţi, alegeţi împreună cu echipa care sunt cele mai potrivite gustări pentru copiii dumneavoastră. Le puteți cere copiilor încă de dinaintea începerii școlii de vacanță să vină de acasă cu un mic pachețel, dacă bugetul nu poate acoperi în mod satisfăcător acest aspect. Încurajaţi copiii să strângă în urma lor șerveţelele, paharele sau sticlele goale rămase după timpul de pauză.

Pregătiri Arta conducerii se realizează prin delegare, așa că decideţi din timp cine se va ocupa de fiecare sarcină. Pe măsură ce planificaţi, rugați-vă să puteţi forma cea mai bună echipă posibilă și să puteţi dezvolta și folosi la maximum abilităţile oamenilor implicaţi. Explicaţi clar ce doriţi să fie făcut. Când o persoană este de acord să se implice, scrieţi-i numele în dreptul îndatoririi sale. Aveţi încredere în echipă, susţineţi-o și încurajaţi-o pentru a duce la îndeplinire sarcinile trasate.Pentru a avea parte de o săptămână memorabilă, este nevoie de multă rugăciune și post, muncă și atenţie la detalii înainte de a începe școala de vacanţă… În continuare sunt sugerate câteva etape, câteva stadii de pregătire. În funcţie de învăţătorii și de voluntarii cu care veţi lucra, este bine să aveți șase întâlniri înainte de a începe programul Odisee spațială – dincolo de orizont. Aceste întâlniri pot avea loc cu trei luni înainte de eveniment, cu două luni înainte, cu o lună înainte, cu două săptămâni înainte, cu o săptămână înainte și cu o zi înainte de eveniment.

Etapa I: þ Recrutaţi echipa. þ Alegeţi o persoană care să coordoneze întreaga activitate, care să încurajeze oamenii să se roage și să dea liste de rugăciune cu motive specifice înainte, în timpul și după desfășurarea școlii de vacanţă. þ Faceţi o listă cu recuzita, echipamentul și alte lucruri de care aveţi nevoie și alegeţi oamenii care să împrumute, să facă sau să cumpere lucrurile pe care încă nu le aveți. þ Calculaţi bugetul necesar desfășurării activităţilor și prezentaţi-l conducerii bisericii. Dacă este necesar, organizaţi o campanie de strângere de fonduri. þ Planificaţi și faceţi publicitate pentru sesiunile de pregătire a echipei. þ Planificaţi cum veţi anunţa și cum veţi promova acest program. Desemnaţi persoanele responsabile cu departamentul de publicitate. þ Anunţaţi în biserici recrutarea de voluntari pentru această săptămână (respectiv călăuze, decoratori, persoane pentru înscriere etc.) þ Planificaţi cine va fi responsabil cu confecţionarea ecusoanelor și a decorurilor; cine se va ocupa de partea tehnică – videoproiector, staţie, microfoane; cine va asigura recuzita și costumele ce vor fi folosite la scenetă. þ Discutaţi cu membrii echipei dacă veţi pregăti pentru toţi participanţii vreun obiect personalizat pe care să îl folosească în timpul săptămânii și apoi să îl ia acasă la terminarea proiectului (de exemplu: un cozoroc inscripţionat cu tema/ data evenimentului, tricou personalizat, eșarfă etc.) þ Desemnaţi liderii fiecărei staţii. Înmânaţi fiecărui lider o copie după structura sugerată în acest manual pentru staţia sa și cereţi-i ca pentru următoarea întâlnire să prezinte eventuale modificări pe care le consideră necesare pentru adaptarea structurii staţiei la situaţia din biserica/ regiunea dumneavoastră. þ Găsiţi un regizor pentru scenetă. Cereți-i să își organizeze echipa și să planifice clar repetiţiile. Aveţi grijă ca toată recuzita, costumele, coloana sonoră etc. să fie disponibile și păstrate în siguranţă. Luaţi legătura cu persoana care este responsabilă cu echipamentul tehnic pentru a putea face lucrurile acestea. þ Începeţi să vă gândiţi la o strategie pentru a putea păstra legătura cu participanţii după terminarea școlii de vacanţă.

Etapa a II-a: þ Stabiliţi echipa de muzicieni și arătaţi-le cântecele sugerate în cadrul lecţiilor. Le puteţi cere ca

pentru următoarea întâlnire să prezinte și o listă cu cântece alese de ei, în concordanţă cu subiectul zilei. þ Dacă programul se va desfășura în biserică, iar aceasta are anumite persoane responsabile cu

echipamentul sonor (staţie, microfoane, instrumente), luaţi legătura cu una dintre aceste persoane. þ Dintre voluntarii care au răspuns anunţului făcut în biserică, alegeţi călăuzele pentru fiecare

grupă de vârstă. Instruiţi-i cu privire la sarcinile lor și faceţi o scurtă trecere în revistă a caracteristicilor comportamentale și psihologice ale fiecărei categorii de vârstă și a modului în care pot fi preîntâmpinate aceste nevoi (Acest aspect este foarte important, mai ales dacă voluntarii NU au mai lucrat cu copiii: trebuie să cunoască trăsăturile specifice vârstei dacă vor să îi înțeleagă și să îi știe aborda înțelept!). þ Discutaţi cu liderii de staţii despre modul în care au adaptat activităţile sugerate în acest manual

pentru a corespunde situaţiei din regiunea/ biserica dumneavoastră si cereţi-le ca la următoarea întâlnire să prezinte o listă cu necesarul de materiale care trebuie procurat pentru staţia pe care o vor conduce. þ Desemnaţi o persoană care se va ocupa cu procurarea tuturor materialelor necesare pentru

buna desfășurare a programului. Ar fi recomandabil ca această persoană să fie totodată responsabilă cu bugetul întregului program. Rugați acea persoană să împartă materialele pe stații (organizate în cutii/ saci etichetați) și să se aprovizioneze din timp cu toate materialele suplimentare de bază care ar putea fi necesare al improviso (bandă de hârtie adezivă, markere, foarfeci, sfoară, baterii de microfoane, trusă medicală etc.) þ Dacă aţi hotărât să procuraţi obiecte personalizate pentru participanţii la școala de vacanţă,

asiguraţi-vă că acestea vor fi confecţionate așa cum doriţi și vor fi gata la timp. þ Coordonaţi și planificaţi evenimentul pentru familie care va urma după școala de vacanţă (dacă

doriţi să continuaţi programul și în ziua de sâmbătă, organizaţi o zi a familiei, undeva în afara spaţiului unde a avut loc programul – un teren de joacă, un parc etc. Părinţii vor afla mai multe despre desoperirile făcute de ,,exploratorii lor spațiali” lor și vor putea petrece un timp frumos împreună, participând la activităţi și jocuri cu întreaga familie).

Etapa a III-a: þ Alegeţi echipa pentru înscriere. Selectați oameni care știu cum să întâmpine copiii și să-i facă să

se simtă bine primiți din prima clipă (și care au abilitatea de a stabili, totodată, un contact eficient și de încredere cu părinţii). þ Fiţi siguri că muzicienii au repetat cântecele și dispun de instrumente și alte resurse necesare. þ Liderii staţiilor vor înmâna lista cu necesarul materialelor persoanei responsabile cu procurarea

materialelor. þ Discutaţi cu regizorul despre modul în care decurg repetiţiile pentru scenetă. þ Discutaţi cu cei din departamentul de publicitate despre modul în care s-au achitat de sarcină

(au creat invitaţii, le-au împărţit, au lipit afișe, au făcut anunţuri). þ Discutaţi cu persona responsabilă cu procurarea materialelor despre măsura în care și-a dus la

îndeplinire sarcina trasată. De asemenea, întrebaţi echipa dacă au apărut alte nevoi pe parcurs. þ Desemnaţi unul sau mai mulţi oameni care să răspundă de sănătate și de primul ajutor. Cel

puţin o persoană calificată, un cadru medical, trebuie să fie prezentă în permanenţă în școala de vacanţă. þ Discutaţi cu „exploratorul spațial absolut genial” despre modul în care va face prezentarea

temei specifice fiecărei zile și despre felul în care va decurge dialogul cu copiii (sau cu alte ajutoare pe care le va avea cu el).

Etapa a IV-a: þ Verificaţi recuzita pentru scenetă. þ Verificaţi încă o dată disponibilitatea călăuzelor, a persoanelor de la înscriere, a liderilor, a

prezentatorilor etc. þ Verificaţi stocul de materiale necesare. þ Dacă aţi optat pentru obiecte personalizate, verificaţi să fie pregătite. þ Verificaţi realizarea ecusoanelor și a altor materiale despre care aţi decis că le veţi face pentru

această săptămână. þ Intensificaţi activitatea de promovare a școlii de vacanţă.

Etapa a V-a: þ Verificaţi echipamentul tehnic (videoproiector, staţie, microfoane). þ Realizaţi decorurile pentru fiecare staţie. Puteți solicita echipa de voluntari să ajute decoratorii.

Aceștia din urmă vor trasa sarcinile. Rugați decoratorii să aducă fotografii cu ceea ce vor să fie făcut, ca să fie ușor pentru toată lumea să înțeleagă ce are de făcut. þ Luaţi legătura cu persoana responsabilă cu procurarea materialelor necesare, pentru a vă

asigura că toate lucrurile de care aveţi nevoie sunt disponibile și sunt distribuite eficient liderilor de stații. þ Verificaţi încă o dată disponibilitatea călăuzelor, a persoanelor de la înscriere, a liderilor, a

prezentatorilor etc. þ Discutaţi cu liderii de staţii despre stadiul pregătirilor activităţilor de la staţia pe care o conduc. þ Dacă aveţi materiale personalizate pentru copii (de genul celor sugerate în etapa I de pregătire)

discutaţi când le veţi da copiilor, la sosirea lor sau când se află la o anumită staţie etc.

Ultima etapă Va avea loc cu o zi înainte de începerea programului Odisee Spațială - dincolo de orizont. þ Pregătiţi sala mare a bisericii și staţiile și puneţi totul în ordine. NU lăsaţi decoruri sau alte lucruri

nefăcute pentru ziua următoare, fiţi gata cu aceste aspecte ce ţin de organizare atunci când sosesc copiii þ Concentraţi-vă de-acum atenţia asupra copiilor!

Instruirea echipei Când aveți liderii și călăuzele, veţi avea nevoie de două sesiuni de instruire pentru a forma și consolida echipa.

Prima sesiune:

Ÿ Serviţi o gustare împreună sau organizaţi o activitate care să vă ajute să faceţi cunoștinţă. Ÿ Citiți un text biblic și rugați-vă împreună. Ÿ Împărtășiți obiectivele și viziunea. Ÿ Faceți-vă o privire de ansamblu asupra programului Odisee Spațială - dincolo de orizont și a

Ÿ Ÿ Ÿ

etapelor zilnice. Încurajaţi-i să citească cele cinci texte biblice care vor fi suportul lecţiilor de la staţii. Daţi-le un chestionar (sau coli de hârtie) pentru a scrie care sunt preferinţele lor în ceea ce privește rolul pe care și-l vor asuma în timpul programului. Folosiţi acest prilej pentru a împărţi responsabilităţile înainte de cea de-a doua sesiune. Începeţi să învăţaţi cântecele împreună. Folosiţi materialul de mai jos pentru a vedea cum puteţi răspunde mai bine nevoilor unei diversităţi mari de copii. Rugaţi-vă unii pentru alţii în perioada aceasta de pregătire și în perioada în care veţi face publicitate programului școlii de vacanţă.

Sugestii de discuții pentru prima sesiune de instruire a liderilor Abordarea și trezirea interesului Școlile biblice de vacanţă sunt cea mai bună modalitate de abordare a copiilor care nu sunt familiarizaţi cu învăţătura creștină și totodată de trezire a interesului celor care „le-au auzit pe toate”. Gândiţi-vă la doi copii pe care îi cunoașteţi bine: unul care aparţine comunităţii bisericii și altul din afara ei. Cine sunt oamenii și lucrurile care îl influenţează cel mai mult pe cel care aparține comunității bisericii? Cum îl puteți ajuta pe cel „din afară” să înţeleagă lucrurile legate de Isus și să îi îndreptați atenția către cer? A. Copiii din afara comunității bisericii Atmosferă și relaţii Mesajul nostru nu e reprezentat doar de povestirile biblice, ci și de modul în care conducem întregul program și de ceea ce suntem noi ca oameni. Felul în care ne comportăm va fi mult mai semnificativ decât orice am spune. Relaţiile sunt vitale. Copiii sunt foarte sensibili la atmosferă. Cum putem construi o atmosferă plăcută în care atenţia să ne fie centrată pe copii? Cum construim o relaţie cu un copil? În răspuns putem include și faptul că îi salutăm la sosire, le învăţăm numele și interesele, le observăm nevoile, le înţelegem comportamentul, îi lăudăm pentru eforturi și atenţie, îi iubim așa cum îi iubește Isus. Limbajul Cum putem evita folosirea jargonului spiritual? Expresii ca „deschide-i inima lui Isus” și „născut din nou” pot crea confuzii. Folosiţi un limbaj ilustrativ. Știu ei că Isus este mai mult decât o expresie folosită de unii oameni? Împărţiţi hârtii și pixuri. Lucraţi în perechi și scrieţi o explicaţie adresată copiilor despre cine este Isus, în aproximativ cincizeci de cuvinte. 14

Știu ei cine este Dumnezeu? Dumnezeu este Creatorul iubitor al lumii care L-a trimis pe Isus și pe Duhul Sfânt pentru a ne ajuta să începem și să continuăm viaţa alături de El. Știu ei ce este rugăciunea? În Odisee spațială – dincolo de orizont rugăciune înseamnă nu numai să vorbim cu Isus, ci și să Îl ascultăm și să facem ceea ce ne spune El. Timp Copiii au nevoie de timp pentru a înţelege. Nu vă așteptaţi la prea mult într-un timp prea scurt, dar nici să nu vă așteptaţi la prea puţin. Este uimitor cât de multe pot învăţa într-un program de o săptămână. Menţinerea legăturii Sunt foarte importante contactele pozitive cu acești copii și cu familiile lor. Aveţi o strategie de menţinere a legăturii, spre exemplu o întâlnire o dată pe săptămână? Dacă nu, planificaţi să începeţi una. B. Copiii care aparţin de biserică Pe o tablă sau pe o foaie mare de hârtie scrieţi toate ideile pe care le aveţi cu privire la acești copii (cum sunt ei, cum se manifestă, care sunt nevoile lor etc.) Odisee spațială – dincolo de orizont i-ar putea ajuta pe acești copii în felul următor: Ÿ Ocazia de a adânci relaţiile este mult mai mare decât într-un program săptămânal. Îi putem cunoaște mai bine și putem construi prietenii mai strânse cu ei. Copilul ar putea să privească apoi un membru al echipei ca fiind mentorul lui. Așa că fiţi un membru bun! Ÿ Mulţi s-au familiarizat cu limbajul religios, dar nu au pătruns semnificaţia lui. Folosirea unui limbaj ilustrativ îi va ajuta să adâncească semnificaţia acestor lucruri. Ÿ Abordarea nouă din cadrul școlii de vacanţă le va stimula interesul și le va reaprinde entuziasmul. Ÿ Vor fi mai pregătiţi (de a lua decizia de a răspunde chemării lui Isus) decât copiii pentru care aceste informaţii sunt noi. Fără să facem presiuni asupra lor, trebuie să observăm dacă manifestă un interes deosebit în această privinţă și să încercăm să-i ajutăm să trăiască în mod vizibil credinţa lor în Isus la școală, departe de casă sau de biserică.

A doua sesiune Ÿ Citiți un pasaj din Biblie și rugați-vă. Ÿ Alocați responsabilităţile, clarificați aspectele practice și pregătiți programul în linii mari. Puteţi Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

aloca timp și pentru lucrările artistice (decoruri) sau pentru repetarea cântecelor și a scenetei etc. Priviţi mai atent asupra programului Odisee Spațială - dincolo de orizont, mai ales prima zi. Fiţi sigur că toţi cunosc politica măsurilor de siguranţă și în caz de urgenţă. Decideţi care va fi strategia pentru menţinerea legăturii cu copiii. Alocaţi un timp pentru întrebări și organizatorice din partea membrilor echipei. Rugaţi-vă pentru copii și pentru familiile lor.

Sugestii de discuție pentru a doua sesiune de instruire a liderilor Școlile biblice de vacanţă înseamnă lucru în echipă și formarea de relaţii cu copiii în grupuri mici. Avem nevoie de abilitatea de a lucra împreună cu alţi lideri și de a conduce grupe mici de copii. În această sesiune vom dezvolta aceste abilităţi. Lucrul în echipă Accentuaţi aceste idei despre lucrul în echipă în cadrul unei școli de vacanţă: Ÿ Dăruirea și atitudinea voastră este importantă. Trebuie să fiţi pregătiţi să puneţi deoparte interesele egoiste și să vă dăruiţi copiilor și lucrării. Ÿ Trebuie să fiţi organizaţi! Fiţi bine pregătiţi, punctuali și activi. Analizaţi programul pentru a ști tot timpul care este punctul următor. Dacă veţi lua parte la evenimentele de pe scenă, fiţi pregătiţi astfel încât să nu existe pauze între punctele din program. Ÿ Fiţi dispuși să vă folosiţi talentul și să impulsionaţi lucrurile. Asumaţi-vă riscurile și fiţi pregătiţi pentru greșelile pe care le veţi face. S-ar putea să descoperiţi că aveţi calităţi despre care nu știaţi. Participaţi cu entuziasm la toate jocurile și activităţile. Ÿ Staţi cu copiii. Încercaţi să aplanaţi orice neînţelegere fără a crea prea multă agitaţie. Instruiţi călăuzele să stea în apropierea sau în rândul copiilor neastâmpăraţi. De asemenea, învăţaţi-i să își concentreze atenţia asupra evenimentelor care au loc pe scenă, trăgând în același timp cu coada ochiului și la ce se întâmplă în jur. Ÿ Niciodată să nu staţi de vorbă deoparte, în timpul programului, cu un alt membru al echipei sau cu adulţii, în timp ce copiii sunt atenţi la ce se desfășoară pe scenă, cu atât mai puțin cu telefonul în mână! Ÿ Fiţi pregătiţi să acceptaţi comentariile critice referitoare la eforturile dumneavoastră și gata să învăţaţi din greșeli și să vă îmbunătăţiţi rezultatele. Ÿ Fiţi dumneavoastră înșivă! Nu încercaţi să imitaţi pe altcineva. Ÿ Evitaţi glumele îndreptate la adresa altor membri ai echipei, căci vor ajunge la urechile copiilor. Ÿ Orice problemă apărută pe parcurs trebuie rezolvată fie pe loc între călăuze sau lideri (dar niciodată în fața copiilor), fie la final cu coordonatorul VBS-ului (dar fără„public” dintre copii). Lucrul cu grupa de copii Ÿ Recapitulaţi punctele principale pe care trebuie să le ţineţi minte atunci când conduceţi un grup

de copii. De exemplu: Dacă numărul copiilor și spaţiul vă permit, începeţi întotdeauna prin a așeza copiii într-un cerc pentru a-i putea vedea pe toţi. Învăţaţi numele copiilor. Faceţi-vă timp să vorbiţi cu ei despre ceea ce îi interesează (dar nu în timpul activităților de la stații, ci în pauze). Rugaţi-vă pentru ei. Dacă sunteţi călăuze, aveţi grijă de copiii din grupa dumneavoastră și construiţi relaţii cu ei de-a lungul întregului program. Copiii din grupă reprezintă responsabilitatea dumneavoastră pastorală. Ÿ Asiguraţi-vă că toate lucrurile de care aveţi nevoie sunt aranjate într-o geantă/ cutie mare și se află la îndemână. Verificaţi lucrul acesta în detaliu. Ÿ Ţineţi-i pe copii întotdeauna implicaţi în activităţi. Pregătiţi activităţi în plus pentru cei care ar ajunge mai devreme sau ar termina înaintea celorlalţi. Ÿ Fiţi întotdeauna pregătiţi pentru timpul special petrecut cu grupa. Planificaţi cu grijă.

Ÿ Dacă aveţi nevoie de ajutor, cereţi-l! Instruiţi liderii să comunice cu călăuzele și să le prezinte în

Ÿ Ÿ Ÿ

linii mari activităţile care se vor desfășura la staţiile lor și unde vor avea nevoie de intervenţia (ajutorul) călăuzelor (împărţirea materialelor pentru lucru manual, alinierea copiilor pentru jocuri, servirea gustării etc.) Conduceţi grupa cu fermitate, încredere și entuziasm. În cazul în care unii dintre copii nu vor să participe la anumite activităţi, nu-i forţaţi. Daţi-le timp pentru a se obișnui cu ideea. Fiţi atenţi la copiii timizi, tăcuţi și încurajaţi-i prietenos să ia parte la activităţi. Dacă ezită, nu faceţi presiuni asupra lor. Acordaţi-le timp pentru a câștiga încredere. Apreciaţi lucrurile bine făcute, efortul și comportamentul pozitiv. Aceasta va ajuta la întărirea aspectelor pozitive. Fiţi siguri că terminaţi activitatea cu grupa la timp și că-i aduceţi înapoi pe copii fără întârziere, chiar dacă nu au terminat totul, ca să nu existe întârzieri în programul general. Dacă este posibil, menţineţi legătura cu copiii contactându-i și comunicând prietenos după ce se încheie programul.

Publicitate Gândiţi-vă cărei categorie de copii vă adresaţi: Ÿ Copiii din biserică Ÿ Copiii care participă de obicei la școli de vacanţă Ÿ Copiii (și părinţii) care folosesc clădirea dumneavoastră pentru alte activităţi Ÿ Copiii care sunt prieteni/ colegi cu copiii din biserică Ÿ Copiii care locuiesc în vecinătatea locaţiei în care vă desfășuraţi activitatea Toate aceste categorii pot fi abordate cu invitaţii din partea prietenilor lor sau a liderilor. Pot fi afișate postere cu evenimentul în perimetrul clădirii sau în alte locaţii strategice, de la care aţi obţinut permisiunea. Dacă desfășuraţi școala de vacanţă chiar la începutul vacanţei elevilor, locul cheie unde puteţi aborda și alţi copii este școala. Pe termen lung, căutaţi să dezvoltaţi o relaţie bună cu școlile locale. Foarte puţini copii vor veni la program datorită unui poster, dar ele sunt valoroase pentru a reîmprospăta memoria. Gândiţi-vă bine unde le veţi afișa. Care este zona cea mai circulată din cartierul dumneavoastră? Acolo oamenii vor citi orice și nu vor trece pe lângă – spre exemplu: poarta școlii, staţia de autobuz, policlinică, loc de joacă, parc, parcarea unui supermarket sau a unui restaurant. Ar fi de folos dacă, alături de fluturașul informativ, veţi plasa și un formular de înscriere, pentru ca oamenii să se poată înscrie din timp. Aceasta nu numai că va evita formarea unor cozi în prima zi, dar vă va ajuta să planificaţi cu grijă în cazul în care vor fi mai multe persoane decât v-aţi fi așteptat. Dacă veţi colabora cu școlile, unele dintre acestea vor dori să aveţi o cutie în care să poată fi strânse formularele pe care le puteţi ridica mai târziu. Aceasta îi va scuti pe părinţi de grija de a trimite formularul prin poștă sau de a-l înmâna personal. O altă modalitate de a înscrie din timp copiii este varianta on-line. Puneți la dispoziția părinților o adresă de e-mail sau un cont de facebook unde să își poată înscrie copiii. În felul acesta veți avea o evidență cât mai aproape de realitate a numărului de copii participanți și nu veți avea surprize în prima zi de școală de vacanță. Puteţi folosi beneficiile internetului – creând și promovând un eveniment pe facebook pentru școala de vacanţă. 17

Luaţi legătura cu mass-media locală. Publicitatea avansată este de folos. O fotografie și un articol în timpul sau după ce se încheie săptămâna va scoate în evidenţă biserica dumneavoastră și va veni în întâmpinarea unor probleme ce vor urma! Nu uitaţi să faceţi publicitate și în cursul săptămânii, de exemplu, pentru evenimentul ce privește familia.

Scrisoare către părinţi

Antetul/ Adresa bisericii Număr de telefon Data Dragă părinte/ tutore, Aţi dori ca fiul/ fiica dumneavoastră să se înscrie la un programul special al școlii de vacanță Odisee spațială – dincolo de orizont? Din (ziua și data) până în (ziua și data), (numele bisericii sau al organizaţiei) organizează o săptămână de școală de vacanţă sub genericul Odisee spațială – dincolo de orizont. Programul este destinat copiilor cu vârste între 4 și 12 ani și va avea loc în fiecare zi de la (ora) la (ora). Participarea este liberă (sau menţionaţi costul și ce va acoperi – spre exemplu gustările, materialele folosite, chiria sălii). Odisee spațială – dincolo de orizont este un program dinamic ce cuprinde învățături morale și cunoștințe despre spațiul cosmic, scenete, curiozităţi, jocuri. Copiii vor avea posibilitatea de a-și demonstra abilităţile practice, vor urmări venturile imaginare ale celor de la NASA, vor învăţa cântece și vor asculta povestiri biblice. Mai mult, vor avea parte de (adăugaţi alte detalii pe care le doriţi știute, amănunte despre evenimente din program). Dacă doriţi ca fiul/ fiica dvs. să participe la această școală de vacanţă, vă rugăm să completaţi formularul inclus și să ni-l expediaţi până cel târziu în (data). Spaţiul este limitat și locurile vor fi repartizate în funcţie de sosirea solicitărilor. Vă vom confirma dacă fiul/ fiica dvs. a fost înscris/ă. Așteptăm cu bucurie participarea lui/ a ei la Odisee spațială – dincolo de orizont. Numele dvs., Coordonatorul programului Odisee spațială – dincolo de orizont

Formular de înscriere

Formular de înscriere pentru programul Odisee spațială – dincolo de orizont Vă rugăm returnaţi formularul la ..............................................................................................................................., tel ......................................... . Numele copilului .................................................................................................................. Sexul: M/F Data nașterii ..................................................................................................... Adresa ..................................................................................................................................... Numărul de telefon la care puteţi fi contactat pe durata desfășurării școlii de vacanţă .............................. Detalii cu privire la probleme de sănătate sau alergii ale copilului ................................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................. Copilul va pleca de la școala de vacanţă: singur/ însoţit de .................................................................................. Declar că datele de mai sus sunt corecte. Semnătura părintelui/ tutorelui ........................................................................................... Numele ...........................................................................................

Înscrierea Este esenţial să existe un sistem de înscriere organizat, care să asigure supravegherea copiilor în timpul programului și luarea lor în grija părintelui sau a altei persoane cunoscute la sfârșitul acestuia. Pentru cei deja înscriși – Repartizaţi-i în grupa corespunzătoare vârstei lor. Pregătiţi ecusoanele și așezaţi-le pe masă organizate pe grupe de vârstă, iar în cadrul aceleiași grupe aranjaţi ecusoanele în ordinea alfabetică a numelui de familie. Pregătiţi patru mese, câte una pentru fiecare grupă de copii, pentru a evita îmbulzeala. Stabiliţi un mod eficient de înregistrare a datelor, care să dea posibilitatea de a avea acces la fișa fiecărui copil, mai ales în cazul celor cu probleme specifice. Acest fapt este deosebit de important, în special în caz de urgenţă. O sugestie ar putea fi ca pentru fiecare grupă de vârstă să pregătiţi o cutie marcată cu numele grupei respective, în care să păstraţi în ordine alfabetică formularele de înscriere. De asemenea, puteţi utiliza calculatorul pentru a alcătui un registru în care să treceţi în ordine alfabetică numele copiilor și grupele de vârstă. Registrul constituie o bază de date ce poate oferi rapid informaţii despre participanţi, în caz de urgenţă. Această bază de date poate fi folosită și pentru acordarea premiilor ori pentru expedierea invitaţiilor la școala de vacanţă din anul următor. Înmânaţi ecusoanele pentru o anumită categorie de vârstă călăuzei responsabile cu supravegherea acestor copii. La sosirea copilului, acesta va fi întâmpinat de un membru al echipei care îl va întreba vârsta și îl va direcţiona spre călăuza responsabilă de participanţii de vârsta lui. Călăuza va verifica dacă numele copilului se regăsește în cutia cu formularele de înscriere ori în registru, după care îi va da ecusonul cu numele său și îl va direcţiona spre spaţiul prestabilit pentru grupa sa, în cadrul sălii în care va avea loc sesiunea de deschidere. Este necesar ca în sală să îl aștepte o altă călăuză, responsabilă cu aceeași categorie de vârstă, care să asigure supravegherea copiilor până la finalizarea timpului de înscriere. Sugestie: Înainte de sosirea copiilor, împărţiţi sala mare în patru ,,cadrane” folosind bandă adezivă colorată și alocaţi un spaţiu fiecărei grupe de vârstă. Puteţi marca aceste locuri creând pancarte cu numele grupelor sau lipind pe peretele de lângă locul respectiv un afiș cu grupa corespunzătoare. Pe măsură ce copiii vin în sală, călăuzele responsabile cu supravegherea lor pot face ca timpul de până la începerea programului să fie folosit pentru cunoașterea copiilor. Se pot organiza mici jocuri de cunoaștere (dacă există posibilitatea, aranjaţi copiii din cadrul fiecărei grupe în cerc până se dă startul deschiderii). În acest fel se evită plictiseala copiilor care au ajuns mai devreme și se pot menţine mai ușor liniștea și ordinea în sala mare, copiii fiind prinși în aceste activităţi. Pentru copiii care nu sunt înscriși – Călăuza responsabilă cu grupa de vârstă din care face parte un copil neînscris se va asigura că adultul care răspunde de respectivul copil completează și semnează formularul de înscriere și de consimţire. Apoi va înmâna copilului un ecuson cu numele lui și îl va conduce spre locul în care se află ceilalţi participanţi de vârsta lui. Dacă nu mai puteţi admite participanţi pentru că numărul celor deja înscriși acoperă toate locurile disponibile, nu expediaţi acasă copiii care nu s-au înscris mai devreme, înainte de a verifica dacă vreunul dintre copiii înscriși nu a mai venit.

Ca măsură de siguranţă, daţi fiecărui părinte/ tutore câte un cartonaș cu numele copilului și grupa din care face parte. La sfârșitul programului, copilul va fi încredinţat persoanei pe baza acestui cartonaș. În timpul săptămânii, la începutul programului din fiecare zi este important ca fiecare copil să fie înscris în școala de vacanţă și să i se dea adultului care va veni să îl ia „cartonașul de încredinţare”. Menţionaţi părinţilor că este în interesul siguranţei copilului să prezinte cartonașul înainte de a lua copilul în grijă.

Decoruri Faceți puțină muncă de cercetare pentru a decora fiecare sală în funcție de specificul regăsibil în acel loc al cărui nume îl poartă. Găsiți împreună cu echipa dvs. idei creative de decor. Vă puteți folosi de polistiren, acuarele, videopreoiector, diverse obiecte etc.

Modul de desfășurare a sesiunilor de deschidere și închidere A. Înscrierea copiilor: 9:00 – 9:20 (se face la standurile pregătite în prealabil afară/ în hol) B. Sesiunea de deschidere Timpul de deschidere al fiecărei zile (9:20-10:00), respectiv momentul în care toate grupele de copii sunt împreună în sala mare, ar trebui să cuprindă următoarele puncte: Ÿ Bun venit Ÿ Rugăciune (Puteţi rosti rugăciunea Tatăl nostru.) Ÿ Pentru ceremonia de deschidere, puteţi crea un cadru festiv, vesel și solemn în același timp (discutaţi cu echipa dumneavoastră despre cum puteţi realiza aceasta – de exemplu chiar când copiii intră în sala mare/ când începe activitatea se poate găsi o melodie care să dea semnalul de „atenție, începem!” – este sugerată o melodie pentru acest moment la finalul materialelor, în secțiunea de Cântece și linkuri utile). Ÿ Cântece (Alegeţi cântece cunoscute și desemnaţi un imn al școlii de vacanţă. Învăţaţi-l împreună cu copiii. ) Ÿ În prima zi, faceţi o scurtă prezentare a programului Odisee spațială – dincolo de orizont precum și a numelui și culorii reprezentateve pentru fiecare grupă de copii; prezentați și călăuzele lor. Ÿ Curiozităţi și/ sau vizionare filmuleţ despre subiectul zilei Ÿ Sceneta Ÿ Deplasarea copiilor spre staţiile programate fiecărei grupe în parte. Afișaţi o hartă cu locaţiile staţiilor chiar la intrarea în biserică/ în clădire. De asemenea, amplasaţi la fiecare staţie, în hol și în sala mare planificarea grupelor de copii pe staţii și timpul alocat activităţilor. C. Închiderea sesiunilor (12:10-12:30) Copiii revin de la staţii și sunt din nou împreună. Acest moment ar trebui să cuprindă următoarele puncte: Ÿ Intrarea grupelor de copii în sală. (Ca fundal sonor pentru acest moment puteţi folosi melodia care 21

dă și semnalul de începere a zilei.) Ÿ Cântece Ÿ Invitarea uneia dintre grupele de copii în faţă pentru a împărtăși ce au făcut/ au învăţat la staţii (Pot spune împreună versetul de memorat, iar liderul staţiei la care au participat le poate adresa două-trei întrebări în legătură cu povestirea, semnificaţia lucrului manual, se poate organiza un joc/ o competiție etc.) Ÿ Rugăciune de final În fiecare zi invitaţi în faţă o altă grupă de copii. Tot în cadrul momentului de închidere al sesiunii, dacă dispuneţi de timp, puteţi organiza o competiţie distractivă și scurtă între câţiva dintre membrii grupei care a venit în faţă (de exemplu, aruncarea la ţintă, compunerea unui puzzle simplu cu mănuși de box etc.) Premiaţi câștigătorul!

Informații legislative Deși în legea română nu există instrucţiuni specifice de procedură privind organizarea cluburilor biblice de vacanţă, dorim să subliniem acele aspecte legale care sunt relevante și de asemenea să atragem atenţia asupra faptului că, în calitate de creștini, suntem datori să urmărim binele și siguranţa copiilor cu care lucrăm, dincolo de cerinţele legale în vigoare. În această ordine de idei, sfătuim ca, în funcţie de modul de organizare al programului (școală de vacanţă, club biblic, tabără, întâlniri săptămânale etc.) să vă asiguraţi că aţi parcurs un minimum de pași pentru siguranţa copiilor care vor participa. Unul dintre aspectele cele mai importante legate de organizare este să vă asiguraţi de faptul că niciunul dintre adulţii care vor veni în contact cu copiii pe parcursul programului nu are antecedente de comportament violent și că nu a fost condamnat de vreun tribunal sau acuzat pentru agresiuni împotriva copiilor. Lipsa acestui demers poate duce la acuzaţii de neglijenţă împotriva organizatorului, în cazul în care un copil pretinde că a fost vătămat pe parcursul programului de către unul dintre voluntari sau angajaţi. Deși pentru mulţi pare exagerat, vă sfătuim să cereţi fiecăreia dintre persoanele care vor veni în contact cu copiii să prezinte un Certificat de Cazier, eliberat de poliţie. Chiar dacă dvs., ca organizatori, puteţi garanta pentru trecutul celor cu care lucraţi, organele de anchetă (în cazul unui eveniment nedorit) nu vor lua în considerare acest fapt. Pentru personalul angajat în scopul organizării de activităţi educative pentru copii, angajatorul poate cere încă de la încheierea contractului de muncă semnarea unei clauze de confidenţialitate și prezentarea Certificatului de Cazier judiciar. În cazul în care persoanele implicate în organizare sunt voluntari, situaţia este reglementată de legea voluntariatului. Conform legii amintite, orice persoană care dorește să devină voluntar în cadrul unor proiecte organizate de persoane juridice de drept public sau privat, fără scop lucrativ, trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Aceste condiţii sunt: existenţa consimţământului liber exprimat (scris), implicarea activă în viaţa comunităţii, prezentarea cazierului la zi, examenele medicale la zi, precum și angajamentul scris de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat. 22

Modelul următor poate fi adaptat în funcţie de situaţie. Sugerăm ca fiecare membru al echipei să ofere numele unei persoane sau organizaţii, precum și modalitatea de contactare a acesteia pentru a putea obţine detalii despre personalitatea voluntarului, capacitatea de a lucra cu copiii și în echipă. Este esenţial ca toate aceste acte și informaţii despre voluntari să rămână confidenţiale.

Contract de voluntariat

Încheiat astăzi, ................................................., Între .................................................................................. în calitate de ......................................................... în cadrul organizaţiei .................................................................................. și între ........................................................................, în calitate de voluntar, domiciliat în ....................................................................................., posesor al CI seria ..........., nr ................................., eliberat de ......................................................... la data de .................................... . Ca voluntar, cunosc și respect principiile și politica organizaţiei ...................................................................... În conformitate cu acestea, îmi asum anumite responsabilităţi, în funcţie de specificul programului și mă angajez ca munca pe care o voi desfășura să fie la nivel profesional. Voi răspunde de ceea ce fac, ţinând cont de cerinţele și standardele impuse. Înţeleg că am obligaţii referitoare la munca depusă de mine, faţă de cei care coordonează această activitate, faţă de colegi și faţă de aceia pentru care depun această muncă. Voi păstra secretul în tot ceea ce trebuie să fie confidenţial. Voi păstra confidenţialitatea informaţiilor la care am acces cu privire la minori și după ce nu voi mai fi voluntar. Înţeleg prin voluntar că voi lucra fără a primi vreo compensaţie bănească. Mă angajez să îmi respect programarea zilelor și a orelor de lucru. Declar pe proprie răspundere că nu am și nu am avut vreodată un comportament violent faţă de alte persoane, că nu sunt și nu am fost diagnosticat ca suferind de vreo boală psihică și că nu urmez nici un fel de tratament în acest sens. Declar că nu am fost niciodată acuzat, cercetat sau condamnat pentru acte de agresiune sau violenţă. Mă angajez să prezint Certificatul de cazier judiciar și fișa medicală înainte de începerea activităţii. Mă angajez să fiu voluntar pentru perioada .......................................................................... . Organizaţia

Voluntar

Sugestii de activități ce se pot desfășura după cele cinci zile de școală de vacanță Iată două posibilităţi, fie pentru o dimineaţă de sâmbătă, fie pentru un eveniment în biserică pentru toate vârstele, pentru părinţi, copii, membri ai familiei și prieteni ai copiilor. Scopul este de a explica părinţilor ce au învăţat copiii, de a le câștiga sprijinul și de a-i încuraja pe copii să continue să descopere cât mai multe lucruri despre Dumnezeu. Trimiteţi-le acasă un anunţ prin copii în ziua de miercuri sau joi a școlii de vacanţă, pentru a-i invita pe părinţi, bunici, alți membri ai familiei și pe prieteni. În fiecare din zilele următoare încurajaţi-i pe copii să vină cu familia și cu prietenii la acest eveniment. 1.Activităţi pentru întreaga familie

Pentru a încheia într-un mod cât mai plăcut școala de vacanţă, sugerăm să organizaţi un eveniment pentru întreaga familie în ziua de sâmbătă. Ideal ar fi ca locul desfășurării acţiunii să fie un teren de sport, un spaţiu verde într-un parc etc. Sugestii pentru acest timp al familiei: Ÿ se pot organiza competiţii și jocuri pentru și între familii Ÿ se pot servi gustări și sucuri Ÿ este un timp favorabil socializării, părinţii copiilor din biserică pot cunoaște și interacţiona cu părinţii copiilor care nu frecventează în mod constant programele bisericii Ÿ discutaţi cu membrii echipei dumneavoastră despre activităţile care sunt cele mai potrivite contextului în care vă aflaţi și pe care le puteţi organiza în aceste ore. Pentru jocuri, puteţi să le folosiţi pe acelea care au fost cele mai îndrăgite de copii. Explicaţi părinților și celorlalți cum aţi folosit aceste activităţi de-a lungul școlii de vacanță. Alte idei de jocuri pentru familie: Ÿ ,,Roaba” – părintele ţine copilul de picioare, iar acesta merge în mâini. Ÿ ,,Volei cu baloane” – organizaţi echipe de volei, la care să participe atât copiii, cât și părinţii. În loc de mingi, folosiţi baloane. Dacă este foarte cald afară, puteţi umple baloanele cu apă. Ÿ ,,Cursa în trei picioare” – participanţii vor fi împărţiţi în echipe, iar în cadrul aceleiași echipe se așază doi câte doi și vor avea legate picioarele astfel: piciorul drept al celui din stânga va fi legat de piciorul stâng al celui din dreapta. La semnalul ,,start” vor alerga câte doi jucători din fiecare echipă – jucători ce se vor coordona foarte bine, deoarece au împreună doar ,,trei” picioare. Ÿ ,,Cursa în saci” – fiecare persoană va ,,alerga” (va sări, mai exact) cu picioarele într-un sac de rafie. Este o competiţie între echipe. Dacă timpul este ploios și nu permite organizarea acestei întâlniri afară, pe un teren de sport, evenimentul se poate desfășura în locul unde a avut loc școala de vacanţă sau în altă locaţie. Organizaţi activităţi pentru două ore și pregătiţi gustări pentru toţi participanţii. Cântec – Toţi copiii și liderii vin în faţă și cântă ceea ce au învăţat în timpul săptămânii. Asiguraţi-vă că 25

toţi adulţii pot vedea cuvintele proiectate. Invitat special – Puteţi invita un profesor de geografie sau fizică din orașul dumneavoastră care să le prezinte copiilor un aspect interesant legat de unele aspecte din lecțiile prezentate (cum se pregătea o corabie pe mare să înfrunte furtuna, cum se apărau vasele comerciale de atacurile piraților, are sunt secretele pentru a prinde peștii cei mai mari etc.) sau vizionaţi împreună un documentar despre una dintre temele studiate pe parcursul zilelor de școală de vacanţă. Povestirea biblică – Unul dintre lideri va face o recapitulare (curiozițătți despre spațiu, descoperiri legate de univers, găuri negre, supernove, galaxii, NASA etc.) a lecţiilor predate în cursul săptămânii. Puteți organiza două sau mai multe stații la care copiii să se ducă acolo împreună cu părinții pentru a recapitula versetele, ideile principale din lecții sau să facă un lucru manual. Dacă nu dispuneți de spațiu, puteți face și o recapitulare frontală în sala mare, dar asigurați-vă că pregătiți jocuri interactive suficiente pentru a-i implica pe cât mai mulți copiii de la toate vârstele. Concluzie – Explicaţi cum părinţii își pot încuraja copiii să Îl descopere pe Dumnezeu în fiecare zi în vieţile lor și încurajaţi-i pe părinţi să îi aducă pe copii la programele de școală duminicală organizate de biserica dumneavoastră. Invitaţi-i pe toţi să rămână pentru gustări.

2. Întâlnire pentru toate vârstele Puteţi organiza acest eveniment la o săptămână de la terminarea școlii de vacanţă sau la sfârșitul vacanţei de vară, înainte de reînceperea școlii duminicale, invitând copiii care au participat la Odisee spațială – dincolo de orizont și familiile acestora la un timp de aducere aminte. Vă puteţi desfășura activităţile în locul în care a avut loc școala de vacanţă. Bun venit – Explicaţi că această întâlnire este o concluzie/ o aducere aminte a programului Odisee spațială – dincolo de orizont. Rugăciune – Spuneţi o rugăciune plină de entuziasm și mulţumire. Sceneta – Puteţi face un rezumat al celor mai importante scene din timpul școlii de vacanţă sau puteţi scrie o continuare a scenetei folosind evenimentele din timpul săptămânii. Povestirea biblică – Unul din lideri va face, cu ajutorul copiilor, o recapitulare a lecţiilor predate în timpul programului. Cântec – Chemaţi-i pe copii în faţă pentru a cânta imnul școlii de vacanţă, cel mai îndrăgit cântec pe parcursul celor cinci zile. Asiguraţi-vă că toţi pot vedea cuvintele. Concluzie – Recapitulaţi punctele principale pe care le-aţi abordat în cadrul programului Odisee Spațială - dincolo de orizont. Proiectaţi pe ecran ideile de bază. Cântec – Invitaţi-i din nou pe toţi să cânte un cântec învăţat la club. Puteţi introduce și alte cântece. Rugăciune – În timp ce copiii se află încă în faţă, încheiaţi cu rugăciune. Invitaţi-i pe copii să participe la programele ulterioare organizate pentru ei.

Cum să adaptați Odisee spațială – dincolo de orizont la spațiul, copiii și învățătorii dumneavoastră? Ce să fac dacă... ? Mai jos aveţi prezentate câteva idei despre modul în care puteţi adapta programul școlii de vacanţă dacă: 1. Biserica dumneavoastră este mai mică, iar copiii nu sunt atât de numeroși pentru a-i putea împărţi în patru categorii de vârstă. Ce este de făcut? Ÿ Dacă numărul copiilor pe care preconizaţi să îi aveţi nu depășește 70, îi puteţi împărţi în 3 categorii de vârstă, respectiv 4-6, 7-9, 10+ ani, iar programul îl veţi diviza după cum urmează: ³ S1- experimentare și povestire biblică ³ S2 - lucru manual și discuții ³ S3- jocuri și memorarea versetului ³ S4- memorarea versetului și aplicația Ÿ Astfel, toate grupele de copii vor participa în aceeași zi la toate activităţile, rotindu-se în ceea ce privește staţiile, cu precizarea că fiecare dintre stații va beneficia la un moment dat de o pauză. Ÿ În cazul în care nu dispuneți de suficiente săli, puteți reorganiza stațiile și timpul, astfel încât ele să se sincronizeze perfect (2 stații a câte 45 de minute fiecare). 2. Biserica nu a putut finanţa în întregime programul Odisee spațială – dincolo de orizont Ÿ Puteţi introduce o taxă de participare pentru fiecare copil. Asiguraţi-vă că această taxă este accesibilă oricui și nu constituie un impediment pentru participarea doritorilor. Nu uitaţi să specificaţi costul participării pe invitaţie. Ÿ Puteţi organiza o campanie de strângere de fonduri înainte de începerea programului. Constituiţi o echipă în acest sens. Ÿ Puteţi organiza o strângere de fonduri în ultima zi a școlii de vacanţă. Anunţaţi copiii din timp despre intenţia dumneavoastră.

ZIUA 1

LUPTA CU GÂNDURILE Lecția: Adam și Eva Text biblic: Geneza 3:1-13 Verset de memorat: „Cine nesocotește Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.” (Proverbe 13.13) Scopul lecției: Eu trebuie să am grijă ale cui șoapte le ascult. Tema cadru: Mintea sub asediu Semnul zilei: O cască de astronaut

Cele mai aprige bătălii care au fost purtate vreodată pe acest Pământ au fost întotdeauna la nivelul minții. De altfel, deși la o primă privire în Biblie pare că păcatul originar al omului a fost neascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu („să nu mănânci”), ceea ce a dus la încălcarea legii a fost, de fapt, îndoiala că interdicția divină era într-adevăr spre folos. Astfel, întrebarea malițioasă a șarpelui („Oare a zis Dumnezeu cu adevărat…?”) a deschis în mintea Evei portițe prin care lucrurile puteau fi și altfel decât le-a prezentat Creatorul. Eva a pierdut bătălia, Adam la fel… și, de multe ori, și noi am călcat pe urmele lor. Mai mult ca oricând, astăzi se poartă bătălii teribile la nivelul minții, care este neîncetat bombardată cu mesaje care să pună la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu – prin muzică, prin filme, prin documentare așa-zis științifice, prin „descoperiri” de ultimă oră, prin lideri de opinie atei și prin creștini „deschiși la minte” care distorsionează ușor – dar cu efect – adevărurile biblice. Într-o astfel de lume, suntem chemați să avem grijă ce șoapte ascultăm și trebuie să învățăm cum să le deosebim pe cele ale lui Dumnezeu de cele ale lui Satana.

DESCHIDERE: Prezentatorul (sugerăm să fie un astronaut, sau cineva cine lucrează la NASA – om de știință, de exemplu) le va ura bun venit copiilor la centrul de cercetare NASA. Le va explica acestora cum, de mai bine de 60 de ani, de când a luat ființă, NASA a condus multe expediții în spațiu, scopul fiind acela de a înțelege mai multe despre Pământ, planeta noastră, și totodată de a explora universul (de a afla mai multe despre acesta și despre posibile forme de viață de pe alte planete, din alte galaxii). Munca aceasta este susținută nu doar de astronauți – cei care călătoresc în spațiu, ci și de echipa de oameni de știință, ingineri, specialiști. Toți (cei din spațiu și cei care rămân pe pământ) trebuie să lucreze împreună pentru ca o misune să fie încununată de succes. Câteva link-uri de unde prezentatorul se poate documenta pentru prezentarea NASA: NASA tur: https://www.youtube.com/watch?v=CHc4U_vVoxQ NASA tur virtual: https://www.nasa.gov/content/nasa-glenn-virtual-tours Site-ul oficial NASA (inclusiv cu imagini, video, TV): https://www.nasa.gov/multimedia/videogallery/index.html Prezentatorul le va spune apoi copiilor că, după multe expediții conduse în spațiu, NASA a descoperit câteva planete pe care există viață. Plini de entuziasm, echipele de astronauți au pornit în explorarea acelor planete, numai că, la scurt timp după ce au ajuns acolo au rupt legătura cu centrul. Se știe sigur că sunt în viață, dar se pare că au ajuns captivi locuitorilor planetelor respective. Pentru prima dată în istorie, NASA cere ajutorul copiilor (pot fi amintite cele patru echipe) pentru a călători în spațiu și pentru a salva și a aduce acasă astronauții de pe acele planete. Pentru a putea ajunge înapoi acasă în siguranță, vor trebui însă să se pregătească temeinic. Vor trebui să fie gata de luptă, să se poată apăra pe ei (să nu ajungă și ei captivi) și să-i poată ajuta și pe astronauții NASA. Pe fiecare dintre planete îi vor paște pericole diferite, prin urmare vor trebui să învețe să utilizeze arme diferite. Pe prima planeta lupta cea mare se va duce cu gândurile, iar pe parcursul zilei copiii vor învăța ce înseamnă această luptă, care este arma cu care pot lupta și cum pot ieși câștigători din ea. Prezentatorul îi va asigura pe copii că urmează o călătorie plină de aventuri, dar cu o misiune foarte serioasă și importantă. După un scurt instructaj și prezentarea navei spațiale, echipa va fi gata de start. Instructajul: Ÿ Se amintesc câteva reguli, aspecte organizatorice (unde se află fiecare stație, faptul că trebuie să aibă la ei legitimația de astronaut – ecusonul -, detalii despre pașaportul intergalactic etc.); Ÿ Se explică împărțirea pe cele patru echipe; Ÿ În orice călătorie spațială, astronauții comunică cu cei care rămân pe pământ și care conduc misiunea. Ascultarea este foarte importantă! (să asculte de lideri, să fie atenți la instrucțiuni etc.).

Pentru prezentarea unei nave spațiale sau a vieții pe o navă spațială, prezentatorul se poate inspira din link-urile de mai jos. Poate aminti următoarele: Ÿ În nava spațială nu există forță gravitațională. Asta înseamnă că atât oamenii, cât și lucrurile din jurul lor plutesc. Inclusiv apa și mâncarea. Ÿ Astronauții pot sta la masă... pe tavan. Cum nu există gravitație, toți pereții navei pot fi și sunt folosiți ca și locuri de depozitare, masă, birou etc. Ÿ Pe navă se face obligatoriu sport – aproximativ 2 ore pe zi. În dotare există bandă de alergare sau aparate pentru ridicarea greutăților (fitness). Ÿ Costumul de astronaut cântărește peste 130 kg și durează aproximativ 45 de minute să fie îmbrăcat. Ÿ Costul unui costum spațial este de 11 milioane dolari; Ÿ Igiena se face folosind apă caldă dintr-un recipient special cu tub și prosop. Părul se spală folosind șampon ce nu necesită clătire. Lenjeria murdară se aruncă. Ÿ Transpirația se adună în vârful capului (mai ales în cazul astronauților care nu au păr). Ÿ Cei care ies din navă rămân legați de aceasta. Ÿ Din cauza gravitației, obiectele grele devin foarte ușoare. Ÿ În cazul în care astronauții au nevoie de mai multe provizii, există nave speciale care le aduc. Prezentatorul le poate arăta filmulețe copiilor despre viața pe nava spațială sau pentru prezentare se poate inspira urmărind link-urile de mai jos. Tur detaliat ISS: https://www.youtube.com/watch?v=QvTmdIhYnes Viața în spațiu: https://www.youtube.com/watch?v=ouDKD9G9jOE Viața pe o navă spațială: https://www.youtube.com/watch?v=X9vOoXU56KI Lansare: https://www.youtube.com/watch?v=uCVt0kpefHM Misiune: https://www.youtube.com/watch?v=l5mXoY1BNc0 Spălarea părului: https://www.youtube.com/watch?v=uIjNfZbUYu8 Pizza în spațiu: https://www.youtube.com/watch?v=z74OwRy8o9I Ping-pong cu apă: https://www.youtube.com/watch?v=TLbhrMCM4_0 Prezentare ISS: https://www.youtube.com/watch?v=x-64L3httIM Altă variantă de introducere: Prezentatorul le spune copiilor că au descoperit planetele pe care există viață. Copiii, sub îndrumarea NASA vor porni să cucerească acele planete prin intermediul acestei instruiri (VBS-ul). Se poate face o prezentare scurtă a celor cinci planete pe care există viață, dar și inamici de cucerit: planeta GânduriX, planeta NerăbdătorescAAA, planeta SystemFail (eroare de sistem, eșuare, eșec), planeta Voința și planeta Acțiune0247. Copiii vor afla în fiecare zi cu ce inamici trebuie să lupte, cu ce arme și cum astfel încât să cucerească planeta. Li se face apoi un tur ar navei speciale pe care se află (unde se găsesc stațiile, care le sunt liderii, cum se numește echipa din care fac parte și de ce etc.)

stația Cameră antigravitațională Alocați două minute pentru a-i întâmpina pe copii într-un mod cald și deschis, prezentându-vă (și dvs. și ajutorul dvs.). Explicați-le că acum se află într-o cameră antigravitațională, o încăpere în care se simulează condițiile din afara spațiului terestru, un loc unde astronauții se antrenează pentru a învăța cum să se miște când ajung dincolo de atmosfera Pământului. Spuneți-le copiilor că aici vor descoperi cum să se echipeze pentru călătoria„dincolo de orizont” la care i-ați invitat în această săptămână. Activitățile pregătite sunt gândite ca să îi ajute să experimenteze ceea ce au trăit alții și să învețe din victoriile și eșecurile lor.

EXPERIMENTARE 1 (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: confuzie, descurajare, mâhnire Pozitive: siguranță, nădejde, bucurie

Materiale necesare: Ÿ 4 eșarfe

Pregătire:

Ÿ Fructe (de plastic sau

Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

conform cu cele de pe șablonul cu fructe de la pagina 132) 2 planșe de carton PFL (dimensiune 50x70) Marker Șablonul de trunchi de la pagina 133 Foarfeci Cutter Tempera (verde, maro)

Sugestie: în cazul în care vreți să aveți un copac mai mare, puteți folosi: carton la sul, stinghii pentru stabilitate

Pregătire elemente joc: pomul Desenați pe o planșă de carton un trunchi de copac. Puteți folosi modelul anexat la finalul manualului la pagina indicată. Desenați bolta copacului, apoi decupați forma copacului folosind cutterul. Pe cea de-a doua planșă de carton desenați aceeași formă. Este important ca formele să aibă aceleași dimensiuni. Cele două forme vor trebui tăiate pe mijloc conform indicațiilor de pe șablon. Una dintre forme tăiați-o vertical, pe mijlocul trunchiului, de la baza copacului până aproape de jumătate. Cea dea doua formă tăiați-o vertical, pe mijlocul trunchiului, de la jumătatea trunchiului până la finalul boltei. Puteți picta forma obținută folosind tempera pe ambele fețe ale formelor. După ce ați pictat, îmbinați cele două forme astfel încât să obtineți un copac cu patru unghiuri. Pregătire elemente joc: fructele Decupați fructele și lipiți-le în pom. Toate cele patru unghiuri ale pomului trebuie să aibă din fiecare model de fruct. Puneți atâtea fructe cât copacul vostru să fie atrăgător.

Desfăşurare:

Timp necesar: 10-12 minute

Împărțiți copiii în 4 echipe și rugați-i să se așeze în șir indian, fiecare echipă în dreptul unui unghi al pomului. Între unghiul pomului și copii trebuie să fie cel puțin o distanță de 5 metri. Fiecare echipă își va alege un vorbitor. La finalul fiecărei runde, acesta va fi și el ascultător pentru a putea lua parte la joc. Atunci se va alege un al vorbitor din cadrul echipei. Spuneți copiilor că jocul se va desfășura în două runde. În ambele, ei vor trebui să meargă spre pom și să ia un anume fruct pe care învățătorul îl va spune doar vorbitorilor (dacă aveți fructe suficiente, lasați copiii să le păstreze; în cazul în care nu aveți, le puteți lipi din nou în pom). Partea dificilă constă în faptul că: Ÿ Ascultătorii vor fi legați la ochi și vor trebui să asculte cu atenție indicațiile vorbitorului. Ÿ Vorbitorul poate da indicații bătând din palme și/ sau vorbind. Runda 1: Toate echipele încep la semnalul start al învățătorului. Fiecare ascultător merge pe rând să ia fructul. După ce toți ascultătorii au luat câte un fruct, vorbitorul devine ascultător pentru a putea lua si el fruct, iar echipa alege un vorbitor nou. Vorbitorul trebuie să stea chiar lângă ascultător. Runda 2: În această rundă ascultătorii fiecărei echipe vor trebui să facă gălăgie în dreptul echipei din dreapta lor pentru a-i împiedica să audă indicațiile vorbitorului echipei respective. Vorbitorul trebuie să fie la o distanță de cel puțin 2 metri față de ascultător. Sugestie: Grupelor mari le puteți da un număr limitat de cuvinte pe care să îl folosească sau puteți pune o distanță mai mare între vorbitor și ascultător. O altă sugestie ar fi să îi puneți pe ascultători să se învârtă de 2 ori înainte să pornească spre pom. Pentru grupele mici puteți folosi călăuzele să ghideze copiii. Recomandați-le să stea mai aproape de copil, astfel încât acestuia să îi fie mai ușor să audă. De asemenea, cel care ghidează poate folosi mai multe cuvinte pentru a-l ajuta.

Întrebări de legătură: Ÿ În ce rundă a fost mai ușor să ajungeți să luați fructul? Ÿ Cum v-ați simțit în prima rundă când vorbitorul era chiar lângă voi? De ce? V-a ajutat acest lucru în runda a doua? Ÿ Cum v-ați simțit când gălăgia din jurul vostru era din ce în ce mai mare? Ÿ După ce recunoșteați în atâta gălăgie indicațiile date de vorbitorul echipei voastre?

Legătura cu lecţia: Vouă v-a fost destul de greu să vă dați seama de care voce din jurul vostru să ascultați. Tot așa se întâmplă și în viață: uneori ducem o luptă grea aici (arătați spre cap) să ne dăm seama care gând din mintea noastră este cel pe care trebuie să îl transformăm în acțiune, de care șoaptă a gândului să ascultăm înainte să facem ceva. Astăzi vă voi spune povestea unor oamenii care au trecut prin aceeași dilemă ca și voi. Ce șoaptă li s-a părut mai interesantă și de urmat? De care voce au ascultat ei?

EXPERIMENTARE 2 (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: teamă, frustrare, neputință Pozitive: împăcare, bucurie, satisfacție

Materiale necesare: Ÿ Bandă de hârtie/ cretă Ÿ Recompense mici, dar pe

gustul copiilor Desfăşurare: Împărțiți copiii în echipe cu număr egal de participanți (cel puțin două, în funcție de numărul copiilor). Va trebui să meargă de la linia de pornire până la linia de sosire respectând cerințele adultului. Între cele două linii pe care le marcați cu bandă de hârtie/ cretă să fie între 3 și 10 metri, în funcție de vârsta copiilor. Spuneți-le că la finalul competiției, fiecare dintre ei va primi o mică răsplată dacă sunt atenți la cerințele dumneavoastră. Adresați-le cerințele în modul următor: „Traversați galaxia/ planeta: „Săriți ca mingea!”/ „Mâinile sus!”/ „Mers pe vârfuri!”. La puțin timp după start va apărea un „Ostacol șoptitor”. Acest „Obstacol șoptitor” va fi reprezentat de câte un adult pentru fiecare echipă, dispus să negocieze și să distragă atenția. Trebuie să fie o persoană stăruitoare și cât mai convingătoare, DAR NU abuzivă sau exagerat de insistentă. Ca să fie chiar mai convingător,„Obstacolul șoptitor” le poate arăta mici tentații sub formă de recompense pe care să promită că li le va da când ajung la capătul cursei – și pe care bineînțeles că nu le va oferi! Le va vorbi în șoaptă, la ureche. Va cere copiilor care au ascultat de el să îi convingă și pe alții să nu asculte de dvs., ci de șoaptele lui… El va oferi alternative mult mai simple de traversare (de exemplu „Nu sări ca mingea, aleargă! Ajungi mai repede! Nu te duce cu mâinile sus, ține-le la spate să nu te doară! Nu te duce pe vârfuri, du- te pe călcâie deoarece e mai ușor!”) După ce apare„Obstacolul șoptitor”, sfătuiți-i o dată să asculte vocea dvs., dar nu îi obligați, lăsați-i să aleagă. La final, dacă vreunul dintre ei nu a ascultat de vocea dvs., spuneți-le că nu le puteți oferi recompensa din cauză că unul/ mai mulți dintre ei au ascultat de șoaptele„Obstacolului șoptitor”… Exemple de cerințe: Ÿ Săriți ca broasca! Ÿ Mergeți ca piticul! Ÿ Mergeți în mâini cu genunchii întinși, fața spre podea – mersul ursului! Ÿ Alergați cu spatele și numărați crescător din 2 în 2! Ÿ Mergeți în genunchi cu vârfurile pantofilor ridicate! Ÿ Mergeți în pas săltat! Ÿ Mergeți în pas sărit! Ÿ Mergeți cu mâinile și picioarele pe sol, burta spre tavan și bazinul ridicat – mersul păianjenului! Sugestie 1: Comanda dată de coordonator trebuie să fie mai grea decât tentația Obstacolului. Sugestie 2: Spuneti-le copiilor că au posibilitatea să aleagă de cine să asculte, dar că bine ar fi să asculte coordonatorul.

Întrebări de legătură: Ÿ Cum vi s-au părut cerințele date de coordonator? De ce? Ÿ (Adresaţi-vă copiilor care au ascultat de coordonator) Cum v-ați simțit când aţi ascultat cerințele coordonatorului? Ÿ (Adresaţi-vă copiilor care au ascultat cerințele Obstacolului) De ce ați ales să ascultați de Obstacol? Ÿ Cum v-ați simțit când ați cedat și ați ascultat Obstacolul? Ÿ Care au fost cerințele care v-au plăcut cel mai mult? De ce? Ÿ Care cerințe nu v-au plăcut deloc? Cum v-au făcut ele să vă simțiți?

Legătura cu lecţia: Uneori e greu ascultăm și să ducem până la capăt cerințele primite, mai ales când aflăm că existe alternative mai ușoare, mai captivante, mai plăcute. Din diferite motive, adesea cedăm alegând ce e mai ușor, mai rapid, mai frumos, ceva la care ne pricepem mai bine. Vreau să vă spun în continuare povestea unor oameni care știau ce era bine pentru ei, dar au întâlnit un obstacol chiar mai ispititor decât șoptitorul vostru. Acesta i-a asigurat că nu trebuie să continue în felul bun de viață pe care îl aveau și a încercat să îi convingă că varianta șoptită de el este mai bună. Haideţi să aflăm împreună despre ce a intervenit în viața acestor oameni și dacă au cedat în fața șoaptelor obstacolului…

Povestirea biblică (vârstele mici) Materiale necesare: Ÿ Cutie mare de carton Ÿ Coală A3 Ÿ Carioci sau creioane de Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

colorat Eșarfă Bețe de înghețată Șablon personaje de la pagina 134 printat Șablon șarpe de la pagina 135 printat Nisip Foarfeci sau cutter Sfoară

Desfăşurare:

Pregătire: Pentru a povesti această lecție se va folosi un teatru de păpuși făcut dintr-o cutie de carton și păpuși făcute pe bețe de înghețată. Puneți în cutie nisip pentru a putea înfige păpușile ce trebuie să apară în cadru, dar care nu sunt mânuite continuu. Decupați personajele, lipiți-le pe bețele de înghețată și legați sfoară pentru a le putea manevra. Înainte să începeți povestirea, asigurați-vă că teatrul este pus la vedere, așa încât copiii să nu fie nevoiți să se ridice de la locuri. Luați în mână coala A3 și pe măsură ce povestiți încercați să schițați ceea ce povestiți. Această schiță o veți folosi ca fundal pentru teatrul de păpuși. Atunci când veți confecționa teatrul de păpuși luați în considerare și acest aspect.

Timp necesar: 10-12 minute

Întâmplarea pe care v-o spun acum a avut loc cu multă vreme în urmă. Atât de în urmă, încât nu era nimic (arătați-le copiilor coala albă de hârtie). Biblia ne spune că în ziua în care Dumnezeu a făcut cerul cu nori și soarele (desenați în acest timp cerul, lungiți cuvintele astfel încât să aveți timp să

desenați) și pământul, nu era încă pe Pământ niciun copăcel pe câmp, niciun firicel de iarbă, niciun miros de floare (desenați doar o câmpie verde) și… nu era niciun om care să se îngrijească de ele. Dar Dumnezeu nu a lăsat pământul atât de pustiu. El a făcut să răsară din pământ tot felul de flori, iarbă, pomi plăcuți la vedere și buni la gust (desenați toate aceste amănunte, iar în centrul paginii desenați un pom mai special, mai frumos). Dumnezeu a creat și animale multe, de la cele mici precum șoricelul, până la animale mari, precum elefantul. Este o creație foarte frumoasă, nu-i așa? Da, așa este! În special acest copac din centrul imaginii noastre atrăgea atenția dintre toate. Acesta este pomul cunoștinței binelui și răului. (Luați imaginea și puneți-o ca fundal la teatrul de păpuși) Tot Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că Domnul Dumnezeu l-a creat și pe om, din țărâna pământului și (suflați) i-a dat suflare de viață în nări, iar omul a devenit un suflet viu. (Ridicați păpușa Adam). Pe acest om Dumnezeu l-a numit Adam și l-a așezat în grădina Eden ca să o lucreze și să aibă grijă de ea. Dumnezeu vorbea cu Adam și îi spunea tot ce trebuie să facă (luați-l pe Adam și plimbațivă cu el în grădină, dintr-o parte în alta). I-a spus ce are voie să facă și ce nu are voie să facă. Mai exact, Dumnezeu i-a spus lui Adam un lucru foarte specific pe care nu avea voie să îl facă: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoștinţei binelui și răului să nu mănânci”. Când a auzit porunca aceasta, Adam a reținut-o imediat în mintea lui! El îl asculta pe Dumnezeu, iar Dumnezeu îl iubea mult pe omul acesta. Ca să nu fie singur și trist, Dumnezeu a creat-o pe Eva, așa încât Adam să aibă un ajutor potrivit în această grădină. (În acest timp ridicați-o pe păpușa Eva și spuneți:) Acum povestea noastră devine din ce în ce mai interesantă. Suntem aproape de acea luptă de care vă spuneam… Nu, nu este o luptă între Adam și Eva! Veți vedea… Credeți că Eva știa ce trebuie să facă în grădină? Credeți că știa ce are voie să facă și ce nu are voie să facă? Haideți să aflăm. Adam și Eva se plimbau în grădină și se uitau la cât de frumoasă este aceasta. O îngrijeau și o păzeau. Exact cum le-a spus Dumnezeu. (Plimbați-vă cu Adam și Eva prin grădină, și lăsați-l pe Adam înfipt în nisip). Într-o zi, în calea Evei și-a făcut apariția un șarpe (ridicați păpușa șarpe). Biblia ne spune că șarpele era cel mai șiret dintre toate fiarele câmpului. Știți ce înseamnă șiret? Nu, nu este cel de la adidași, cel puțin nu în cazul șarpelui. Șiret înseamnă viclean, prefăcut, mincinos, șmecher. Așa era acest șarpe. (Puneți șarpele în grădină, lângă Eva. În dialogul de mai jos, folosiți-vă de păpușa Eva și de șarpe). Acesta s-a apropiat de Eva, încet, și i-a spus cu o șoaptă prefăcută: „Oare chiar a zis Dumnezeu că nu ai voie să mănânci din toți acești pomi din grădină?” Ohh... lupta începe. Oare Eva va asculta de vocea aceasta a șarpelui? Oare va pune la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu? Eva a răspuns fără să se gândească: „Putem, putem să mâncăm din toți! Doar din rodul pomului din mijlocul grădinii a zis Dumnezeu să nu mâncăm, nici măcar să nu ne atingem de el, că o să murim.” Woa! Foarte bine, Eva! 1-0 pentru Eva. A ales să asculte vocea corectă și bună: porunca lui Dumnezeu! Credeți că șarpele s-a lăsat învins?! Nuu… nici vorbă. Urmează runda a doua. Văzând că Eva cunoaște bine vocea lui Dumnezeu, șarpele a încercat să spună cu o voce mai puternică și s-a folosit de alte gânduri: minciuna și promisiunile false: „nuuu... nu veți muri.. Dumnezeu v-a spus așa pentru că știa că dacă veți mânca veți fi ca și El, veți cunoaște binele și răul”. Wow… oare Eva va asculta de vocea șarpelui de data asta? Va lăsa ca acest gând să prindă rădăcină în inima ei? Eva s-a dus încet, cu pași mărunți către pom și s-a uitat cu atenție. A văzut că pomul arată foarte bine! Parcă niciodată nu l-a mai văzut așa de frumos. Se uita la pom și parcă vocea șarpelui răsuna tot mai tare în mintea ei:„nuuu… nu vei muri… Dumnezeu a zis așa ca să nu ajungeți ca El”. Parcă are sens – se gândea ea. A pus mâna pe fructul acestui pom și a văzut că nu i se întâmplă nimic. Vocea șarpelui părea să aibă dreptate. Ohh… nu, Eva! A dus fructul la gură și… a luat o îmbucătură. Oh… ce trist! A lăsat ca vocea celui rău să îi umple mintea. A lasat ca vocea celui rău să răsune atât de tare, încât nu a mai fost atentă la 35

vocea lui Dumnezeu. (îndreptați-vă cu Eva către Adam) Din păcate, Eva a lăsat ca mintea ei să asculte șoapta celui rău, iar acum nu doar că a mâncat ea, însă s-a dus și l-a convins și pe Adam. Adam a mâncat și el. Oh! Ce gânduri rele! După ce au mâncat, amândurora parcă li s-au deschis ochii. Și-au dat seama ce au făcut și s-au ascuns de Dumnezeu printre pomii din grădină. Dumnezeu striga: „Adam! Unde ești?” Până la urmă, Adam a ieșit din ascunzătoare, căci știa că nu se poate ascunde de Creatorul lui. Dumnezeu știa deja că ei nu au ascultat de porunca Lui. Când i-a cerut lui Adam să recunoască, Adam a dat vina pe Eva, Eva la rândul ei a dat vina pe șarpe… căci de la șoapta celui rău a început totul. Finalul este unul trist astăzi. Adam și Eva nu l-au ascultat pe Dumnezeu. Din cauza aceasta au fost pedepsiți și fugăriți afară din frumoasa grădină a Edenului… Astăzi, din cauză că ei au ascultat șoapta șarpelui viclean, suferă toată omenirea… Dar oare pentru că Adam și Eva au pierdut această bătălie, tot războiul este pierdut? Oare, în această bătălie dintre bine și rău, binele a pierdut deja din cauza lor și răul câștigă tot mai mult? Vom afla răspunsul până la finalul VBS-ului, însă de la Adam și Eva aș vrea să învățăm astăzi că trebuie să avem grijă ce șoapte ascultăm. Aș vrea să învățăm de la personajele din povestire că vocea bună a lui Dumnezeu e mai demnă de ascultat decât vocea șmecheră a lui Satana. Mintea noastră este tot timpul antrenată în lupta dintre șoaptele Satanei și ale lui Dumnezeu. Dacă veți veni și în zilele următoare, vom învăța cum să ascultăm mereu șoaptele lui Dumnezeu și astfel Satana va pierde războiul cu noi!

POVESTIREA BIBLICĂ (vârstele mari) Materiale necesare:

Pregătire:

Ÿ Șabloanele cu îngeri de la

pagina 136 printate Ÿ 2 paie

Desfăşurare:

Înainte de a începe lecția, printați șabloanele de îngeri și lipiți-le pe câte un pai. Timp necesar: 15 minute

Astăzi vă voi spune povestea unei lupte, o luptă nemaiîntâlnită în vremea aceea. Pentru a înțelege această luptă trebuie să vă spun cum a început totul. Pentru a putea începe am nevoie de doi voluntari. Cine se oferă? Un băiat și o fată. (După ce ați ales voluntarii, cereți-le să vină în fața grupei. Spuneți-le că ei îi reprezintă pe Adam și pe Eva și vor trebui să mimeze ceea ce povestiți. Dacă vi se pare că nu aveți pe cine alege astfel încât să fie serios momentul, alegeți două călăuze cu care ați vorbit dinainte). Așadar, după cum deja v-ați dat seama, totul a început cu Adam și Eva, plimbându-se liniștiți prin grădină. Se uitau în stânga lor și se minunau de frumusețea creației lui Dumnezeu. Se uitau în dreapta lor și inima li se umplea de bucurie când vedeau câte animale stau pașnic și se uită la ei. Se uitau înaintea lor și vedeau tot felul de pomi și fructe pe care le puteau mânca. Erau așa de liniștiți și plini de bucurie încât nu le era rușine de nimic. Trăiau fericiți fără să aibă nicio grijă. (Spuneți-le celor doi actori să ia un loc în grădină admirând creația, pâna la următoarele indicii.) Această stare de fericire lipsită de orice grijă le era dată de Dumnezeu. Ei vorbeau cu Dumnezeu mereu. Dumnezeu le spunea ce să facă și ce să nu facă. Dumnezeu le-a dat o responsabilitate foarte mare: să lucreze și să aibă grijă de grădina Eden. Vă dați seama ce responsabilitate! Eu cred că m-aș fi panicat și aș fi gândit: Doamne, dar sunt prea mică... nu am experiență! E un loc atât de mare, nici nu o să știu ce să fac sau de unde să încep. Cred că mintea și inima mea ar fi fost pline de astfel de 36

gânduri. Voi? Ce ați fi zis? (așteptați răspunsurile copiilor) Ei bine, Adam și Eva erau lipsiți de orice grijă și gând, deoarece ei aveau încredere în Dumnezeu și îl ascultau întru totul. Dumnezeu îi iubea atât de mult, încât le-a dat voie să facă orice, exceptând un singur lucru pe care i l-a spus lui Adam imediat după ce l-a creat: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoștinţei binelui și răului să nu mănânci”. Credeți că era greu de ținut minte? (așteptați răspunsurile copiilor). Eh... până și în lucrurile ușoare avem lupte de dus. Am zis că totul a început de la Adam și Eva care se plimbau liniștiți prin grădina Eden (uitați-vă la cei doi actori și asigurați-vă că reiau acțiunea). Vocea Domnului se auzea aproape ca un ecou în inima lor repetând singura poruncă pe care Dumnezeu le-a dat-o. (Scoateți îngerul bun și mergeți cu el când la urechea Evei, când la urechea lui Adam și repetați porunca): „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoștinţei binelui și răului să nu mănânci”. (Lasați îngerul jos, eventual ascundeți-l la spate). Da, această poruncă o cunoșteau bine! Acum însă a apărut în scenă – foarte aproape de urechea Evei – cea mai șireată și vicleană vietate. Știți care este? (așteptați răspunsul copiilor) Șarpele! Exact! Dar știți cine era de fapt șarpele? Șarpele era șoapta celui rău. Da... gândurile celui rău. Și Biblia ne spune că erau cum? (Așteptați răspunsurile copiilor) Corect: șirete și viclene, adică mincinoase, rău intenționate. Să ne întoarcem la povestea noastră. Șarpele, adică șoapta celui rău (scoateți îngerul rău și mergeți cu el la urechea Evei) a dat glas primului gând: îndoiala! Încet i-a spus Evei:„Oare chiar a zis Dumnezeu să nu mâncați din toți pomii din grădină?”. Vocea Domnului însă era în continuare un ecou în inima ei (scoateți îngerul cel bun și puneți-l la cealaltă ureche și repetați porunca):„Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, dar din pomul cunoștinţei binelui și răului să nu mănânci sau să-l atingi, ca altfel o să mori”. Eva, la această șoaptă din partea celui rău, a răspuns clar și sigur: „Dintr-un sigur pom nu avem voie să mâncăm, nici să-l atingem, căci vom muri.” (lăsați îngerul rău jos) Foarte bine, Eva! În această luptă, Eva a câștigat. A ascultat gândul bun și porunca Domnului. Cel rău nu a renunțat așa ușor. A venit cu o altă șoaptă... cu un alt gând (ridicați din nou îngerul rău). De data aceasta, șoapta celui rău a venit cu un gând mai puternic: mândria, interesele personale, și a venit cu această șoapta nu oricum, ci folosind minciuna.„Sigur că veți muri! Dumnezeu știa că în ziua în care veți mânca din el veți ajunge să fiți ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul.” (Ridicați îngerul bun și începeți un mic joc de replici între șoapta îngerului bun și șoapta îngerului rău) Înger bun: Eva, e o minciună, nu asculta! Înger rău: Nu vei muri! Uită-te doar ce bine arată! Înger bun: Eva, Dumnezeu ți-a spus să nu mănânci, căci vei muri. Poți să mănânci orice altceva. Înger rău: Dar uită-te ce bine arată! Nu vrei să cunoști și tu binele și răul... să fii ca Dumnezeu?! Înger bun: Eva, Dumnezeu te iubește așa cum ești. El te-a creat! Înger rău: La ce te ajută asta când poți fi mai bună: vei cunoaște mai mult! Vei ști mai multe! Uităte cum parcă vrea să îți deschidă mintea. De ce l-ar fi creat Dumnezeu, dacă nu ca să fie mâncat și să fie folositor? Eva s-a uitat la pom. Parcă niciodată nu îl mai văzuse atât de frumos. Se uita la pom și parcă vocea șarpelui răsuna tot mai tare în mintea ei: (puneți îngerul mai aproape de urechea ei) „nuuu… nu vei muri… Dumnezeu a zis așa ca să nu ajungeți ca El.” Parcă are sens – se gândea ea. A pus mâna pe fructul acestui pom și a văzut că nu i se întâmplă nimic. Vocea șarpelui părea să aibă dreptate. A luat un fruct din pom și a mușcat (îngerul bun se apropie de urechea ei și zice): Înger bun: Oh, nu! Eva, ce ai făcut?! Domnul ți-a spus să nu faci asta. Înger rău: Dă-i acum și lui Adam. Să nu îl asculte nici el pe Dumnezeu. De ce să te vadă vinovată doar pe tine? Dă-i și lui Adam, repede! Înger bun: Nu, Eva! Nu e bine ceea ce faci! Însă Eva parcă nici nu auzea ceea ce spunea șoapta Domnului. I-a dat și lui Adam. (Lăsați îngerii jos, eventual îi puteți pune la spate). După ce i-a dat și lui Adam, amândoi și-au dat seama ce au făcut și s-au ascuns de Dumnezeu printre 37

pomii din grădină. Nu a trecut mult și Dumnezeu a venit în grădină:„Adam! Unde ești? Adaaam! Unde ești?” Până la urmă Adam a ieșit din ascunzătoare, căci știa că nu se poate ascunde de Domnul. Dumnezeu știa că ei nu au ascultat de porunca Lui. Când i-a cerut lui Adam socoteală de ceea ce a făcut, omul a dat vina pe Eva, Eva la rândul ei a dat vina pe șarpe… căci de la șoapta celui rău a început totul. Finalul este unul trist astăzi. Adam și Eva nu l-au ascultat pe Dumnezeu. Din cauza aceasta au fost pedepsiți și fugăriți afară din frumoasa grădină a Edenului… Astăzi, din cauză că ei au ascultat șoapta șarpelui viclean, suferă toată omenirea… Dar oare pentru că Adam și Eva au pierdut această bătălie, tot războiul este pierdut? Oare, în această bătălie dintre bine și rău, binele a pierdut deja din cauza lor și răul câștigă tot mai mult? Vom afla răspunsul până la finalul VBS-ului, însă de la Adam și Eva aș vrea să învățăm astăzi că trebuie să avem grijă ce șoapte ascultăm. Aș vrea să învățăm de la personajele din povestire că vocea bună a lui Dumnezeu e mai demnă de ascultat decât vocea șmecheră a lui Satana. Mintea noastră este tot timpul antrenată în lupta dintre șoaptele Satanei și ale lui Dumnezeu. Dacă veți veni și în zilele următoare, vom învăța cum să ascultăm mereu șoaptele lui Dumnezeu și astfel Satana va pierde războiul cu noi!

stația Supernovă Mai înainte de orice, urați-le copiilor bun venit în Supernovă și prezentați-vă. Explicați-le că o supernovă este o explozie stelară foarte luminoasă, care se petrece când moare o stea sau când două stele devin una singură și care împrăștie în spațiul cosmic multă materie, pe care oamenii de știință o studiază pentru a afla noi lucruri despre univers. Spuneți-le copiilor că la stația Supernovă vor discuta despre călătoria dincolo de orizont a zilei și vor confecționa împreună cu dvs. un obiect care să le aducă aminte despre aceasta.

DISCUȚIE

Observație: Conduceți un dialog care să pornească de la povestire biblică și direcționați firul discuției înspre viața personală a copiilor. În funcție de timpul de care dispuneți, puteți adresa întrebările sugerate înainte sau după activitatea de învățare a versetului. Mai jos găsiți câteva întrebări. Puteți să vă mai pregătiți și altele, dacă vreți. Aveți grijă să păstrați firul epic și progresia de la lecție spre viața practică a copilului. Este preferabil să-i împărțiți pe copii în grupe de câte 6-8 participanți și fiecare să aibă un lider (puteți pune dintre călăuze).

Tehnică propusă: Oferiți fiecărui copil câte un băț de înghețată. Pentru că sunt mai puține întrebări decât numărul copiilor, dați fiecărui copil câte un băț de înghețată. La penultima întrebare rugați toți copiii să scrie răspunsul lor pe bățul de înghețată pe care îl au. Înainte de a pune ultima întrebare, strângeți toate bețele de înghețată și faceți din el un șarpe domino (se poate vedea cum accesând video-ul pe youtube sub numele Cobra Weave Popsicle Stick la link-ul următor https://www.youtube.com/watch?v=T5vYrxC5kmg sau scanând codul QR) În timp ce faceți șarpele domino, puneți copiilor ultima întrebare. La final arătați-le ce se întâmplă dacă vor face tot ceea ce au zis. Spunețile că șarpele făcut reprezintă toate șoaptele celui rău, dar dacă noi facem ceea ce am zis, ele nu mai au nicio putere. Luați atunci bățul ce împiedică șarpele să se destrame.

Sugestie: pentru grupele mici scrieți dvs. și călăuzele răspunsurile copiilor pe bețele de înghețată.

Întrebări: Ÿ Ce poruncă le-a dat Dumnezeu lui Adam și Evei? Ÿ Cine a încercat să o convingă pe Eva să nu asculte de porunca lui Dumnezeu? Ÿ De ce a încercat șarpele să o convingă pe Eva să nu asculte de porunca lui Dumnezeu? Ÿ Cu ce șoape a venit cel rău la Eva? Cu ce gânduri? Ÿ În viața ta, cum vine cel rău să te convingă să faci lucruri căruia lui Dumnezeu nu îi plac? Ÿ De ce crezi că încearcă Satana să te convingă să faci lucruri rele? Ÿ Ce crezi că poți face ca vocea lui Dumnezeu să fie mai puternică decât vocea celui rău?

LUCRU MANUAL „Casca mântuirii” – Copiii vor confecționa o cască de astronaut care le va aminti de coiful mântuirii care îi protejează de gândurile rele și șoaptele lui Satana. Materiale necesare: Ÿ Șabloane cască de la pagina 137-138 Ÿ Bandă dublu adezivă buretată Ÿ Elastic

Pași în pregătirea craftului: Ÿ Copiii vor primi cele 2 șabloane care vor fi prinse cu bandă dublă adezivă buretată, astfel încât să

se creeze un efect 3D. Ÿ Vor prinde apoi elasticul de cască pentru a putea fi purtată. Ÿ Casca poate fi decorată/ colorată/ pictată Ÿ Variantă: Puteți lipi casca pe o pungă de hârtie maro în care să tăiați împreună cu copiii un dreptunghi în dreptul ochilor)

stația Satelit natural Întâmpinați-i pe copii plini de entuziasm și prezentați-vă. Apoi explicați-le că se află pe un Satelit natural, adică pe un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete mai mari. Spuneți-le că luna este satelitul natural al Pământului și că datorită ei au loc pe Pământ multe fenomene necesare (dictează mișcările de flux și reflux atât de necesare, stabilizează rotația, contribuie la menținerea în balanță a climatului). La această stație, copiii vor descoperi cum să „orbiteze” cu viața lor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vor învăța din Biblie un verset care să îi ajute în călătoria lor dincolo de orizont și vor fi provocați să pună în practică ceea ce au învățat la alte stații.

MEMORAREA VERSETULUI „Cine nesocotește Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.” (Proverbe 13.13) Dacă ați oferit pașapoarte intergalactice, copiii pot să își lipească versetul memorat (printat din timp pe bilețele autocolante) în spațiul alocat. Vârstele mici

Inelele lui Saturn

Materiale necesare: Ÿ Un cerc hula hoop

Desfăşurare: Copiii se vor așeza în cerc, ținându-se de mâini, astfel încât să formeze un cerc închis. Responsabilul stației se va poziționa pentru început în mijlocul cercului și va recita versetul zilei. Vor repeta versetul împreună cu copiii de minimum trei ori. 40

Mai apoi, responsabilul va ieși din cerc și va aduce cercul hula hoop. Va explica faptul că fiecare copil va trebui să treacă cu tot corpul prin cerc, în timp ce se va ține de mâini cu copiii de lângă el în timp ce rostesc versetul. Puteți să le faceți o demonstrație împreună cu două dintre călăuze. La prima tură, toți copiii vor repeta versetul împreună, pentru a se familiariza cu mișcarea pe care o au de făcut. Ulterior, fiecare copil va trebui să treaca prin cerc atunci când îi vine rândul și să spună câte un cuvânt din versetul învățat. În cazul în care atunci când unui copil îi vine rândul și nu știe sau încurcă cuvântul din verset care urmează, recitarea versetului se va relua, începând chiar de la el. Sugestie: Puteți pregăti dinainte versetul (cu imagini printate sau desenate) pe o coală de carton A2, ca să fie ușor de memorat. Atribuiți fiecărui cuvânt din imagine (sau fiecărei expresii câte o imagine ușor de asociat și de mimat).

Vârstele mari

Atenție: Asigurați-vă că explicați copiilor cuvintele „nesocotește” (nu ascultă), „poruncă” (regulă) și expresia „se pierde” (va suferi din cauza deciziilor lui greșite).

Cometa Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Tablă/ Carton A3 Ÿ Un zar mare Ÿ O cutie mare, pătrată Ÿ Un cearceaf

Pe tablă/ carton veți scrie versetul zile și îl veți împărți pe secțiuni, folosindu-va de câteva simboluri. Practic, fiecărui simbol îi va fi atribuită o secțiune din verset, după cum urmează (sau după cum considerați) Ÿ Cine nesocotește – un semn blablabla Ÿ Cuvântul Domnului – o carte Ÿ Se pierde – semnul interzis Ÿ Dar cine se teme – un semn al exclamării Ÿ De poruncă – un sul de legi Ÿ Este răsplătit – o cutie cu comori Folosindu-vă de cutie, confecționați un zar care în loc de numere va avea pe fețele acestuia simbolurile alese pentru împărțirea versetului în secțiuni.

Desfăşurare: Citiți versetul de pe tablă împreună cu copiii de minimum 2 ori, asigurându-vă că sunt atenți la simbolurile folosite. Ștergeți versetul de pe tablă sau întoarceți cartonul astfel încât versetul să nu mai fie văzut de copii. Ulterior, împărțiți copiii în două echipe. Fiecare echipă va trebui să dea cu zarul o dată cu ajutorul cearceafului și va trebui să spună versetul până la simbolul indicat de zar. Câștigă echipa care va repeta versetul fără greșeală de patru ori consecutiv. Sugestie: Pentru a face jocul mai dificil, lipiți la un moment dat pe una (sau mai multe) dintre fețele zarului ultimul simbol asociat ultimei părți din verset, astfel încât echipa să trebuiască să repete versetul în întregime de mai multe ori. 41

ACȚIUNE Pașaportul intergalactic va conține o filă specială, dedicată acțiunii, pe care copiii vor fi îndemnați să o completeze acasă. Desfăşurare:

Copiilor li se spune că vor juca jocul „În oglinda spațială”. Vor trebui să decidă dacă le place sau nu ceea ce văd și să acționeze după cum consideră că este bine, ascultând sau nu de cel din față. La grupele de vârstă mică, copiii vor forma două sau mai multe linii (în funcție de câți copiii, învățători și călăuze aveți). Liderii vor trece prin fața copiilor făcând o acțiune pe care copiii trebuie să o evalueze drept bună de urmat sau nu. Dacă este o acțiune de urmat, vor imita ceea ce face liderul/ călăuza. Dacă este o acțiune care nu trebuie urmată, nu vor imita liderul/ călăuza. Sugestii de acțiuni care pot fi făcute: Ÿ Citesc Biblia Ÿ Scot limba Variantă simplificată: Liderul rostește acțiunile Ÿ Mă spăl pe mâini (găsiți mai multe, Ÿ Arunc pe jos un ambalaj relevante pentru zona în Ÿ Mă joc cu sora mea care trăiți și pentru vârsta Ÿ Îl împing pe un coleg copiilor pe care îi aveți) și Ÿ Mă strâmb la cineva copiii fac un pas în față Ÿ Dau cu piciorul într-o pisică dacă sunt de acord că Ÿ Ridic de pe jos mizeria aruncată de alții trebuie făcute și stau pe loc dacă nu trebuie Ÿ Mă rog înainte de masă făcute. Ÿ Cânt un cântecel simpatic Ÿ Râd de cineva La grupele de vârstă mare, copiii vor sta doi câte doi față în față, la distanță de un metru și jumătate unul de celălalt și la distanță de aproximativ un metru față de cei din stânga și cei din dreapta. Prima dată, copiii dintr-un rând vor face fiecare câte o acțiune pe care cei din fața lor decid dacă trebuie să o imite sau nu. A doua oară vor face acțiunea copiii din celălalt rând. Sugerați-le câteva exemple (mimați voi, liderii), apoi dați-le șansa să fie creativi. Variantă: Puteți să le cereți să facă mai întâi o acțiune care merită imitată. Apoi una care nu merită imitată. Apoi fiecare poate face ceea ce dorește. La finalul activității, discutații cu copiii de ce unele dintre acțiuni merită imitate și altele nu și de unde ne dăm noi seama ce trebuie să facem (duceți discuția ușor înspre ideea că șoaptele lui Dumnezeu merită întotdeauna ascultate, pe când cele ale lui satana nu).

stația Vid cosmic Dacă au pașaport intergalactic, la această stație copiii primesc o ștampilă care să „ateste” că au avut parte de antrenamente specific și sunt într-o formă fizică demnă de o călătorie dincolo de orizont.

JOCURI

Vârstele mici

Ferește-te de șarpe…

De multe ori în lupta pentru cucerirea galaxiei trebuie să acționezi rapid atunci când pericolul te așteaptă. În special atunci când nu poți să ai încredere nici în gândurile tale. „Șarpele galactic” are puterea de a-ți citi gândurile și de a le folosi împotriva ta. Cum te vei apăra de ele? Pregătire: Materiale necesare: Toți copii vor sta în cerc (dacă sunt mai mult de 15 copii în grupă se recomandă împărțirea lor în mai multe cercuri a câte de sărit de dimensiuni 10 -15 copii). În mijlocul cercului se află unul dintre lideri. Cel mijlocii/ mari care să fie care stă în centru va ține coarda de sărit (șarpele) de un capăt, decorate în formă de cealaltă parte fiind liberă. Datoria lui este de a se învârti odată șarpe cu coarda formând astfel o rază în care șarpele îi poate prinde pe copii. Obligația copiilor este accea de a sta în raza corzii și de a sări atunci când șarpele se află în dreptul lor. Nimeni nu are voie să iasă din raza șarpelui. Scopul celui din mijloc este de a învârti șarpele astfel încât copiii să fie atinși de el. Scopul copiilor este acela de a se feri de șarpe. Dacă vreunul dintre copii este atins de șarpe, este eliminat din joc. Pentru a complica jocul se poate scurta coarda pentru a avea o rază mai mică și mai rapidă… Ÿ Una sau mai multe corzi

Urmează vocea… În întunericul galaxiei, este crucial să știi să asculți sunetele corecte, în special atunci când naveta spațială a rămas fără energie într-o nebuloasă. Încearcă să-ți limpezești mintea și să asculți vocea corectă ca să ajungi la destianție. Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Cretă Ÿ Obstacole (orice aveți la

Trasați un perimetru de joc conform cu acela din desen. Pregătiți la îndemână obstacolele, așa încât să le puteți pune când doriți pe traseu.

îndemână) Ÿ Eșarfe sau ochelari de înot vopsiți, prin care să nu se vadă.

Desfăşurare: Copiii sunt împărțiți în două sau mai multe echipe (dacă sunt mai multe, vor juca pe rând, două câte două, prin rotație...). Fiecare echipă trebuie să își aleagă un șoptitor, un îndrumător și un umblător. Șoptitorul va încerca să păcălească umblătorul echipei adverse, așa încât să nu asculte de îndrumătorul său. (Umblătorul este legat la ochi și trebuie să treacă de cursa cu obstacole ascultând de indicațiile date de îndrumător, fără a se lăsa păcălit de șoptitorul adversar...) Terenul cu obstacole va fi delimitat în părțile laterale astfel încât să nu poată intra nimeni în teren în afară de umblători, iar dacă aceștia ies din teren trebuie să o ia de la capăt. Îndrumătorul și șoptitorul sunt singurii care pot să se miște de-a lungul terenului, dar la o oarecare distanță de umblător. Au voie să se miște pentru a da indicații umblătorului, toți ceilalți trebuind să rămână într-un punct fix. Echipa care termină cursa în cel mai scurt timp câștigă! Pentru a complica proba, puteți să adăugați obstacole cât mai complexe. De-a lungul cursei, copiii din cealaltă echipă pot să strige și ei la derută indicații (dar doar pe rând), astfel încât umblătorul să nu mai știe pe cine trebuie să asculte sau nu. Atenție: Copiii uneori nu știu da indicii, așa că dacă aveți o grupă de vârstă foarte mică, puteți alege pe post de îndrumător o călăuză care să îi știe da indicații simple, clare, ușor de urmat.

Vârstele mari

Sateliți buclucași Desfășurare:

Materiale necesare: Ÿ Se păstează spațiul de joc

delimitat pentru cei mici Ÿ Atâtea hula hoops câte echipe vreți să aveți

Copiii sunt împărțiți în echipe de câte 5-7 copii, în funcție de mărimea cercurilor de hula hoops. Cercurile sunt plasate pe jos. Folosindu-se doar de degetele arătătoare (pe care nu au voie să le îndoaie!), copiii din echipă trebuie să ridice împreuna cercul de jos și să-l ducă până în cealaltă parte a traseului, trecând de obstacole (pentru obstacole puteți să folosiți lucruri pe care le aveți la îndemână și să le complicați în funcție de vârsta copiilor). Odată ce cercul a fost ridicat, toți copiii trebuie să aibă ambele arătătoare lipite de cerc, altfel sunt descalificați – la fel se întamplă și dacă cercul este scăpat.

Întrecerea navelor Atunci când călătorești prin galaxie este foarte important să ai o navă corespunzătoare. Dar mai important de atât este echipajul pe care îl ai. Daca există încredere, atunci cu siguranță echipa poate să treacă peste orice problemă. Pregătire: Materiale necesare: Trasați pe terenul de joacă o linie de start și una de finish. Ÿ 20 țevi de pvc sau orice

altceva care să aibă un diametru de 8-10 cm Ÿ 4-8 bâte mai lungi Ÿ Placaj rezistent

Desfăşurare:

Copii vor fi împărțiți în echipe de 4-5 copii. Nava spațială va fi formată dintr-un placaj rezistent care stă pe țevile din pvc. Copiii vor trebui să se urce în navetă, și să navigheze cu nava spațială pâna întrun anumit punct și în timp cât mai scurt. Pentru aceasta ei vor trebui să ia țevile din spatele navei și să le pună în față, iar cu ajutorul bețelor, doi dintre copii vor trebui să împingă nava în așa fel încât să se sincronizeze cu cei care așază țevile. 45

ZIUA 2

LUPTA CU NERĂBDAREA Lecția: Iacov și Esau Text biblic: Geneza 3:1-13 Verset de memorat: „Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.” (Plângerile lui Ieremia 3:26) Scopul lecției: Eu știu că Dumnezeu mă învață să am răbdare, pentru că nerăbdarea mea poate avea consecințe grave. Tema cadru: Stăpânirea emoțiilor Semnul zilei: O clepsidră

Dumnezeu ne promite prin Cuvântul Lui că ne va binecuvânta și că va da răspuns cererilor noastre. Atunci când lucrurile nu se desfășoară așa cum ne dorim noi însă, avem tendința să luăm rezolvarea lor în propriile mâini și să grăbim lucrurile, să Îl„forțăm” pe Dumnezeu să intervină. Rezultatul nu va fi niciodată la fel de bun ca acela pe care l-ar fi pregătit El pentru noi, la vremea rânduită… La fel s-a întâmplat și în cazul lui Esau și Iacov: Dumnezeu promisese că Iacov va fi primul în ochii Lui, dar acesta nu a avut răbdare să vadă împlinită făgăduința. Din această pricină, deși a obținut atât dreptul de întâi născut, cât și binecuvântarea tatălui său, a devenit un fugar și un ex-patriat vreme de peste douăzeci de ani, în tot acest timp fiind sluga socrului său și muncind din greu pentru tot ceea ce a agonisit. Cu siguranță că dacă ar fi așteptat ca Dumnezeu să orchestreze lucrurile, ar fi fost o poveste mai puțin plină de peripeții și la fel de – sau chiar mai – binecuvântată.

DESCHIDERE: Prezentatorul va recapitula cu copiii ideea principală a zilei anterioare (lupta cu gândurile), după care îi asigură că misiunea nu a luat încă sfârșit. Pe noua planetă care trebuie cucerită, copiii vor avea parte de o nouă provocare: inamicul care va trebui învins este nerăbdarea. Noua planetă se află într-o altă galaxie. Copiii vor fi întrebați dacă știu ce este o galaxie, după care vor fi prezentate câteva fapte interesante. După posibilități, se pot prezenta imagini, filmulețe. Câteva exemple de fapte interesante: Ÿ În Univers există aproximativ 200 de miliarde de galaxii; Ÿ Există galaxii pitice și galaxii gigant. Primele conțin undeva la 10 milioane de stele, pe când cele gigant pot fi formate chiar și dintr-un miliard sau mai multe, toate orbitând în jurul unui centru gravitațional comun. În Univers sunt mai multe stele decât fire de nisip sunt pe Pământ. Ÿ Distanța în spațiu se măsoară în ani lumină. 1 an lumină înseamnă aproximativ 9,5 trilioane km. Diametrul majorității galaxiilor este cuprins între câteva zeci și câteva sute de mii de ani lumină, iar distanța dintre ele poate fi de câteva milioane de ani lumină. Ÿ Fiecare galaxie are praf, care este produs de către stele – acesta face dificilă studierea stelelor de către astronomi. Praful de stele poate călători ajutat de vânturile galactice; Ÿ Galaxia noastră se numește Calea Lactee și este o galaxie în formă de spirală. O altă galaxie din apropierea noastră (care se crede că se va uni cu galaxia noastră) se numește Andromeda; Ÿ Dacă numeri 100 de stele pe minut, poți număra stelele din galaxia noastră în aproximativ200 ani. Ÿ Calea Lactee se rotește cu o viteză de aproximativ 250 km/secundă; Ÿ Dacă galaxia noastră ar fi redusă la un diamentru de 100 de metri, Sistemul Solar nu ar fi mai mare de 1 mm lățime; Ÿ Conform statisticilor, pentru fiecare stea din Calea Lactee există cel puțin o planetă; Ÿ Spre centrul galaxiei nu există noapte. Cerul este atât de înțesat de stele, încât este în permanență lumină; Ÿ Undele sonore nu se propagă prin vid – de aceea în spațiu nu se poate auzi nimic; Câteva link-uri ce ar putea fi de folos prezentatorului în pregătirea introducerii: 20 de lucruri uimitoare despre Galaxii: https://www.descopera.ro/stiinta/16002134-20-de-lucruri-uimitoare-despre-galaxii 39 de lucruri despre Calea Lactee: https://devoratoruldecreiere.wordpress.com/2016/03/07/39-de-lucruri-despre-calea-lactee/ Galaxii: https://space-facts.com/galaxies/ Mărimea Universului: https://www.youtube.com/watch?v=GCTuirkcRwo Pământul comparativ cu mărimea Universului: https://www.youtube.com/watch?v=1Eh5BpSnBBw

stația Cameră antigravitațională Alocați două minute pentru a-i întâmpina pe copii într-un mod cald și deschis, prezentându-vă (și dvs. și ajutorul dvs.). Explicați-le și astăzi că acum se află într-o cameră antigravitațională, o încăpere în care se simulează condițiile din afara spațiului terestru, un loc unde astronauții se antrenează pentru a învăța cum să se miște când ajung dincolo de atmosfera Pământului. Spuneți-le copiilor că aici vor descoperi cum să se echipeze pentru călătoria „dincolo de orizont” la care i-ați invitat în această săptămână. Activitățile pregătite sunt gândite ca să îi ajute să experimenteze ceea ce au trăit și alții și să învețe din victoriile și eșecurile lor.

EXPERIMENTARE (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: nerăbdare, frustrare, neputință Pozitive: împlinire, bucurie, satisfacție

Materiale necesare: Ÿ Ceva dulce pe placul

copiilor (marshmallows pentru cei mici, turtă dulce pentru cei mai mari – de exemplu)

Desfăşurare:

Pregătire: Pregătiți pe scaune din timp gustările pentru fiecare copil.

Timp necesar: 5-7 minute

Când intră copiii în sală, rugați-i să țină gustarea în mână până începeți activitatea. Prefaceți-vă că a intervenit ceva problemă afară. Puteți vorbi în prealabil cu cineva să vină și să vă solicite ajutorul pe un ton teatral sau să vă „sune”. Rugați și călăuzele să vină cu dvs (observație: dacă e o grupă de copii mici, asigurați-vă că, totuși, NU rămân nesupravegheați în acele minute și cineva adult rămâne între ei fără să intervină în ce urmează decât dacă situația pare a scăpa de sub control). Spuneți-le că vă cereți scuze că trebuie să plecați așa, fix înainte de a începe activitatea extraordinară pe care ați pregătit-o. Ca și din întâmplare, oferiți detalii despre cât de delicioasă e acea bucată de marshmallow (sau turtă dulce sau orice altceva ați adus). Puteți chiar gusta una. Înainte să ieșiți din sală, rugați-i să nu o mănânce (nu insistați) și spuneți-le că dacă așteaptă până vă întoarceți, le veți mai da câte o bucată înainte de a începe activitatea cu ei. Așteptați la ușă 2-3 minute, în funcție de cât de nerăbdători și agitați devin copiii. Când intrați în sală, vedeți cine a mâncat bucata de gustare și cine nu. Dați încă o bucată celor care nu s-au atins de prima, iar celorlalți nu le dați nimic.

Întrebări de legătură: Ÿ Cum vi s-a părut cerința mea când am ieșit din sală? De ce? Ÿ A fost greu să vă țineți de ceea ce v-am cerut? De ce? Ÿ Cum te-ai simțit când am revenit și ai văzut că mă țin de cuvânt și dau celor care au avut răbdare încă o bucată? Ÿ Ce ți-a trecut prin minte când ai văzut că tu nu primești din cauză că nu ai rezistat tentației și ai fost nerăbdător?

Legătura cu lecţia: Uneori e greu să fim răbdători. Suntem tentați să ne satisfacem pofta pe moment, fără să ne gândim că există riscul să pierdem ceva mai bun la final. Suntem tentați să sărim peste unele sfaturi sau etape, doar ca să obținem ceea ce dorim. Astfel, nerăbdarea noastră poate să aibă consecințe foarte grave și să ne facă să pierdem mult mai mult decât am câștigat. Graba noastră strică mersul bun al lucrurilor. Vreau să vă spun în continuare povestea unui băiat care și-a pierdut răbdarea că sa aibă un câștig rapid. Consecințele au fost grave și pe termen extrem de lung… Haideți să aflăm ce s-a întâmplat din cauza asta cu el și familia lui…

Povestirea biblică (vârstele mici) Materiale necesare: Ÿ Un cort Ÿ Un ceaun Ÿ Un „foc” (puteți să faceți

flăcări din straturi suprapuse de hârtie creponată portocalie, galbenă și roșie) Ÿ Un coș cu legume Ÿ Ustensile de bucătărie

Desfăşurare:

Pregătire: Lecția biblică este prezentată de Iacov, de aceea este necesară pregătirea unui spațiu specific acestuia. În sală este un cort, un ceaun așezat deasupra „unui foc”, un coș cu legume și câteva ustensile de bucătărie. La sosirea copiilor Iacov este în cort. Într-o parte a cortului se găsesc câteva piei de animale și un arc, iar lângă el o tolbă (câteva dintre lucrurile lui Esau).

Timp necesar: 10-12 minute

Eu și familia mea am trăit din totdeauna într-un cort. Țara unde noi am locuit se numea Canaan. Numele tatălui meu este Isaac, iar al mamei mele este Rebeca. Bunicul meu are un nume foarte cunoscut, el este Avraam. Acel Avraam despre care Biblia spune că a fost prietenul lui Dumnezeu. Am o familie minunată și aș putea să vă povestesc multe întâmplări din viața familiei mele, dar astăzi veți putea asculta o singură întâmplare și una foarte importantă. Într-una din zile, mama mea, Rebeca, i-a dat tatălui meu o veste minunată – în curând se va naște un copil. Au aștepta cu nerăbdare acea zi. Și după un timp mai îndelungat, părinții mei au avut parte de o mare surpriză: au primit doi copii, nu doar unul. Primul s-a născut fratele meu. El avea pielea toată acoperită cu un păr de culoare roșiatică, parcă ar fi fost acoperit cu o manta de păr. Așa că i s-a pus numele Esau, adică„roșcovan.” După aceea am apărut eu. Părinții mei mi-au spus că eu l-am prins pe fratele meu de călcâi, ca și cum erau supărat că el a apărut primul pe lume. Așa că mi s-a pus numele Iacov, adică„cel ce ține de călcâi.” 49

Am avut o copilărie fericită. Și am învățat o mulțime de lucruri interesante. Toată ziua eram în apropierea părinților. Cu timpul, Esau a ales să fie un vânător. Era un vânător priceput. Îi plăcea să își confecționeze arcuri și săgeți și să umble toată ziua pe câmp, prin pădure în căutare de vânat. Ori de câte ori prindea ceva, ne bucuram de o friptură delicioasă. Tatăl meu se bucura mult să mănânce din vânatul pe care îl aducea Esau. Astfel, tata a început să-l iubească mai mult pe Esau. Eu eram toată ziua pe lângă cort. Eram un om liniștit, atent la vorbele mamei mele și îmi plăcea să fiu aproape de ea. Oricând eram gata să o ascut și să fac ceea ce îmi cere. În scurt timp am învățat multe lucruri de la mama, cum să îngrijesc cortul, cum să am grijă de animalele ce le creșteam sau cum să pregătesc o mâncare delicioasă. Toate acestea mi-au fost de folos, pentru că mama a început să mă iubească mai mult pe mine. Mă bucuram pentru atenția pe care o aveam din partea mamei și de faptul că toată ziua eram în apropierea ei. Totuși, eram puțin invidios pe fratele meu – de ce tata îl iubește mai mult pe el? Și tot așa, încetul cu încetul, nu am mai fost acei buni prieteni, ci invidia, gelozia și răutatea au început să își facă loc între noi. Fratele meu, Esau, pentru că s-a născut primul avea un privilegiu în plus. Pe atunci, cel care se năștea primul era moștenitorul unei mari binecuvântări. El beneficia primul de averea familiei. Dacă ar fi murit tata, cel mai mare ar fi devenit liderul, conducătorul întregii familii. Plus că îi revenea lui cea mai mare parte din avere. Chiar și în ochii lui Dumnezeu primul băiat din familie avea un loc special. Se numea „dreptul de întâi născut”. Eu eram cam invidios pe fratele meu. De ce s-a născut el primul? De ce el să aibă acest drept și nu eu? Cum aș putea să obțin eu acest drept? Doream foarte mult să tot fiu primul. Eu să fiu conducătorul, iar toți ceilalți să asculte de mine. Gândul acesta mă frământa mereu. Eram nerăbdător să fiu lider, conducător. Într-una din zile, Esau era dus la vânătoare, iar eu cu treburile mele pe lângă cort. În acea dimineață Esau a plecat devreme de acasă. Spera să prindă ceva vânat și să se întoarcă repede. La amiază mi s-a făcut foame. Esau încă nu era întors. Așa că m-am gândit că până să vină vânatul, o ciorbă de legume ar fi fost tare bună. M-am apucat de treabă. Am terminat de făcut ciorba, chiar i-am servit și pe cei din familie, însă Esau tot nu și-a făcut apariția. Cu siguranță se va întoarce destul de obosit. Îl cunosc eu. Aceasta înseamnă că trebuie să îi opresc o porție de mâncare. De obicei atunci când se întoarce așa târziu era flămând ca un lup. (Iacov poate să înceapă să imite pregătirea unei ciorbe de legume. Jocul de rol poate dura mai mult sau mai puțin. Din acest moment lecția poate continua ca o povestire – un monolog sau ar putea apărea și Esau în scenă și atunci lecția se desfășoară ca și o conversație între cei doi frați. Se pune accent pe nerăbdarea lui Esau și pe faptul că nu pune nici un preț pe acest privilegiu de a fi primul născut.) Ciorba mea de linte emana în jurul cortului un miros îmbietor. Târziu, și-a făcut apariția și fratele meu. Era rupt de oboseală, dar nici vânat nu avea. Abia își târâia picioarele, așa că s-a trântit în apropierea ceaunului cu mâncare. Esau a privit cu ochi lacomi spre ciorba mea de linte. - Dă-mi voie, te rog, să mănânc repede din ciorba aceasta roșiatică, pentru că sunt frânt de oboseală. Esau era nerăbdător. Ar fi dat orice pentru a mânca ceva. - Iacov, grăbește-te să îmi pui ceva de mâncare. Nu mai am răbdare deloc! S-a auzit din nou vocea fratelui meu. Mâncarea ta miroase atâââât de bine, iar eu sunt lihnit de foame! Atunci în mintea mea isteață a încolțit un gând: iată un prilej potrivit pentru a primi ceea ce îmi doresc. Zis și făcut. - Esau, spui că ți-e foame? Ce îmi dai dacă eu îți voi dau un castron cu ciorbă? - Cere-mi orice și vei primi, dar dă-mi mai repede să mănânc! - Deci spui că îmi dai orice? - Îți dau orice, dă-mi de mâncare! Grăbește-te! Nu mai am deloc răbdare. Și atunci m-am gândit , de ce să nu profit de nerăbdarea fratelui mei și să obțin „dreptul de întâi născut”? Dumnezeu îi spusese tatălui meu, Iacov, și mamei mele, Rebeca, despre faptul că eu voi deveni un om special în ochii Lui... dar cine știe când se va întâmpla asta? Eram deja adult și Dumnezeu nu-și împlinise încă promisiunea. Eram și eu nerăbdător să fiu mai deosebit... și asta era șansa mea! Să obțin dreptul de întâi născut și bogățiile cele mari ale familiei, să îmi revină mie și 50

respectul și cinstea... oricum probabil la asta se referise și Dumnezeu când a spus că eu voi deveni special în ochii Lui... - Esau, spuneai că îmi dai orice? Atunci pentru castronul cu ciorbă eu îți cer să îmi dai mie dreptul de a fi primul în familie. - Ce-ai spus? - Îmi dai sau nu îmi dai acest drept al tău? - La urma urmei, ce mai contează dacă sunt primul sau nu? Eu aproape mor de foame. Nu mai am răbdare deloc. Ia-ți dreptul de a fi primul în familie și mie dă-mi mai repede de mâncare. Dar grăbește-te! Miroase atât de bine ciorba acesta. Fratele meu, cu ochii scânteindu-i de foame, era tare nerăbdător. Iar eu am știut să profit de foamea și de nerăbdarea lui. - Esau, înainte de a primi mâncarea trebuie să îmi promiți că de astăzi înainte îmi dai mie dreptul de a fi primul copil am familiei. Deci repetă după mine promisiunea. Esau a promis, acolo lângă cort, că îmi dă mie toate drepturile care vin din a fi primul copil al familiei. Apoi a adăugat că tot ceea ce are nevoie el acum este un castron cu ciorbă de linte. Voi ați mâncat vreodată ciorbă de linte? (Iacov poate avea în mână o pungă de boabe de linte. Ar pute chiar împărți copiilor câte o boabă.) Într-adevăr, ciorba de linte este foarte sănătoasă. Însă nu mâncăm prea des o astfel de ciorbă, preferăm altele care sunt mai gustoase. Sau preferăm adesea o bucățică de carne, nu o ciorbă. Însă, în acea zi fratele meu, Esau, a dat ceva foarte valoros pentru un castron cu ciorbă. A fost tare nerăbdător. Nici din partea mea nu a fost corect că am profitat de nerăbdarea lui. Îmi doream cu orice preț să fiu eu cel respectat în familie, să fiu eu conducătorul după ce tata avea să moară, să primesc eu toată averea și binecuvântările familiei. Așa gândeam eu atunci și am profitat de fratele meu. După mult timp fratele meu a realizat ce greșeală a făcut. Dar nu a mai putut schimba nimic. Promisiunea era promisiune. Și nici lui Dumnezeu nu i-a plăcut că el nu a pus preț pe un lucru atât de important și l-a vândut pentru un castron de ciorbă. Eu am obținut ceea ce am dorit, datorită lipsei de răbdare a fratelui meu. Fratele meu a prins ură pe mine și după ceva vreme, am fost nevoit să plec de acasă. Am fost nevoit să plec de acasă și din cauza lui, dar în aceeași măsură și din cauza mea... și eu am fost nerăbdator și l-am păcălit pe fratele meu să îmi vândă dreptul de întâi născut.. de aceea a prins el ură pe mine. Dacă eu aș fi avut răbdare să văd cum își îndeplinește Dumnezeu promisiunea, nu aș fi profitat nici eu de răbdarea lui și nu i-aș fi vândut acea ciorbă de linte, ci l-aș fi servit ca pe un frate drag... și astfel am fi trăit împreună liniștiți amândoi, fiecare dintre noi binecuvântat de Dumnezeu. E drept că eu am moștenit averea tatălui meu și am devenit conducătorul familiei, iar fratele meu a plâns mult pentru greșeala făcută. Nerăbdarea noastră ne-a făcut rău la amândoi: pentru că nu a avut răbdare și a vrut cu orice preț o farfurie cu mâncare, Esau a trăit mulți ani stăpânit de ură penru mine. Pentru că eu nu am avut răbdare ca Dumnezeu să mă binecuvânteze cum știe El, după alte certuri pe care le-am provocat eu, am fost nevoit să plec și să trăiesc departe de familie o vreme foarte îndelungată. Când am ajuns oameni în vârstă, am încercat să mă împac cu fratele meu și să repar greșelile făcute, pentru că și eu am făcut multe greșeli datorită lipsei de răbdare. (Iacov scoate o Biblie.) Întâmplarea despre mine și despre fratele meu Esau este scrisă chiar aici în Biblie. Ar fi bine să învățați din pățania mea (și au mai fost și altele asemănătoare... dar nu e vreme acum pentru el, poate altă dată): atunci când nu avem răbdare facem greșeli. De aceea vă spun: Răbdarea este foarte importantă!

POVESTIREA BIBLICĂ (vârstele mari) Materiale necesare:

Pregătire:

Ÿ Costumație pentru Iacov

Notă pentru învățător: Povestirea le va fi prezentată copiilor sub forma unui interviu cu Iacov.

Desfăşurare:

Timp necesar: 15 minute

Bine v-am găsit, dragii mei! Ce mai faceți? Cred că așteptați cu nerăbdare să vedeți ce activități interesante avem pregătite pentru voi și în această zi minunată! Că tot am pomenit de nerăbdare, aș vrea să vă întreb cum stați voi la capitolul acesta, și anume ,,R-Ă-B-D-A-R-E”. Eu îmi amintesc de multe situații în care – copil fiind – mama îmi spunea ,,Ai răbdare!” Sau ,,Așteaptă, nu e gata încă.” ,,Dacă am promis că vei primi acest lucru, ai încredere în mine că așa se va întâmpla, dar trebuie să ai răbdare!” ,,Mai durează!”Vă sună cunoscut aceste cuvinte? Sau voi nu aveți probleme de genul acesta... sunteți așaaa de răbdători întotdeauna!!! (Permiteți-le copiilor câteva momente să răspundă la acest subiect.) Dragii mei, despre răbdare aș vrea să povestim câteva momente în continuare. Pentru aceasta, avem cu noi un musafir, un invitat special pe care vreau să vi-l prezint. A venit din depărtare să vă cunoască și să vă spună ce a învățat el despre a avea sau a nu avea răbdare. Prezentatorul: Bine ai venit la noi în.... (localitatea în care vă aflați) și mulțumim mult că ai acceptat invitația noastră de a fi aici și de a le vorbi copiilor... cu răbdare... despre... răbdare. Te rog să ne spui câteva cuvinte despre tine. Iacov: Bine v-am găsit! Mulțumesc mult pentru invitație. Mă numesc Iacov și sunt nepotul lui Avraam. Cred că ați auzit câte ceva despre Avraam până acum. Prezentatorul: Ooo, daaa! Cum să nu? Avraam cred că este un campion al răbdării! Și el ar avea multe de povestit despre acest subiect. Iacov: Bunicul meu a ascultat de Dumnezeu și a mers acolo unde Dumnezeu i-a spus să meargă, a făcut ce Dumnezeu i-a spus să facă. Avraam avea 100 de ani când i s-a născut Isaac – fiul promis de Dumnezeu. Isaac a fost tatăl meu. Vă dați seama? 100 de ani! Dumnezeu îi promisese că îi va da un fiu, iar Avraam a avut de așteptat așa de mult! Din ce mi-au povestit părinții, nu i-a fost întotdeauna ușor lui Avraam să fie răbdător, și mai ales nu i-a fost ușor soției sale, Sara. Era bătrână și își cam pierduse speranța de a avea un copil. O dată cu speranța, și-a pierdut și răbdarea. Au așteptat ei ce au așteptat, dar la un moment dat au încercat ei singuri să își rezolve problemele, așa cum au considerat ei, fără să aștepte răbdători ca Dumnezeu să își ducă la îndeplinire promisiunile. Dar a venit și ziua în care l-au ținut în brațe pe Isaac – fiul mult așteptat, promis de Dumnezeu, și abia atunci au realizat că a meritat toată așteptarea! Și mai ales și-au dat seama ce bine ar fi fost dacă ar fi avut răbdare pe tot parcursul anilor și nu ar fi luat ei singuri anumite decizii. Ar fi fost scutiți de multe supărări și de lacrimi. Dumnezeu își împlinește promisiunile. Datoria noastră este să Îl credem și... să avem răbdare. Nu întotdeauna primim ce vrem când vrem. Prezentatorul: Așa este, toți avem nevoie să ne îmbunătățim acest aspect al vieții noastre – răbdarea. Ne spui, te rog, ce s-a întâmplat cu tatăl tău când a crescut? Iacov: Cu mare drag! Și tatăl meu a avut mult de exersat la acest capitol. Ei locuiau în Canaan, iar bunicul meu i-a spus să nu se însoare cu vreo fată canaanită, ci cu o fată din poporul lor. Dar poporul lor era departe de ei, ce era de făcut? Bunicul meu Avraam l-a trimis pe slujitorul său de încerdere să meargă tocmai până în Mesopotamia – de unde erau ei – și să aducă de acolo o soție pentru Isaac. A 52

cam avut tatăl meu ceva de așteptat (avea 40 de ani când s-a căsătorit), dar răbdarea i-a fost răsplătită. Soția pe care a primit-o a fost Rebeca. Isaac a iubit-o mult și a fost bucuros că a avut răbdare ca planul lui Dumnezeu pentru el să fie dus la îndeplinire. Prezentatorul: Ce frumos! Cu răbdarea... treci marea, spune o vorbă din popor. În cazul tatălui tău, el a avut răbdare ca slujitorul lor să treacă nu marea, ci deșertul și să îi aducă o soție după voia lui Dumnezeu. Foarte interesante toate aceste relatări despre membrii familiei tale, avem ce învăța din experiențele lor... Iacov, ce ne poți spune despre tine și despre experiențele tale în ce privește răbdarea? Iacov: Vă povesteam mai înainte cum tatăl meu a așteptat răbdător ca soția să îi fie adusă tocmai din Mesopotamia. Ei bine, la 20 de ani după acest eveniment, ne-am născut eu și fratele meu, Esau. Am uitat să vă spun că am un frate geamăn. Fratele meu Esau era pasionat de vânătoare. Îi plăcea să petreacă mult timp pe-afară, vânând animale. A fost un vânător tare iscusit și mereu se întorcea acasă cu carne proaspătă. Mult l-a iubit tatăl nostru pentru că mânca zilnic din ce vâna el. Eu nu am fost așa de aventuros ca Esau. Sunt mai liniștit de felul meu. Îmi plăcea să petrec timpul mai mult pe lângă casă, pe lângă mama, să o ajut la treburi. Îmi aduc aminte despre o zi importantă din viața mea și a fratelui meu Esau. Ca de obicei, eu eram acasă, el la vânătoare. Tocmai terminasem de gătit o ciorbă de linte delicoasă când Esau a ajuns acasă rupt de oboseală și flămând. Nu a mai avut răbdare să aștepte să fie gătită carnea cu care se întorsese acasă. A simțit mirosul îmbietor al ciorbei mele și m-a rugat să îi dau să mănânce. Eeeei, dragii mei, ce m-am gândit eu... îi dau, cum să nu, dar... nu pe gratis. Voiam ceva în schimb, și anume dreptul lui de întâi născut. Prezentatorul: Stai puțin că nu înțeleg, iartă-mă că te întrerup. Parcă ai spus că... sunteți gemeni? Adică… nu aveți aceeași vârstă? Iacov: Da, corect! Suntem gemeni și avem aceeași vârstă, cu singura mențiune că Esau s-a născut primul, și eu... imediat după el. Îmi amintesc că îmi spunea mama că mă țineam cu mâna de călcâiul fratelui meu când m-am născut. Vedeți voi, dragi copii, chiar dacă suntem gemeni, fiindcă Esau s-a născut primul, el a primit dreptul de întâi născut. Nu a avut importanță că în secundele următoare am apărut și eu pe lume. Prezentatorul: Am înțeles acum. Dar dacă îmi permiți, mai am o întrebare. De ce era așa de important acest drept de întâi născut? La ce folosea? De ce îl voiai tu? Iacov: Dreptul de întâi născut este foarte important pentru poporul meu, poporul evreu. Primul băiat născut dintr-o familie beneficia de privilegii speciale: primea binecuvântarea specială a tatălui, avea drepturi asupra celorlalți frați mai mici, primea cea mai mare parte de moștenire. În familia noastră, toate aceste privilegii i se cuveneau lui Esau doar pentru că era cu câteva secunde mai mare decât mine. Când a venit flămând de la câmp, nu a stat mult pe gânduri la propunerea mea – și-a vândut dreptul de întâi născut pe ciorba cu care și-a alinat foamea. Eu îmi doream tare mult binecuvântarea tatălui meu și... am cam acționat de unul singur, propunându-i așa un târg fratelui meu. Nici eu nu am avut răbdare să aștept să treacă anii să văd cum Dumnezeu își duce la îndeplinire tot ceea ce îi promisese bunicului meu, Avraam, și nici Esau nu a avut răbdare să aștepte să beneficieze de toate privilegiile de care ar fi putut avea parte. Acest episod nu a fost singurul care a marcat semnificativ viața noastră. S-a mai întâmplat ceva, când și eu și mama ne-am cam pierdut răbdarea și... iarăși am acționat de capul nostru. Toată averea lui Avraam o moștenise Isaac, tatăl meu. Iată că și el a ajuns bătrân, neputincios, nu mai vedea, puterile i-au slăbit, așa că s-a gândit că venise timpul să dea mai departe moștenirea, să dea binecuvântarea sa moștenitorului său – Esau. Tata l-a instruit pe fratele meu ce să facă: să meargă la vânat și să îi pregătească o cină specială, iar după toate aceste pregătiri, va primi binecuântarea lui specială. Esau a plecat la treabă. Mama însă a auzit toată discuția. Știa despre dreptul de întâi născut că mi-a fost vândut mie, așa că m-a convis să merg eu la tata pretinzând că sunt Esau. Ea a pregătit mâncarea lui preferată, a avut grijă să îmi acopere gâtul și brațele cu piele de ied (fratele meu era destul de păros, iar dacă tata punea mâinile pe brațele mele, și-ar fi dat seama imediat de înșelăciune). Când toate au fost pregătite, am mers la tata și... am reușit să îl păcălesc. Am primit binecuvântarea lui! A ajuns și Esau acasă și a fost dezamăgit și foarte supărat că a pierdut totul. Abia acum a realizat că nerăbdarea lui de a mânca 53

rapid o ciorbă l-a costat dreptul de întâi născut – iar cel care a cumpărat acest drept, a primit apoi și binecuvântarea în locul lui. Dublă păcăleală! Prezentatorul: Ce s-a întâmplat apoi? Iacov: -Din cauza a toate cele întâmplate, am hotărât să plec de acasă, departe de fratele meu – măcar pentru o vreme, până îi va trece supărarea pe mine. Dar ce am învățat eu de aici – și sunt convins că și Esau – este că a aștepta răbdător să se întâmple anumite lucruri este foarte important. Nerăbdarea noastră duce la lucruri făcute în grabă, la decizii pripite pe care le luăm și apoi ne pare rău, pentru că s-a dovedit a nu fi bune... Nu ne este întotdeauna ușor să așteptăm răbdători, să așteptăm să se întâmple ceva și să nu știm exact când se va întâmpla, să așteptăm să primim un lucru și să nu știm când îl vom primi... este grea așteptarea, dar rezultatul așteptării va fi unul minunat atunci când ascultăm de Dumnezeu. Din cauza nerăbdării noastre, amândoi am avut de suferit de-a lungul anilor. Eu a trebuit să stau departe de familie, iar el a rămas fără dreptul de întâi născut și fără binecuvântări… Prezentatorul: Mulțumim tare mult pentru prezența ta aici și, mai ales, mulțumim pentru sinceritatea cu care ne-ai povestit din experiențele tale. Mărturisesc că și eu am multe de învățat despre acest subiect și, dragi copii, mă rog ca atât eu cât și voi să nu uităm că ceea ce Dumnezeu promite, El va duce la îndeplinire. Depinde de noi să așteptăm – cu răbdare – împlinirea planului Său, ca să nu suportăm consecințele nerăbdării noastre.

stația Supernovă Mai înainte de orice, urați-le copiilor bun venit în Supernovă și prezentați-vă, la fel ca ieri. Explicați-le că o supernovă este o explozie stelară foarte luminoasă, care se petrece când moare o stea sau când două stele devin una singură și care împrăștie în spațiul cosmic multă materie, pe care oamenii de știință o studiază pentru a afla noi lucruri despre univers. Spunețile copiilor că la stația Supernovă vor discuta despre călătoria dincolo de orizont a zilei și vor confecționa împreună cu dvs. un obiect care să le aducă aminte despre aceasta.

DISCUȚIE

Tehnică propusă: Copiii sunt împărțiți în două echipe. Fiecare echipă are câte o tolbă Ÿ 2 jocuri cu ținte cu bile cu săgeți. Pe săgeți sunt notate întrebările legate de lecție. Acestea (scai) –câte unul pentru sunt numerotate în ordine crescătoare. fiecare echipă Câte un reprezentant de la fiecare echipă scoate o săgeată din tolbă. Ÿ Tolbă cu săgeți În funcție de vârstă, întrebarea este citită de către copil sau de către lider. Un alt copil din echipă va răspunde la întrebare. Dacă răspunsul este corect, atunci este ales un copil din echipă care să arunce mingea la țintă. Liderul va nota punctajul obținut de fiecare echipă, în urma aruncării la țintă. Valorea echipei este dată de răbdarea dovedită pe parcursul jocului și nu de punctajul obținut de echipă în urma aruncării la țintă. ( Să se țină cont de tema zilei: Lupta cu nerăbdarea. De aceea este necesar să urmăriți și să faceți aprecieri asupra faptului că au răbdare unii cu alții pe tot parcursul jocului.)

Materiale necesare:

Întrebări pentru cei mici: Ÿ Care este numele celor doi copii din lecția de astăzi? Care este numele părinților? Ÿ Cu ce se ocupa Esau? Cu ce se ocupa Iacov? Ÿ Cine l-a iubit pe Esau? Cine l-a iubit pe Iacov? Ÿ Ce a dorit Iacov să obțină de la fratele său? Ce și-a dorit Esau să obțină de la fratele său? Ÿ Cum a obținut Esau castronul cu ciorbă? Cum a obținut Iacov dreptul ca să fie primul în familie? Ÿ De ce și-a vândut Esau dreptul de a fi primul (sau dreptul de „întâiul născut” – pentru copiii mai mari)? Ÿ Poți să îmi povestești o întâmplare din viața ta când ai fost nerăbdător? Ÿ Care au fost consecințele faptului că nu ai avut răbdare? Ÿ Cum poți exersa răbdarea în viața ta zilnică? Ce poți face ca să fii mai răbdător?

Întrebări pentru cei mari: Ÿ Cum și-au manifestat răbdarea Avraam și Isaac? Ÿ Ce s-a întâmplat cu Iacov și Esau? Când au dat ei dovadă de răbdare – sau de nerăbdare? Ÿ Ce a pățit Esau din cauza nerăbdării lui? Ÿ Ce s-a întâmplat cu Iacov când a hotărât să acționeze de capul său/ sau la sfatul mamei sale nerăbdătoare? Ÿ În ce situație ai dat tu dovadă de răbdare? Ÿ În ce împrejurări ai hotărât să acționezi așa cum ai vrut, fiindcă nu ai mai avut răbdare să aștepți? Ÿ Ce consecințe crezi că a avut/ poate avea nerăbdarea? Ÿ Ce te poate ajuta să fii mai răbdător, să aștepți ca Dumnezeu să ducă la îndeplinire planul Lui cu privire la viața ta?

Ultimele întrebări, atât pentru grupele mici de vârstă, cât și pentru cele mari vor fi adresate ambelor echipe. În funcție de timp, permiteți-le copiilor să povestească întrebări reale din viața lor. Subliniați faptul că de cele mai multe ori nerăbdarea ne costă. Folosiți-vă de exemplele din viața copiilor, apoi întăriți ideea cu exemplu din viața lui Iacov și a lui Esau. 55

LUCRU MANUAL „Scutul credinței” – Cu scutul credinței ne apărăm de săgețile celui rău care vor să ne atingă inima și să nu mai așteptăm răbdători răspunsul lui Dumnezeu. Materiale necesare: Ÿ Farfurie de carton Ÿ 3 șabloane de cercuri și o stea de la

pagina 139 (cercul mare și cel mic să fie albastre, iar cel din mijloc roșu, steluța să fie albă) Ÿ Fâșie lată de 2 cm și lungă de 25 cm Ÿ Elemente decorative (6 diamante) Ÿ Bandă dublă adezivă/ lipici Pași în pregătirea craftului: Ÿ Fiecare copil va primi câte un scut de carton de care vor lipi cercurile (albastru-roșu-albastru) iar

mai apoi steluța. Ÿ Se lipesc elementele decorative (diamantele). Ÿ La final vor prinde cu bandă dublu adezivă mânerul astfel încât scutul să poată fi mânuit de către copii.

stația Satelit natural Întâmpinați-i pe copii plini de entuziasm și prezentați-vă, tot așa ca în ziua precedentă. Apoi explicați-le și astăzi că se află pe un Satelit natural, adică pe un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete mai mari. Spuneți-le că luna este satelitul natural al Pământului și că datorită ei au loc pe Pământ multe fenomene necesare (dictează mișcările de flux și reflux atât de necesare, stabilizează rotația Pământului, contribuie la menținerea în balanță a climatului). La această stație, copiii vor descoperi cum să „orbiteze” cu viața lor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vor învăța din Biblie un verset care să îi ajute în călătoria lor dincolo de orizont și vor fi provocați să pună în practică ceea ce au învățat la alte stații.

MEMORAREA VERSETULUI „Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.” (Plângerile lui Ieremia 3:26) Dacă ați oferit pașapoarte intergalactice, copiii pot să își lipească versetul memorat (printat din timp pe bilețele autocolante) în spațiul alocat. 56

Ploaie stelară

Vârstele mici Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ 2 sticle de 2l Ÿ Mărgele/ boabe de fasole/

pietricele colorate Ÿ Bandă adezivă

Într-una dintre sticle turnați mărgelele/ boabele de fasole până este umplută pe jumătate. Lipiți cele două sticle gură la gură cu ajutorul benzii adezive. Asigurați-vă că legătura este rezistentă. Desfăşurare: Repetați împreună cu copiii versetul zilei de 2-3 ori. Împărțiți în două echipe copiii (în cazul în care numărul acestora este mai mare de zece). După ce fiecare echipă este stăpână pe verset, pe rând fiecare copil va trebui să repete versetul de unul singur, dar nu oricum. Explicați copiilor ce înseamnă „a aștepta în tăcere” (a avea răbdare, a nu te plânge, a nu căuta singur soluții). Un copil va avea în mână cele două sticle lipite cu bandă adezivă, sticla umplută pe jumătate cu mărgele va fi cea de jos. La semnalul responsabilului de stație, fiecare copil va trebui să ia în mâini sticlele conectate, să întoarcă sticla care conține mărgelele și în timp ce spune versetul să încerce să golească conținutul primei sticle în cea de-a doua. După ce va reuși, următorul coechipier va relua aceeași sarcină, până când toți coechipierii vor îndeplini misiunea.

Varianta 1: Fiecare copil va repeta versetul de câte ori este necesar până când toate mărgelele vor trece în cea de-a doua sticlă. Câștigă echipa care termină prima.

Varianta 2: Fiecare copil va spune versetul o singură dată, cât mai repede. Dacă a reușit să spună mai repede versetul decât până să se termine mărgelele de transferat în cea de-a doua sticlă, o va pasa următorului coechipier. Câștigă echipa care a reușit să spună versetul cu cât mai puține întoarceri de sticlă.

Vârstele mari

Traiectoria spațială Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Sticle de 2L Ÿ Cutter Ÿ Șmirghel Ÿ Mingi de tenis/ ping-

pong Ÿ Carton A3

Tăiați cele două capete ale sticlelor, ca să vă rămână un cilindru, apoi tăiați pe de-a lungul cilindrul. Cu ajutorul șmirghelului, neteziți muchiile sticlelor astfel încât copiii să nu se rănească în timpul activității. Pregătiți astfel cam 15 sticle (vă ajung pentru 30 de copii; dacă aveți mai mulți, fie jucați în două ture, fie pregătiți din timp mai multe sticle). Scrieți versetul pe un carton A3.

Desfăşurare: Repetați cu copiii versetul zilei, citindu-l de pe cartonul A3. Fiecărui copil îi va fi înmânată o jumătate de flacon. Copiii se vor împărți în două echipe. Copiii vor trebui să își conecteze bucățile de sticlă pentru a forma o traiectorie pentru mingea care va fi lansată de către responsabilul stației. În momentul în care mingea va fi pusă în mișcare, toți copiii vor trebui să înceapă să spună versetul în cor. Pentru a păstra mingea cât mai mult în mișcare, primul copil își va părăsi locul și se va poziționa la celălalt capăt al„traiectoriei spațiale” creat de flacoanele de sticle. Pe rând, fiecare copil va trebui să își schimbe locurile până când, împreună, reușesc să repete versetul de cel puțin patru ori. În cazul în care mingea va cădea pe jos SAU versetul nu este spus corect, copiii vor relua totul de la început.

Variantă dificilă: Fiecare copil trebuie să spună o parte din verset când mingea ajunge în partea lui de „traiectorie spațială” și abia apoi să dea mingea mai departe... Câștigă echipa care reușește să termine prima după ce a executat de două-trei ori rostirea pe părți a versetului.

ACȚIUNE Pașaportul intergalactic va conține o filă specială, dedicată acțiunii, pe care copiii vor fi îndemnați să o completeze acasă. Desfăşurare:

La vârstele mici, puteți alege între: Ÿ Învățați cu copiii un cântecel despre răbdare și provocați-i să îl cânte atunci când sunt nerăbdători la grădiniță sau acasă (vorbiți cu ei despre situațiile în care ei nu au răbdare, ca să știe când să îl cânte). Ÿ Puteți adapta jocul de la vârstele mari, dar pregătiți pe cartoane colorate diferit, pentru fiecare copil, un set cu imagini pentru cele trei acțiuni: like – verde; dislike – roșu, mâna larg deschisă – alb. Desenați pe un carton A2 schema de„bătaie”: Răbdarea (verde) învinge nerăbdarea (roșu). Nerăbdarea (roșu) înfrânge voia lui Dumnezeu (alb). Voia lui Dumnezeu (alb) câștigă asupra răbdării. (verde) Copiii se vor grupa câte trei. Fiecare așază în fața lor setul de cartonașe colorate cu imaginea în sus. La semnalul start, fiecare alege un cartonaș. Copilul care pierde se retrage doi pași și ceilalți doi reiau jocul. La vârstele mari, jocul este o variantă pentru foarfecă, piatră, hârtie. În grupe de câte trei, vor juca 58

jocul de mai multe ori. Semnele și însemnătatea sunt cele de mai jos. Ca să le fie ușor copiilor și jocul să se desfășoare bine, puteți face o diagramă pe un carton A3, conform desenul alăturat: Like – răbdare Dislike – nerăbdare Mâna larg deschisă – voia lui Dumnezeu Răbdarea învinge nerăbdarea, nerăbdarea înfrânge voia lui Dumnezeu și voia lui Dumnezeu câștigă asupra răbdării. În timpul jocului, copiii vor spune cu voce tare aceste lucruri, ca să își aducă aminte despre acest principiu. Atenție: dacă doi copiii aleg aceeași acțiune, se repetă jocul până alege fiecare altceva. Dacă există vreo grupă de copii care aleg aceeași culoare/ același semn de mai multe ori, poate interveni o călăuză care să joace și ea pentru„eliminare”

JOCURI Vârstele mici

„Lansare în spațiu” Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Două „nave spațiale” din

plastic – pahare de unică folosință Ÿ Două pistoale cu apă Ÿ Două jgeaburi din plastic

Jgheaburile trebuie puse pe un suport mai înalt la înălțimea copiilor (de exemplu vreo două scaune ) în așa fel încât să nu se răstoarne. Paharele de unică folosință vor fi „construite” așa încât să semene cu o capsulă spațială.

Desfăşurare: Copiii sunt împărțiți în două echipe și organizați în șir indian (dacă sunt mulți copii puteți să faceți mai multe echipe). Scopul acestui joc este de a testa răbdarea micuților și de a trece capsula spațială dintr-o parte în altă a jgeabului, folosind doar apă din pistol. Dacă sunt copii foarte mici, adaptați traseul (scurtați-l).

„Umblarea pe Marte” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Conserve goale, cât mai

mari (late și înalte), câte două pentru fiecare echipă de joc

Conservele trebui perforate și legate cu ață în așa fel încât să poată fi ținute cu mâna, ca în desen.

Desfăşurare: Împărțiți copiii în două sau mai multe echipe (în funcție de câte perechi de conserve ați pregătit). Spuneți-le că vor învăța cum să umble pe Marte… Jocul se desfășoară ca o cursă individuală, doar că fiecare copil trebuie să ajungă din punctul A în punctul B umblând pe conserve goale. Pentru a îngreuna concursul, puteți adăuga pe traseul stabilit anumite obstacole pe care cei mici să le treacă în cursa lor. 60

Dacă un copil cade de pe cutiile de conserve, trebuie să reia cursa de la început. Câștigă echipa ai cărei membri ajung primii din punctul A în punctul B.

„Deșeuri cosmice” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Câte 3-4 echipamente de

înot pentru fiecare echipă de joc (ochelari subacvatici, colac de salvare de dimensiunea cea mai mică, înotătoare pentru picioare/ papuci pentru înot, cască, înotătoare pentru brațe, eventual un costum de baie termoizolator) Ÿ Diverse obiecte care să servească drept „gunoi spațial” (pungi goale, canistre, hârtii mototolite, farfurii din tablă, PETuri, doze goale etc.) – cel puțin 20-30 de obiecte Ÿ Un fluier

În funcție de câți copii aveți, pregătiți câte 3 sau 4 echipament de înot pentru fiecare echipă de joc (dacă vor fi două, de exemplu, pregătiți cel puțin șase echipamente). Înainte să ajungă copiii la stație, împrăștiați pe spațiul de joc obiectele de„deșeu cosmic”.

Desfăşurare: Copiii sunt împărțiți în două sau mai multe echipe. La semnalul start, câte 3-4 copii din fiecare echipă își vor lua pe ei toate obiectele dintr-un echipament de„curățător galactic” (puteți să le faceți o demonstrație înainte, ca să știe cum este ușor să se echipeze) și vor porni în colectarea deșeurilor de pe spațiul de joc. Când liderul de stație fluieră lung, colectorii de pe teren se îndreaptă spre echipa lor de joc și se dezbracă de costumele de astronaut care curăță spațiul galactic. Următorii coechipieri repetă îmbrăcarea în costum și merg să culeagă alte deșeuri. Deșeurile colectate sunt depozitate de către copii lângă echipa lor. La sfârșitul jocului, câștigă echipa care a adunat cele mai mute deșeuri cosmice…

Vârstele mari

„Curățenie intergalactică” Desfășurare:

Materiale necesare:

Delimitați un spațiu pentru ambele echipe.

Ÿ Câ t m a i m u l te m i n gi

colorate (cu diametru mic sau mediu) Ÿ 4-6 mături

Desfăşurare:

Împărțiți copiii în două echipe și desemnatile un loc unde vor avea mingile colorate. Pentru fiecare echipă numiți o culoare. Jucătorii vor trebui să „curețe” teritoriul lor de mingile colorate, cu ajutorul unor mături mari, lăsând pe teritoriu doar mingile de culoarea echipei lor. Jocul este contra cronometru și câștigă echipa cu teritoriu cel mai„curat”.

„Twister cosmic” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Foi albe de hârtie/

Delimitați două spații de start și finish (distanța să NU fie mai mare de 2.5 – 3 m).

cartoane/ bucăți de pânză Desfăşurare: Copiii sunt împărțiți în două echipe. Se va juca în miniechipe de câte trei. Din fiecare echipa va fi ales cel care va merge pe traseu. Ceilalți coechipieri îi pun în față foile albe de hârtie pe care acesta va trebui să le calce ca să înainteze. Este important de reținut că acel copil care face traseul își folosește și mâinile. Colegii lui iau din spate colile de hârtie și le pun în față. Dacă un copil se dezechilibrează, cursa reîncepe. Dacă pășește sau pune mâna fie și puțin în afara spațiului hârtiei, cursa se reia. Câștigă echipa care ajunge prima la linia de finish. 62

„X și O pe Terra” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ 6 jaloane (câte 3 de o

culoare)

Delimitați un spațiu de joc cu un careu de nouă pătrate de 50X50 cm (câte trei pătrate pe un rând – ca la celebrul joc X și 0). Delimitați la distanță de 2-3 metri o linie de start.

Desfăşurare: Copiii sunt împărțiți în două echipe și se așază la linia de start. Fiecare echipă primește 3 jaloane de aceeași culoare. La baza jocului stau aceleași reguli că și la „X și 0” pe foaie: una dintre echipe trebuie să aibă o linie/ o diagonală ca să câștige. Ce este diferit? Există doar trei jaloane pentru fiecare echipă, jaloane care vor fi așezate pe „spațiul cosmic” de către primii trei copii din fiecare echipă. Dacă ei nu câștigă de la prima poziționare a jaloanelor, următorii din rând vor muta, pe rând, câte un jalon al echipei lor pe „spațiul cosmic” așa încât să reușească la un moment dat să facă o diagonală/ o linie. Jocul poate fi repetat de mai multe ori. Câștigă echipa care are cele mai multe puncte. Ca să aveți o idee despre cum se deșfășoară aranjarea jaloanelor, puteți urmări videoclipul https://www.youtube.com/watch?v=IRDp5HcZyVA sau https://www.youtube.com/watch?v=ypbuW9VjH1M

ZIUA 3

LUPTA CU EȘECURILE Lecția: Lepădarea lui Petru Text biblic: Luca 22:54-62 Verset de memorat: „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna.” (Isaia 1:18) Scopul lecției: Eu știu că Dumnezeu vrea să mă ajute să îmi îndrept greșeala atunci când apelez la El. Tema cadru: Recunoașterea slăbiciunilor Semnul zilei: Un costum de astronaut

Atunci când greșim, cel mai greu nu este să ne admitem vina, ci să ne cerem iertare pentru greșeala noastră. Petru l-a renegat pe Hristos și eșecul acestei lepădări l-a urmărit cu atât mai mult cu cât a fost urmat de moartea Domnului Isus, cu care n-a mai apucat să interacționeze până după câteva zile de la învierea sa. Cu siguranță în tot acest timp Petru s-a simțit mustrat în duhul său și i-a părut rău, dar amărăciunea ratării și a remușcării au apăsat greu peste el până în clipa în care a stat față în față cu Hristos și a avut șansa să își ceară iertare. Nu este suficient să ne conștientizăm păcatul, să îl recunoaștem, ci trebuie să și căutam ajutorul lui Dumnezeu pentru a-l depăși și a putea merge mai departe curați și plini de putere.

DESCHIDERE: După scurta recapitulare a ideii principale ale primelor două zile de călătorie intergalactică, prezentatorul observă că explorarea spațială dincolo de orizont devine tot mai grea și e nevoie de echipament complex. Unii dintre copii poate se vor simți descurajați, dar va fi important să continue lupta. Vor trebui să fie foarte atenți la instrucțiuni și să învețe cum pot lupta și ce armă pot folosi împotriva noului inamic: eșecul. Până vor ajunge însă să învețe, li se vor prezenta câteva lucruri interesante despre planete. Ÿ Sistemul nostru solar este format din 8 planete (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun), iar recent cercetătorii studiază posibilitatea existenței unei a noua planete; Ÿ Venus este cea mai fierbinte planetă, deși nu ea este cea mai apropiată de Soare, și totodată este considerată ”oaia neagră” a planetelor pentru că se învârte în direcția opusă față de celelalte planete; Ÿ Jupiter absoarbe ”gunoiul” din spațiu. Dimensiunea și atracția gravitațională a planetei acționează ca o barieră de protecție care protejează Pământul de gunoiul spațial, atrăgând obiecte periculoase pe propria orbită înainte de a ajunge la noi. Fără Jupiter, Terra ar fi bombardată de meteoriți. Ÿ O zi pe Mercur este egală cu 58 de zile pe Pământ (rotația ei durează aproximativ 60 zile terestre, în timp ce a Pământului 24 ore); Ÿ Anotimpurile pe Uranus durează douăzeci de ani, datorită înclinării ei; Ÿ Dacă ați sări pe Lună, ați putea sări cu aproximativ de șase ori mai înalt decât pe Pământ; Ÿ Dacă Saturn ar fi pus pe apă, ar pluti; Ÿ Suprafața planetei Marte este acoperită cu rugină; Ÿ Saturn este străbătută în permanență de vânturi care ating peste 1100 de km pe oră; Ÿ Prima dată a ajuns în spațiu nu omul, ci un câine; Ÿ Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun sunt alcătuite din gaz, motiv pentru care nu se poate ateriza pe ele; Ÿ Pe Mercur, temperatura variază de la zi la noapte cu peste 500 de grade Celsius; Ÿ Luna este de un milion de ori mai uscată decât deșertul Sahara; Ÿ Există o planetă pe care plouă cu piatră topită (ca lava), iar pe o alta cu sticlă; Ÿ Există o planetă pe care viteza vântului este atât de mare, încât dacă am deschide o umbrelă sau parașută și ne-am lăsa purtați de vânt, am putea face înconjurul Pământului în doar o oră și 8 minute (viteză de peste 70 de ori mai mare decât cea mai mare viteză a vântului de pe Pământ); Ÿ Există planete care nu au doar un singur Soare, ci doi, sau chiar trei – asta înseamnă că pe acele planete am avea două sau trei umbre; Link-uri care pot fi utile în pregătirea prezentării: https://www.universetoday.com/33415/interesting-facts-about-the-planets/ https://inbors.com/curiozitati-despre-sistemul-solar/ https://inbors.com/curiozitati-despre-sistemul-solar/ https://ioanalexandru.wordpress.com/2013/08/06/cele-mai-interesante-100-de-lucruri-dindomeniul-astronomiei/ https://www.universetoday.com/33415/interesting-facts-about-the-planets/

Universul – mai mare decât crezi: https://www.youtube.com/watch?v=Iy7NzjCmUf0 Impossible things on Planets: https://www.youtube.com/watch?v=9mVRc80vhhQ Planete ciudate: https://www.youtube.com/watch?v=18rARy8g4Hc

stația Cameră antigravitațională La fel ca ieri, alocați două minute pentru a-i întâmpina pe copii într-un mod cald și deschis, prezentându-vă (și dvs. și ajutorul dvs.). Explicați-le și astăzi că acum se află într-o cameră antigravitațională, o încăpere în care se simulează condițiile din afara spațiului terestru, un loc unde astronauții se antrenează pentru a învăța cum să se miște când ajung dincolo de atmosfera Pământului. Spuneți-le copiilor că aici vor descoperi cum să se echipeze pentru călătoria „dincolo de orizont” la care i-ați invitat în această săptămână și activitățile pregătite sunt gândite ca să îi ajute să experimenteze ceea ce au trăit și alții și să învețe din victoriile și eșecurile lor.

EXPERIMENTARE (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: rușine, frustrare, neputință Pozitive: împlinire, bucurie, satisfacție

Materiale necesare: Ÿ Hârtie, instrumente de

scris Ÿ Planșe cu modelul de desenat de la pagina 140

Pregătire: Printați modelul care trebuie desenat de către fiecare echipă pe un carton A4/ A5 (socotiți tot câte un desen la fiecare doi copii).

Desfăşurare:

Timp necesar: 5-7 minute

Copiii vor fi împărțiți în două echipe. Echipele se vor așeza spate în spate pe o bancă, astfel încât fiecare copil din echipa 1 să aibă un partener din echipa 2. Copiilor din echipa 1 li se va prezenta desenul pe care ei vor trebui să îl descrie coechipierului lor din echipa 2. Copiii din echipa 1 sunt singurii care au voie să vadă desenul inițial. Puteți stabili un timp în care echipele vor trebui să îndeplinească misiunea. Vor fi două runde (a se vedea mai jos). La final, va câștiga echipa care are cele mai multe desene apropiate de cel inițial. Sub supravegherea atentă a călăuzelor și a liderilor de stație, copiii lucrează fair-play (nu sunt lăsați să tragă cu ochiul sau să vorbească prea tare sau să facă altfel decât li s-a explicat la început). După prima rundă, desenele celor din echipa 2 vor fi înmânate coechipierilor lor din echipa 1. Aceștia trebuie să le spună partenerilor din echipa cealaltă dacă au făcut bine sau dacă nu (poate cei mici trebuie ajutați în a decide – asta vor face liderii de stație și călăuzele). Dacă nu au făcut bine desenul, cei din echipa 2 pot spune partenerilor lor din echipa 1 (rămân întorși cu spatele): „Am greșit, poți să mă ajuți să corectez?” Cel din echipa 1 are atunci dreptul să corecteze desenul ca să fie cât mai aproape de cel inițial. Copiii din echipa 2 nu au voie să își vadă încă rezultatele finale. Repetați jocul, de data aceasta inversând rolurile echipelor, pentru a da șansă fiecărui copil de a fi atât în postura celui care descrie și retușează, cât și în postura celui care urmează niște indicații. Dațile un desen diferit (puteți adăuga un astronaut, flori etc.). Când ambele ture de desene au avut parte de retușări, permiteți echipelor să își vadă atât desenele modificate, cât și desenele inițiale. Stabiliți scorul (câștigă echipa care are cele mai multe desene – retușate sau nu – aproape de desenele inițiale). Sugestie Pentru grupele mici, simplificați desenul pentru a nu-i pune prea mult în dificultate (puteți să le dați desenul 1 cu un soare, o lună și două flori, de exemplu, și desenul doi cu niște stele, un om simplu și o față zâmbitoare – sau altceva la alegerea dvs.).

Întrebări de legătură: Ÿ Cum vi s-a părut cerința de a face un desen descris de partenerii voștri? De ce? Ÿ De ce este greu să desenați fară să știți cum arată? Ÿ Care au fost cerințele care v-au plăcut cel mai mult? De ce? Ÿ Care cerințe nu v-au plăcut deloc? Cum v-au făcut ele să vă simțiți? Ÿ Cum v-ați simțit când ați știut că partenerul vostru a modificat desenul pentru a îndrepta ceea ce voi ați greșit?

Uneori e ușor să facem greșeli, unele din neștiință – ca acum – alteori intenționat. Când avem lângă noi o persoană care să ne ajute să reparăm greșelile noastre, la început ne simțim stânjeniți (ciudoși, intimidați) că trebuie să cerem ajutorul, dar când vedem cum s-au rezolvat lucrurile după aceea, ne simțim ușurați, bucuroși. Vreau să vă spun în continuare povestea unui personaj biblic care a eșuat, a făcut greșeli grave și a fost disperat după ce și-a dat seama ce a făcut. Vom afla dacă el a cerut sau nu ajutor și dacă după aceea s-a simțit în continuare vinovat de ceea ce a făcut.

Povestirea biblică (vârstele mici)

Desfăşurare:

Timp necesar: 10-12 minute

Câți dintre copii poartă numele Petru? Sau cunoașteți pe cineva cu acest nume? (Așteptați răspunsurile copiilor.) Petru este un nume foarte des întâlnit. Petrică, Peter, Petrișor, Petre, Petronel... Când spunem acest nume, gândul nostru se îndreaptă adesea spre o anumită persoană despre care ne vorbește și Biblia. Pe paginile Bibliei sunt multe întâmplări din viața lui Petru, unul dintre prietenii Domnului Isus. Haideți, așadar, să ascultăm povestirea de astăzi despre Petru, unul dintre ucenicii care îl iubea cel mai mult pe Hristos. Variante de desfășurare: 1. Puteți filma dinainte dialogul dintre Isus și Petru și să îl afișați pe video proiector. 2. Puteți cere unor adolescenți din biserică să se pregătească să mimeze acțiunea de mai jos. 3. Puteți invita două personaje care să poarte dialogul față în față. 4. Puteți folosi finger puppets (puteți căuta pe youtoube cum să creați astfel de personaje fie prin desen pe deget, fie prin „personaje” din mănuși/ șosete/ material) - Petru, aș vrea să avem un timp când să ne rugăm împreună, a spus Domnul Isus. - Să ne rugăm? a răspuns Petru somnoros. Atât eu, cât și ceilalți ucenici suntem atât de obosiți,

încât ni se închid ochii de somn. Ne vom ruga mai târziu. Dar de ce așa o grabă cu rugăciunea? a mai întrebat Petru nedumerit. (intervine povestitorul) Petru era unul dintre cei doispreze ucenici ai Domnului Isus. Tuturor le plăcea să fie împreună cu Învățătorul lor. În ultimele zile parcă se întâmplau lucruri ciudate. Învățătorul le vorbea despre moarte, despre înviere, despre judecată și ei parcă nu înțelegeau prea multe. Ei au crezut că Isus va deveni rege și că ei vor conduce țara împreună cu El. Isus era împreună cu ucenicii Săi pe Muntele Măslinilor. Era o noapte ce părea a fi liniștită. Pentru ucenici, nimic nu prevedea ceva rău. Însă Isus era cuprins de o mare neliniște. El știa tot ce se va întâmpla în zilele ce vor urma. Isus s-a oprit și le-a spus („personajele” reiau dialogul): - În noaptea aceasta, toți veți fugi de mine și Mă veți părăsi! Ucenicii au fost tare surprinși. Cine ar fi îndrăznit să facă acest lucru? Atunci Petru, uitând de oboseală, a spus hotărât: - Doamne, chiar dacă toți ar fugi și Te vor părăsi, eu voi rămâne lângă Tine! (intervine povestitorul) Isus nu s-a lăsat impresionat de vorbele curajoase ale lui Petru, ci a continuat și a spus („personajele” reiau dialogul): - Adevărat îți spun, că în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, adică înainte să se facă dimineața, te vei lepăda de Mine de trei ori. (intervine povestitorul) Petru a rămas nedumerit. El știa ce înseamnă cuvântul „a se lepăda”, adică să spună că nu Îl cunoaște pe Isus. Nu, el nu ar putea face așa ceva. De aceea a spus hotărât („personajele” reiau dialogul): - Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine! (intervine povestitorul) Însuflețiți de curajul lui Petru, ceilalți ucenici au spus la fel. Dar Isus știa ce urma să se întâmple. De aceea a petrecut mult timp și s-a rugat pentru ei. 68

Chiar în noaptea aceea întunecoasă, Isus a fost prins de o ceată de ostași trimiși de preoți și de farisei. Isus a fost dus în casa marelui preot Caiafa. Petru și-a învins teama de soldați și de a fi și el arestat și, luându-și inima în dinți, l-a urmat pe Isus de la distanță. Petru a intrat în curtea casei unde era judecat Isus. Atunci, portărița s-a uitat atent la el și i-a spus:„Nu cumva ești și tu unul din ucenicii acestui om?”„Nu sunt”, i-a răspuns Petru fără să clipească. Apoi s-a îndepărtat de ea și s-a apropiat de focul pe care l-au făcut străjerii care erau pe acolo. Petru s-a ghemuit lângă ei, ca să se încălzească. O slujnică s-a apropiat și s-a uitat atent la el. Apoi le-a zis celor ce stăteau în jurul focului: „Și omul acesta era cu Isus din Nazaret!” Dar Petru s-a jurat că nu era adevărat și a zis: „Nici nu Îl cunosc pe omul acesta despre care vorbești!” (Puteți crea și aici, și în continuare momente de dialog între „personaje” – dar trebuie să vă asigurați că dinamica este bună sau puteți să spuneți cu vocea dvs.) Înfricoșat, Petru privea de la distanță felul în care oamenii se comportă cu Isus. Isus era legat, lovit și batjocorit. O voce de bărbat s-a auzit în apropierea lui Petru:„Nu am nici o îndoială că și acest bărbat era cu Isus, căci și el este din Galileea.” Lui Petru a început să îi fie tot mai frică. Petru a început să jure și să spună:„Nu îl cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!” Chiar în clipa aceea, în depărtare s-a auzit un cocoș cântând. Isus s-a întors atunci și s-a uitat țintă la Petru, iar privirea Lui era plină de dragoste și de tristețe. În momentul acela, Petru și-a amintit ceea ce i-a spus Isus cu câteva ore înainte: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Petru și-a amintit și de promisiunea făcută. A fost un laș. Nu a avut curajul să recunoască faptul că Îl cunoaște pe Isus. I-a promis că va merge împreună cu El chiar și la moarte, iar el s-a lepădat deja de Învățătorul lui până nici nu a trecut noaptea. Ce eșec! Atunci, Petru a ieșit afară și în noaptea aceea a plâns amarnic. Se părea că totul s-a terminat cu un eșec. Cine ar fi putut să mai aibă încredere în Petru cel laș și fricos? În timp ce Petru plângea cu lacrimi mari, Isus a fost judecat, apoi condamnat la moarte. A fost pus pe cruce, iar apoi trupul lui mort a fost pus într-un mormânt rece și întunecos. Și în tot acest timp Petru nu se putea ierta pentru eșecul de care a avut parte. Știa că nu mai are șansă să îi ceară lui Isus să îl ierte pentru eșecul lui și să îndrepte lucrurile. Totuși, pestre trei zile... a ajuns la urechile lui Petru vestea învierii lui Isus, veste care a adus speranță în viața lui. Și într-adevăr, învierea Domnului Isus a adus în viața lui Petru o schimbare a eșecului în biruință și o mare bucurie... Iată ce s-a întâmplat: Isus l-a căutat pe Petru. S-au întâlnit și au stat de vorbă. Isus l-a întrebat pe Petru adresându-i-se cu vechiul său nume de Simon. Acest ucenic se numea Simon și abia după ce a devenit ucenic, Domnul Isus i-a schimbat numele în Petru: - Simone, mă iubești tu mai mult decât ceilalți? („personajele” reiau dialogul): - Da, Doamne, i-a răspuns Petru, știi că te iubesc. - Paște mielușeii Mei, i-a spus Isus. Adică iubește-i și ai grijă chiar de cei mai mici și neînsemnați, dacă Mă iubești pe Mine. (intervine naratorul) Isus a continuat și l-a întrebat pe Petru („personajele” reiau dialogul): - Simone, Mă iubești? - Da, Doamne, știi că Te iubesc, (intervine povestitorul) a zis Petru mirânduse de întrebarea Lui („personajele” reiau dialogul): - Paște oițele Mele! (intervine povestitorul) Și i-a mai spus încă o dată lui Petru („personajele” reiau dialogul): - Simone, Mă iubești? (intervine povestitorul) Petru s-a supărat puțin, crezând că Isus nu Îl crede când Îi spune că-L iubește și I-a răspuns necăjit („personajele” reiau dialogul): - Doamne, Tu pe toate le știi: știi că Te iubesc! - Paște oile Mele, i-a răspuns Isus. Atunci Petru a înțeles de ce l-a întrebat Domnul Isus același lucru de trei ori: voia să îl facă pe Petru să înțeleagă că El i-a iertat păcatul de a se fi lepădat de trei ori... Domnul Isus Îl cunoștea bine, știa tot ce 69

gândise Petru înainte, cât de rău se simțise și cât de rău îi părea pentru greșeala lui gravă... Știa și momentul când Petru s-a lepădat de El. Domnul Isus a vrut să îi arate astfel lui Petru că l-a iertat, că a trecut peste eșecul lui și nu mai ține seama de greșelile din trecut. Ba chiar mai mult, i-a dat chiar și o misiune: trebuia să se îngrijească de cei care Îl iubeau pe Isus și vor deveni urmașii Lui. Vedeți voi, dragii mei, și noi greșim de multe ori față de Dumnezeu și greșim de mai multe ori la rând – poate chiar în aceeași zi... Neascultarea de doamna educatoare/ învățătoare, neascultarea de părinți, vorbirea de cuvinte urâte față de alți copii sau oameni, înjuratul, scuipatul altora, bătaia sau trasul de păr, faptul că nu vrem să împărțim jucăriile cu alții – toate acestea sunt greșeli în ochii lui Dumnezeu. Partea cea mai frumoasă este că Domnul Isus abia așteaptă să ne ierte greșelile și trebuie doar să Îi cerem să ne ierte. El dorește ca noi să nu mai trăim triști că am făcut ceva greșit. Domnul Isus dorește să știm că dacă am greșit – indiferent de câte ori – trebuie să ne cerem iertare, iar El ne va ierta. Și nu numai atât: Domnul Isus ne va ridica tristețea și ne va ajuta să ne îndreptăm greșelile, eșecurile noastre și ne va ajuta să ne schimbăm în bine.

POVESTIREA BIBLICĂ (vârstele mari) Materiale necesare:

Pregătire:

Ÿ Costumație pentru Petru

Notă pentru învățător: povestirea le va fi prezentată copiilor din perspectiva personajului principal – Petru.

Desfăşurare:

Timp necesar: 15 minute

Bună ziua, dragi copii! Mă bucur tare mult să fiu cu voi. Am sosit puțin mai devreme și ,,am tras cu ochiul” prin jur să văd ce activități interesante aveți voi pe-aici. Îmi pare bine că am ajuns, în sfârșiiiit, după un drum luuung... că tare îmi place ce am văzut până acum. Aaaa... iertați-mă că m-am entuziasmat și m-am luat cu vorba și... am uitat să mă prezint. Sunt Petru, sau Simon Petru – cum mi se mai zice – și vin tocmai din Galileea. De meserie am fost pescar. Am folosit intenționat timpul trecut – am fost – pentru că nu mă mai ocup de mult cu pescuitul. Asta e din cauză că am întâlnit o persoană specială, care mi-a schimbat total viața. Să vă spun cum a fost… Era o zi obișnuită – sau cel puțin așa credeam. Eram împreună cu fratele meu, Andrei, pe țărmul Mării Galileei și ne curățam plasele de pescuit. Nu avusesem o noapte prea bună. Am stat în barcă, pe mare, ooore în șir cu speranța că vom avea o mulțime de pești pe care să îi vindem. Nu am prins mare lucru, așa că, obosiți, dezamăgiți, ne curățam de zor lucrurile când... am văzut pe cineva apropiinduse de noi. Era Isus! L-am recunoscut! Auzisem așa de multe despre El! Vindeca bolnavi (a vindecat-o și pe soacra mea), ajuta pe cei ce aveau nevoie de ajutor, îi învăța pe oameni despre Dumnezeu... Nu îmi venea să cred că Isus era acolo, lângă noi. Nu doar că s-a oprit să ne salute, dar a urcat în barca noastră și ne-a spus să o depărtăm puțin de la mal, să poată vorbi mai bine mulțimii adunate să Îl asculte. Ce onoare! Isus la mine în barcă... uitasem și de oboseală și de frustrarea că mergem acasă cu mâna goală. După ceva timp, Isus ne-a spus să mergem în largul mării și... să ne aruncăm plasele de pescuit în apă... Hmm... gândesc eu... ce rost ar avea... tocmai ce am spălat plasele și le-am pregătit pentru o altă noapte de pescuit... le-am avut deja în apă atâta timp fără succes... să o luăm iarăși de la capăt? Dar dacă Isus așa a spus, așa am făcut! I-am răspuns sincer:„Învăţătorule, toată noaptea neam trudit și n-am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca plasele de pescuit.” Dragii mei… nu îmi venea să cred ce se întâmpla… Am aruncat plasele de pescuit în largul mării și foarte mulți pești s-au prins în ele. Erau așa de mulți, încât au început plasele să se rupă, nu alta... Am avut nevoie de 70

ajutorul prietenilor. A fost o experiență pe cinste! După această minune, Isus ne-a chemat să Îl urmăm. Fără să stăm mult pe gânduri, am renunțat la afacerea noastră cu pește și – atât eu, cât și Andrei, fratele meu – ne-am hotărât să Îl urmăm și să devenim ucenicii Lui. A fost o perioadă atât de frumoasă! Îl însoțeam peste tot, eram martori la toate minunile pe care le făcea… A fost – și este – cel mai grozav prieten pe care Îl poate avea cineva! Dacă aveți un prieten bun, la care țineți muuult, mult de tot, cred că puteți înțelege cum m-am simțit eu în toate acele luni în prezența lui Isus. A fost… pur și simplu MI-NU-NAT! Dragii mei, scopul meu astăzi este altul… oricât de mult mi-ar plăcea să vă vorbesc despre acea perioadă fantastică, aș vrea să vă povestesc ceva mai puțin plăcut pentru mine, dar din care avem cu toții de învățat o lecție importantă. Chiar dacă am fost așa de mult în prezența lui Isus, am cam dat-o în bară… cred că știți la ce mă refer… Nu vreau să vă întreb de câte ori ați greșit sau ați stricat voi câte ceva – vreun lucru sau vreo relație cu cineva drag (sunt convins că aveți experiențele voastre de acest gen). Eu am greșit rău, rău de tot… și față de cine credeți? Tocmai față de Isus, față de cel mai bun și iubitor prieten al meu… Cum s-a întâmplat? Ehhh… (oftând) După multe luni în care Isus a mers din cetate în cetate, vorbindu-le oamenilor despre Dumnezeu, făcând minune după minune, ceva trist s-a întâmplat. Preoții din vremea aceea, înțelepții și bătrânii din popor erau furioși pe Isus și pe tot ceea ce făcea. Voiau să scape de El, dar cum? S-au sfătuit și au ajuns la concluzia că Isus trebuia omorât. Au aranjat în așa fel lucrurile încât Iuda – unul dintre ai noștri – a fost ,,cumpărat” de preoți să Îl predea pe Isus în mâinile lor. Într-o seară, eram toți ucenicii cu Isus la cină și El ne spunea cuvinte pe care nu le înțelegeam… sau nu voiam să le înțelegem… că e ultima noastră cină împreună… că va veni noaptea și toți vom găsi în El pricini de poticnire… Repede am sărit cu gura și i-am zis ,,Doamne, ce vorbești? Niciodată nu se va întâmpla așa ceva!” Și Domnul Isus mi-a spus ceva ce nu voi uita niciodată… veți afla imediat ce. De la cină, am mers cu El în Grădina Ghetsimani. Isus s-a rugat mult acolo… era așa de întristat! Ne-a spus să stăm cu El și să veghem împreună cu El… Ohhh, nu am fost în stare să stăm mult timp treji, somnul ne-a răpus… Ne rugase Isus să veghem și noi cu El… iar noi am dormit… La scurt timp, zgomotul mare și agitația din jur ne-au trezit de-a binelea. Iuda, prietenul nostru – unul dintre ucenicii lui Isus – se apropia de noi urmat de o mulțime furioasă. Oamenii aveau în mâini săbii, ciomege… parcă au plecat la luptă…Dar ce se întâmplă? Împotriva cui au venit așa de înverșunați? Speriat, din colțul meu, stau și îi urmăresc… Ce fac? Îl prind pe Isus? De ce? Ce le-a făcut? De ce sunt așa de furioși cu toții? De ce Îl trag pe Isus după ei? (,,Petru” face o scurtă pauză și oftează din nou.) Așa de buimac și de speriat am fost, că nu am stat mult pe gânduri. Am luat-o la sănătoasa... Îmi era tare frică. Am fugit cât am putut de tare. M-am adăpostit la un han din apropiere, tremuram tot – de frică, nu de frig... Eram în curte când una dintre slujnicele acelei case mă vede zgribulit lângă foc și îmi zice în gura mare: ,,Și tu erai cu Isus din Galileea!” Ups... toți ochii s-au îndreptat curioși spre mine... Inima a început să galopeze mai tare... Oare ce îmi vor face? Mă arestează și pe mine? Nu am avut mult timp de gândire că m-am pomenit vorbind cu îndrăzneală: ,,Nu știu ce vorbești!” Cu alte cuvinte, habar nu am ce spui tu acolo, mă confunzi... Am plecat din curte cu gândul să caut adăpost în altă parte, dar nu am apucat să fac mulți pași că o altă slujnică nu are de lucru și strigă și ea tare ,,Și acesta era cu Isus din Nazaret”. Ohh, nuuu, nu din nou... Tocmai am spus că habar nu are femeia cealaltă ce vorbește, acum iarăși? Am încercat să fiu mai convingător de data aceasta, strigând cât mă țineau plămânii: ,,Cu Isus? Care Isus? Nu Îl cunosc pe omul acesta!” Dar nu cred că am reușit prea mult să conving, că oamenii care erau acolo și le-au auzit pe cele două slujnice vorbindu-mi, au zis ,,Nu mai încape îndoială că și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol.” Și mai speriat, și mai agitat ca înainte, am strigat cât am putut ,,NU înțelegeți odată că nu Îl cunosc pe acest Isus? Lăsați-mă în pace!” În acel moment s-a întâmplat ceva care m-a trezit la realitate... Am auzit un cocoș cântând... Ce mare lucru? v-ați putea întreba voi, și pe bună dreptate să vă întrebați: ce legătură are bietul cocoș cu toată această poveste? Ei bine, are. Isus mă avertizase o seară înainte că înainte să cânte cocoșul în zori… 71

eu mă voi lepăda de El; adică tocmai ce făcusem... voi nega faptul că L-am cunoscut și că am fost ucenicul Lui... Acestea erau cuvintele pe care Isus mi le spusese când eu am sărit țanțoș cu gura în timpul ultimei noastre cine. Ohhh, ce făcusem? De ce am lăsat frica să mă cuprindă în așa hal? Am fugit afară și am început să plâng... Regretam mult de tot ce făcusem... sau ce zisesem! Cum am putut să fac așa ceva? Cum am putut să spun că nu Îl cunosc? După tot timpul petrecut cu Isus, am dat-o în bară atât de rău... Eșec mai mare nu cred că există... Oare am stricat tot? Ce părere avea Isus acum despre mine? Nu știam ce să fac... credeam că părerea de rău și regretele nu mai pot repara nimic... Următoarele trei zile și trei nopți au fost cumplite, cred că au foste cele mai triste zile din viața mea. Nu mai era nimic de făcut, răul fusese produs, și credeam că eu nu mai am nicio șansă să îndrept cumva lucrurile. Și așa a și fost, eu nu am putut repara nimic, dar știți cine a putut să repare greșeala mea? Chiar Isus! Da, ați auzit bine, Isus Însuși a fost condamnat la moarte după ce a fost arestat atunci în Grădina Ghetsimani. A fost răstignit pe o cruce și a murit. Trupul i-a fost pus în mormânt, dar... nu a rămas acolo! A treia zi a înviat! Și nu doar că a înviat... ci ni s-a arătat! Cred că bucurie mai mare nu poate exista! Să Îl pot vedea din nou! Să Îi zăresc privirea blândă... să Îi aud șoapta dulce... să înțeleg că m-a iertat! Da, m-a iertat! Prin moartea Lui pe cruce, greșeala mea a fost reparată, păcatul meu a fost iertat. Și știți ce e și mai frumos de atât? După ce a înviat, a stat de vorbă cu mine și mi-am cerut iertare, iar El m-a iertat. Nu am mai simțit că eșecul meu era definitiv. Aveam o șansă nouă! Nu doar greșeala mea a fost reparată, ci și greșelile voastre pot fi îndreptate, păcatele voastre pot fi iertate... Nu e nevoie să plângeți cu amar zile și nopți, așa cum am făcut eu. Cereți-I iertare lui Dumnezeu chiar acum pentru ceea ce ați greșit, mulțumindu-I în același timp pentru faptul că este gata să ierte greșelile noastre! Vă mulțumesc mult că ați avut răbdare să mă ascultați până la capăt! Rămâneți cu bine și... nu uitați: nu lăsați greșelile și eșecurile voastre să vă amărască viața! Aduceți-le în rugăciune în fața celui ce le poate îndrepta: Dumnezeu!

stația Supernovă Mai înainte de orice, la fel ca ieri, urați-le copiilor bun venit în Supernovă și prezentați-vă. Explicați-le că o supernovă este o explozie stelară foarte luminoasă, care se petrece când moare o stea sau când două stele devin una singură și care împrăștie în spațiul cosmic multă materie, pe care oamenii de știință o studiază pentru a afla noi lucruri despre univers. Spunețile copiilor că la stația Supernovă vor discuta despre călătoria dincolo de orizont a zilei și vor confecționa împreună cu dvs. un obiect care să le aducă aminte despre aceasta.

DISCUȚIE

Materiale necesare: Ÿ Imagine reprezentându-i

pe Petru și Isus după înviere (imaginea este tăiată în mai multe bucăți, reprezentând piesele unui puzzle)

Desfășurare: Pe o masă sunt bucățile de puzzle, întoarse cu fața în jos. Răspunsul la întrebări va fi recompensat cu o piesă de puzzle. În final puzzle-ul este asamblat. După asamblarea imaginii se va sublinia concluzia lecției. Pentru o bună desfășurare, recomandăm să se lucreze în echipe de 6-8 copii.

Întrebări pentru cei mici: Ÿ Ce i-a avertizat Isus pe ucenici înainte să fie prins de soldați? Ÿ Ce i-a promis Petru lui Isus? Ÿ De câte ori s-a lepădat Petru de Isus? Ÿ Ce a făcut Petru după ce s-a lepădat de Isus pentru a treia oară? Ÿ Cum crezi că s-a simțit Petru când a înțeles că a greșit față de Isus? Ÿ Ce a făcut Isus după ce a înviat? Ÿ Cum s-a simțit Petru după ce a primit iertarea lui Isus? Ÿ Ce înseamnă cuvântul eșec? Ÿ Ai avut parte de un eșec în viața ta? Cum te-ai simțit atunci?

Întrebări pentru cei mari: Ÿ Cum a ajuns Petru să Îl urmeze pe Isus? Ÿ Despre ce Îl avertizase Domnul Isus pe Petru în timpul ultimei cine? Ÿ Ce s-a întâmplat cu Petru după ce Isus a fost arestat în Grădina Ghetsimani? Ÿ Când și-a dat Petru seama că a greșit? Ÿ Ce a făcut atunci? Ÿ În ce fel ai greșit tu față de Isus săptămâna aceasta? Ÿ Cum poți repara greșeala ta?

Sugestie pentru lideri: Încheiați timpul de întrebări cu un moment de rugăciune: Haideți să ne rugăm, cerându-I Domnului Isus iertare pentru toate greșelile, dar și mulțumindu-I că este gata să repare ceea ce greșim noi. Atunci când Isus a fost arestat, frica a pus stăpânire pe inima lui Petru. Frica a fost cea care l-a dus la eșec. Pentru unii, alte lucruri pot aduce eșecul în viața lor – nerespectarea unor reguli, lipsa timpului alocat pentru pregătirea lecțiilor, lipsa de răbdare sau altele. Isus ne cunoaște. El ne știe atunci când reușim să ne ținem de cuvânt, dar El ne cunoaște chiar și atunci când eșuăm. În ochii Lui avem valoare. El ne poate da noi ocazii prin care să putem repara greșeala făcută. Prin El avem o nouă șansă.

LUCRU MANUAL „Brâul adevărului” – Copiii vor realiza un brâu contemporan care le va aminti de adevărul pe care trebuie sa îl cunoască: atunci când greșesc Dumnezeu mă iartă. Astfel vor reuși sa lupte cu eșecurile și cu înșelătorul care ne face să credem că nu mai avem altă șansă. Materiale necesare: Ÿ Centură din piele ecologică Ÿ Șabloane foam de la pagina 142 Ÿ Inel breloc Ÿ 2 pioneze cu piciorușe Ÿ Bandă dublu adezivă Ÿ Șnur pentru prindere

Pași în pregătirea craftului: Fiecare copil primește centura de piele și bucățile de foam. Ÿ Se prinde catarama de centură (pe mijlocul acesteia) cu pioneza cu piciorușe Ÿ Se lipesc cu bandă dublu adezivă fâșiile decorative din foam pe centură (la distanțe oarecum egale) Ÿ Se prinde inelul de fâșia de foam cea mai lungă și se fixează cu pioneza cu picioruș, ca mai apoi să se lipească cu bandă dublă adezivă pe centură Ÿ Se prinde șnurul la spatele brâului pentru a putea fi ajustat dupa mărimea copilului

stația Satelit natural Întâmpinați-i pe copii plini de entuziasm și prezentați-vă, tot așa ca în ziua precedentă. Apoi explicați-le și astăzi că se află pe un Satelit natural, adică pe un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete mai mari. Spuneți-le că luna este satelitul natural al Pământului și că datorită ei au loc pe pământ multe fenomene necesare (dictează mișcările de flux și reflux atât de necesare, stabilizează rotația Pământului, contribuie la menținerea în balanță a climatului). La această stație, copiii vor descoperi cum să „orbiteze” cu viața lor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vor învăța din Biblie un verset care să îi ajute în călătoria lor dincolo de orizont și vor fi provocați să pună în practică ceea ce au învățat la alte stații.

MEMORAREA VERSETULUI „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna.” (Isaia 1:18) Dacă ați oferit pașapoarte intergalactice, copiii pot să își lipească versetul memorat (printat din timp pe bilețele autocolante) în spațiul alocat. Praf stelar

Vârstele mici

Materiale necesare: Ÿ 8 căni de făină Ÿ 1 cană ulei de bebeluși Ÿ 3 culori alimentare (roșu,

verde, galben) Ÿ Trei boluri mari Ÿ Două (sau mai multe) tăvi late și relativ adânci Ÿ Cartonașe A6 (câte 12 pentru fiecare echipă)

Pregătire: Într-unul dintre boluri amestecați făina și uleiul de bebeluși la început cu o lingură, ulterior cu mâna, până obțineți un fel de nisip care își păstrează forma dacă este strâns. Împărțiți nisipul astfel obținut în trei părți egale pe care le veți colora în cele trei culori alese. Puneți nisipul de culori diferite în boluri diferite. Pregătiți tăvile la o oarecare distanță una de cealaltă (pe ea vor fi puse bilele formate de copii). Fiecare segment de verset ( inclusiv referința) va fi scris/ desenat pe un cartonaș A6. Pregătiți două seturi de cartonașe (sau mai multe, dacă aveți copii mulți). Scrieți versetul (sau faceți desene care să înlocuiască unele cuvinte) și pe o tablă sau un carton.

Desfăşurare: Citiți versetul împreună cu copiii de câteva ori. Împărțiți copiii în două (sau mai multe) echipe. Explicați-le ce este cârmâzul/ purpura/ lâna (puteți aduce materialele și vopseaua propriu-zise sau puteți pregăti imagini colorate cu ele). Așezați la mijlocul perimetrului de joc, la o anumită distanță de copii, bolurile cu nisip și tăvile (la distanță egală de boluri). Puneți fiecare set de cartonașe în dreptul unei tăvi, cu fața în sus. Spuneți-le copiilor că vor trebui să câștige fiecare cartonaș cu o secvență din verset, confecționând x nr. de bile (în total 24). Fiecare fragment se va câștiga cu un anumit număr de sfere formate din nisipul de pe lună. La semnalul start, copiii vor veni pe rând câte unul din fiecare echipă și va face câte 1-3 bile (în funcție de cât de mulți copii sunt într-o echipă) pe care le va așeza pe tava echipei sale. Poate să își aleagă un cartonaș dacă pe tavă sunt suficiente bile formate (de exemplu, dvs. le spuneți că au voie să formeze două bile: dacă un copil își alege cartonaș cu o singură bilă, pe tavă rămâne una „extra”, astfel că următorul care vine să confecționeze va avea cele două bile ale lui plus cea extra de pe tavă și poate să își ia orice cartonaș care are valoarea 1, 2 sau 3 și tot așa…) Fiecare cuvânt/ sintagmă câștigat va fi recompensat cu un cartonaș pe care va fi scris cuvântul respectiv. Număr de sfere pentru cuvinte: Ÿ De vor fi – 1 Ÿ păcatele voastre – 2 Ÿ cum e cârmâzul – 1 (desen) Ÿ se vor face – 1 Ÿ albe – 2 Ÿ ca zăpada – desen – 3 75

Ÿ de vor fi – 1 Ÿ roșii – 2 Ÿ ca purpura - desen – 3 Ÿ se vor face – 1 Ÿ ca lâna – desen – 3 Ÿ Isaia 1:18 – 4

După ce copiii reușesc să câștige toate cuvintele, vor trebui să aranjeze versetul în ordine. Este posibil să fie nevoie ca un copil să meargă de mai multe ori la tavă pentru a construi bile, în funcție de cum îi împărțiți. Câștigă echipa care reușește să obțină toate cartonașele și să pună versetul în ordine (pot să se uite cum este scris și desenat pe tablă/ carton). La final, repetați versetul încă o dată împreună.

Vârstele mari

Praf lunar

Se păstrează jocul de la cei mici, cu diferența că versetul de pe tablă/ carton va fi ascuns după ce a fost repetat de câteva ori cu copiii. Echipele vor trebui să aranjeze versetul în ordine, din memorie! Câștigă echipa care termină corect prima toată activitatea.

ACȚIUNE Pașaportul intergalactic va conține o filă specială, dedicată acțiunii, pe care copiii vor fi îndemnați să o completeze acasă.

Materiale necesare: Ÿ Cartonașe A6 în trei culori

Ÿ Ÿ Ÿ

(de exemplu galben, albastru și mov) Plicuri Carioci Opțional: imagini potrivite (desene, abțibilduri sau foi imprimate) Conturul unui costum de astronaut pe foaie A3/ A2 (pagina 141)

Pregătire: Scrieți pe cartonașele galbene greșeli pe care le facem (personalizați în funcție de vârsta copiilor; cele propuse sunt doar câteva sugestii, adăugați și altele) în viața de zi cu zi. Pe cartonașele mov scrieți soluțiile rele, iar pe cele albastre soluțiile bune. Puneți în plicuri situațiile oferite aici (și altele), asigurându-vă că există pentru fiecare situație de pe galben o rezolvare pe mov și una pe albastru. Le puteți prinde împreună cu o agrafă de birou. Trebuie să aveți în fiecare plic 3-5 situații (în funcție de câți copii aveți într-o grupă).

Galben

Mov

Albastru

Am spart cana

Arunc cioburile sub covor

Cer iertare și economisesc bani să cumpăr alta

L-am lovit pe prietenul meu

Susțin că și el m-a lovit pe mine

Fac o scrisoare în care cer iertare prietenului meu

Nu am avut chef să îmi rezolv tema la matematică

Copiez tema în clasă și îi spun doamnei că am făcut-o acasă

Mă ridic și recunosc adevărul, chiar dacă asta înseamnă o notă mică în catalog.

Am uitat să îi dau de mâncare frățiorului mai mic

Îi spun mamei că i-am dat de mâncare și nu știu de ce îi e așa foame

Recunosc vina mea și mă angajez ca toată săptămâna viitoare să strâng doar eu jucăriile

Am furat cinci lei și mi-am cumpărat înghețată

Când tata mă întreabă, îi spun Spun adevărul și înapoiez că poate s-au pierdut sau i-a suma dublă tatălui meu luat surioara

Desfăşurare: Împărțiți copiii în grupe de câte 3-5. Dați-le plicul cu situațiile pregătite și cereți-le fiecăruia să extragă o situație din plic, să o citească și să se gândească sincer cu care dintre variantele date ar rezolva el situația. Pe măsură ce rezolvă, prindeți pe costumul de astronaut situația de rezolvat și rezolvarea aleasă de copil. La final veți avea un astronaut„echipat” cu soluții pentru situațiile de criză din viața sa. Variantă pentru cei mari: Cereți-le să dea exemple de alte câteva situații în care au avut de rezolvat un eșec din viața lor și motivația pentru care au făcut într-un anume fel, iar dacă au ales greșit atunci, întrebați-i dacă ei cred că acum ar rezolva altfel (cum și de ce).

stația Vid cosmic Dacă au pașaport intergalactic, la această stație copiii primesc o ștampilă care să „ateste” că au avut parte de antrenamente specifice și sunt într-o formă fizică demnă de o călătorie dincolo de orizont.

JOCURI

Vârstele mici

„Antene intergalactice” Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Cască de păr (una la

fiecare doi copii) Ÿ Tuburi de frișcă (unul la fiecare doi copii) Ÿ Pufuleți (puși în pahare de unică folosință pentru fiecare pereche)

Nu este necesară. Dacă faceți activitatea în încăpere închisă, cu covor pe jos, poate ar fi bine să vă asigurați că nu se va murdări pe jos cu frișcă în timpul jocului (puneți ziare/ pungi pe covor).

Desfăşurare: Jocul se va juca în perechi. Unul dintre copii va trebui să arunce „antene” (pufuleții), iar celălalt să îi prindă: parte amuzantă va fi că „antenele” trebuie prinse cu capul. Capul jucătorului va fi acoperit cu caschetă de păr, pe care se pune la exterior frișcă. Copilul nu are voie să își miște decât capul, altfel iese din joc. Câștigă echipa cu cei mai mulți pufuleți adunați. Se poate juca a doua oară, inversând rolurile și punctajul cumulat să fie câștigător.

„Capsula spațială neascultătoare” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Baloane

Umflați dinainte atâtea baloane câți copii estimați că vor fi. Pregătiți conurile de hârtie.

Ÿ Conuri din hârtie (pot fi

filtre de cafea/ hârtii A4 rulate sub formă conică) Desfăşurare: Fiecare copil va primi câte un balon și un con de hârtie. Balonul este poziționat în conul de hârtie și fiecare copil încearcă să îl transporte în con pe un traseu prestabilit, fără să atingă balonul sau să îl lase să cadă. Dacă vreți să îngreunați jocul puteți să cronometrați cursa, atunci dificultatea crește pentru că, la „vântul” creat de mers balonul își ia zborul. La copiii mai mari, puteți cere să parcurgă traseul respectând diferite sarcini (sărire, ocolire, cățărare etc.).

Vârstele mari

„Capsule spațiale pe orbită” Desfășurare:

Materiale necesare: Ÿ Mingi din plastic ori

burete Ÿ Saci mari de cartofi ori menajeri

Jocul se desfășoară în echipe, în funcție de numărul copiilor. Din fiecare echipă se va alege un copil care va îmbrăca sacul. Ceilalți coechipieri vor arunca în sacul echipei lor cât mai multe „capsule spațiale” (mingi). Asta înseamnă că au reușit să le captureze pe„orbita” echipei lor. Copilul care stă în sac ca să prindă mingile nu are voie să facă pași, iar între el și colegii lui există distanță (în funcție de vârstă stabiliți-o). Câștigă echipa care a introdus în sac toate mingile puse la dispoziție de învățători. Scopul jocului este să încurajeze copii să participe la joc, chiar dacă mingile lor nu intră întotdeauna în sac. Jocul poate fi desfășurat ca o cursă contra cronometru.

„Traiectorie și gravitație” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Cercuri mici din plastic Ÿ Undițe (un băț de

Pregătiți toate materialele necesare. Confecționați cât mai multe undițe.

aproximativ un m și ață legată de un capăt de aproximativ 1.5 m) Ÿ Sticle cu apă Desfăşurare:

Fiecare copil își primește undița. La capătul acesteia va fi legat un cerc din plastic. Fiecare va trebui să încerce să pună acel cerc pe gîtul unei sticle cu apă. Scopul jocului este de a-i învăța pe copii să nu descurajeze nici măcar atunci când vor eșua de câteva ori la rând. Câștigă cel care pune cercul pe sticlă primul. Se poate juca și contra cronometru, pe echipe.

„Mantaua atmosferică” Desfăşurare: Materiale necesare: Ÿ Câte o pătură pentru

fiecare echipă de joc.

Fiecare echipă va avea câte 6 sau 8 coechipieri. Echipa va trebui să traverseze un traseu, copiii mergând în patru labe și acoperiți cu o pătură. Cei care sunt în față vor conduce echipa. Provocarea jocului este de a merge toți cu aceeași viteză și ritm ca să nu cadă pătura de pe ei. Dacă pătura cade, echipa iese din joc. Ca să fie totul mai palpitant, puteți să faceți cursa contra cronometru, așa că cei de sub mantaua atmosferică vor încerca să mărească pasul și astfel există riscul să fie nevoiți să o ia de la început.

ZIUA 4

LUPTA CU VOINȚA Lecția: Moise Text biblic: Exod 3-4 Verset de memorat: „Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce vei avea de spus.” (Exod 4:12) Scopul lecției: Eu aleg voia lui Dumnezeu mai degrabă decât pe a mea. Tema cadru: Alegerea voii lui Dumnezeu Semnul zilei: Un radar

Voia lui Dumnezeu – unul dintre conceptele doctrinare cel mai intens dezbătute între creștini. Adesea ne este greu să ne supunem unei voințe exterioare nouă – pentru că nu oferă siguranță și nu este predictibilă. Totuși, este„bună, plăcută și desăvârșită”. Moise a avut de ales între a asculta de instinctul conservator și de a alege confortul în care era înrădăcinat de patruzeci de ani deja. A acceptat voia lui Dumnezeu și, după multe experiențe cu El, a avut binecuvântarea de a sta personal de vorbă cu El, a avut harul de a vedea o frântură din slava Sa. Datorită alegerii sale, astăzi vorbim despre „cel mai blând om de pe fața pământului” cu admirație și respect. Și noi avem alegeri de făcut în ce privește voia lui Dumnezeu pentru viața noastră și de ele poate depinde o întreagă istorie – a noastră, a familiei, a regiunii în care trăim, a țării sau chiar a lumii...

DESCHIDERE: Telescopul spațial Hubble În călătoria noastră, zilele trecute am aflat multe lucruri interesante despre Univers. Am văzut planete, unele dintre ele foarte interesante, frumoase, altele extrem de periculoase. E important să ne documentăm bine: să știm pe care planete putem ateriza și de care trebuie să ne ferim din cauza pericolelor de pe ele. Dar cum le putem cunoaște? Zilele trecute am învățat despre galaxii, despre planete, care se află la distanțe uriașe față de Pământ. De pe Pământ noi nu le putem vedea cu ochiul liber, iar telescoapele pe care le folosim nu au imaginea foarte clară. Cum am reușit totuși să aflăm atât de multe lucruri și atât de multe detalii despre univers? Ceea ce ne-a ajutat să facem acest pas uriaș în astronomie a fost un telescop uriaș, numit Hubble. Câteva curiozități despre telescopul Hubble: Ÿ Este un telescop spațial plasat pe orbită în jurul Pământului în 1990 și care încă este în funcțiune (de 29 ani); Ÿ Datorită faptului că este plasat în afara atmosferei, imaginile oferite de el sunt foarte clare; Ÿ De la conceperea telescopului, până la lansarea lui pe orbită au trecut aproape 50 de ani (concepere 1946, lansare 1990); Ÿ Funcționează ca o cameră foto gigantică; Ÿ Întreținterea telescopului, reparațiile și îmbunătățirile se fac de către astronauți care călătoresc acolo în acest scop; Ÿ Telescopul se deplasează aproximativ 8 km / secundă; Ÿ Telescopul se află la o distanță de peste 500 km de pământ; Ÿ Hubble este foarte precis: se poate focusa pe obiecte foarte mici la distanțe foarte mari (de exemplu ar vedea un fir de păr de la o distanță de aproximativ 1,6 km; Ÿ Deși poate vedea galaxiile îndepărtate, sunt două obiecte în apropierea lui pe care nu le poate vedea: Soarele (lumina puternică i-ar distruge senzorii) și planeta Mercur (datorită faptului că este foarte aproape de Soare); Link-uri care pot fi utile pentru pregătirea prezentării: Hubble: https://stiintasitehnica.com/hubble-telescop-spatial/ https://www.youtube.com/watch?v=MqrcuWOKeno https://www.thefactsite.com/hubble-space-telescope-facts/ Tur virtual Centru Control Hubble: https://www.nasa.gov/content/goddard/hubble-360-degree-virtual-tour

stația Cameră antigravitațională La fel ca ieri, alocați două minute pentru a-i întâmpina pe copii într-un mod cald și deschis, prezentându-vă (și dvs. și ajutorul dvs.). Explicați-le și astăzi că acum se află într-o cameră antigravitațională, o încăpere în care se simulează condițiile din afara spațiului terestru, un loc unde astronauții se antrenează pentru a învăța cum să se miște când ajung dincolo de atmosfera Pământului. Spuneți-le copiilor că aici vor descoperi cum să se echipeze pentru călătoria „dincolo de orizont” la care i-ați invitat în această săptămână. Activitățile pregătite sunt gândite ca să îi ajute să experimenteze ceea ce au trăit alții și să învețe din victoriile și eșecurile lor.

EXPERIMENTARE (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: frică, tristețe, neîncredere Pozitive: împlinire, siguranță, bucurie

Materiale necesare: Ÿ 8 m de hârtie la sul (sau

Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

scotch de hârtie lată de 1- 1.2 m) 1 poză cu o gogoașă (poză de dimensiune mică) Gogoși pentru fiecare copil 1 poză cu o bomboană Bomboane pentru fiecare copil Pietriș 1 cutie de pantofi frumos ambalată Clești de rufe Bețe (dimensiuni, grosimi diferite) Pași (vezi anexa de la pagina 143) Marker

Pregătire: Împărțiți cei 8 metri de hârtie la sul în două părți egale. Trasați cu markerul linii verticale întrerupte, pe mijlocul hârtiei, astfel încât hârtia să arate ca o șosea cu două benzi. În cazul în care nu găsiți hârtie la sul, puteți face șoseaua direct pe podea cu ajutorul unui scotch de hârtie. Pregătiți cele două trasee înainte de a începe jocul, așezându-le unul lângă altul, la o distanță de 1 m între ele. Traseu 1: lăsați „șoseaua” liberă, fără niciun obstacol. La capătul traseului, pe un scaun lipiți pe cutia frumos ambalată poza cu bomboana astfel încât cei care merg pe șosea să vadă ce îi așteaptă la final. Puneți în cutie bomboanele cumpărate. Traseu 2: transformați această „șosea” într-una plină de obstacole: la începutul șoselei așezați pietrișul (50 cm lungime de pietriș), puneți apoi cleștii de rufe (50 cm lungime de clești de rufe). Continuați cu bețele (50 cm lungime). Spre final așezați urmele de pași cu distanță între ele, astfel încât în anumite locuri să fie nevoiți să sară. La capătul traseului, pe un scaun așezați poza cu gogoașa fără a se vedea ce imagine este. Sugestie: pentru grupele mai mici puteți scoate cleștii de rufe din traseu pentru a-l face mai puțin dureros. Pentru grupele mari puteți adăuga obstacole mai grele sau puteți adăuga urme de mâini pe lângă cele de pași, pentru a crește gradul de dificultate.

Timp necesar: 5-7 minute

Desfăşurare:

Spuneți-le copiilor să se uite la cele două trasee, iar apoi să se așeze în șir indian la începutul traseului pe care vor să îl parcurgă. După ce s-au așezat, spuneți-le copiilor care s-au așezat la începutul traseului 2 că vor trebui să parcurgă acest traseu desculți. Dacă doresc să schimbe traseul după ce au aflat această informație, îi puteți lăsa. Copiii care vor termina traseul 1 își vor putea lua din cutia frumos ambalată răsplata drumului parcurs. Copiii care vor termina traseul 2 își vor putea lua de asemenea, răsplata drumului parcus (însă ei nu o pot vedea de la început, o vor vedea abia după ce termină traseul și se vor uita la poză). Poza trebuie să fie de dimensiune mică. După ce au terminat de parcurs traseul ales inițial, spuneți-le copiilor să facă și celălalt traseu. La final oferiți tuturor copiilor răsplata pentru traseul 2.

Întrebări de legătură: Ÿ Care a fost motivul pentru care ați ales traseul pe care l-ați ales? (începeți prin a-i întreba pe cei care au ales traseul 1, apoi pe cei care au ales traseul 2) Ÿ Ce nu v-a plăcut pe traseul 2? Ce vi s-a părut cel mai dificil? Ÿ La finalul cărui traseu v-ați simțit mai bucuroși? De ce?

De multe ori credem că noi știm care este cel mai bun traseu pentru noi, cel mai bun lucru, cea mai bună variantă, cea mai bună alegere... Mai mult decât atât, știm și răsplata pe care o vrem. Dar câteodată Dumnezeu ne surprinde cu alte lucruri și ne pune să alegem, așa cum ați ales și voi mai devreme. Tocmai ce mi-am adus aminte de un lider, în devenire, care s-a aflat într-o situație asemănătoare: a trebuit să aleagă între voia lui și voia Domnului. Oare pe care a ales-o el?

Povestirea biblică (vârstele mici) Materiale necesare: Ÿ Cele două trasee făcute la experimentare Ÿ Imagine încălțăminte (vezi anexa de la pagina Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

144) Imagine toiag (vezi anexa de la pagina 145) Imagine mână (vezi anexa de la pagina 146) Imagine carafă cu apă (vezi anexa de la pagina 147) Imagine gură (vezi anexa de la pagina 148) Imagine Moise conducând poporul evreu (vezi anexa de la pagina 149) Imagine păstor cu oi pe câmp (vezi anexa de la pagina 150) 2 cartoane A2

Pregatire: Desenați pe ambele cartoane A2 silueta unui om. Pe una dintre ele puteți să faceți ochi, nas, urechi, să o îmbrăcați, însă nu trebuie să îi faceți gură sau să o încălțați. Acestea le veți face pe parcusul lecției. Pe cealaltă siluetă o puteți lăsa simplă.

Desfăşurare:

Timp necesar: 10-12 minute

Astăzi vom vorbi despre un luptător și una dintre primele lui lupte. Luptătorul nostru este foarte cunoscut în zilele noastre, însă pe atunci el nu era decât un păstor ce mergea pe câmp cu turma socrului său. Cred că îi plăcea foarte mult să facă acest lucru, deoarece de data aceasta a mers cu turma mai departe decât de obicei. Îi era destul de ușor să meargă cu oile și era obișnuit cu această sarcină. Făcea acest lucru de multă vreme deja. Oile îl cunoșteau și mergeau oriunde le arăta el că trebuie să meargă. Aveau încredere că păstorul acesta le va duce pe pajiștea cea mai bună, cu iarba cea mai fragedă. Ele îl ascultau și îndeplineau voia păstorului (rămâneți puțin pe gânduri) ... Dar... despre cine am zis că vom vorbi? (așteptați răspunsul copiilor) Ahh! Da! Despre un mare luptător și una dintre primele lui lupte. (scoateți planșa cu silueta luptătorului și țineți-o în fața dumneavoastră. Poziționați-vă între cele două trasee.) Acesta este luptătorul nostru. În timp ce era cu oile la păscut, Moise, căci despre el este vorba, a văzut o lumină în depărtare. Pe măsură ce se apropia, vedea că, de fapt, această lumină este un tufiș care arde. Dar... se întâmpla ceva ciudat: tufișul, deși era în flăcări, nu ardea. Curios, Moise s-a apropiat de tufiș când, deodată, șia auzit numele rostit din mijlocul focului: „Moise! Moise! Eu sunt Dumnezeul părinților tăi și am un plan pentru tine! Vreau să mă asculți și să mergi să eliberezi poporul evreu din robia egiptenilor.” Woww! Ce misiune grozavă a primit Moise! Credeți că a fost încântat când a auzit asta? (așteptați răspunsul copiilor) De fapt copii, aici începe una dintre primele lupte ale lui Moise: să asculte de ceea ce Dumnezeu îi cerea să facă sau mai bine nu? Vedeți voi, Moise trebuia să ia o decizie, așa cum ați luat și voi mai devreme (uitați-vă la cele două trasee). Trebuia să aleagă între traseul 1 și traseul 2. Traseul 1 era viața lui obișnuită, în care era un păstor de oi, cu o familie, cu o casă (luați imaginea cu Moise păstor de oi și așezați-o pe scaunul de la finalul traseului 1 astfel încât să fie văzută de copii), iar traseul 2 (uitați-vă la traseul 2 cu puțină îndoială pe chip), ooo... traseul 2 era ceea ce Dumnezeu îi cerea să facă. Tot ceea ce Moise trebuia să facă era să asculte de Dumnezeu și să îndeplinească lucrurile pe care Dumnezeu i le-a cerut să le facă, însă mintea lui Moise a început să se gândească la tot felul de lucruri (în timp ce spuneți asta arătați cu degetul spre capul lui Moise) și i-a răspuns lui Dumnezeu: „Doamne, dar de ce eu? Cine sunt eu ca să merg în fața unui împărat? Nu o să mă creadă și nici nu o să mă asculte” Lui Moise îi era tare greu să asculte de Dumnezeu pentru că îi era frică să meargă acolo. Își imagina deja că oamenii cu care o să vorbească sunt ca pietrele acestea (arătați către pietrele de pe traseu) care nu au urechi și nu înțeleg nimic. Dumnezeu însă i-a spus lui Moise așa: „Nu te teme, Moise! Căci eu sunt cu tine! Mergi, căci te vor asculta!” Prin răspunsul acesta, Dumnezeu parcă i-a dat lui Moise încălțăminte în picioare ca să nu se lovească când va merge pe traseul divin. (luați imaginea cu încălțămintea și lipiți-o pe silueta lui Moise) Credeți că Moise a ascultat? (așteptați răspunsul copiilor) Așa este, copii. Nu a ascultat! Lui Moise în continuare îi era greu să asculte ceea ce Dumnezeu îi spunea să facă. Așa că Dumnezeu i-a spus: „Moise, îți voi da puterea să faci semne și minuni. Și nu doar unul, ci trei, ca să fii sigur că te vor crede! Ascultă voia mea și mergi! Vei face dintr-un toiag un șarpe! Când îți vei scoate mâna de la piept va fi plină de lepră, iar dacă o vei bagă înapoi se va vindeca. Vei scoate apă din râu și când o vei vârsa pe pământ se va transforma în vin! Ascultă-Mă, căci va fi bine!” Ce părere aveți copii? Parcă Dumnezeu i-a dat o armură cu aceste minuni, nu-i așa? (puneți toiagul pe siluetă în dreptul unei mâini, iar în dreptul celeilalte puneți carafa cu apă; puneți de asemenea, și mănușa pe oricare dintre cele două mâini) Moise arăta ca și cum ar fi pregătit de luptă! Credeți că acum a ales să meargă pe calea pe care Dumnezeu i-a trasat-o? (așteptați răspunsul copiilor) Nuu! (luați un băț de pe traseu și uitați-vă la el) Moise i-a spus lui Dumnezeu că el nu era potrivit pentru sarcina aceasta, că nu știa să vorbească potrivit, ba mai grav chair... era bâlbâit. Exact ca bățul 86

acesta parcă era: nu putea nici să meargă, nici să vorbească. Dumnezeu însă, i-a răspuns și i-a spus să nu se îngrijoreze și să nu se gândească la ce nu poate face, căci îi va da putere și tot Dumnezeu îi va da până și cuvintele necesare. (puneți pe siluetă gura) Gata! Era echipat complet, nu? O să asculte acum, sigur! (spuneți cu încântare, apoi brusc, pe un ton trist spuneți:) Nu! Încă îi era greu să asculte de ceea ce Dumnezeu îi cerea să facă. Îi era greu să aleagă voia Domnului (uitați-vă la traseul 2, iar apoi la traseul 1) Voia lui părea mai simplă. Moise a răspuns: „Doamne, trimite pe altcineva!” (prefaceți-vă că vorbiți cu silueta lui Moise și că îl dojeniți) Nu cred! Până și oile tale, Moise, sunt mai ascultătoare ca tine. Când le duci pe câmp ele au încredere că le duci unde trebuie. Tu de ce nu ai încredere în Dumnezeu: Dacă tu îți iubești oile și le duci unde trebuie ca să aibă ce mânca și ce bea, oare Dumnezeu nu va face la fel cu tine? Uite doar câte ți-a dat deja (arătați către toate cele lipite pe siluetă) Oare ce îți mai lipsește ca să asculți de voia lui Dumnezeu? (uitați-vă la traseul 2) (Cu o voce serioasă, către copii) Nu o să vă vină să credeți ce i-a răspuns Dumnezeu lui Moise. Dumnezeu știa ce îi mai lipsește lui Moise, căci Dumnezeu ne cunoaște foarte bine. Dumnezeu i-a spus că va avea un ajutor în misiunea aceasta, că nu va fi singur. O să îl aibă pe Aaron ca partener în lupta asta. (scoateți și cealaltă siluetă). Aaron era fratele lui, care se afla deja în Egipt. Poate că unii dintre voi stiți deja că Moise a ales voia Domnului, iar Domnul a făcut multe minuni prin el. (lăsați siluetele pe traseul 2 și mergeți spre scaunul de la finalul traseului și puneți imaginea cu Moise conducând poporul evreu). Iată că în cele din urmă acest om care avea o voință a lui și o viață simplă, care îi plăcea, a ales voia lui Dumnezeu și a rămas astfel un exemplu de care – uite, chiar și astăzi vorbim! Câteodată ne este foarte greu să ascultăm ceea ce ne cere Dumnezeu, chiar și lui Moise i-a fost greu. A fost o adevărată bătălie la nivelul minții până când a decis ce să facă. Însă, dacă vorbim cu Dumnezeu o să vedem că ceea ce El ne spune nouă să facem este mai de folos pentru noi decât ceea ce am vrea noi să facem. Moise și-a dat seama de acest lucru și a decis să îl asculte pe Dumnezeu. Vrei să îl asculți și tu ca și Moise? La întrebarea asta va trebui să răspunzi de fiecare dată când vrei să faci un lucru: fie că ești la școală sau grădiniță, fie că vorbești cu prietenii tăi, fie că te joci, în toate trebuie să te gândești dacă modul în care tu te comporți este modul în care Dumnezeu vrea să te comporți. Când tu faci ceea ce spune Dumnezeu în Biblie sau te învață prin părinții tăi, tu alegi voia Lui.

Povestirea biblică (vârstele mari) Materiale necesare: Ÿ Cele două trasee făcute la experimentare Ÿ O pereche de încălțăminte Ÿ Marker Ÿ Coli A4 Ÿ O creangă cu frunze verzi Ÿ Urme de tălpi printate (ca cele de la

experimentare - vezi anexa de la pagina 143) Ÿ Imagine cu Moise conducând poporul evreu (anexa de la pagina 149) Ÿ Imagine cu un păstor cu oi pe câmp (anexa de la pagina 150)

Pregătire: Așezați copiii cu doar câțiva pași mai înapoi de începutul celor două trasee. Materialele le veți folosi în ordinea următoare: imagine cu păstor cu oi pe câmp, perechea de încălțăminte, markerul, colile A4, creanga cu frunze verzi, talpa și imaginea cu Moise conducând poporul evreu.

Desfăşurare:

Timp necesar: 15 minute

Personajul nostru de astăzi a fost un mare luptător în armata lui Dumnezeu. A avut multe lupte din care a ieșit învingător, tocmai de aceea are o reputație extraordinară și în zilele noastre, deși a trăit cu foarte multă vreme în urmă. Acum putem vorbi de multe victorii în dreptul lui, însă înainte să devină luptător în armata Domnului lucrurile nu au stat așa bine. Într-o zi, a trebuit să facă o alegere între ce i se părea lui bine și ce îi cerea Dumnezeu să facă (când spuneți acest lucru, îndreptați-vă privirea spre traseul ce este fără obstacole, iar apoi către cel cu obstacole). Aceasta a fost una dintre primele lui lupte: să aleagă între voia lui sau voia Domnului. Sunteți curioși să aflați ce era să facă luptătorul nostru? (așteptați răspunsul copiilor) Ca să ne fie mai ușor să înțelegem lupta pe care a dus-o personajul nostru, vom folosi cele două trasee pe care le-am încercat și noi mai devreme. (Înainte să continuați, poziționați-vă între cele două trasee astfel încât, copiii să le poată vedea pe amândouă) Încep prin a vă povesti puțin despre personajul nostru, așa îl vom putea înțelege mai bine. Cu cât cunoști mai bine pe cineva, cu atât vei știi mai bine ce ar vrea să facă. Așadar, să mă gândesc ce știu despre el (spuneți această propoziție pe un ton gânditor). Era un evreu care avea o educație aleasă, căci a crescut în curțile împărătești ale lui Faraon! Era cam fricos de felul lui, și pe bună dreptate, deoarece câțiva egipteni l-ar fi omorât dacă l-ar fi prins. Acesta a și fost, de altfel, motivul pentru care a fugit în Madian. Avea o inimă bună, era muncitor și gata să ajute pe cei în nevoie: drept urmare, și-a găsit repede o soție. După ceva vreme au avut doi copii frumoși. Într-o zi, evreul nostru era cu turma de oi la păscut. Deodată, Moise, căci așa îl chema pe luptătorul nostru, vede un tufiș care ardea în continuu. Un lucru ciudat care i-a atras atenția: tufișul, deși în flăcări, nu se consuma. Cu alte cuvinte, ardea, ardea și nu se transforma în cenușă. Așa că, plin de curiozitate, s-a îndreptat spre tufișul arzând, pentru a vedea ce se întâmplă. Curajos din partea lui, nu? (așteptați răspunsul copiilor) Să vedem dacă e curajos până la capăt. Când a ajuns aproape de tufiș, o voce din mijlocul tufișului arzând l-a strigat și i-a spus: „Moise, Moise! Eu sunt Dumnezeul părinților tăi. Am văzut chinul prin care trece poporul evreu în Egipt, am văzut cât suferă, tocmai de aceea vreau să îl eliberez și să îl duc într-o țară bogată și frumoasă, unde nu vor duce lipsă de nimic. Iată, te voi trimite la Faraon ca să îmi scoţi poporul din Egipt!” Wooow!! Minunat, nu? Ce onoare ca Dumnezeu să îți vorbească într-un asemenea mod și să îți spună atât de clar care este voia Lui pentru viața ta! Ei bine... acum se complică lucrurile, deoarece Moise trebuia să ia o decizie: să facă ceea ce Dumnezeu îi cerea sau să își continue viața lui, liniștită și plină de siguranță în Madian. Moise era la o intersecție de drumuri (arătați drumul din stânga voastră și cel din dreapta voastră). Haideți să vedem cum arătau cele două drumuri între care trebuia să aleagă. Traseul nr. 1 (arătați cu mâna către traseul nr. 1): viață liniștită și simplă, mâncare pe masă în fiecare zi, lucruri cu care era obișnuit și pe care știa să le facă, nimic riscant, în siguranță și departe de oamenii care voiau să îi facă rău, cu o casă, bani cât să poată trăi, oamenii din jurul lui aveau o părere bună despre el, era priceput în ceea ce făcea, era confortabil cu viața aceasta, avea o soție care îl iubea și copii drăgălași. Își vedea chiar și viitorul (luați imaginea cu Moise păstor de oi și mergeți și puneți-o pe scaun, astfel încât să o poată vedea și copiii): păstor de oi în continuare. Traseul nr 2 (arătați cu mâna către traseul nr. 2): acesta este mai complicat, nu? Multe obstacole și piedici pe el, nu-i așa? Iată ce piedici ne spune Biblia că vedea Moise. Prima reacție a lui Moise a fost: „Doamne, dar cine sunt eu, de mă trimiți tocmai pe mine?” Cred că Moise își imagina deja tot ceea ce îl aștepta înainte (arătați din nou către traseul nr. 2). Dumnezeu cunoștea tot ceea ce era în inima lui Moise, de aceea i-a răspuns: „Moise, nu te teme, căci eu sunt cu tine! Nu trebuie să îți fie teamă de nimic din ceea ce gândești tu că o să se întâmple, căci Eu sunt cu tine! 88

Du-te și spune-le că Eu te-am trimis!”(scoateți perechea de încălțăminte și așezați-o la începutul traseului). Era ca și cum Dumnezeu i-ar fi zis că o să fie încălțat și nu o să mai simtă nicio durere în picior. Nu ar fi fost și pentru voi mai ușor dacă ați fi mers încălțați pe traseu? (așteptați răspunsul) Da, așa este! Totuși, Moise vedea în continuare toate obstacolele și îi spune lui Dumnezeu: „Doamne, dar nu o să ma creadă.” Moise își imagina că nici evreii, nici egiptenii nu o să-l creadă, că o să aibă inima ca pietrele astea (arătați către pietriș). Dar, știți ce?! Dumnezeu i-a spus: „Moise, îți dau puterea să faci minunea aceasta în fața lor: schimbi toiagul în șarpe, iar apoi fă și minunea asta: mâna ta să fie plină de lepră și albă ca zăpada, iar dacă nici asta nu merge, îți dau puterea să transformi și apa pe care o vei scoate din râu în sânge. Mergi fără frică, deoarece o să te creadă!” (în timpul acesta desenați pe câte o coală A4 simboluri pentru cele 3 semne: un toiag + o mână + un râu, iar după ce veți termina de desenat mergeți și prindeți-le pe fiecare într-un clește de rufe și acoperiți cu ele partea de pietriș, dar și partea cu cleștii de rufe). Wow! Vă dați seama: 3 minuni! Dumnezeu face ca acest traseu să fie din ce în ce mai simplu. Dar Moise, crede în continuare că traseul 1 – varianta propusă de el pentru viata lui – este mai simplu. Așă că încearcă să Îl convingă pe Dumnezeu că nu e potrivit pentru traseul nr. 2 și îi spune: „Doamne, dar eu nu știu să vorbesc, nu știu să îmi aleg cuvintele potrivite, sunt bâlbâit din naștere! Cum să merg să vorbesc în fața unor oameni care cunosc mai multe lucruri decât mine? Mai ales în fața împăratului?” Moise s-a prezentat aproape ca aceste bețe (arătați spre bețe): fără viață, bune de nimic, fără gură. Și ce credeți? Dumnezeu îi spune că voia Lui, deși pare grea, este ușoară, căci va avea ajutor divin, adică toate armele și soluțiile de care are nevoie: „Moise, Eu te-am creat, Eu pot să îți dau toată priceperea de care ai nevoie” (scoateți în acest timp creanga cu frunze verzi și puneți-o peste bețe) Cred că acesta este un moment bun pentru a ne uita puțin la treaseul nr. 2. Mai pare voia lui Dumnezeu pentru viața lui Moise atât de dificilă și grea? (așteptați răspunsul copiilor) Ce credeți că răspunde acum Moise? De fapt, nu îmi răspundeți la această întrebare, căci sigur vă surpind. Răspunsul lui Moise a fost ... (creați un moment de suspans) „Trimite pe altcineva, Doamne!” Cred că inima lui șoptea de fapt: „Eu chiar nu sunt potrivit și nu prea vreau” Wow! Ce răspuns! Biblia ne spune că Domnul s-a mâniat pe Moise, dar Dumnezeu ne cunoaște inima foarte bine. Dumnezeu știa de ce Moise a spus acest lucru: lui Moise îi era încă frică. Așa că Dumnezeu îi spune: „Moise, du-te, căci nu vei fi singur! Fratele tău Aaron o să te însoțească, o să te ajute acolo unde tu nu poți singur!” (scoateți setul de urme de pași și puneți-le pe lângă urmele de pași de pe traseul nr. 2 astfel încât să pară că doi oameni merg pe drum). Dumnezeu s-a asigurat că Moise va avea ajutorul potrivit pentru ceea ce i-a cerut să facă! Extraordinar! (Uitându-vă la traseul nr. 2 spuneți) Copii, văzând voia Domnului așa sub forma acestui traseu, îmi dau seama cât este de frumoasă și de ușoară. Tot ceea ce Moise credea că va fi greu, nici măcar nu exista, căci Dumnezeu încă mai dinainte avea soluții pentru toate. Încă de la început Dumnezeu i-a spus lui Moise că va fi cu el și să meargă pe drumul acesta că totul va fi bine, dar Moise nu a crezut (arătați spre încălțăminte). Partea bună a lucrurilor este că Moise nu a ales din prima să meargă pe traseul 1, ci a stat de vorbă cu Dumnezeu. Stând de vorbă cu Dumnezeu, Moise a descoperit că voia lui Dumnezeu pentru el era de fapt bună, iar Domnul avea deja soluții pentru toate. Sunt sigură cu unii dintre voi cunoașteți ce traseu a ales până la urmă Moise. El a ales traseul nr. 2, iar răsplata lui a fost pe măsură (mergeți și puneți pe scaun imaginea cu Moise): Dumnezeu a făcut din Moise un mare luptător în armata Lui. A făcut prin Moise semne și minuni de care lumea își aduce aminte și astăzi. Atunci când avem de ales între voia noastră și voia Domnului, să nu lăsăm ca decizia noastră să fie influențată de frică, sau de părerea prea bună sau prea rea pe care o avem despre noi. Să nu lăsăm ca lipsa unui ajutor sau ușurința lucrurilor să ne îndrepte către un traseu mai ușor: cel făcut de noi. În fiecare decizie pe care o avem de luat trebuie să alegem voia lui Dumnezeu, așa cum a făcut și Moise, chiar dacă înainte a avut o luptă foarte grea cu gândurile lui. Când Dumnezeu îți cere să faci un lucru, Dumnezeu îți dă puterea și lucrurile de care ai nevoie pentru a le face. Poate nu le vezi de la început, însă alege cu credință să mergi pe traseul stabilit de El și vei vedea cum Dumnezeu poartă de grijă în 89

toate!

DISCUȚIE

Materiale necesare:

Desfășurare:

Tehnică propusă: Piramida Copiii (împărțiți-i în echipe de câte 10) vor avea de realizat o piramidă din pahare, așezate unul peste celălalt. Baza va avea 4 pahare. Fiecare pahar va avea câte o întrebare scrisă pe el. Întrebările 2, 4 și 5 repetați-le pe mai multe pahare, astfel încât până la final fiecare copil din echipă să poată răspunde. Dacă cineva nu dorește, poate răspunde alt copil în locul lui. Oferiți copiilor paharele în funcție de ordinea întrebărilor. În cazul în care piramida va cădea, chemați un voluntar care să o așeze din nou până în punctul în care era înainte să cadă. Pentru grupele mici le poate așeza o călăuză sau chiar învățătorul. După ce ați notat întrebările pe pahare, puneți paharele unul într-altul în ordinea întrebărilor. Spuneți-le copiilor că trebuie să extragă paharele fie începând de sus, fie de jos, în funcție de modul în care le-ați așezat. Le puteți spune copiilor că așa cum piramida a căzut de câteva ori până au reușit să o facă, așa este posibil ca și noi, în planurile pe care le avem, să vedem multe obstacole, ca și Moise, însă, dacă este voia Domnului, atunci cu siguranță vom avea victorie în lucrul pe care l-am început, căci Dumnezeu pentru fiecare obstacol are o soluție.

Ÿ Pahare de unică folosință

(sau mai multe)

Întrebări pentru cei mici: Ÿ Ce alegere avea Moise de făcut? Ÿ De ce îi era greu lui Moise să asculte de voia Domnului? Ÿ Ce obstacole credea el că îl așteaptă? Ÿ Cum a fost voia Domnului pentru viața lui Moise? Ÿ Unde poți găsi ce îți cere ție Dumnezeu să faci? Ce crezi că îți cere ție Dumnezeu să faci la vârsta ta? Ÿ Ce te împiedică pe tine să asculți de ceea ce îți cere Dumnezeu? Ÿ Ce te poate ajuta să treci peste aceste piedici?

Întrebări pentru cei mari: Ÿ Ce alegere avea Moise de făcut? Ÿ De ce îi era greu lui Moise să asculte de voia Domnului? Ÿ Ce obstacole credea el că îl așteaptă? Ÿ Cum a fost voia Domnului pentru viața lui Moise? Ÿ Tu ai avut vreodată de făcut vreo alegere? Ți-a fost greu să o faci? De ce? Ÿ Atunci când trebuie să faci ceva cum poți știi/ cum poți afla care e voia Domnului? Ÿ Ce te poate ajuta atunci când îți este greu să alegi să faci voia Domnului?

LUCRU MANUAL „Sabia Duhului” – Astăzi copiii vor învăța că doar ascultând de Cuvântul lui Dumnezeu vom avea puterea de a birui firea pământească care dorește să își împlinească propriile dorințe.

Materiale necesare: Ÿ Tub carton Ÿ Hârtie creponată/ hârtie glasată Ÿ Foam (2 bucăți) Ÿ Bandă dublu adezivă/ lipici

Pași în pregătirea craftului: Ÿ Copiii vor primi câte un tub de carton de care vor lipi hârtia creponată/ glasată. Ÿ Apoi se lipește foamul cu bandă dublu adezivă pe partea mânerului, urmând să se lipească

banda de foam delimitatoare.

stația Satelit natural Întâmpinați-i pe copii plini de entuziasm și prezentați-vă, tot așa ca în ziua precedentă. Apoi explicați-le și astăzi că se află pe un Satelit natural, adică pe un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete mai mari. Spuneți-le că luna este satelitul natural al Pământului și că datorită ei au loc pe pământ multe fenomene necesare (dictează mișcările de flux și reflux atât de necesare, stabilizează rotația Pământului, contribuie la menținerea în balanță a climatului). La această stație, copiii vor descoperi cum să „orbiteze” cu viața lor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vor învăța din Biblie un verset care să îi ajute în călătoria lor dincolo de orizont și vor fi provocați să pună în practică ceea ce au învățat la alte stații.

MEMORAREA VERSETULUI „Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce vei avea de spus.” (Exod 4:12) Dacă ați oferit pașapoarte intergalactice, copiii pot să își lipească versetul memorat (printat din timp pe bilețele autocolante) în spațiul alocat. Colecționarul pasionat

Vârstele mici Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Farfurii de hârtie/ Carton Ÿ Marker Ÿ Săculeți cu fasole Ÿ Bandă adezivă Ÿ Cartonașe de hârtie (A6) Ÿ Tablă

Pe farfuriile de hârtie scrieți: 10, 20, 30, 40, 50. Fiecare cuvânt din verset va trebui scris pe un cartonaș de hârtie, inclusiv referința. Se alege un loc în care se vor așeza farfuriile, în ordine crescătoare a numerelor scrise pe acestea, lăsându-se o mică distanță între ele. Cu ajutorul benzii adezive sau pur și simplu cu o linie trasată în nisip (dacă suprafața vă permite acest lucru) marcați locul din care copiii vor trebui să arunce săculeții cu fasole. Scrieți versetul pe o tablă/ un carton mare (puteți face desene, ca să fie ușor pentru cei mici).

Desfăşurare: Citiți împreună cu copiii versetul de pe tablă de câteva ori. Împărțiți copiii în două echipe. Fiecare copil din echipe va trebui să arunce un săculeț cu fasole și să nimerească una dintre cele cinci farfurii. În cazul în care săculețul care pe farfuria pe care este trecut numărul 10, echipa va câștiga 10 puncte. La fiecare 50 de puncte câștigate de echipă, aceasta va primi câte un cuvânt din verset. Scopul este ca ambele echipe să câștige toate cuvintele, iar ulterior să le așeze în ordine, astfel formând versetul. 92

Zbor interplanetar

Vârstele mari Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Carton Ÿ Creioane colorate/ Acril Ÿ Foarfeci

Confecționați cercuri din carton pe care veți scrie câte un cuvânt din versetul zilei. Așezați-le pe jos într-o ordine aleatorie, dar totuși gândită astfel încât cuvintele să fie cât de cât aproape unele de altele. Pregătiți două sau mai multe seturi, în funcție de numărul copiilor.

Sugestie: Decorați cercurile precum planete, pentru a păstra tema VBS-ului. Scrieți versetul pe un carton A3. Desfăşurare: Citiți împreună cu copiii versetul zilei de câteva ori. Cereți copiilor să se așeze în șir indian în fața zonei unde ați așezat planetele cu cuvinte. Fiecare copil va trebui să „zboare” din planetă în planetă în funcție de ordinea cuvintelor din verset. În cazul în care un copil greșește ordinea cuvintelor, el va fi absorbit de o „gaură neagră” (poate fi o călăuză care să arunce peste el o pătură neagră sau să-l atingă cu o pompă de desfundat chiuvete/ un aspirator) care îl va duce direct la capătul rândului și va trebui să o ia de la început când îi va veni rândul.

Sugestie: Pentru a face jocul mai competitiv, puteți să îi legați pe rând la ochi și să fie ghidați de coechipieri care le spun în cor partea de verset pe care trebuie să ajungă și îl ghidează cum să „sară” acolo (atenție, lăsați o marjă de eroare, altfel jocul s-ar putea să țină prea mult: dacă a călcat foarte aproape de o planetă, se poate decide să fie acceptat drept bun acel pas).

ACȚIUNE Pașaportul intergalactic va conține o filă specială, dedicată acțiunii, pe care copiii vor fi îndemnați să o completeze acasă. Desfăşurare: Copiii sunt așezați în linie cu fața la învățător la distanță de 4-6 metri (dacă sunt mulți, pot fi așezați în două rânduri față în față la distanță egală de învățător). Învățătorul face afirmații, iar copiii vor face un pas în față dacă este o afirmație în conformitate cu voia lui Dumnezeu și un pas în spate dacă este o afirmație care contravine voii lui Dumnezeu. Personalizați afirmațiile în funcție de vârstă și problemele cu care se confruntă copiii. Ÿ Este voia lui Dumnezeu ca eu să ascult de părinții mei chiar și când nu îmi convine. (da, așa scrie în cele zece porunci) 93

Ÿ Este voia lui Dumnezeu să avem o zi de odihnă pe săptămână. (da, este poruncă) Ÿ Este voia lui Dumnezeu să iubim pe cei care ne greșesc. (da, a spus chiar Domnul Isus) Ÿ Este voia lui Dumnezeu ca eu să mă supăr pe oamenii care fac lucruri rele. (nu, trebuie să îi iert și să

îmi fie milă de ei că nu Îl cunosc pe Dumnezeu/ că nu vor să se îndrepte și vor suporta consecințele faptelor lor rele) Ÿ Este voia lui Dumnezeu să vorbim de rău despre profesorii care sunt exigenți. (nu, oricum ar fi ei, noi trebuie să respectăm pe cei care sunt cu autoritate mai mare decât a noastră) Ÿ Este voia lui Dumnezeu să mă joc doar eu cu jucăriile pe care le-am primit de ziua mea. (nu, voia Lui este să fiu bun și să dau și surorii/ frățiorului/ prietenilor să se joace) Discutați cu copiii de ce este sau nu voia lui Dumnezeu să facem anumite lucruri și cum ne putem da seama care este ea pentru viața noastră (din Biblie).

JOCURI

Vârstele mici

„Plasa de stele” Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Scotch de hârtie Ÿ Biluțe de vată Ÿ Hula hoops

Pregătiți câteva hula hoops pe care să faceți „plasă de stele” (pe modelul unei pânze de păianjen), în funcție de cât de mulți copii aveți.

Desfăşurare: Fiecare copil va primi câteva bucăți de vată. Fiecare copil trebuie să nimerească cu vată în „plasa de stele” . (Jocul se poate desfășura, evident, în echipe. ) „Plasa de stele” va trebui pusă la înălțime și la distanță față de copil, astfel jocul va avea puțin mai multă dificultate, deoarece vata este ușoară, dar aceasta va antrena voința copilului. 94

„Cucerirea planetelor” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Mingi de ping-pong

Umpleți sticlele cu apă și puneți-le pe o masă, în linie. Puneți deasupra mingile de ping-pong.

Ÿ Sticle cu apă de

dimensiuni diferite Ÿ Pistoale cu apă Desfăşurare: Fiecare copil va veni, pe rând, în față și va încerca să doboare mingile de pe gura sticlelor. Câștigă copilul care doboară cele mai multe mingi într-un timp prestabilit. Puteți organiza jocul pe echipe, dacă vreți, în capete diferite ale terenului de joc. Câștigă echipa care reușește să doboare prima toate mingile de pe sticle.

Observație: Cu ajutorul tablei puteți ține scorul fiecărei echipe. Pe copiii care nu știu să citească, ajutați-i voi, citindu-le cuvintele de pe cartonașe.

Vârstele mari

„Geometrie spațială” Desfășurare:

Materiale necesare: Ÿ Spaghete Ÿ Marshmallow

Împărțiți copiii în echipe de 3-4 persoane. Vor avea de construit, din spaghete și marshmallow, un cub. La unghiuri vor pune câte o bucată de marshmallow, iar spaghetele vor fi folosite ca și drepte în pătratul spațial. Recomandăm ca spachetele să fie subțiri pentru a îngreuna desfășurarea jocului. Variantă: cereți-le să construiască și alte figuri geometrice dacă sunt mai mari (dreptunghi, romb, con etc.).

„Apă pe Marte” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Câteva cratițe Ÿ Sfoară groasă (câțiva

metri) Ÿ Pahare de unică folosință

Legați împrejurul cratiței câte funii puteți (între 4 și 8 cel mult), astfel încât copiii să o poată susține în aer și să o manevreze de la distanță de 1-1.5 m. Asigurați-vă că sfoara este suficient de rezistentă la smucituri.Pregătiți pe un teren delimitat câteva pahare pentru fiecare echipă de joc.

Desfăşurare:

Împărțiți copiii în atâtea echipe câte cratițe ați pregătit. Copiii trebuie să își umple paharele echipei cu apă, coordonându-se și lucrând în echipă. Puteți să le cereți să lucreze și contra cronometru, dacă vreți. Faceți o demonstrație cum se lucrează (învățați-i să coordoneze din cum țin funiile, din tensiunea folosită pentru a le manevra, din mișcarea în sus sau în jos cu mâinile sau cu corpul). Jocul poate fi relativ greu, așa că asigurați-vă că se potrivește copiilor care au venit în aceste zile la vbs.

„Galaxia noastră este...” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Baloane de apă în mai

Umpleți baloanele cu apă și distribuiți-le pe suprafața de joc, amestecate pe culori.

multe culori Ÿ Eșarfe Desfăşurare:

Jocul se desfășoară pe echipe și fiecărei echipe îi corespunde o culoare. Din fiecare echipă, un copil va fi legat la ochi, iar ceilalți coechipieri îl vor îndruma să aducă mai multe baloane din culoarea echipei lor. Evident că baloanele sunt amestecate între ele, iar copii stau în jurul lor. Scopul jocului va fi ca jucătorul să asculte doar vocea colegilor lui. Câștigă echipa cu cele mai multe baloane strânse. Dacă un copil calcă și sparge baloane de la echipe adverse, acelea se vor socoti drept puncte în echipele respectivelor culori (și puteți chiar să le și scădeți de la echipa celui care le-a spart...) 96

ZIUA 5

LUPTA CU TĂCEREA Lecția: Samariteanca Text biblic: Ioan 4:1-41 Verset de memorat: „Voi însă iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori și cu cei răi.” (Luca 6:35) Scopul lecției: Eu pot să spun și altora despre Dumnezeu, chiar dacă uneori îmi este greu. Tema cadru: Marea Trimitere Semnul zilei: Un steag de cuceritor

Samariteanca a fost atât de bucuroasă că l-a găsit pe Mesia, încât nu a mai stat pe gânduri când a venit vremea să spună și altora despre Dumnezeu. Nu a mai ținut cont de faptul că este rău văzută în orașul unde locuia, nu a mai contat faptul că îi era rușine de viața ei, nu a mai contat faptul că lumea râdea de ea și o batjocorea. Femeia știa una și bună: că trebuie să îi cheme și pe alții la Hristos și să afle și ei vestea cea bună a salvării. Dumnezeu ne-a dat o poruncă simplă și clară, care nu lasă loc de interpretare: „mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură”. Porunca aceasta pare uneori mai ușor de îndeplinit când e vorba de oameni necunoscuți, pentru că lor trebuie doar să le vorbim, pe când oamenilor cunoscuți le „vorbim” cu viața noastră și asta pare mai greu. Totuși, noi trebuie să prindem curaj – la fel ca Samariteanca – și să ducem mai departe vestea bună, oricât de greu ni se pare. În fond, nu este vorba despre noi, ci despre mântuirea cât mai multor suflete din jur. Dacă nouă ni s-a oferit darul mântuirii fără să merităm, de ce să nu fie oferit și altora acest dar?

DESCHIDERE: Omul și Universul Introducerea poate începe cu un filmuleț, care arată cât suntem noi de mici în Univers. (Exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=8Are9dDbW24) sau Prezentatorul îi va felicita pe copii pentru cât de bine s-au descurcat în călătoria intergalactică și în însușirea cunoștințelor în ceea ce privește luptele pentru cucerirea planetelor. Poate că unii ar putea spune că suntem mici, dar luptele acestea sunt reale și Dumnezeu ne vrea pregătiți încă de copii. Dumnezeu ne-a făcut puternici și ne pune la dispoziție toate resursele, toate armele cu care trebuie să luptăm. Misiunea noastră este însă nu doar cucerirea acelor planete și supraviețuirea noastră, ci și salvarea astronauților ținuți captivi acolo. Cum putem face acest lucru? Spunându-le despre Dumnezeu, despre ce ne-a învățat El.

EXPERIMENTARE (toate vârstele) Sentimente asociate: Negative: frică, tristețe, neîncredere Pozitive: împlinire, siguranță, bucurie

Timp necesar: 5-7 minute

Desfăşurare:

În perechi, copiii își vor spune unii altora un lucru pe care îl cred important în viață, lucru aflat de curând din cărți, de la școală, de la părinți, de la biserică. Variantă 1: Pot merge la minimum trei copii să le spună o veste bună pe care o știu. Variantă 2: Trebuie să meargă la doi copii pe care îi cunosc și la trei copiii cu care nu prea au vorbit în timpul VBSului și să le spună o veste despre ei.

Întrebări de legătură: Ÿ Cum te-ai simțit când ai aflat că trebuie să dai mai departe o veste? De ce? Ÿ A fost ușor/ greu să dai o veste cuiva pe care nu-l cunoști așa de bine? De ce? Ÿ Cui ți-a fost cel mai ușor să dai de veste despre ceva? De ce?

Tocmai ați aflat cel puțin un lucru important pentru unul dintre voi. În fiecare zi aflăm lucruri importante și asta ne ajută în viață. Uneori ne este greu să împărtășim ceea ce știm, pentru că nu tuturora ne place să vorbim cu oamenii pe care nu îi cunoaștem sau cu oameni de care nu prea ne place sau cu oameni cărora știm că nu le place de noi. Astăzi veți auzi despre o femeie care a avut și ea o veste extraordinară. Nu i-a fost ușor să o dea mai departe, date fiind împrejurările în care se afla. Haideți să vedem ce a făcut ea și de ce…

Povestirea biblică (vârstele mici)

Materiale necesare: Ÿ O hartă a Israelului

Desfăşurare:

Timp necesar: 10-12 minute

(pag. 152) Atenția copiilor este îndreptată spre fântănă: - Ce este aceasta? (o fântănă) carton sau piatră - De se construiesc fântâni? (pentru a avea apă) Ÿ O găleată - Când bem apă? (când ne este sete) Ÿ Apă Dacă bem o dată apă ne mai este sete din nou? De ce? (da – Ÿ Pahare așteptați răspunsurile copiilor) - Dacă îi este sete cuiva aș dori să îi dau să bea un pahar cu apă. (Puteți să le serviți copiilor însetați un pahar cu apă – faceți asta doar dacă aveți timp și puteți gestiona bine momentul împreună cu celelalte ajutoare de lider.) Ÿ O fântână făcută din

100

Întâmplarea de astăzi a avut loc lângă o fântână din Samaria. (Atenția copiilor este îndreptată spre hartă.) Biblia ne spune că Isus, care era în Iudeea, s-a hotărât să meargă în Galileea. Drumul Lui trecea printr-o regiune numită Samaria. Obosiți de călătorie, Isus și ucenicii Lui s-au oprit să se odihnească lângă fântâna lui Iacov, care se găsea lângă cetatea Sihar. Era la amiază, iar soarele strălucea cu putere. Ucenicii erau plecați în cetate pentru a cumpăra ceva de mâncare. Isus se odihnea lângă fântănă. Între timp, o femeie samariteancă s-a apropiat de fântână pentru a scoate apă. Isus i s-a adresat și a luat-o prin surprindere: - Dă-mi să beau din vasul tău! - Cum, Tu, care ești iudeu, îmi ceri mie apă? Mie, o samariteancă? s-a mirat femeia, pentru că știa că iudeii îi privesc cu dispreț pe samariteni și totdeauna îi ocolesc cu multă băgare de seamă, nedorind să aibă de-a face cu ei în vreun fel. - Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: „Dă-Mi să beau!” tu singură ai fi cerut să bei și El ți-ar fi dat apă vie, i-a spus Domnul Isus în continuare. Femeia nu a înțeles prea bine ce înseamnă acele cuvinte. De aceea, i-a explicat că fântâna este prea adâncă și El nici măcar nu are un vas cu ce să scoată apă. Dar Isus i-a vorbit despre o apă deosebită, pe care a numit-o „apă vie”. Samariteanca nu înțelegea, așa că Isus a încercat să o ajute. Atunci când se referea la„apa vie”, Isus vorbea de fapt despre Cuvântul Său, despre învățătura Sa, despre Biblie. - Cui bea din această apă scoasă din fântână îi este sete din nou și din nou. Dar cui primește această „apă vie”, nu îi mai este sete. Ba încă mai mult, acea persoană poate da și altora din apa primită. Acea persoană devine un izvor de apă vie. Domnul Isus se referea la faptul că acea persoană devine o persoană plină de fericire, de mulțumire, de bucurie pe care abia așteaptă apoi să o împărtășească și cu alți oameni. - Doamne, a spus femeia, atât de mult mi-aș dori să nu mai vin în fiecare zi până aici să scot apă. De aceea, te rog, dă-mi această apă vie. Ea tot nu înțelegea ce a vrut să spună Isus. Atunci Isus i-a spus să meargă să îl cheme pe soțul ei. În acel moment, femeia a fost pusă în încurcătură, pentru că nu știa ce să zică.. Ea nu avea bărbat, căci acesta plecase de la ea. Ea trăia cu bărbatul unei alte femei. De altfel, acesta era și motivul pentru care venise ea la fântână la această oră când toată lumea stătea în casă la umbră: nimeni nu o plăcea, cu toții râdeau de ea când o vedeau. Când Domnul Isus i-a spus lucruri pe care nimeni nu le știa despre ea, femeia și-a recunoscut înaintea Lui păcatele. Viața ei nu era una curată și plăcută lui Dumnezeu. Isus i-a spus despre păcatele ei ascunse. Dar El nu a acuzat-o, ci a ajutat-o să înțeleagă că ea stătea de vorbă cu Cel care putea să îi dea iertare. Atunci, femeia a înțeles că Isus nu este un simplu om, ci un Învățător, un prooroc. Așa că a spus cu bucurie: - Știu că va veni Mesia! Atunci când va veni, El ne va învăța toate lucrurile. - Cel ce vorbește cu tine este Mesia, pe care Îl aștepți! Ce surprinsă a fost femeia! Mesia, adică Mântuitorul lumii, Salvatorul, Trimisul lui Dumnezeu era chiar în fața ei, Cel ce îi putea da apa vie, adică viața veșnică. Aceasta era o veste prea măreață. Nu putea să o țină doar pentru ea. Atunci samariteanca a pornit în fugă spre cetate. A uitat de ulciorul cu apă. Avea o veste mult mai importantă pentru oamenii din cetatea ei și nu o mai interesa de sete. “Veniți să vedeți un Om Care mi-a spus tot ce am făcut! Ar putea fi Mesia, trimisul lui Dumnezeu pentru noi oamenii!” Femeia vorbea cu însuflețire. Oamenii din cetate nu au stat nepăsători. Mulți samariteni au crezut în spusele femeii și au venit la fântână, să-L întâlnească pe Isus. L-au rugat să le facă cinstea să rămână mai mult timp la ei. Isus a primit invitația lor și a rămas în cetate două zile. În cele două zile pe care le-a petrecut în cetate, o mulțime de samariteni au venit să Îl asculte și mulți au crezut în El datorită cuvintelor pe care le-au auzit chiar din gura Lui. „Acum nu mai credem datorită celor povestite de tine, i-au spus ei femeii. Noi înșine L-am auzit vorbindu-ne și știm că acesta este Hristosul, Mântuitorul lumii!” O simplă femeie, care a mers la fântână pentru a scoate apă, L-a întâlnit acolo pe Isus, Mesia, Mântuitorul oamenilor. Ea nu a păstrat această veste bună doar pentru ea. A alergat în cetate și a 101

spus și altora. O cetate întreagă s-a bucurat de Isus, musafirul lor. Când femeia a primit „apa vie”, adică Vestea bună, Cuvintele lui Isus, ea însăși a devenit ca un izvor de apă spunând și altora despre Mesia. Și tu poți deveni un copil care să ducă și altora vestea bună că Domnul Isus știe orice lucru despre noi și ne dorește doar binele. Femeia samariteancă a mers și a spus vestea despre Isus și altora, chiar dacă știa că există posibilitatea să fie luată în batjocură de oamenii din satul ei, care nu o prea plăceau. Dar ea a ales să le facă acestora un bine, și anume să îi ajute să se întâlnească cu Isus. Poți urma exemplul ei și să spui și tu colegilor și prietenilor tăi despre Isus. Poți să spui și altora despre ceea ce ai învățat tu în aceste zile la VBS, despre ce înseamnă cucerirea unei galaxii, despre ce arme trebuie să ai la îndemână pentru a cuceri planeta minții, pentru a reuși să fii răbdător, pentru a trece peste eșecuri și pentru a avea curajul să alegi voia lui Dumnezeu. Du vestea cea bună tuturor celor din jurul tău, ca și ei să audă despre Isus și să fie fericiți!

Povestirea biblică (vârstele mari) Materiale necesare: Ÿ Harta de la pagina 152 sau o altă hartă care să

conțină localitățile ce vor fi amintite în povestirea de astăzi (Iudeea, Samaria, Galileea) Ÿ Un pahar/ o sticlă cu apă rece (dacă este posibil, cu gheață)

Desfăşurare:

Pregătire: Povestirea le va fi prezentată copiilor din perspectiva unui martor prezent la evenimentele relatate / vecin(ă) cu femeia samariteancă.

Timp necesar: 15 minute

Bună ziua, dragilor, și bine v-am găsit! Ohhh... e așa de cald afară și îmi este așa de sete... (povestitorul face o pauză și bea o gură de apă) Ce bună e apa! Mai ales apa rece cum e asta, pe o vreme așa de călduroasă... e minunată! (povestitorul mai bea o înghițitură de apă). Gata, acum că mi-am astâmpărat setea, pot continua să vă spun motivul vizitei mele aici. Aș vrea să vă povestesc despre o Persoană specială, o Persoană deosebită care a schimbat viața vecinei mele. Am fost așa de impresionat/ă de ce am auzit și am văzut, că am decis să povestesc și altora. Dar să încep cu începutul, nu-i așa? Vin tocmai din Sihar, o cetate mică a Samariei. La Nord de noi se află Galileea, iar la Sud, Iudeea, două ținuturi ale Israelului. Am adus o hartă cu mine ca să vă fie mai ușor să localizați ce vă povestesc. (Povestitorul le arată copiilor pe hartă unde este localizată Samaria.) Noi, samaritenii, nu eram prea bine văzuți de evrei, vecinii noștri. Când trebuiau să meargă din Iudeea în Galileea și invers, evreii nu treceau prin Samaria, deși era drumul cel mai scurt (povestitorul arată pe hartă traseul). Ei preferau să ocolească, mergând prin deșert, alegând drumul cel mai dificil. Era greu de străbătut drumul prin deșert din cauza lipsei apei și din cauza atacurilor fiarelor sălbatice. Când erau totuși forțați să treacă prin localitatea noastră, făceau călătoria în mare grabă. Când ieșeau din Samaria, își scuturau bine de tot picioarele, ca nu cumva praful de pe drumurile noastre să rămână pe încălțămintea lor și să spurce pământul sfânt al evreilor, așa cum îl considerau ei. De ce evreii îi ocoleau și îi urau pe samariteni, asta este o cu totul altă istorie, nu avem acum timpul necesar pentru acest subiect și… de fapt, nu acesta e scopul meu aici. Atunci poate vă întrebați: de ce am amintit cum stăteau lucrurile între samariteni și iudei? Ce legătură are acest detaliu cu prezența mea aici? Ei bine, are legătură. Am venit să vă spun ce i s-a întâmplat vecinei mele, o femeie… samariteană. Cred că bănuiți deja 102

legătura… Vecina asta a mea de care tocmai v-am pomenit era o femeie cu o viață tare interesantă și… chiar zbuciumată aș putea spune. A fost căsătorită de mai multe ori, de aceea nu era prea bine văzută la noi în cetate. Când o vedeau trecând pe stradă, vecinii șușoteau între ei, comentând despre ea. O bârfeau. Dar stați să mai beau o gură de apă… așa… Ce bună e apa rece! La noi în Samaria nu e așa de ușor să ai în permanență apă proaspătă și rece la îndemână. Trebuia să mergem la fântână după apă, iar fântâna se afla la marginea cetății. Din cauza căldurii foarte mari din timpul zilei, cu toții preferam să mergem la fântână după apă dimineața, pe răcoare. Ei bine, doar vecina mea mergea după apă ziua în amiaza mare. Știți de ce? Ca să nu se întâlnească pe drum cu alți vecini și să le ofere din nou motive de bârfă. Cui credeți că îi ardea să plece după apă în toiul zilei, când cea mai mare căldură dogorea afară? Într-o zi, ca de obicei, vecina mea a mers la fântână pe la ora amiezii. Cum se apropia ea… i se părea ceva ciudat… Cineva stătea pe jos, lângă fântână. ,,Poate mi se pare” a gândit ea, dar cu cât se apropia mai tare, și-a dat seama că într-adevăr cineva era acolo. Dar cine să fie? Nu pare din locurile acelea… E un bărbat… oh, și e un bărbat iudeu… Lucru straniu pentru ea! Vă amintiți ce vă spuneam la început? Iudeii/ evreii nu mergeau prin Samaria, iar dacă nu aveau și nu aveau încotro, se grăbeau cât puteau de tare, nu stăteau la umbră lângă vreo fântână să se odihnească… Din cauza aceasta, uimirea vecinei mele nu era mică. Ba a crescut când a ajuns la fântână și L-a auzit pe acel bărbat vorbindu-i: ,,Dă-mi apă să beau!” Vecina mea i-a răspuns: ,,Cum de Tu, iudeu, ceri să bei apă de la mine, o femeie samariteană?” Uimirea cea mai mare abia acum vine, când acel bărbat i-a spus: ,,Dacă m-ai fi cunoscut, tu însăți mi-ai fi cerut să îți dau să bei, iar Eu ți-aș fi dat apă vie!” Oooo, dialogul ce a urmat între ei este foarte interesant… a rămas scris pe paginile Bibliei până în zilele noastre. Nu aș vrea să uit vreun detaliu, așa că o să vă citesc din Evanghelia după Ioan, din capitolul 4, unde este relatată această întâlnire. (Povestitorul citește pasajul din Ioan 4: 11 – 18.) „Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai, dar, această apă vie? Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?” Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va țâșni în viață veșnică.” „Doamne”, I-a zis femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot.” „Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău și vino aici”. Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Aici ai spus adevărul.” Cred că vă dați seama ce ochi mirați a făcut când acel bărbat știa totul despre viața ei… Totuși, cum rămânea cu apa aceea specială? Ce bine ar fi fost să ai o apă – minune, din care să bei o dată și gata, să nu îți mai fie sete niciodată! Eu tot beau din paharul acesta și tot îmi e sete… Nu mai trebuie să mergi prin căldură la fântână… ce simplu ar fi… Dar vecina mea a înțeles ceva special: bărbatul care stătea în fața ei nu era doar un iudeu oarecare, era… Isus Mesia! Isus Hristos – cel care poate da apa veșnică – adică viața veșnică în dar! Femeia nu a mai stat pe gânduri. A lăsat vasul pentru apă lângă fântână și a luat-o la fugă înapoi spre casă. Nu a contat că era sufocant de cald, că era obosită, însetată (nu cred că ea a apucat să bea vreo gură de apă)… ea se grăbea cât putea de tare să ajungă înapoi în cetate. Știți de ce? Nu pentru că îi era frică de acel Bărbat care îi știa toată viața, nu; ci – din contră – fiindcă a înțeles Cine era acel bărbat, nu a vrut să păstreze pentru ea secretul. A alergat să dea de veste tuturor vecinilor și locuitorilor cetății ei. Nu i-a păsat că acei oameni nu o iubeau deloc, că o vorbeau de rău ori de câte ori aveau ocazia să o facă… toate aceste detalii i s-au părut neimportante în comparație cu vestea pe care ea o aducea! Mesia se afla la marginea cetății lor! ,,Veniți să vedeți un Om care mi-a spus tot ce am făcut!” le spunea tuturor. Wow… ce m-a impresionat… însă cele mai frumoase sunt cuvintele din versetul 39, din același capitol din care vam citit mai devreme. Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus – din pricina acelei femei. Și nu doar că au crezut în Isus, dar parcă nu voiau să Îl lase să mai plece de la ei… L-au rugat să mai 103

stea. Isus a rămas acolo două zile, timp în care le-a spus despre Dumnezeu și despre adevărata viață veșnică… și tot mai mulți samariteni au crezut în El. Ce minunat! Vă dați seama? Dacă vecina mea, samariteana, ar fi ținut doar pentru ea ceea ce aflase? Noi habar nu aveam… Datorită mărturiei unei singure femei, așa mulți oameni au aflat despre Isus și au avut viețile schimbate de El… Eu sunt una dintre acele persoane… Am urmat exemplul vecinei mele și am venit până aici la voi să vă spun despre Domnul Isus! Doar dacă Îl iubim și credem în jertfa Lui putem avea viața veșnică – despre care i-a spus El vecinei mele. Isus s-a născut într-un staul sărac pe acest pământ. A crescut într-o familie obișnuită, le-a vorbit oamenilor despre Dumnezeu, a făcut multe minuni. A fost răstignit pe o cruce din cauza păcatelor noastre, a luat vina noastră asupra Lui și a murit în locul nostru. Vestea măreață este că a treia zi a înviat! Cine crede în El și Îi cere iertare pentru greșelile făcute, și se hotărăște să Îl iubească și să asculte de El mereu, va avea viața veșnică! Va fi în cer cu Dumnezeu! De asta am venit azi la voi, să vă spun toate aceste lucruri! Și știți ceva? Vreau să vă încurajez să spuneți și voi mai departe, la rândul vostru, prietenilor, colegilor, vecinilor, membrilor familiei voastre care nu Îl cunosc pe Isus! Vă dați seama câți oameni pot auzi despre Isus dacă fiecare dintre noi am povesti despre El celor din jurul nostru? Nu uitați, din pricina unei singure persoane, adică a vecinei mele, mulți samariteni au crezut în Isus! Ce frumos este ca – atunci când vom ajunge față în față cu Dumnezeu în cer – să auzim și noi aceste cuvinte minunate: Din pricina Mariei/ Alinei/ Dariei/ lui Luca/ lui Marius (puneți numele vostru aici), mulți oameni au crezut în Isus! Amin! Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți! Vă las acum cu acest gând – luptați cu comoditatea, cu lenea, poate cu rușinea și mai ales cu tăcerea – spuneți despre Isus celor din jurul vostru! Rămâneți cu bine, eu merg mai departe, mai am copii de vizitat, cărora vreau să le spun despre Isus.

DISCUȚIE

Materiale necesare: Ÿ Găleată goală pentru

fiecare echipă Ÿ Mingi de ping-pong Ÿ Picături de apă făcute din hârtie albastră

Desfășurare: Tehnică propusă: Găleata cu apă Copiii sunt împărțiți în două echipe. Fiecare echipă are o găleată, un set de mingi pe care sunt lipite foi albastre tăiate în formă de picătură. Fiecare echipă are o fântână de carton pe care sunt lipite pietre ce conțin întrebări din povestirea biblică. Pentru fiecare răspuns, 2-3 copii pot arunca „o picătură de apă” în fântână. Pot fi folosite și alte întrebări, în funcție de timpul pe care îl aveți la dispoziție și de numărul de copii din grupă.

Întrebări pentru cei mici: Ÿ Care este numele cetății unde locuia femeia din povestire? (Sihar) Ÿ Unde mergea Isus? (în Galileea) Ÿ Unde s-a oprit Isus? (lângă fântână) Ÿ De cine era însoțit Isus? (de ucenici) Ÿ Unde au plecat ucenicii când Isus s-a oprit să se odihnească? (să cumpere mâncare) Ÿ Cine a venit la fântână? (o femeie samariteancă) Ÿ Ce i-a cerut Isus? (apă) Ÿ Care a fost reacția femeii la cererea lui Isus? Ÿ De ce femeia samariteancă a fost surprinsă că Isus a vorbit cu ea? Ÿ Ce a știut Isus despre femeia cu care vorbea? (era păcătoasă) Ÿ Ce știe Isus despre tine? (totul) Ÿ Ce a spus Isus despre Sine, cine este El? (Mesia) Ÿ Ce a făcut femeia când a aflat că Isus este Mesia? (a plecat să ducă vestea oamenilor din cetate) Ÿ Ce au făcut oamenii din cetate? (au crezut în Isus) Ÿ Cum puteți fi și voi ca și Isus? Ÿ Cui ați putea să spuneți despre Isus?

Întrebări pentru cei mari: Ÿ Unde a mers femeia samariteană ziua în amiaza mare? De ce atunci? Ÿ De ce a fost uimită să vadă un bărbat lângă fântână? Ÿ Ce i-a cerut acel bărbat? Dar femeia samariteană ce a cerut de la El? Ÿ Ce a înțeles ea despre persoana cu care stătea de vorbă? Ÿ Cum a reacționat/ ce a făcut după ce și-a dat seama că stă de vorbă cu Isus? Ÿ Ce s-a întâmplat cu samaritenii care au auzit vestea? Ÿ Ai spus vreodată cuiva despre Domnul Isus? De ce? Ÿ Cui putem noi să spunem despre Isus? Ÿ Te poți gândi la cineva căruia să îi spui despre Isus după ce pleci de aici? Ce ai putea să îi spui?

Puteți face un exercițiu practic și scurt cu copiii, să le cereți câtorva dintre ei să vină în față și să imagineze un dialog cu un prieten căruia să-i spună despre Domnul Isus. 105

LUCRU MANUAL „Sandala râvnei Evangheliei” – Trebuie să ne încălțăm cu dragostea pentru Cuvântul lui Dumnezeu pentru a putea merge și spune altora Vestea Bună a mântuirii.

Materiale necesare: Ÿ Branț Ÿ Sârmă plușată Ÿ 12 mărgele (în formă de steluțe

argintii, de exemplu ) Ÿ Foarfeci Pași în pregătirea craftului: Ÿ Fiecare copil primește câte un branț în formă de sandală. Ÿ Se ia sârma plușată care se indoaie în două, apoi se introduce vârful în gaura din mijloc, iar la

spate se îndoaie pentru a rămâne fixată. Ÿ Se introduc câte 6 mărgele pe fiecare parte. Ÿ Capetele sârmelor plușate se introduc în găurile laterale și se indoaie la spate. Ÿ Se pot tăia capetele dacă sunt prea lungi. Ca să fie un „papuc intergalactic", puteți alege mărgele sub formă de aștri cerești/ mărgele aurii și argintii/ mărgele în două culori (roșii și albastre, ca la scut).

stația Satelit natural Întâmpinați-i pe copii plini de entuziasm și prezentați-vă, tot așa ca în ziua precedentă. Apoi explicați-le și astăzi că se află pe un Satelit natural, adică pe un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete mai mari. Spuneți-le că luna este satelitul natural al Pământului și că datorită ei au loc pe pământ multe fenomene necesare (dictează mișcările de flux și reflux atât de necesare, stabilizează rotația Pământului, contribuie la menținerea în balanță a climatului). La această stație, copiii vor descoperi cum să „orbiteze” cu viața lor în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, vor învăța din Biblie un verset care să îi ajute în călătoria lor dincolo de orizont și vor fi provocați să pună în practică ceea ce au învățat la alte stații.

106

MEMORAREA VERSETULUI „Voi însă iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori și cu cei răi.” (Luca 6:35) Dacă ați oferit pașapoarte intergalactice, copiii pot să își lipească versetul memorat (printat din timp pe bilețele autocolante) în spațiul alocat. Pași lunari

Vârstele mici Materiale necesare: Ÿ Două sau mai multe

cearceafuri/ Fâșii lungi de hârtie Ÿ Culoare acrilică/ marker

Pregătire: Pe cearceaf se va desena un șir de perechi de pași, atât în poziție verticală, cât și orizontală. Alternați după cum doriți aceste poziții ale pașilor.

Desfăşurare: Citiți din Biblie versetul și repetați-l împreună cu copiii. Explicați însemnătatea cuvântului „a nădăjdui” (a spera). Împărțiți-i în două sau mai multe echipe, după câte cearceafuri ați pregătit. Ulterior, copiii se vor așeza în șir indian la începutul liniei de perechi de pași. Vor sări pe fiecare pereche de pași repetând câte un cuvânt din verset. Sugestie 1: Fiecare copil să înceapă și să sfârșească șirul de perechi de pași, respectiv cuvintele versetului, de unul singur. Sugestie 2: Primul copil să sară pe prima pereche de pași, apoi pe cea de-a doua, moment în care pe prima pereche de pași va sări copilul din spatele acestuia, formându-se astfel un șir de copiii care sar și repetă versetul împreună.

Racheta spațială

Vârstele mari Materiale necesare: Ÿ Pahare de unică folosință Ÿ Marker Ÿ Carton A3 Ÿ Cronometru (opțional)

Pregătire: Pe fiecare pahar scrieți câte un cuvânt din verset, inclusiv referința. Pregătiți atâtea seturi câte echipe vreți să faceți. Amestecați ordinea paharelor din fiecare set înainte de a ajunge copiii la stație. Pe un carton A3 scrieți versetul.

107

Desfăşurare: Repetați cu copiii versetul zilei, citindu-l de pe cartonul A3. Împărțiți-i în două sau mai multe echipe. Copiii vor trebui să creeze un turn din paharele de plastic, respectând ordinea cuvintelor din verset. Varianta 1: Turnul va începe așezând primul pahar cu gura în jos, următorul va fi amplasat peste cel anterior de data aceasta cu gura în sus. Construcția se continuă până când tot versetul este așezat după aceeași regulă. Varianta 2: Copiii pot construi o piramidă. Începând cu cinci-patru pahare ca bază, urmând ca linia a doua să conțină cu un pahar mai puțin decât cea inițială, se continuă până când pe prima linie se așază un singur pahar.

Sugestie: Setați un număr rezonabil de minute cu ajutorul cronomentrului, iar echipele vor trebui să construiască de cât mai multe ori (CORECT) versetul. Câștigă echipa care construiește versetul de cel mai multe ori în timpul ales de voi. Asigurați-vă că scorul este ținut de câte o călăuză de încredere pentru fiecare echipă.

ACȚIUNE Pașaportul intergalactic va conține o filă specială, dedicată acțiunii, pe care copiii vor fi îndemnați să o completeze acasă. Materiale necesare: Ÿ Câte o cutie pătrată la fiecare cinci

copii Ÿ Markere/ creioane/ pixuri în cinci culori pentru fiecare grupă Ÿ Opțional: imagini/ abțibilduri potrivite Ÿ Opțional: carton A2/ sfoară de 2-3 metri lungime, pistol de lipit

Pregătire: Pe una dintre părțile cubului scrieți în centru „Dumnezeu este…” Pe fiecare dintre celelalte cinci laturi trasați cu markere în culori diferite cercuri cât mai mari. Opțional: Cartonul A2/ sfoara de 2-3 metri se pune undeva la vedere și se poate scrie/ lipi pe ea „Dumnezeu este…”

Desfăşurare: Împărțiți copiii în echipe de căte cinci. Dați-le un cub și cele cinci culori cu care ați trasat cercurile. Spuneți-le că fiecare dintre ei își vor alege o culoare și vor scrie un atribut (o calitate, o trăsătură) a lui Dumnezeu în cercul de culoarea respectivă. După ce scriu, copiii pot să spună de ce Îl consideră pe Dumnezeu astfel înainte de a da cubul mai departe celui din dreapta. La final se adună cuburile de la toți copiii. Pot fi lipite pe un carton A2 pe o muchie (așa încât să se

108

poată citi ce scrie pe fiecare parte a cubului) sau legate de sfoară (ca pe o instalație de pom de Crăciun). Variantă pentru cei mici: Pentru că majoritatea copiilor nu știu scrie, pregătiți câteva imagini cu simboluri sau abțibilduri autocolante (față veselă – bun; cutie cu comori – darnic; un braț încordat – puternic; o inimă – iubitor, un fulger – corect; un ceas – răbdător; față tristă – trist când greșim; o carte – înțelept; 112/ un receptor – ajutor în necaz; un soare și picături de apă – viață; o cruce – Salvatorul nostru etc.)

JOCURI Vârstele mici

„Ploaie de stele” Pregătire:

Materiale necesare: Ÿ Cutii/ găleți mici/ alte

recipiente Ÿ Mingi de ping-pong Ÿ Bucăți de sfoară

Legați/ lipiți în jurul recipientelor funii așa încât să formați curele pentru ele care să poată fi legate în jurul brâului copiilor.

Desfăşurare: Fiecare copil va primi câte o cutie pe care o va lega cu o curea de brâu. Important este ca acea cutie să fie la spate, cu nodul în față. Fiecare copil primește câteva mingi de ping-pong. Scopul jocului este ca să te fereșți să ți se pună mingi în cutia de la spate, dar tu să te scapi de mingi cât mai repede punându-le celorlalți în cutie. Câștigă cel care într-un timp cât mai scurt nu mai are nici o minge în mână și nu are mingi în cutie sau are cele mai puține mingi. Puteți organiza și în echipe acest joc, dar atunci asigurați-vă că recipientele sunt pe culori, așa încât copiii să știe din ce echipă fac parte. Se pot apăra unii pe alții de„stelele” străine pe care alții ar vrea să le pună în cutiile lor. Câștigă echipa care termină prima mingile de pus altora și care are cele mai puține mingi adunate în recipientele echipei. 109

„Colonizarea planetei” Desfășurare: Materiale necesare: Copiii sunt împărțiți în echipe. Jocul se desfășoară ca o ștafeta, dar aici fiecare va primi deja un obiect în mână. Ÿ Hula-hoop Concurenții stau în șir indian, iar unul Ÿ Tot felul de obiecte dintre ei va sta la o distanță considerabilă, cu mâinile întinse în lateral, și nu are voie să se miște. Fiecare copil pe rând va veni foarte repede să „colonizeze” galaxia cu obiecte din mâna lor. Odată pus obiectul, următorul coechipier poate pleca în cursă, doar după ce colegul care se întoarce din misiune a dat mâna cu el. În caz că unul din obiecte cade, „galaxia” rămâne mai puțin „colonizată” (obiectul nu mai poate fi adăugat ulterior). Câștigă echipa care a pus într-un timp foarte scurt toate obiectele pe colegul lor. Ÿ Jaloane

Vârstele mari

„Ani-lumină de cuvinte” Desfășurare:

Materiale necesare:

Copiii sunt împărțiți în echipe, fiecare echipă stând în șir indian. Fiecare echipă va trebui să formeze o propoziție Ÿ Bilețele de hârtie pe care gândită de voi (sau versetul biblic) trecând prin câteva probe. să fie scrise, cu litere de Primul copil care participă din șirul indian, va trebui să se tipar, cuvinte îmbrace repede într-un sac de cartofi să parcurgă o distanță, Ÿ Saci de cartofi iar la finalul acesteia va trebui să lipescă cuvântul în ordinea potrivită pe o foaie (sau tablă, un suport). După ce a făcut asta, va trebui să alerge iar o distanță să spună versetul unui învățător, iar dacă a recitat bine primește un alt cuvânt pe care trebuie să îl ducă ca ștafetă următorului coleg. Atenție! Primul copil va primi din oficiu cuvântul pentru că nu a parcurs altcineva în fața lui traseul. În cazul în care nu știe să reproducă versetul, va trebui să se întoarcă cu jumătate de traseu în spate ori să stea 15 secunde fără să se miște. Cuvintele se vor da amestecate, copiii așezând cuvintele unde consideră că le e locul. Câștigă echipa care are propoziția cel mai bine alcătuită (sau versetul).

„Univers în expansiune” Pregătire: Materiale necesare: Ÿ Baloane Ÿ Două rânduri de haine

foarte largi 110

Umflați baloanele. Pregătiți suficient de multe, ca să anticipați nevoia (în caz că se sparg, în caz că ei, copiii, sunt mai creativi și au nevoie de mai multe).

Desfăşurare:

Copiii sunt împărțiți în echipe. Fiecare echipă își alege un copil care să îmbrace acele haine foarte largi. La semnalul start al liderului, copiii din echipă vor trebui să „expansioneze”„universul” prin adăugarea de baloane la costumația copilului îmbrăcat cu haine largi. Ideea este să nu se spargă baloanele și să fie cât mai „expansionat” „universul”. Câștigă echipa care termină prima de umplut cel mai bine tot „universul” său. Variantă: puteți cere copiilor să folosească un X nr. de baloane. Asigurați-vă că sunt mai multe decât ar putea încape în mod normal – așa, copiii vor fi provocați să găsească modalități noi de „expansiune” (să pună baloanele nu doar în haine, și și între picioare, în mâini, la subrațe, în gură etc.).

„Lupta finală” Desfășurare: Materiale necesare: Ÿ Două role de hârtie Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

igienică Două scaune cu spătar O coadă de mătură Două greutăți Elastice

Copiii sunt împărțiți în două echipe. Fiecare copil va încerca să rupă hârtia echipei sale prin aruncarea unui elastic în hârtia atârnată pe băț și sprijinită jos de greutate. Dacă reușește, o călăuză va desfășura sulul și va fixa jos hârtia așa încât copilul următor să poată continua jocul. Câștigă echipa care reușește să rupă de cele mai multe ori hârtia într-un timp dat.

111

SCENETĂ Alertă la NASA Sceneta are ca scop destinderea atmosferei și introducerea temei cadru a fiecărei zile. Pentru a exista o coerență între activitățile din timpul zilei, ideal ar fi să se facă scurte referiri la momentul scenetei la fiecare stație, astfel încât să se creeze o legătură între situațiile de viață prin care trec personajele și cele cu care se confruntă zilnic copiii. Încurajăm – la fel ca în anii precedenți – adaptări creative ale textului, care să se plieze pe contextul zonal și educațional al copiilor, astfel încât să fie atât un moment artistic haios, cât și un bun prilej de a fixa scopul lecției, al temei cadru a zilei și al învățăturii cu care vrem să rămână copiii.

Sugestii de organizare regizorală (și nu numai) µ Cel care coordonează sceneta să NU fie și personaj – e mult mai ușor să urmărească pregătirile și jocul scenic „din afară”.

µ Actorii să se implice – dacă este posibil – cât mai puțin în activitățile comune de la începutul zilei (laudă și închinare, înscriere și altele asemănătoare), pentru a se putea organiza fără stres.

µ Replicile învățate pe de rost vor asigura o mai bună funcționare a acestor minute: improvizația e o artă, dar există riscul de a-i încurca pe ceilalți, care au învățat textul și nu mai știu unde să intervină, dacă acel de dinainte a modificat replica… Chiar dacă unii actori vor improviza sau adapta unele fraze din scenetă, e important ca ultimele cuvinte din replică să fie aceleași de fiecare dată!

µ Faceți la fiecare repetiție, împreună cu echipa, un rezumat al episodului ce urmează a fi jucată – asta înainte de punerea în scenă propiu-zisă. Încurajați-i pe actori să folosească propriile lor cuvinte: îi va ajuta să urmărească logica acțiunii mai ușor. Învățați-i pe cei din echipă să gândească replicile fixându-și în minte cuvinte-cheie și având tot timpul în gând firul narativ al acțiunii.

µ Momentul scenetei poate fi introdus în mod spectaculos în fiecare zi, ca și când ar fi o transmisiune specială de la NASA. Puteți prelua de pe internet logo-ul NASA și să-l proiectați pe un ecran.

µ Faceți repetiții costumate (la locul desfășurării scenetei, nu doar pe „un teren neutru”). Astfel, actorii se vor obișnui cu mișcarea pe scenă și cu ordinea acțiunilor din text.

µ Pre-înregistrați audio sceneta și suprapuneți-o cu jocul scenic la primele câteva repetiții. 112

Actorii pot chiar să „joace” doar fizic rolurile, abia după 2-3 repetiții să treacă la a rosti suprapus replicile. După alte 2-3 repetiții, renunțați la înregistrarea audio. Actorii vor memora astfel mult mai repede replicile (auzindu-le la fiecare repetiție, se formează automatisme și asocieri care-i vor conecta la textul piesei și-l vor putea asculta ori de câte ori vor acasă, pe drum spre școală sau spre repetiție).

Recuzită, decor, materiale necesare, indicații scenice generale

µ Lista detaliată cu obiectele necesare se regăsește la începutul fiecărei zile în parte, ea se poate improviza în funcție de resurse și imaginație.

µ Acțiunea se desfășoară la NASA, în diferitele ei zone funcționale (în funcție de zi). µ Ca recuzită generală, aveți nevoie de: « Megafon (Asigurați-vă că nu rămâne fără baterii!) « Video proiector « Boxe « Microfoane (preferabil cască pentru ureche/ de fond) « Halate de cercetători (ideal ar fi să fie inscripționate/ brodate cu logo-ul de la NASA și cu numele personajelor, ca să pară reale; pot fi și doar lipite etichete – asigurați-vă doar că nu se deteriorează de la o zi la alta sau că aveți suficiente pentru a lipi în fiecare zi altele noi)

« Cât mai multe ecrane de calculator așezate ca în pozele clasice cu birourile NASA (a se vedea pe Google„NASA office”)

« Flipchart cu cât mai multe foi Decorul general pregătit pentru cele patru stații poate fi folosit cu succes, dar nu încărcați scena. Păstrați vizual ideea de spațiu științific și diferitele lui zone (camera de ședințe, biroul central, laboratorul cosmic, camera antigravitație, sala de mese).

Despre personaje și costumație µ Pentru a nu încărca textul, nu se vor repeta detaliile referitoare la îmbrăcămintea și gesturile tipice ale personajelor (le găsiți doar în caracterizarea de la început) – dar ele trebuie păstrate, pentru a crea autenticitate (de exemplu, detaliile de îmbrăcăminte, ticurile verbale, gestica și mimica)

µ Originaliatea fiecărui personaj stă în: « Detaliu de îmbrăcăminte mărunt, dar care să iasă în evidență « Gest emblematic (acesta poate fi modificat în funcție de abilitățile celui ce joacă rolul: să-și găsească un „tic de mișcare” care să-l caracterizeze și pe care să fie stăpân, dacă acela sugerat nu îi este pe plac)

« expresie personalizată (studiată și exersată cu multă seriozitate înainte de punerea în scenă 113

propriu-zisă: să pară naturală, să scoată personajul în evidență și să-l facă amuzant)

µ NU UITAȚI... FIECARE PERSONAJ ARE UN „TIC GESTIC/ VERBAL” SPECIAL. Chiar dacă nu va apărea în didascaliile zilnice, când simțiți o situație care îl cere, rugați actorii să îl folosească.

µ Personajele se plimbă cât mai mult pe scenă, fac„schimb de locuri” între ele în timp ce discută și sunt dinamice în mișcările corporale, sincronizându-le cu ceea ce spun. Creați cât mai mult joc scenic! El nu este în permanență scris în indicațiile scenice zilnice pentru a nu încărca textul.

µ Personajele vorbesc rar și tare (excepție fac doar momentele când se indică în text altfel). µ Încurajați pauzele de efect în interiorul replicilor (acestea sunt marcate cu puncte de suspensie: ... ); câteva secunde în plus nu prelungesc cu mult cele 5-7 minute cât ține sceneta, dar creează suspans și emoție. Madame Crazi Ÿ Îmbrăcată în costum Ÿ Poartă o căciulă de blană (tip rusesc, feminină) Ÿ Are ochelari pe care îi tot șterge Laborantul Piri Ÿ Tocilar autentic, poartă blugi cu bretele și cămașă cu buline Ÿ Fluieră ori de câte ori se concentrează la ceva anume sau vrea să se prefacă surd la vreo indicație de-a lui Madame Crazi Ÿ Are în buzunarul de la halat mai multe pixuri, creioane și markere – dar niciunul nu funcționează când are nevoie de el Ÿ Poartă cu el un desfășurător pe care are mereu foi pline de grafice, unele mai mari sau mai mici și care se desprind mereu în timp ce vorbește Ÿ Creează mereu harababură în jurul său – răstoarnă scaune, scapă pe jos pixuri sau deșfășurătorul, foi etc Robotul Rostopoc-poc Ÿ Îmbrăcat în argintiu, preferabil să fie un costum mulat din spandex (dacă nu găsiți unul, cumpărați spray argintiu pentru textile și vopsiți dungi sau cercuri pe el) Ÿ Pe sub costumul de spandex are bucăți tari de carton pe piept, pe spate, pe antebrațe, pe brațe, pe gambe și pe coapse – creați astfel impresia unei„mașinării” relativ puțin mobilă Ÿ Pe cap poartă o cască argintie de astronaut (poate fi asemănătoare cu cea de la lucrul manual făcut de copii), are șlapi intergalactici, sabie cosmică la brâu și un acumulator de energie de tip ghiozdan în spate Ÿ Are mișcări robotice, rigide, haioase ATENȚIE: probabil persoanajul va avea nevoie de ajutor înainte de începerea scenetei la a se îmbrăca și fixa cartoanele, așa că luați în calcul acest aspect Neil Armstrong Ÿ Îmbrăcat în costum de astronaut Ÿ Zâmbește mereu, este sigur pe sine Ÿ După fiecare replică mai lungă își duce mâna stângă la față și-și cuprinde bărbia și obrazul drept, mângâindu-se ușor

114

O voce (șeful suprem) Ÿ Nu are nevoie decât de un microfon bun… și poate citi replicile, pentru că nu va apărea niciodată pe scenă! Personaje figurante (2 sau 3) Ÿ Oameni îmbrăcați la costum/ în halate, care fac ceea ce le spun personajele principale Ÿ Trebuie să mimeze foarte bine Ÿ Pe alocuri vor executa ordinele exagerat de comic, alteori o vor face foarte profesional (după

cum se va sugera în didascalii)

115

Ziua 1: Lupta cu gândurile! Decor: Materiale necesare: Ÿ O masă (preferabil ovală)

și 6-8 scaune, unul special Ÿ Un banner cu NASA/ un glob mare cu logo-ul undeva în lateralul mesei

Logo-ul NASA este proiectat/ desenat pe un cearceaf pe perete și va rămâne așa pentru toate cele cinci zile de VBS. Acțiunea se petrece în camera de ședințe, care este central așezată pe scenă. Se pot găsi pe internet idei despre cum arată o camera de ședințe de la NASA. Puteți pune și steagul Americii, al României, al UE și altele, puteți pune un pupitru pe care să scrie „Președinte NASA” etc.

În partea dreaptă este amenajat laboratorul cosmic, unde veți avea nevoie de: Ÿ Multe mese cu laptopuri pe care să fie afișat logu-ul NASA (lipiți stickere ce pot fi printate pe autoadezive); unele dintre ele să fie cu fața la public și să aibă pe ecran deschise mai multe ferestre (sau direct fundal) cu imagini legate de cosmos sau evenimente de pe Terra – hărți de cutremur/ vulcani activi/ tornade/ uragane/ imagini din satelit etc) Ÿ Căști și tastaturi extra răsfirate pe mesele cu laptopuri Ÿ Microfoane, boxe, orice alte aparate care pot sugera activitate științifică Ÿ Un ecran mare pe perete, unde să fie afișate mai multe ferestre deschise în paralel pe care apar tot felul de tabele și statistici și date despre Terra, imagini cu rachete care sunt lansate în spațiu, hărți meteorologice planetare etc.

Se aude brusc un bâzâit ca de radio și vocea șefului se aude în difuzor: Vor intra în scenă și se vor așeza la masa toate personajele în afară de Robotul Rostopoc-poc, inclusive cele figurante, până ce vocea nici nu-și va încheia tot discursul. Păstrează cu toții un aer profesional, deși par îngrijorați și nedumeriți. Vocea: Alertă de grad maxim în atenția tuturor angajaților științifici de la NASA! Sunteți așteptați în sala de ședințe centrală. Aveți obligația de a vă prezenta în termen de câteva secunde de la încheierea acestui apel! Sedința este convocată pentru a discuta o informație de ultimă oră pe care am descifrat-o din datele culese acum câteva ore de pe planeta ZKF209. Suntem în pragul unui moment istoric. Avem șansa de a cuceri spațiul intergalactic și noi planete. Se anunță o săptămână plină de evenimente cosmice, așa că sunteți rugați să vă pregătiți și să fiți mereu atenți la orice impuls luminos, la orice explozie stelară, la orice rază gama sau beta, la orice emanație de energie întunecată și la orice alte modificări spațio-temporale. Avem informații că sunt și factori perturbatori și elemente care vor să împiedice progresul misiunii noastre și trecerea dincolo de orizont. Madame Crazi: Domnule președinte NASA, suntem cu toții în sala de ședințe. Neil Armstrong: Am venit pregătiți pentru misiunile pe care ni le veți trasa. Echipamentul pe care îl avem la dispoziție este însă destul de sumar. Nu suntem suficient de echipați, din păcate. Laborantul Piri: Pe deasupra, factorii perturbatori pe care i-ați și menționat deja par a se înmulți la fiecare 7 minute, ceea ce este copleșitor. Nu știu dacă tehnicienii noștri vor reuși să înlăture toate bug-urile care periclitează misiunea de dincolo de orizont. Vocea: Domnule astronaut Neil Armstrong, e drept că nu suntem suficient de echipați… Dată fiind 116

experiența dvs. de pe lună, care sunt primele lucruri pe care trebuie să le inițiem în procesul de pregătire? Madame: Permiteți-mi să intervin, domnule președinte NASA. Vocea: Aveți permisiunea, doamnă Crazi. Madame: (se ridică în picioare și începe să se miște și să gesticuleze – se îndreaptă în acest timp spre bannerul cu NASA și îi modifică puțin poziția; apoi îi cere lui Piri un marker și dă să deseneze pe un flipchart în timp ce vorbește – dar evident că markerul nu funcționeză: se dă bătută și continua să vorbească gesticulând și plimbându-se) Poate ar fi bine să nu uităm că avem de desfășurat și operațiunea DELTA24FG între timp. Cosmonauții Andersen, Jablowski, Canterbieu, Paciotti și Oprescu sunt încă în spațiul cosmic și situația lor e precară. Legat de asta, laborante Piri, ce ați mai putea să ne spuneți? Laborantul Piri: (se preface că nu o aude pe Madame, deși se uita la ea cum vorbește cu câteva secunde înainte) Neil: (în șoaptă la început, apoi mai tare, trăgându-i coate) Piri! Piri! Pi-ri! Răspunde întrebării lui Madam Crazi! Laborantul: (ca din somn) Aaa, da! Mă scuzați! Eram adâncit în studiul ultimelor rapoarte! Situația astronauților noștri nu este prea bună, domnule președinte. Madam Crazi, am analizat împreună cu echipa de tehnicieni (arată spre figuranți, care zâmbesc orgolioși și oferă spre analiză foi, pe care însă Madame le refuză). Prima misiune pe care domnul astronaut Neil Armstrong trebuie să o realizeze ar fi lansarea în spațiu împreună cu robotul Rostopoc-poc și orbitarea în jurul (este întrerupt) Neil: Piri, lucrăm împreună de dinaintea zborului pe Lună. Știi că sunt un om organizat și responsabil. Nu-mi cere să colaborez cu Rostopoc-poc. Uite, nici măcar nu a venit la ședință! Piri: Îmi cer scuze, Neil, dar nu te putem lansa singuri în misiune… se anunță o situație dificilă, în care trebuie să ai cu cine să te sfătuiești o data ajuns în modulul stelar. Madame: Din cauza turbulențelor care învăluie Terra de două zile încoace, conexiunile audio sunt foarte slabe și comunicarea cu centrul de comandă este aproape imposibilă. Piri: Așa că Robotul Rostopoc-poc este singura legătură de comunicare pe care o putem folosi ca să păstrăm legătura și ca să știi ce este de făcut… Vocea: Simt că există probleme între dumneavoastră și robotul Rostopoc-poc, domnule astronaut Neil Armstrong. Ne cerem scuze dacă nu am reușit să creem atmosfera necesară aici la sediul NASA pentru ca unitatea echipei de astronauți să fie una deplină. Neil: Domnule președinte, Rostopoc nu este un astronaut, ci un simplu și plictisitor robot! Madame: Domnule Neil Armstrong, mă aștept mai mult de la dumneavoastră. Sunteți un profesionist al spațiului cosmic, ați fost primul om care ați pășit pe lună, sunteți un profesor universitar respectat și un inginer aeronautic de mare valoare. Nu credeți că puteți trece peste orgolii de dragul unei misiuni mai mărețe? Neil: (vrea să îi spună ceva lui Madame, se vede că e pornit, dar intervine Piri, cu gesture comice, rupând parcă de tensiunea discuției) Piri: Așa cum ziceam, Neil, Robotul Rostopoc-poc este sigura legătură de comunicare pe care o putem folosi ca să păstrăm legătura și ca să știi ce este de făcut. Prima misiune pentru a reuși să aducem astronauții ceilalți acasă și ca să cucerim tototdată alte planete ar fi aceea de a depăși limitele orizontului cunoscut. Vocea: Domnule Neil Armstrong, misiunea specifică este să treceți dincolo de stația spațială OMEGA92 și să lansați pe orbită o sondă care să orbiteze în jurul planetei VeraX. Piri: Vei avea la dispoziție exact douăzeci de ore din momentul lansării. Pe drumul de întoarcere vă veți devia traseul (aici poate trasa câteva grafice pe flipchart – după ce se chinuie să găsească măcar un 117

pix/ marker care să scrie cât de cât) cu 23 de grade și 27 de secunde latitudine și veți ajunge în apropierea modulului interplanetar al celor cinci astronauți pierduți în spațiu. Va trebui să îi recuperați și să îi anexați modulului vostru, întorcându-vă apoi către casă. Între timp apare în scenă și Robotul Rostopoc-poc. Pare defect și trist. Ceilalți de la masă nu îl observă. Ezită să se așeze la masă și așteaptă într-un colț, iar când aude conversația, se ascunde resemnat după un banner sau se așază pe jos într-o parte laterală a scenei de unde nu este zărit de personaje, dar este vizibil copiilor. Vocea: Robotul Rostopoc-poc va fi alături de tine, te va sfătui în situațiile limită și te va învăța ce este de făcut atunci când pregătirea ta de astronaut nu va fi suficientă. El are la dispoziție o mulțime de date inteligente și culese în timp real din sondele noastre spațiale astfel încât să îți furnizeze toate informațiile de care ai nevoie pentru a lua cele mai bune decizii. Neil: Pare o misiune dificilă… Oare vom fi în stare să o ducem cu bine la îndeplinire? Nu avem suficient echipament și echipaj… vorbim, totuși, de o lansare în spațiu a unui om însoțit de un robot în stadiu încă experimental. Până și numele de Rostopoc-poc este elocvent în acest sens… nu o data a făcut„poc-poc!” și a complicat situația din cauza deselor sale scurt-circuite. Madame: Ne place sau nu, Terra are în față câteva provocări cărora trebuie să le facem față în următoarele zile și ne vom adapta din mers. Piri: Resursele sunt limitate, e drept, dar suntem cu toții dornici să reușim și de data aceasta, așa că fiecare va da tot ce are mai bun. Echipa mea lucrează de cu zor și cu toții sunt plini de pasiune. (Figuranții dau aprobator din cap – în tot acest timp al conversațiilor de mai sus, ei au luat notițe sau au vorbit în șoaptă unul cu altul, dar nu fură jocul scenic: fac mișcări mărunte și delicate.) Vocea: Domnule Neil Armstrong, vă vom ajuta să vă echipați cât mai bine pentru această misiune și vă vom oferi din mers tot ceea ce va mai fi nevoie. Din păcate, acestea sunt condițiile și trebuie să ne adaptăm dacă vrem să salvăm echipajul pierdut în spațiu și să vă întoarceți cu bine acasă cu toții. Întreaga echipă de la NASA este alături de dumneavoastră și misiunea va fi urmărită cu toată atenția de întreaga planetă, căci vom transmite live mare parte din ceea ce se va întâmpla în aceste zile. Neil: Am înțeles, domnule președinte. Pentru că iubesc Terra, dar și spațiul cosmic în aceeași măsură, promit aici de față cu întreaga echipă să îmi dau toate silințele ca misiunea să fie un success răsunător și să ne putem întoarce acasă nu doar cu bine, ci și cu bucuria cuceririi spațiului de dincolo de orizont pe care avem șansa să îl explorăm și să îl cucerim în viitorul apropiat. Vocea: Ședința se încheie aici, domnilor și doamnă Crazi. Vă mulțumesc pentru timpul acordat. Vă puteți întoarce la activitățile de cercetare și diagnosticare a spațiului interplanetar. Figuranții și Piri se îndreaptă spre partea de scenă unde se află laboratorul cosmic. Se așază fiecare la un computer și încep să lucreze în tăcere. Doar arareori mai mișcă pentru a-și arăta ecranele unii altora. Piri lucrează și el la un computer, dar se ridică adesea pentru a compara datele sale cu ale figuranților. Deși mimează, nu deranjează prin mișcări ample scena ce urmează. Fac doar parte din decor… Neil și Madame ies din scenă pe unde au intrat. Robotul Rostopoc-poc se ridică și începe un monolog, trist și abătut. Are impresia că este singur și nu îl aude nimeni. Robotul: Oare chiar are rost să merg în misiune? Domnul Neil Armstrong nu crede că sunt potrivit. În plus, toată lumea de pe aici știe că nu funcționez încă în totalitate bine și că fac greșeli. Poate că aș pune în pericol misiunea dacă aș merge cu domnul astronaut. Poate nu voi înțelege bine datele transmise de la NASA și le voi interpreta greșit. Poate că nu voi ști ce decizii să iau și sfaturile mele vor fi inutile. Mai bine mă prefac scurt-circuitat și nu particip la misiune. Da, așa voi face… (dă să iasă din scenă) Vocea: (autoritar, dar blând…) Robot Rostopoc-poc, nu dramatiza și nu îți plânge de milă (robotul tresare speriat și se uită în jur… apoi își dă seama că e vocea președintelui și ia poziție). Laborantul Piri știe că softul tău nu e perfect, dar are încredere în tine că vei acționa bine. Ești important pentru 118

misiune și trebuie să te echipezi cu gânduri pozitive, ca să poți apoi să fii de ajutor astronautului Armstrong. Doar dacă tu ești pregătit la nivelul minții îl poți ajuta pe domnul Armstrong să se echipeze așa încât să facă față misiunii. Nu te da bătut înainte de a începe misiunea! Pune-ți inima și mintea în ordine, gândește-te că ai fost creat pentru un scop măreț și… pregătește-te de misiune! Robotul: Îmi cer iertare, domnule președinte… aveți dreptate… vă voi asculta sfatul și mă voi pregăti. Nu voi mai lăsa gândurile negative să mă distragă de la misiunea pe care o am. Voi vorbi cu laborantul Piri să îmi reprogrameze softul gândirii și voi face tot ce pot pentru a fi de folos misiunii! (Se îndreaptă spre laboratorul cosmic, vorbește ceva în șoaptă cu Piri și acesta face semn figuranților. Vorbesc scurt ceva, îi pun pe cap lui Rostopoc-poc o pereche mare de căști și ies din scenă cu toții.)

119

Ziua 2: Lupta cu nerăbdarea! Decor: Materiale necesare: Ÿ Câteva ventilatoare și uscătoare de păr

puternice. Acestea vor fi amplasate în spatele tunelului astfel încât să nu se vadă. Ÿ lângă grilajul din față al tunelului pregătiți două baticuri nu foarte mari sau batiste, patru sticle de jumătate de litru cu apă în ele, o mingi de volei în apă, rachete de badminton și fluturaș etc (lucruri ușor duse de vânt).

Se păstrează laboratorul cosmic, dar de data aceasta va fi așezat central pe scenă, iar în partea dreaptă va fi acum camera antigravitațională. Aceasta este o zonă formată dintr-un tunel cu diametru de 3 metri și lungime de 2 metri, care are la ambele capete câte un grilaj pe post de „capace” de închidere. Tunelul poate fi construit dintr-un cadru de lemn/ sârmă foarte groasă/ tuburi și va fi acoperit cu un material de culoare gri închis. Pe alocuri pot fi puse în interiorul lui lanterne/ reflectoare care să creeze joc de umbre și lumini.

Intră în scenă figuranții, care încep să lucreze în laborator. Din când în când pe durata scenei se ridică și vorbesc unii cu alții, arătând spre ecranele lor sau spre altele nefolosite, ca și cum ar analiza date. Jocul lor scenic nu este exagerat și nu fură scena personajelor principale când acestea sunt în acțiune. După aproximativ un minut de colaborare între ei, intră și Piri cu Rostopoc-poc. Par adânciți într-o discuție începută dinainte. ATENȚIE: nu uitați că robotul are mișcări fixe, greoaie, chiar dacă în text nu se specifică acest lucru. Nu uitați, totodată, de caracteristicile verbale/ ticurile gestuale ale personajelor: ele nu sunt menționate pe durata textului, dar trebuie menținute pe parcursul toturor zilelor! Rostopoc-poc: Domnule laborant, pe cuvânt că discuția de ieri cu domnul președinte mi-a fost lămuritoare în acest sens. Vă promit că nu mai am gânduri rele deloc! Acum știu că atunci când voi fi dincolo de orizontul Terrei trebuie să ascult de vocea dumneavoastră, de madame Crazi care – între noi fie vorba (se preface secretos) – pare puțin cam… după cum îi e numele… (face un semn de „țicnită” – nota autorului: în engleză crazy înseamnă „nebun/ țicnit”; Piri pare deranjat de observație robotului, se schimbă la față și își pune mâinile în șold; robotul intră în stare defensivă) bine… nu vreau să sugerez că e țicnită... scuze... am zis că nu mai am gânduri negative… Deci ascult de dvs., de madame Crazi și de președintele NASA! Piri: Rostopoc-poc, te-am chemat în laborator pentru a mai face niște ajustări softului tău și pentru a te instrui corespunzător… sper că vei lupta cu astfel de gânduri negative, pentru că acum trebuie să ne echipăm și cu alte instrumente utile misiunii. Ieri te-am resoftat cu o minte nouă și ai învățat să distingi între vocile și gândurile care merită luate în considerare și care nu (robotul aprobă). Acum e vremea să punem la punct strategia de lucru pentru lansarea de mâine și pentru călătoria printre planetele ce trebuie cucerite în drumul de întoarcere spre casă. Veți avea nevoie și de alte echipamente. Rostopoc-poc: Domnule laborant, unde este astronautul? Am înțeles că ne vom pregăti împreună și nu îl văd nicăieri. Piri: (către figuranți) Știți voi pe unde este? (figuranții neagă cu o mișcare a capului) Interesant, trebuia să fie deja aici. (Gândește puțin) Până ajunge el, să revenim la ale noastre… la echipamentul de care mai aveți nevoie în misiune, deci. (În timp ce ei vorbesc, intră în scenă Neil Armstrong și li se 120

alătură, fără să întrerupă conversația. Îl observă doar figuranții.) Vreau să te avertizez, Rostopoc-poc, că una dintre planetele pe care trebuie să lansați rachete balistice fotografice este făcută dintr-un element natural puțin cunoscut nouă. Va trebui să țintiți fix în mijlocul ei, altfel veți lansa rachetele fotografice degeaba. (Explicațiile lui Piri sunt făcute pe un flipchart – abia găsește un marker care să scrie bine.) Rostopoc-poc: Domnule laborant, dar dacă facem uite-așa? Pare mult mai simplu! (desenează cu altă culoare o traiectorie la întâmplare pe foaia cu explicații) Adică... suntem într-o misiune dincolo de orizont, nu e cazul să pierdem vremea cu detalii. Neil Armstrong: Exact cu detaliile e cazul să pierdem vremea, domnule robotizat! (Piri și Rostopocpoc tresar surprinși. Piri e bucuros să îl vadă și dă aprobator din cap la spusele lui. Rostopoc-poc este iritat și își dă ochii peste cap, ca un copil certat. Este însă jenat și spășit.) Domnule Piri, ce ați mai pregătit astăzi pentru noi? Vreau să ne echipăm cât mai degrabă și să avem timp și de antrenamente, căci misiunea se anunță dificilă. Haideți să nu mai zăbovim (se uită sugestiv către Rostopoc-poc) cu comentariile. Piri: Am înțeles, domnule astronaut. Iată despre ce este vorba. Astăzi vom face exerciții în camera antigravitațională. Iată despre ce este vorba. Piri se îndreaptă spre unul dintre laptopurile figuranților și începe să gesticuleze ca și când ar vorbi cu Neil, iar acesta îl ascultă. Rostopoc-poc: (ca pentru sine, retras) Aoleu... iarăși în camera antigravitațională... eu nu am răbdare să fac exerciții acolo... e atâta pierdere de vreme (Neil se uită la el ca și când i se pare că vorbește, dar nu înțelege ce spune și lasă baltă, reluând jocul scenic cu Piri. Piri îi face semn și lui Rostopoc-poc să li se alăture. Acesta ascultă comanda, bosumflat.) Neil: Bine, Piri. Haideți să trecem la treabă. Ne pot ajuta oamenii tăi? (figuranții se ridică la foc automat și par cu toții că știu ce au de făcut.) Crezi că e cazul să ne supraechipăm pentru antrenament? Rostopoc-poc: Domnule astronaut, nu e cazul... gândiți-vă câte alte antrenamente cu alte echipamente putem face astăzi dacă nu mai luăm și supraechipamentele... dacă ne costumăm acum cu toate detaliile, ne va lua vreo 2 ore doar asta... și timpul lansării se apropie vertiginos. (Neil ezită, Piri ridică din umeri înclinând spre opinia lui Rostopoc-poc și figuranții par ușurați de varianta propusă de robot.) Neil: De data asta cred că robotul are dreptate. Rămânem în echipamentul normal. Ajunși la spațiul aranjat drept cameră antigravitațională, Neil și Rostopoc-poc intră în tunel. Piri și figuranții pun pe post de ușă grilajele. Trebuie să se asigure că nu vor fi luate de vântul produs de uscătoarele de păr atunci când acestea vor fi pornite. Figuranții se poziționează în spatele „camerei” și vor porni uscătoarele de păr la semnalul lui Piri. Dacă este posibil, ar fi ideal să nu fie văzute de către public. Piri: Sunteți pregătiți? (Neil și Rostopoc-poc aprobă) Așa cum vă explicam în laborator, scopul exercițiului este să vă exersați răbdarea și abilitățile fizice de a rezista la presiunea exercitată de vidul cosmic când sunteți în modulul spațial... Trebuie să vă coordonați mișcările corpului așa încât să nu vă izbiți de pereți, să nu vă accidentați între voi și să fiți în stare să manevrați obiectele pe care vi le înmânez eu. Când nu mai rezistați, strigați „orizont off”. La semnal... atenție... pregătiți-vă... start! (Rostopoc-poc strigă instant „Orizont off” și ceilalți se uită urât la el. Face un semn de scuze.) Se creează un joc scenic în care Rostopoc-poc strigă de încă două-trei ori „Orizont off” până exercițiul nici nu a început bine. Într-un final, Piri reușește să dea și startul mult întrerupt. Figuranții pornesc în spate uscătoarele de păr și se va crea și zgomot și vânt în tunelul „cameră antigravitațională.” Cei doi încearcă să-și păstreze echilibrul (se prefac că se mișcă dintr-o parte în alta, uneori în tandem, alteori gata-gata să se ciocnească). Rostopoc-poc strigă de mai multe ori „orizont off”, dar de fiecare dată rezistă puțin mai mult. Nu e nevoie de multe replici între personaje. La această scenă de 1-2 minute este 121

mai importantă mimica și jocul scenic al personajelor (sar într-un picior, se leagănă, se prefac că umblă la panourile tunelului, se rostogolesc etc). Piri: Sunteți minunați. Acum o să vă dau pe rând câteva obiecte pe care să le țineți în echilibru și pe care să le pasați între voi fără să le scăpați sau să vă accidentați. Gândiți-vă că este un exercițiu, dar în spațiul cosmic vă poate costa viața dacă nu aveți răbdare unul cu celălalt când pasați diferitele unelte din echipament. Piri le dă pe rând eșarfele, mingea de apă, rachetele și fluturașul și cei doi le flutură, le pasează – totul durează 1-2 minute în care se pot creea și momente comice când scapă obiectele sau momente de tensiune când sunt la limită cu prinderea lor. Ca variantă, când scapă ceva pe jos, pot fi oprite uscătoarele de păr și personajele să exclame „OOOOF!/ VAI!/ AU!/ NUUUU!/ INCREDIBIL!/ E GREU!/ NU MAI REZIST!” dar să fie mereu încurajați de Piri cu o replică: „Hai că puteți, trebuie doar să exersați cu răbdare!” Cei doi ies din camera antigravitațională și se îndreaptă cu toții spre laboratorul cosmic. Pe drum Piri completează niște fișe și vorbește cu cei doi protagoniști: Piri: Antrenamentul a fost realizat cu succes. Rostopoc-poc, tu ar trebui să vii spre seară la un antrenament, mi se pare că încă mai avem de lucrat la niște detalii. Domnule astronaut Neil Armstrong, v-ați descurcat excelent. (Neil zâmbește, Rostopoc-poc se strâmbă.) Neil: Eu mă îndrept spre sala de mese acum, vine cineva? (Figuranții dau aprobator din cap.) Piri: Eu mai am câteva statistici de introdus și voi mânca după aceea. Mergeți voi înainte. Rostopoc-poc: Eu cred că rămân să mai lucrez cu Piri la resoftare. Simt că nu am tot echipamentul necesar și încep să mă îngrijorez că misiunea poate eșua din cauza asta. Neil: Bine, spor la pregătiri atunci. Ne vedem mai încolo. (Iese din scenă împreună cu figuranții.) Piri: Haide, Rostopoc-poc, nu mai fi descurajat. Te voi ajuta să te echipezi cu tot ce este nevoie pentru această misiune specială. Vei reuși! Vei fi bine echipat și antrenat, ai să vezi! Conversația este întreruptă brusc de un pârâit de radio și se aude în boxe Vocea. Vocea: Mesaj de la președintele NASA adresat laborantului șef Piri. Sunteți rugat să vă prezentați cât mai degrabă în sala de ședințe pentru o interceptare dincolo de orizont pe care trebuie să o descifrăm urgent. Piri ridică din umeri a uimire și iese de pe scenă, urmat îndeaproape de Rostopoc-poc.

122

Ziua 3: Lupta cu eșecurile! Decor: Scena va fi toată organizată ca un sediu central. Vor fi, prin urmare, multe măsuțe cu laptopuri și căști, telecomenzi, radiouri, stații de mixaj dacă este posibil și alte aparate de transmisie. Vor fi cât mai multe flipcharturi pe care să fie puse grafice și imagini cu furtuni surprinse din satelit. Amenajați un pupitru de cuvânt, cu steaguri ale mai multor tări în spatele lui. Dacă aveți posibilitatea, proiectați pe un ecran mare o imagine cu mai multe ecrane pe care să fie diferite grafice, statistici, puncte strategice pe diferite hărți etc. Puteți pregăti logouri cu NASA pe autocolante și să le lipiți pe cât mai multe măsuțe, laptopuri sau alte cele pentru a arăta„oficial”. Aduceți căni pe care să le puneți pe mesele de lucru ca să pară mai locuibil locul sau un aparat de cafea și unul de ceai amenajat într-un colț. Dacă spațiul vă permite, amenajați un colț cu canapele și o măsuță și scrieți pe un panou în spate„Zonă de relaxare. Timp limitat la 7.5 minute.” Confecționați și o clepsidră cât mai mare pentru Piri și puneți-o undeva la îndemână pe scenă (puteți să o confecționați găsind sugestii pe Pinterest – două sticle cu nisip colorat în ele, puse gură la gură și bandajate cu scotch și ață sau puteți să o cumpărați).

Intră în scenă mai mulți figuranți (pentru ziua aceasta puteți avea mai mulți, poate chiar zece – depinde de spațiu și de voluntarii pe care îi aveți la dispoziție). Se așază la diferite mese de lucru și se cufundă în tăcere, doar tastele auzindu-se și din când în când câte un figurant se ridică să-și toarne cafea/ ceai. Mai pot să se cheme unii pe alții și să discute admirativ/ uimiți despre ceea ce văd pe ecrane. Pot doar mima sau pot vorbi în fraze scurte de tipul „Vino să vezi ce am descoperit!”/ „Hai să ne relaxăm pe canapea 3 minute.”/ „Cred că am lămurit misterul unei alfa!” etc. Madame Crazi intră și ea în scenă după 1-2 minute de activitate a figuranților. Este însoțită de laborantul Piri, care are în mână câteva foi. Par destul de agitați amândoi. Pe parcursul conversației de mai jos se vor plimba printre graficele de pe flipcharturi și Piri va desena, va indica spre anumite tabele/ grafice și va prelua date de la figuranți. Creați mișcare scenică, cu pauză de analiză a lucrurilor din „decor”, așa încât să reiasă faptul că Madame și cu Piri sunt în laborator cu scopul precis de a analiza și compara datele. Madame: Nu se poate așa ceva, Piri! Întreaga misiune să fie compromisă pentru atât de puțin? Piri: Nici eu nu îmi explic cum s-a produs breșa în sistemul de programare. Suntem cei mai buni din lume pe astfel de lungimi de frecvență și nu am avut interceptări până acum. Madame: Problema este că la momentul de față nu avem nici cel mai mic indiciu despre ce se petrece acolo sus. Oare au reușit Neil și Rostopoc-poc să cucerească primele două planete? Dar oare au reușit să lanseze sonda spre cea de-a treia? Și mai ales, au reușit oare să anexeze modulul celorlalți cinci astronauți pierduți în spațiu? Piri: Nu am răspuns chiar la toate aceste nelămuriri. Știu însă sigur că primele două planete au fost cucerite. Atât Neil, cât și Rostopoc-poc au fost bine echipați. Madame: Ce echipament le-ați oferit, mai exact? Piri: Au primit cele mai performante caschete de astronaut, ca să își poată apăra mintea și să poată gândi clar atunci când vor fi în vidul cosmic. 123

Madame: Așa... Piri: Au fost apoi echipați să facă față condițiilor extreme. Neil s-a descurcat din prima, dar cu Rostopoc-poc am avut mai mult de lucru. Într-un final, după ce ieri am petrecut mare parte a zilei alături de președinte pentru a descifra niște coduri de grad zero, am reușit să finalizăm și antrenamentul său. Madame: Ești sigur că s-au respectat toți pașii? Că au fost echipați potrivit pentru misiune? Piri: Bineînțeles, Madame Crazi... garantez cu însăși slujba mea! Chiar eu le-am dat fiecăruia clepsidra răbdării și i-am instruit care este procedeul: (scoate clepsidra și începe să explice) În momentele de cumpănă și de disperare, trebuie să scoată din clepsidră câte o pastilă de răbdare sau îndelungă răbdare și să o bea cu apă stelară. Madame: I-ai învățat cum să o folosească și pentru cucerirea de noi planete? Piri: Evident, stimată doamnă. Le-am explicat frumos strategia: când vă apropiați de un tărâm necucerit încă, puneți-vă casca, așa încât să nu vă asalteze mintea gândurile pesimiste. Apoi bombardați cu laserul KIRO Z9 peste acea planetă cât mai multe pastile de răbdare sau îndelungă răbdare – după caz – și așteptați să se liniștească lucrurile. Madame: Văd că ai darul explicațiilor. Dar supracostumul?! I-ai învățat cum să-l folosească? Piri: (se foiește stânjenit) Ăăă, păăăăi, vedeți dumneavoastră... pe acela nu l-am testat propriu-zis, dar le-am arătat pe schema asta (arată spre un flipchart cu niște desene) toate procedurile de folosire și lam recapitulat. Madame: (își pune mâinile pe cap și se repede spre o masă. Ia o pereche de căști de acolo și bate la calculator ceva. Păstrează o postură de parcă ar încerca să dea de cineva la telefon) Sunt madame Crazi, vă rog să îmi faceți legătură directă, prioritară și total securizată cu președintele NASA. (face o pauză) Nu, nu mai poate aștepta, este un telefon de alertă națională. Vreau legătura directă și securizată. Fără alte întrebări. Între timp, Piri le face semn figuranților că trebuie să-și acopere urechile și să închidă ochii. E puțin speriat și el, neștiind ce urmează. Își freacă mâinile și schimbă fețe-fețe. Figuranții ascultă, ridicând din umeri. Își pun pe urechi căști. Unii se servesc cu ceai sau se retrag la zona de cafea. Vor face mișcări pe fundal, dar fără să distragă atenția de la ce se petrece pe scenă. Piri: Madame Crazi... ce se întâmplă? De ce e atât de gravă situația? Nu am sărit decât procedura practică, dar atât Neil, cât și Rostopoc-poc au primit supracostumul și i-am învățat toate procedurile. Madame: (îi face semn să facă liniște și continuă să asculte la telefon) Domnule președinte, suntem pe o linie securizată și conversația aceasta o auziți doar dumneavoastră, eu și laborantul Piri aici de față. Avem o mică problemă. Neil și Rostopoc-poc au fost lansați în misiune și totul părea bine. Azi pe la ora nouă și jumătate dimineața s-a produs însă o defecțiune tehnică și am pierdut legătura cu echipajul. Momentan nu știm nimic despre ei. Vocea: Stimate madame Crazi, nu înțeleg iuțeala din vocea dumneavoastră. Ar trebui să știți deja că nu este ceva anormal să se piardă legătura cu astronauții atunci când au ieșit în spațiul cosmic. Conexiunea se restabilește în termen de câteva minute, dar nu e nicio tragedie. Câtă vreme sunt echipați corespunzător și știu cum să-și folosească echipamentul, totul este în regulă. Madame: Vedeți dumneavoastră... aici e problema... laborantul Piri i-a echipat, dar tocmai m-a informat că a sărit peste pasul de verificare a supracostumului de astronaut. Adică l-a făcut doar teoretic, nu și practic... Se lasă un moment de tăcere încordată. Vocea: Oh… atunci într-adevăr este o problemă de cod roșu pentru misiune... Madame: Au trecut deja peste cincizeci de minute și nu am restabilit conexiunea... 124

Vocea: Misiunea OrizontAlfaOmega poate fi declarată un eșec, în aceste condiții. Madame Crazi, cu regret vă informez că aveți datoria de a anunța public posibilitatea unei zile triste pentru țară. Dacă în următoarele zece minute nu se întâmplă nimic, cei doi astronauți vor fi și ei declarați oficial pierduți în spațiu alături de cosmonauții Andersen, Jablowski, Canterbieu, Paciotti și Oprescu. Se aude un bâzâit ca de radio și conexiunea se întrerupe. Piri: (pare șocat) Madame, nu știu ce să zic... nu mi-am imaginat că lucrurile sunt într-atât de grave... Dați-mi voie să mai lucrez încă la restabilirea conexiunii... domnul Neil și Rostopoc-poc sunt amândoi excepțional de pricepuți, cu siguranță au reușit să se descurce cu supracosmul de astronaut. Madame: Dacă nu reușești în șapte minute, voi declara misiunea OrizontAlfaOmega drept un eșec și va trebui să fac anunțul public. Piri se îndreaptă în grabă înspre panourile de comanda (laptopuri) și își strânge prin gesturi grăbite laboranții (figuranții). Prin joc de mimă sau comenzi vocale scurte („Folosește programul BetaJunior/ Caută în constelația Lalea/ Scanează spațiul din dreapta stelei Carafor etc.), Piri și echipa sa lucrează frenetic 1-2 minute la laptopuri, scriu frenetic pe flipcharturi – desenând scheme și ecuații și încercând să ia legătura radio cu echipajul cosmonauților. Dacă aveți posibilitatea, pe ecran pot apărea purici și în difuzoare se poate auzi zgomot ca și cum nu se reușește nicicum restabilirea legăturii. Piri încearcă în disperare, dar pe măsură ce trece timpul fața lui e tot mai disperată și mai descurajată. Madame Crazi se îndreaptă spre pupitrul de cuvânt și îi face semn lui Piri să se apropie. Madame: Piri, stabilește legătură de grad zero prin satelit cu toate televiziunile. Voi intra în direct și voi face anunțul public al abandonării dincolo de orizont a Misiunii OrizontAlfaOmega. Piri: Madame, îmi pare atât de rău! Nu am cuvinte. Madame: Nu avem timp pentru păreri de rău, stimate Piri. Asta e viața: uneori, când nu ești complet echipat – sau echipat, dar nu antrenat – pierzi lupta și ai parte de eșec. Acum hai, pregătește conexiunea globală. Apoi vino în dreapta mea, ca să facem anunțul oficial. Piri: Am înțeles. (ascultă ordinele și setează ceva butoane. Dacă aveți posibilitatea, proiectați pe ecranul de pe perete o imagine cu Madame și cu Piri, ca și la televizor). Când totul este pregătit, Piri i se alătură lui Madame. Cei doi au fețe triste și Madame vorbește cu o voce joasă, gravă și tremurată. Madame: Stimați Pământeni de pretutindeni, vă anunț cu deosebit regret că Misiunea OrizontAlfaOmega a eșuat. Astronautul Neil Armstrong – primul om care a pășit vreodată pe lună – și robotul Rostopoc-poc au fost lansați în această dimineață a eșuat. Încă nu știm cauzele exacte, dar este posibil să se datoreze unei probleme de echipament. Din ceea ce știm până acum, probabil că aceștia nu au fost în stare să-și îmbrace tot echipamentul la timp și în condiții optime. Îi declar pieruți în spațiu, la fel ca pe cosmonauții Andersen, Jablowski, Canterbieu, Paciotti și Oprescu. Vă vom ține la curent cu ceea ce se va întâmpla în continuare. Gândurile noastre se îndreaptă în aceste momente către familiile celor doi. Madame se dă jos de la pupitru și Piri o urmează spre ieșirea din scenă. Figuranții ies și ei cu capetele plecate, triste. Când ultimul dintre ei iese din scenă, se aude un bâzâit puternic și vocea lui Neil. Neil: Neil Armstrong către centrul de comandă NASA. (Pauză) Mă aude cineva? (Pauză.) Neil Armstrong către centrul de comandă NASA. (Pauză) Mă aude cineva? (Pauză.) Dacă este posibil, proiectați pe ecran fața lui, înconjurată de întuneric. Lângă el poate apărea în cadru la un moment dat și robotul. Sunt amândoi echipați cu cască de astronaut și par îmbrăcați în costume, dar răvășiți. Faceți ca din când în când imaginea cu cei doi să fie întreruptă de zgomot și de purici pe ecran. După câteva astfel de încercări, ecranul se stinge.

125

Ziua 4: Lupta cu voința! Decor: Acțiunea se petrece în spațiul cosmic. Costruiți un modul de rachetă cât mai mare, în care să încapă Neil și Rostopoc-poc. Să fie atât de înalt încât cei doi să poată sta în picioare în el și să aibă loc să facă mișcări. Poate fi construit din cartoane A2 capsate împreună sub formă de semicerc. În vârf poate avea un con, iar pe o parte niște propulsoare din tuburi subțiri și lungi de carton, înguste. Puteți să-l pictați cu auriu și argintiu sau să puneți glitter peste acuarelă și să uscați. Proiectați pe perete un cadru de vid cosmic (decor pe pânză neagră cu stele, planete, comete, praf cosmic etc). Se adaugă în partea dreaptă a scenei un telescop mare (poate fi făcut din tuburi de carton vopsite/ îmbrăcate în folie de aluminiu) și o antenă radio de tip farfurie cât mai mare. Acestea vor fi orientate spre un ecran proiectat pe perete pe care este o imagine în mișcare cu spațiul de deasupra Terrei (de exemplu, EARTH FROM SPACE: Like You've Never Seen Before https://www.youtube.com/watch?v=n4IhCSMkADc sau A Space Journey (HD) https://www.youtube.com/watch?v=Un5SEJ8MyPc ).

Rostopoc-poc și Neil intră în scenă, în modulul de rachetă. Amândoi par descurajați și triști. Neil: Haide, Rostopoc-poc, nu descuraja. Mai fă o încercare de conectare cu Terra. Nu trebuie să renunțăm acum! Rostopoc-poc: Domnule astronaut, dar am încercat de atâtea ori deja! Este inutil! Nu ne-am echipat bine de la început și acum este prea târziu. Neil: E adevărat că nu ne-am antrenat suficient. Nu am testat de la început supracostumul și nu am știut să îl folosim corect când am avut nevoie de el. Dar asta nu e o tragedie. Am învățat lecția: un eșec este cauzat de neatenție și nepregătire. Așa că data viitoare suntem atenți și pregătiți. Acum trebuie să încercăm în continuare să reluăm legătura cu Pământul. Avem de dus acasă vestea cuceririi de noi planete și avem câțiva cosmonauți pierduți în spațiu pe care trebuie să îi recuperăm. Mai încearcă. În tot acest timp ei se plimbă încet cu modulul pe scenă, ca și când ar pluti în derivă în spațiu (au în fundal universul construit ca decor). Rostopoc-poc: Doar din respect pentru dumneavoastră și pentru că sunt echipat să aleg să ascult de gândurile bune – iar ceea ce spuneți este foarte bun. Neil: Și ești echipat și cu răbdare, domnule robot. Te-am văzut eu în destule situații de când suntem în spațiul de dincolo de orizont cât poți fi de perseverent dacă ai suficientă motivație. De aceea te încurajez acum să nu te dai bătut. Rostopoc-poc: Bine… Face câteva manevre în modul, ca și când ar tasta ceva pe unul dintre pereți. Misiunea OrizontAlfaOmega către centrul de comandă, transmit… pauză… Rostopoc-poc reia jocul de 2-3 ori Misiunea OrizontAlfaOmega către centrul de comandă, transmit… pauză… Nu reușesc, domnule, nu reușesc… brusc cade pe gânduri și apoi pare a avea o idee DAR STAȚI! Putem folosi radarul intergalactic ca să aflăm unde suntem și ce unde sunt în jurul nostru. Neil: (străfulgerat parcă de o revelație) Bine gândit! Vom folosi lungimile de undă din jur pentru a 126

transmite poziția noastră și pentru restabilirea conexiunii cu NASA! Ah, știam eu că ești echipat așa cum trebuie pentru această misiune! Laborantul Piri nu a muncit degeaba cu noi! Vom reuși să ducem la bun sfârșit misiunea! Scena continuă cu un joc de rol în care Rostopoc-poc mai încearcă de câteva ori să restabilească conexiunea, tastând pe pereții modulului. Se aude un bâzâit ca de radio. Vocea: Nasa către OrizontAlfaOmega… mă receptați?! Neil: Domnule președinte! Ah, ce bine este să auzi Pământul în cască! Rostopoc-poc: Ce bine că nu ne-am dat bătuți și am ales să insistăm cu apelurile! Vocea: Întreaga planetă este tristă acum pentru că misiunea a eșuat. Nu credeam că vă vom mai prinde pe emisie. Nu știam dacă mai trăiți sau nu. Acum, că totuși s-a întâmplat minunea, raportațimi, vă rog, cât mai exact ce s-a întâmplat. Neil: Din păcate, nu am făcut antrenamente suficiente pe Terra cu supracostumul de astronaut. Rostopoc-poc: O dată ajunși în spațiu ne-am îmbrăcat cu el și ne-am lansat din modulul-mamă în modulul de aselenizare pe una dintre noile planete de cucerit. Din păcate, nu am ținut cont de toți factorii și astfel am ajuns să ratăm traiectoria. Neil: Acum rătăcim în spațiu, fără să știm exact unde suntem... știm doar că... suntem dincolo de orizont (încearcă să facă să pară o glumă în context). Vocea: Aveți coordonatele spațiale? Știți în ce direcție vă îndreptați și spre care centru gravitațional sunteți atrași? Rostopoc-poc: Nu avem nicio informație care să răspundă întrebărilor dumneavoastră. Știm doar că suntem hoinari prin vidul cosmic și că încă nu suntem în pericol de moarte. Mai avem rezerve de oxigen și combustibil pentru trei zile pământene. Neil: Am încercat să prindem undele magnetice solare care se ciocnesc de noi la intervale regulate, ca să le analizăm și să ne ghidăm după ele ca după un radar, dar nu reușim. Voi de la centrul NASA nu reușiți să ne localizați defel? Vocea: În timp ce vorbesc cu voi, laborantul șef Piri și întreaga echipă de experți lucrează la asta. Nu văd însă pe fețele lor niciun semnal că lucrurile ar fi bune. Neil: Dacă reușim să rămânem pe emisie suficient de mult, poate reușiți să ne transmiteți câteva date de impuls și să preluăm noi sursa lor. Data trecută când am fost pe lună am avut o situație asemănătoare – ce e drept mult mai scurtă – și a funcționat eficient. Vocea: Da, asta sugerează și laborantul șef. Singura noastră frică e să nu vă pierdem. Oricum e de bine faptul că ne auzim, înseamnă că nu ați părăsit galaxia noastră, deci poate reușim să vă readucem acasă în timp util... Nu suntem însă siguri că o vom face suficient de repede ca să mai reușiți să îi recuperați și pe ceilalți cinci cosmonauți pierduți... ei mai au resurse de oxigen pentru încă o săptămână, dar combustibil doar pentru două zile... o dată rămași fără, vor fi propulsați în afara galaxiei și nu îi vom mai putea repera, căci vor pluti în vidul extraspațial. Rostopoc-poc: Domnule președinte, am o idee... dacă ne propulsăm de câteva ori pe undele gama? Forța fricțiunii s-ar putea să ne facă să apărem pe radarul dumneavoastră. Se lasă câteva momente de tăcere. Cei doi se uită nedumeriți unul la altul și îl strigă pe președinte de câteva ori... este liniște... Modulul celor doi a continuat în tot acest timp să se miște linear și ca plutind. Brusc se aude în microfon vocea lui Madame Crazi. Madame: Domnule Neil Armstrong și robotule Rostopoc-poc, mă auziți bine? Sunt Madame Crazi, de la NASA. Neil: Bună ziua, madame. Vă auzim bine. Madame: Rostopoc-poc, tu mă auzi? Ești atent la ceea ce spun eu?

127

Rostopoc-poc: Bună ziua, madame. Vă aud și sunt atent. Ce sarcină aveți pentru mine? Madame: Ideea ta cu propulsarea pe unde gama nu este rea. În alte circumstanțe ar putea fi salvatoare. Totuși, în această situație nu este o variantă de luat în calcul. Conform statisticilor lui Piri, undele gama din aceste zile sunt prea fierbinți și ar putea să cauzeze defecțiuni în sistemul de operare al modulului. Asta înseamnă că nu ați mai putea ajunge niciodată acasă. Rostopoc-poc: Nu vă contrazic, madame. Domnule președinte, dacă mă auziți vă rog să luați în calcul ce spun. Piri, gândește-te bine. Este riscant ceea ce propun eu, știu că așa este... dar nu avem altă alternativă, cred că știți asta. Îndrăznim să încercăm și avem șansa de a supraviețui și de a ne întoarce acasă. Nu acționăm, s-ar putea să pierdem conexiunea și să nu ne mai găsiți niciodată coordonatele. Atunci vom muri din lipsă de oxigen. Noi și ceilalți cosmonauți pierduți prin galaxie. Oricum ar fi, șansele de reușită sunt 50 din 100. Madame: Există o altă alternativă... e chiar mai riscantă, pentru că de la sol va trebui să întrerupem conexiunea cu voi... șansele de reușită sunt 55 din 100, deci mai mari. Va trebui să vă propulsați pe unde VERA, care vor creea un impuls detectabil – sperăm noi – de pe Terra, ba pe deasupra vă vor oferi energie pentru încă o zi de voiaj. Cu acea energie veți putea călători de două ori mai repede spre locul unde se află cosmonauții Andersen, Jablowski, Canterbieu, Paciotti și Oprescu din misiunea DELTA24FG. Îi veți putea andoca și aduce împreună cu voi înspre Terra. Dacă alegeți varianta aceasta, după calculele experților de la sediu, veți avea suficient combustibil și oxigen ca să reintrați în atmosfera terestră în decurs de o zi și jumătate. Neil: Planul propus de voi sună îndrăzneț și aproape nechizbuit. Șansele de izbândă sunt doar cu puțin mai mari, dar pericolele unei explozii cauzate de undele VERA sunt și ele mai mari decât cele la care ne expunem dacă ne propulsăm cu unde gama. Totuși, pentru că sunteți centrul de comandă, vom acționa după această opțiune. Madame: Echipa de la sol vă înțelege frământarea. E justificată. Trebuie doar să aveți încredere că de aici lucrurile sunt mai clare decât de acolo și că sfatul nostru este mai bun. Ca planul nostru să funcționeze, trebuie să ne deconectăm de voi în 20 de secunde, ca să puteți voi intercepta în timp util și cât mai repede undele VERA. Rostopoc-poc: Dar Madame, dați-mi voie să vă aduc contraargumente! În fond, sunt echipat pentru această misiune și mi s-a dat dreptul să decid eu asupra operațiilor limită dacă va fi cazul. Din păcate, acum chiar este cazul. Nu cred că ar fi utilă să ne riscăm... (se aude un bâzâit, semn că se pierde conexiunea... cei doi încearcă să o restabiliească de câteva ori, dar inutil... se uită lung unul la altul și „plutesc” în derivă câteva secunde fără să zică nimic.) Neil: Se pare că decizia îți aparține, Rostopoc-poc. Eu zic să ascultăm de sfatul celor de la centru. Cu siguranță au mai multe date la îndemână decât au apucat ei să ne spună. Fără îndoială că de la sol lucrurile se percep altfel, mai cu claritate. Rostopoc-poc: (stă câteva secunde să mediteze) Nu știu ce să zic... Pe de o parte, mintea mea îmi spune una și bună: nu merită să ne expunem pericolului cel mai mare... Pe de altă parte, tot mintea îmi spune că trebuie să ascult vocea superiorilor în deciziile de viață și de moarte... (face o pauză de efect) domnule astronaut, știu ce trebuie să facem! Ne vom propulsa în undele VERA, așa cum ne-au sfătuit experții de la NASA. Fie ce-o fi, ne lăsăm călăuziți de ei! Neil: Foarte bine, atunci pregătesc modulul de impact și de colectare a resurselor de energie provenite din coliziunea cu undele (umblă la ceva de pe o parte a modulului). Rostopoc-poc: Vă avertizez, domnule Neil, impactul va fi turbulent și poate fi mortal. Trebuie să ne ținem bine și să ne pregătim de ce e mai rău... nu mulți au supraviețuit undelor VERA... Atenție, setez direcția și implementez comenzile! Dacă scăpăm, sper doar ca echipa de pe Terra să detecteze poziția coordonatelor la care ne aflăm și să ni le trimită în timp util pentru a recupera echipajul celor cinci cosmonauți de pe DELTA24FG și pentru a ne întoarce acasă până încă mai avem oxigen. Cei doi mai pregătesc una-alta în modul, apoi se îndreaptă violent către o așa-zisă „undă VERA” de care 128

se izbesc violent (opresc brusc, în sincron – repetați de mai multe ori această scenă la repetiții până totul iese perfect). Modulul cade. Se ridică. Se mai izbește de câteva ori de „unde VERA” și de fiecare dată „impactul” este violent și dureros (din modul se aud strigăte de „Văleleu! Au! Frige! Doare!” etc.). Jocul scenic se repetă până cei doi se „izbesc” de o altă undă VERA care îi propulează în afara scenei. În acel moment se aud în difuzor ovații (semn că chipa de la sol a reușit să îi repereze).

129

Ziua 5: Lupta cu fapta! Decor: Într-o parte a scenei să fie centrul de comandă NASA, amenajat ca în ziua a treia. În cealaltă parte a scenei (preferabil în cea în care este intrarea în scenă) este spațiul cosmic de ieri. Construiți încă un modul, dar să fie mai spațios și să arăte puțin mai rău decât primul. Dacă aveți suficient de mulți voluntari, folosiți-vă de cinci personaje care să fie îmbrăcate fiecare în costume în culorile țărilor sugerate de numele cosmonauților Andersen, Jablowski, Canterbieu, Paciotti și Oprescu (America, Rusia, Franța, Italia, România). Dacă nu aveți, atunci folosiți doar unul sau doi voluntari care să miște„naveta specială” pe scenă, dar asigurați-vă atunci că stă cu spatele la copiii. VARIANTĂ: În loc de o capsulă spațială mai mare, puteți face cinci de o singură persoană pe care să le uniți apoi ca una mare. În acest caz aveți nevoie de câte un om pentru fiecare modul. Dacă este posibil, capsula spațială a lui Neil și Rostopoc-poc „navighează” prin spațiu de la începutul programului cu copiii. Vor ține spatele capsulei la public, astfel încât să nu se vadă personajele, până la momentul scenetei. Capsula celorlalți va intra în scenă doar după cum se spune în desfășurarea acțiunii.

Capsula lui Neil și Rostopoc-poc navighează prin spațiu singură și în liniște câteva secunde. Intră în scenă figuranții și își iau locurile în laborator. Joc scenic de 30-40 de secunde. Intră în scenă Madame Crazi cu Piri. Par a fi adânciți în niște studii ale unor grafice. Madame: Curba lui Gauss te contrazice, domnule laborant șef. O intrare în atmosferă la acel unghi este imposibilă fizic dacă vrem ca astronauții noștri să intre în atmosferă întregi. Piri: Dacă vor intra dintr-un alt unghi, forța de frecare va face ca modulul celor cinci cosmonauți andocați să ia foc din cauza suprafeței mari de contact. Madame: (se gândește în tăcere) Dar dacă am seta coordonatele așa? (desenează ceva pe unul dintre grafice) Piri: (studiind cu atenție) Nu este o idee rea și s-ar putea să aibă succes. Singura problemă este că atunci nu vor mai putea deschide parașutele de încetinire. Vor fi nevoiți să renunțe la aterizarea în Sahara și să plonjeze în Marea Caspică. Dar da, este posibil. Madame: Atunci haideți să stabilim conexiunea și să le dăm de veste că pot porni procedurile de andocare și de întoarcere acasă. Vocea: Piri, trebuie să ne grăbim. Tocmai am primit veste de la meteorologi că se apropie de noi o furtună stelară. Mai avem doar două ore în timp cosmic – adică douăzeci de minute în timp terestru – ca să reușim să îi îndrumăm pe Neil și pe Rostopoc-poc să se cupleze cu modulul cosmonauților pierduți în spațiu și să înceapă procedurile de intrare în atmosferă. Toată lumea se mobilizează în sediu și se creează un joc scenic de 20-30 de secunde în care fiecare personaj are activitate: unul reorganizează tabele sau diagrame pe laptop și ascultă în căști, unul scrie/ șterge ceva de pe flipcharturi, altul își face o cană mare de cafea, altul vorbește cu Madame – în funcție de câți voluntari aveți pe scenă. Când jocul lor scenic se potolește, Neil și Rostopoc-poc întorc modulul cu fața la public și mimează și ei niște activități în modul. Se vede clar că încearcă din răsputeri să stabilească o conexiune radio. Neil 130

poate avea în mână un telescop folosit ca decor ieri și să scruteze prin „cosmos” cu el. Rostopoc-poc butonează frenetic în speranța unei conexiuni cu Terra. Rostopoc-poc: Haide, haide... timpul trece... mai avem doar puțin combustibil și la fel de puțin oxigen. Suntem aproape de Pământ, îl simt vibrând în comunicațiile mele. Nu poate fi chiar atât de greu... Neil: Rostopoc-poc, dacă nu obținem conexiunea în câteva minute, va trebui să abandonăm căutarea, atfel vom rămâne și noi definitiv în vidul cosmic. Ceva s-a întâmplat de nu reușim noi să dăm nicicum de modulul celor cinci cosmonauți. Ești sigur că ai decodificat corect informațiile cu privire la coordonate? Rostopoc-poc: Garantez cu însăși mintea mea robotică! Sunt sigur! Problema trebuie să fie alta. Poate că modulul lor are o defecțiune tehnică și nu poate fi reperat pe radar. Sau poate că vreunul dintre ei a sabotat acțiunea, dat fiind că sunt de atâta vreme în spațiu... nu ar fi primul caz în care un cosmonaut să aibă febra spațială și să facă gafe care să îi pună în pericol pe el și nava pe care se află. Neil: Nu aș lua în calcul o opțiune atât de pesi... (este întrerupt de un bâzâit de radio.) Vocea: Terra către OrizontAlfaOmega... ne recepționați? (Cei doi tresar bucuroși.) Neil: Vă recepționăm, domnule președinte. Suntem la linia orizontului, în căutarea echipajului de pe DELTA24FG. Rostopoc-poc: Suntem la coordonatele furnizate de dumneavoastră și nu există nici urmă de ei. Nu îi interceptăm nicicum. Neil: Eram pe punctul de a hotărî dacă abandonăm misiunea de recuperare sau nu. Vă rugăm să ne îndrumați. Madame: Suntem la limită cu timpul și știm că trebuie să începem procedurile de întoarcere în atmosferă dacă vrem să fiți în siguranță. Misiunea DELTA24FG poate fi abandonată, din păcate. Aveți permisiunea centrului de comandă NASA. Haideți acasă în siguranță. Neil și Rostopoc-poc se întristează. Se lasă câteva secunde de tăcere și în boxe se aud suspine de resemnare și de plânset firav. Piri: Oricât de mult nu sunt de acord cu abandonarea unui echipaj NASA, trebuie să spun și eu că nu mai puteți zăbovi dincolo de orizont decât cu... (se aud dintr-o dată bâzâieli, chicote de uimire și un amalgam de voci. Concomitent intră în scenă modulul celor cinci cosmonauți dispăruți. Modulul lui Neil și Rostopoc-poc este cu spatele la ei, așa că aceștia nu îi văd.) Vocea: (cu o voce fremătând de emoție) Astronaut Neil Armstrong, dacă schimbați direcția cu 23 de grade Nord, veți avea în fața dumneavoastră modulul celor dispăruți. Tocmai a apărut pe radar și este în raza voastră de acțiune! Trebuie doar să vă puneți pe treabă și andocarea poate fi realizată în următoarea oră spațială – adică în următoarele zece minute terestre! Piri: (vizibil bucuros și ușurat, abordând o postură de om de știință) Veți primi de la noi toate indicațiile necesare pentru ca andocarea să se facă în deplină siguranță. Fiți liniștit, datele ne spun că suntem în grafic și toate funcționează. Rostopoc-poc: Primesc datele deja. Vă mulțumesc. Cei doi întorc capsula. Echipajele sunt acum aamândouă cu fața la pubic. Flutură din mâini unii la alții. Cei cinci par obosiți și se vede că abia mai respiră. Sunt bucuroși, totuși. Modulele se apropie între ele. Din centrul de comandă NASA, schimbând replicile între personajele de pe scenă și vocea președintelui NASA, Neil și Rostopoc-poc primesc instrucțiuni de genul Ÿ „Două grade la dreapta! Ÿ Atenție la razele beta, depărtați-vă două secunde lumină! Ÿ Cei din modulul cosmonauților nu pot comunica cu voi.

131

Ÿ Poziționați-vă spre stânga. Ÿ Andocarea se face manual, încetiniți motorul F3. Ÿ Este nevoie să opriți propulsorul 7.

În acest timp jocul scenic al modulelor este când de apropiere, când de depărtare unul de altul. După 4060 de secunde de astfel de joc, se face mult dorita andocare. Toată lumea este în extaz. În biroul central se îmbrățișează cu toții. Piri: (este singurul care își păstrează calmul și potolește rapid bucuria celorlalți) Partea cea mai ușoară s-a încheiat. Urmează intrarea în atmosferă și asta e cea mai grea. Rămâneți concentrați și pe poziții. Toată lumea se regrupează și fețele serioase apar aproape instantaneu. În centrul de comandă fiecare butonează de cu zor sau vorbește în căști, desenează grafice sau interpretează și transmite foi cu date lui Madame și lui Piri. Vocea: Într-un minut vom intra în emisie directă pe toate posturile de televiziune. Toată Terra așteptă să vă vadă revenind acasă, voi, care erați dați dispăruți. Acum iată-vă din nou la linia orizontului, cu spațiul cucerit și cu cosmonauții pierduți readuși și ei acasă. Nu putem rata o bucurie la nivel de planetă. Madame: Rostopoc-poc, ai primit datele necesare intrării în atmosferă? Rostopoc-poc: Da, tocmai le-am decodat. Sunt extrem de multe date de procesat și acțiunea pare riscantă. Piri: Așa și este, din păcate. Dar e singura modalitate de a vă readuce acasă cât de cât în siguranță. Aterizarea în Marea Caspică va stinge flăcările care vor înconjura modulele voastre la intrarea în atmosferă. Madame: Dat fiind că aveți andocat de voi un modul mult mai mare, forța de frecare nu ne permite folosirea parașutelor, care vor arde și nu vă vor ajuta deloc, ba chiar vă vor încurca, reținându-vă în straturile înalte mai mult decât ar fi necesar. Vocea: Așa că nu le veți folosi și de aceea este nevoie să aterizați pe o suprafață care să permită amortizarea șocurilor. Nimic nu este mai potrivit în acest sens ca apa. Neil: Am înțeles. Suntem aproape acasă. Vom urma ordinele așa cum au fost trasate și suntem convinși că vom ajunge cu bine. Întrerupem acum transmisiunea și așteptăm să vă revedem în câteva minute. Vocea: Acum am și trimis un echipaj de intervenție către voi. Veți fi așteptați cu toate cele necesare pentru a fi recuperați în 25 de secunde de la intrarea în apă. Figuranții ies din birou și din scenă. Ei vor fi cei care vor apărea „la fața locului” când cele două module vor „ateriza”. Modulele lipite unul de celălalt vor face un joc scenic care să sugereze intrarea în atmosferă. Puneți pe fundal zgomot specific (căutați pe youtube) care să sugereze frecarea unui obiect cu aerul și sunete de pocnet de foc). Modulele se vor prăbuși la pâmânt cu zgomot și va fi câteva secunde liniște. Apoi din module ies pe rând personajele. Întâi doi dintre cei pierduți, apoi Rostopoc-poc, apoi ceilalți trei pierduți și apoi Neil. Intervin figuranții, care scot rapid din scenă rămășițele modulelor. Se schimbă îmbrățișări. În birou, Madame și Piri se îmbrățișează și ei. Ies cu toții din scenă fericiți.

132

ZIUA 1

133

ZIUA 1

134

ZIUA 1

135

ZIUA 1

136

ZIUA 1

137

ZIUA 1

138

ZIUA 1

139

ZIUA 2

140

ZIUA 3

141

ZIUA 3

142

ZIUA 3

143

ZIUA 4

144

ZIUA 4

145

ZIUA 4

146

ZIUA 4

147

ZIUA 4

148

ZIUA 4

149

ZIUA 4

150

ZIUA 4

151

ZIUA 5

152

ZIUA 5

153

154

PAȘAPORT INTERGALATIC Observație pentru coordonatorul programului: Am pregătit o variantă de pașaport intergalactic pe care copiii trebuie să obțină o semnătură de la fiecare stație.

155

PAȘAPORT INTERGALACTIC

_________________________ a pornit într-o Odisee spațială – dincolo de orizont din data de __________ până în __________. De azi încolo, el își ia angajamentul că va fi un explorator intergalactic absolut exemplar. Misiunea lui spațială este condusă de către „exploratorul spațial absolut genial”, care îl va purta prin spațiul de dincolo de orizont al acestei lumi! Exploratorul extraplanetar mai sus amintit are un livret spatial pentru planeta _________________, și trebuie să aibă în tot timpul asupra lui acest pașaport intergalactic și să îl completeze în fiecare zi – după cum i se va cere de către responsabilii diferitelor stații de cercetare spațială în care va opri pentru diferite misiuni de luptă cu: cucerire pe care le va purta. Împlinirea tuturor cerințelor poate duce la premiere, dar cel mai important este că va duce garantat la colecționarea unor instantanee de dincolo de orizont incredibil de palpitante, amuzante și… mai ales utile în această odiseea spațială în care suntem cu toții antrenați.

156

ZIUA 1

LUPTA CU GÂNDURILE Lecția: Adam și Eva (Geneza 3:1-13) Nu uit: Eu trebuie să am grijă ale cui șoapte le ascult. Tema zilei: Mintea sub asediu (protejată cu o cască de astronaut)

Cameră antigravitațională (idei de reținut) Adam și Eva nu l-au ascultat pe Dumnezeu. Din cauza aceasta au fost pedepsiți și fugăriți afară din frumoasa grădină a Edenului… Astăzi, din cauză că ei au ascultat șoapta șarpelui viclean, suferă toată omenirea… Oare, în această bătălie dintre bine și rău, binele a pierdut deja din cauza lor și răul câștigă tot mai mult? De la Adam și Eva putem învăța astăzi că trebuie să avem grijă ce șoapte ascultăm. Vocea bună a lui Dumnezeu e mai demnă de ascultat decât vocea șmecheră a lui Satana. Mintea noastră este tot timpul antrenată în lupta dintre șoaptele Satanei și ale lui Dumnezeu.

Supernovă (gândește-te) Ÿ În viața ta, cum vine cel rău să te convingă să faci lucruri căruia lui Dumnezeu nu îi plac? Ÿ De ce crezi că încearcă Satana să te convingă să faci lucruri rele? Ÿ Ce crezi că poți face ca vocea lui Dumnezeu să fie mai puternică decât vocea celui rău?

157

Satelit natural (verset de memorat) ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

ObservaČ&#x203A;ii personale ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

158

ZIUA 2

LUPTA CU NERĂBDAREA Lecția: Iacov și Esau (Geneza 3:1-13) Nu uit: Eu știu că Dumnezeu mă învață să am răbdare, pentru că nerăbdarea mea poate avea consecințe grave. Tema zilei: Stăpânirea emoțiilor (un scut contra sentimentelor negative)

Cameră antigravitațională (idei de reținut) Dumnezeu promisese că Iacov va fi primul în ochii Lui, dar acesta nu a avut răbdare să vadă împlinită făgăduința. Deși a obținut ceea ce a dorit, a devenit un fugar și un ex-patriat vreme de peste douăzeci de ani, în tot acest timp fiind sluga socrului său și muncind din greu pentru tot ceea ce a agonisit. Și Esau a avut de suferit din pricina nerăbdării lui, pentru că și-a pierdut dreptul de întâi născut. Învățăm de la cei doi frați că atunci când nu avem răbdare facem greșeli. Noi nu trebuie să uităm că ceea ce Dumnezeu promite, El va duce la îndeplinire. Depinde de noi să așteptăm – cu răbdare – împlinirea planului Său, ca să nu suportăm consecințele nerăbdării noastre.

Supernovă (gândește-te) Ÿ În ce împrejurări ai hotărât să acționezi așa cum ai vrut, fiindcă nu ai mai avut răbdare să

aștepți? Ÿ Ce consecințe crezi că a avut/ poate avea nerăbdarea? Ÿ Cum poți exersa răbdarea în viața ta zilnică? Ce poți face ca să fii mai răbdător? Ÿ Ce te poate ajuta să fii mai răbdător, să aștepți ca Dumnezeu să ducă la îndeplinire planul Lui

cu privire la viața ta? 159

160

ZIUA 3

LUPTA CU EȘECURILE Lecția: Lepădarea lui Petru (Matei 26:69-75) Nu uit: Eu știu că Dumnezeu vrea să mă ajute să îmi îndrept greșeala atunci când apelez la El. Tema zilei: Recunoașterea slăbiciunilor (o curea care îndemnă la spunerea adevărului)

Cameră antigravitațională (idei de reținut) Petru l-a renegat pe Hristos și eșecul acestei lepădări l-a urmărit cu atât mai mult cu cât a fost urmat de moartea Domnului Isus, cu care n-a mai apucat să interacțione până după câteva zile de la învierea sa. Domnul Isus abia așteptă să ne ierte greșelile și trebuie doar să îi cerem să ne ierte. El ne va ridica tristețea și ne va ajuta să ne îndreptăm greșelile, eșecurile noastre și ne va ajuta să ne schimbăm în bine. Nu lăsați greșelile și eșecurile voastre să vă amărască viața! Aduceți-le în rugăciune în fața celui ce le poate îndrepta: Dumnezeu!

Supernovă (gândește-te) Ÿ Ce înseamnă cuvântul eșec? Ÿ Ai avut parte de un eșec în viața ta? Cum te-ai simțit atunci? Ÿ În ce fel ai greșit tu față de Isus săptămâna aceasta? Ÿ Cum poți repara greșeala ta?

161

162

ZIUA 4

LUPTA CU VOINȚA Lecția: Moise (Exod 3-4) Nu uit: Eu aleg voia lui Dumnezeu mai degrabă decât pe a mea. Tema zilei: Alegerea voii lui Dumnezeu (o sabie pentru a lupta cu alegerile personale, greșite)

Cameră antigravitațională (idei de reținut) Moise a avut de ales între a asculta de instinctul conservator și de a alege confortul în care era înrădăcinat de patruzeci de ani deja, dar a acceptat voia lui Dumnezeu și, după multe experiențe cu El, a avut binecuvântarea de a sta personal de vorbă cu El, a avut harul de a vedea o frântură din slava Sa. Fie că ești la școală sau la grădiniță, fie că vorbești cu prietenii tăi, fie că te joci, în toate trebuie să te gândești dacă modul în care tu te comporți este modul în care Dumnezeu vrea să te comporți. Când tu faci ceea ce spune Dumnezeu în Biblie sau te învață prin părinții tăi, tu alegi voia Lui. Când Dumnezeu îți cere să faci un lucru, El îți dă puterea și lucrurile de care ai nevoie pentru a le face. Poate nu le vezi de la început, însă alege cu credință să mergi pe traseul stabilit de Dumnezeu și vei vedea cum El poartă de grijă în toate!

Supernovă (gândește-te) Ÿ Unde poți găsi ce îți cere ție Dumnezeu să faci? Ce crezi că îți cere ție Dumnezeu să faci la

vârsta ta? Ÿ Ce te împiedică pe tine să asculți de ceea ce îți cere Dumnezeu? Ÿ Ce te poate ajuta să treci peste aceste piedici? Ÿ Atunci când trebuie să faci ceva, cum poți ști/ cum poți afla care e voia Domnului? Ÿ Ce te poate ajuta atunci când îți este greu să alegi să faci voia Domnului?

163

164

ZIUA 5

LUPTA CU TĂCEREA Lecția: Moise (Exod 3-4) Nu uit: Eu pot să spun și altora despre Dumnezeu, chiar dacă uneori îmi este greu. Tema zilei: Marea Trimitere (sandale pentru a duce și altora Vestea Evangheliei)

Cameră antigravitațională (idei de reținut) Samariteanca a fost atât de bucuroasă că l-a găsit pe Mesia, încât nu a mai stat pe gânduri când a venit vremea să spună și altora despre Dumnezeu. Nu a mai ținut cont de faptul că este rău văzută în orașul unde locuia, nu a mai contat faptul că îi era rușine de viața ei, nu a mai contat faptul că lumea râdea de ea și o batjocorea. Femeia știa una și bună: că trebuie să îi cheme și pe alții la Hristos și să afle și ei vestea cea bună a salvării. La fel ca samariteanca, și voi puteți să luptați cu comoditatea, cu lenea, cu tăcerea, poate cu rușinea – spuneți despre Isus celor din jurul vostru!

Supernovă (gândește-te) Ÿ Ce știe Isus despre tine? (totul) Ÿ Ce a spus Isus despre Sine, cine este El? (Mesia) Ÿ Ai spus vreo dată cuiva despre Domnul Isus? De ce? Ÿ Cui putem noi să spunem despre Isus? Ÿ Te poți gândi la cineva căruia să îi spui despre Isus după ce pleci de aici? Ce ai putea să îi

spui? 165

166

167

CÂNTECE Sugestii de cântece potrivite tematicii Cele mai multe dintre cântecele menționate pot fi găsite pe youtube. Din experiență, vă sfătuim să alegeți maximum 5 cântări/ zi. Una dintre ele trebuie să fie obligatoriu imnul, care poate fi repetat atât la programul comun de la începerea zilei, cât și la final… cu cât mai des, cu atât mai bine pentru a se întipări în mintea copiilor. Celelalte cântece este bine să fie relative cunoscute. Dacă introduceți melodii noi, vă sfătuim să fie doar una pe zi (probabil în prima zi vor fi mai multe necunoscute, de aceea repetați-le de mai multe ori). Asigurați-vă că repetați de la o zi la alta cântările noi, ca să rămână în memoria muzicală a copiilor. Îi puteți sfătui pe copii să își noteze în pașaportul intergalactic titlurile cântecelor care le plac mult și să le caute mai apoi pe youtube pentru a le învăța mai bine. Copiii vor fi mult mai doritori să cânte dacă vor vedea că liderii și călăuzele cântă și ei. Dacă aveți posibilitatea să creați coreografie, copiii nu doar că vor învăța mai repede cântecele, ci vor fi și mai doritori să participle la momentele muzicale (nu spuneți că faceți „semne” – cei mai mari nu sunt încântați de idee – dar dacă le spuneți că ați pregătit coregrafii pe care să le exerseze împreună cu voi cu siguranță vor fi mai interesați). Pregătiți bine împreună cu voluntarii aceste coregrafii – asigurați-vă că știu cu toții versurile și ordinea semnelor de făcut, sincronizându-se. Liderul de laudă și închinare ar trebui să fie responsabil de organizarea momentului. La intrarea copiilor în sală, puteți pune o melodie care să sugereze că pornesc într-o misiune galactică. (De exemplu, soundtrackul de la„The Avengers”/ Star Wars: The Imperial March) Imn Pe câmpul de război tu ești cu mine (Biruitor)

Ziua 1 – Lupta cu gândurile: Cu gândul meu Ai grijă gură mica ce vorbești Ascultare (Eldad Kids)

168

Da, da, da (Speranța pentru copii vol. 3) O carte am în gând Îmi place Biblia

Ziua 2 – Lupta cu nerăbdarea: Domnul să fie desfătarea ta Limba noastră

O carte am în gând Ascultare (Eldad Kids)

Ziua 3 – Lupta cu eșecurile: În castelul inimii (Speranța pentru copii vol. 4) Zîmbește tot mereu Da și nu, nu și da

Când ești în necaz și îți este greu (01. Când ești în necaz – Wkey)

Ziua 4 – Lupta cu voința: Sunt prea mic să fiu între luptători Isus e-al meu prieten bun

Ce mare e Dumnezeu Pot totul în Hristos (Continental Kids)

Ziua 5 – Lupta cu tăcerea: Da, da, da (speranța vol. 3) Pacea Lui

Voia Ta, nu voia mea să se facă, Domne Pot totul în Hristos

169

LINKURI UTILE NASA tur: https://www.youtube.com/watch?v=CHc4U_vVoxQ NASA tur virtual: https://www.nasa.gov/content/nasa-glenn-virtual-tours Site-ul oficial NASA (inclusiv cu imagini, video, TV): https://www.nasa.gov/multimedia/videogallery/index.html Tur detaliat ISS: https://www.youtube.com/watch?v=QvTmdIhYnes Viața în spațiu: https://www.youtube.com/watch?v=ouDKD9G9jOE Viața pe o navă spațială: https://www.youtube.com/watch?v=X9vOoXU56KI Lansare: https://www.youtube.com/watch?v=uCVt0kpefHM Misiune: https://www.youtube.com/watch?v=l5mXoY1BNc0 Spalarea părului: https://www.youtube.com/watch?v=uIjNfZbUYu8 Pizza în spațiu: https://www.youtube.com/watch?v=z74OwRy8o9I Ping-pong cu apă: https://www.youtube.com/watch?v=TLbhrMCM4_0 Prezentare ISS: https://www.youtube.com/watch?v=x-64L3httIM 170

20 de lucruri uimitoare despre Galaxii: https://www.descopera.ro/stiinta/16002134-20-de-lucruri-uimitoare-despre-galaxii 39 de lucruri despre Calea Lactee: https://devoratoruldecreiere.wordpress.com/2016/03/07/39-de-lucruri-despre-calea-lactee/ Galaxii: https://space-facts.com/galaxies/ Mărimea Universului: https://www.youtube.com/watch?v=GCTuirkcRwo Pamantul comparativ cu mărimea Universului: https://www.youtube.com/watch?v=1Eh5BpSnBBw Lucruri interesante despre planete: https://www.universetoday.com/33415/interesting-facts-about-the-planets/; https://inbors.com/curiozitati-despre-sistemul-solar/https://inbors.com/curiozitati-despresistemul-solar/ https://ioanalexandru.wordpress.com/2013/08/06/cele-mai-interesante-100-de-lucruri-dindomeniul-astronomiei/ https://www.universetoday.com/33415/interesting-facts-about-the-planets/ Universul – mai mare decât crezi: https://www.youtube.com/watch?v=Iy7NzjCmUf0 Impossible things on Planets: https://www.youtube.com/watch?v=9mVRc80vhhQ Planete ciudate: https://www.youtube.com/watch?v=18rARy8g4Hc https://www.youtube.com/watch?v=9mVRc80vhhQ&t=2s Hubble: https://stiintasitehnica.com/hubble-telescop-spatial/ https://www.youtube.com/watch?v=MqrcuWOKeno https://www.thefactsite.com/hubble-space-telescope-facts/ Tur virtual Centru Control Hubble: https://www.nasa.gov/content/goddard/hubble-360-degree-virtual-tour https://www.youtube.com/watch?v=8Are9dDbW24

171

172

173

174

175

176

177

178

179