Trecutul pentru om e timp mort, iar viitorul e timpul care încă nu s-a născut. Cât despre prezent,… Mai pe îndelete şi în plus rubricile Horoscop şi Evenimentele săptămânii la pg. 15
Așadar, nu trebuie să ținem ascunsă această făclie a legii și a credinței. Dimpotrivă, trebuie să o ținem, în Biserică. Despre „Lumina Lumii”, lansarea de cartea a autorului Dumitru Tâlvescu, plus un pic de poezie la pagina 11
Conf. dr. Angela Maria Bănăduc (Curtean): Depinde ce considerăm mai „ușor”, după ce înveți asiduu, după ani de cercetare și doctorat nu te mai obligă viața să sapi șanțuri sau să practici meserii necalificate. Interviul în pagina 8
Rubricile consacrate cum ar fi: Insomnii, ZigZag, Rubrica de sport, A la Orăştie, IT, Viaţa şcolilor, le veți găsi la paginile cu care v-am obișnuit.
19.o6-25.o6 2013 că! În cele mai multe cazuri îi vezi cum pleacă abătuți, încet și -n ochi cu lacrimi ce nu au nimic dea face cu: VALOAREA UNUI ZÂMBET DE COPIL! Nu-s câini de pripas să le dăm adăposturi, nu-s nici delfini să-i ocrotim, sunt cei ce ne urmează și dacă asta nu contează fac încă odată apel la: - cât de mult înseamnă VALOAREA UNUI ZÂMBET DE COPIL! Nu au spații de joacă, terenurile de sport sunt scumpe, cele câteva locuri în care să poată face sau desface câte ceva sunt în majoritate private, părinți-s săraci. Acum că vine vacanța hai să redăm: VALOARE UNUI ZÂMBET DE COPIL!
Valoarea unui zâmbet de copil
„Cine-si uită istoria e condamnat să o repete”! Nu-s vorbe goale cele scrise mai sus, adevărul lor ne-a mistuit veacuri și veacuri, suntem „Făcuți să uităm și s-o luam de la capăt”. Joi 13 Iunie, a fost o zi în care AMINTIREA EROILOR ACESTUI NEAM, a fost la loc de cinste, nu doar pentru că era trecută-n calendare ca sărbătoare ci și pentru că de ÎNĂLȚARE suntem deprinși pe cei, căzuții sau vii eroi ai noștri, să-i celebrăm Noi toţi, suntem cei care ar trebui să facem un minimum necesar pentru ca monumentele de istorie ridicate în suflete de înaintașii
vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparaţii la bijuterii de aur şi argint
noștri să dureze suficient cât să le mai vadă și alte generații după noi. Nu putem distruge prin nepăsare şi ignoranţă propria noastră istorie. Au fost depuse coroane comemorative în Cimitirul Municipal, la „Monumentul” Eroilor și la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din Micro II), în faţa troiței. Tot aici a fost oficiat parastasul. Cuvântările oficialităților, a diferitelor asociații, a cadrelor militare active și a elevilor au încheiat manifestarea dedicată eroilor.
Ne tot plângem de tânăra generație, ba că nu-s ascultători cum eram noi odată, ba că nu citesc, ba că ba și ba că da. Dar de câte ori am avut curajul de ai privi în față când ne-am rățoit la ei întrerupând-le jocul nevinovat dintre blocuri sau din fața porți, ne deranjau? De câte ori ne-am luat de ei că stau prea mult la calculator sau în fața televizorului, cu toate că-i preferăm acolo „în siguranță, sub ochii părintești”, dar de câte ori le-am oferit alternative? Trăim într-un oraș ce nu are sală de cinematograf, teatru, cluburi (nu birturi), nu au loc nicăieri bieții copii și le strigăm să facă liniște, să ta-
În locul urărilor de „LA MULŢI ANI” domnul Nicolae Iordăchescu a primit din partea organizațiilor internaționale a karate -ului reconfirmarea, fiind numit ca să desemneze arbitrii la suprafețele de joc și să coordoneze activitatea în DOJO. OSSS!
OFERTA SĂPTPMÂNII
ROȘII 5,50 lei \ kg. CASTRAVEȚI 2,80 lei \ kg. ARDEI GRAS 7.50 lei \ kg. CARTOFI NOI 2,30 lei \ kg. DOVLECEL 1,95 lei \ kg, CĂPȘUNI 8,50 lei \ kg. Franzelă TITAN SIMERIA — 2,50 LEI
PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT PE STR. EROILOR NR. 29, TEL. 0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE, ACCESORII BAIE: GRESIE, FAIANȚĂ, CABINE DUŞ, CĂZI DE BAIE
COMENZI ȘI REZERVĂRI 0254244188 , 0747575364 0760817377
Observaţiuni pe teme diferite de Vic Virgil Bălan În Grecia s-a sus„Politicienii fac şi pendat principalul post spun lucruri trăsnite”. naţional de televiziune. Subiecte sunt cu nemiCum mai-marii noştri luita, aşa că ratingul ar obişnuiesc foarte des să fi asigurat… împrumute exemple din alte ţări, nu ar mira pe Numai în România nimeni să se întâmple şi pe la noi aşa un divorţ din lumea bună (bună am ceva. zis ?) se vrea a fi o adevărată tragedie naţională. Numai de nu ar fi vreo Tot mai des ne este dat să ve- şmecherie care după trei zile se dedem şi să auzim fel de fel de trăsnăi zumflă, adică… Oricum, sunt atâţia date pe goarnă de-ai noştri politicieni. cocoşei tineri. E de ştiut că găina băFac o propunere: un post de televiziu- trână face supa bună, cu condiţia ca ne să facă o emisiune intitulată morcovul să fie tânăr… „Style Magazin”
Deschis în Orăştie, Şoseaua Unirii, Nr 87 (vis-a-vis de fostul Restaurant Dara), vă oferă îmbrăcăminte şi încălţăminte second-hand, de bună calitate la preţuri accesibile,pentru toate vârstele.
Semnalul de alarmă
Vic Virgil Bălan
Parfum de dictatură
Anul trecut, pe vremea asta, începusem să credem că, dacă nu o vom duce mai bine, cel puţin vom avea liniştea mult aşteptată. Prea ne săturasem să ni se arate degetul, să ni se umble la salarii şi pensii şi să fim traşi de urechi la figurat, fără să mai lipsească mult să fim traşi şi la propriu. Dar, iată, când credeam că o să ne fie puţin mai bine, cineva iar tulbură apele. Biet popor român, în 24 de ani a avut parte de tot soiul de alegeri şi referendumuri. Credeam că anul acesta vom respira şi noi mai
uşor, dar ţi-ai găsit !... Nu ştiu cum se face, că bani pentru investiţii, pentru medicamente, pentru pensii, pentru copiii dotaţi şi pentru cei mai puţin dotaţi nu se găsesc, dar se găsesc pentru fel de fel de găselniţe. La 22 decembrie 1989 aveam 37 de ani. Atunci a renăscut speranţa că a venit timpul generaţiei mele, dar lupii acelor timpuri şi-au schimbat doar părul, transformându-se peste noapte în cei mai înverşunaţi anticomunişti, punând mâna pe putere şi pe binefacerile ei. Şi, de atunci, cu mici schimbări neînsemnate, mai un bigudiu, mai o tunsoare pe dreapta – că
Zig-zag ≠Zig-zag Vic Virgil
pe stânga nu se mai poartă, doar prin Cuba şi Venezuela – tot aceia care s-au instalat după momentul 22 decembrie ’89 se află la putere, dansând după o muzică străină poporului român, ei punând cu succes în valoare proverbul: „Interesul poartă fesul”… Nouă, celor mulţi şi obidiţi, ne-a dispărut cheful de viaţă iar anii au luat drumul pribegiei. De fapt, chiar am fost sfătuiţi să ne luăm lumea în cap. Şi, de vreo câteva zile, iar se-arată bau-bau-ul, iar doar unul singur vorbeşte iar ceilalţi sunt obligaţi să asculte. Şi câtă nevoie mai avem de linişte !
înainte de ’89, apoi să-i ducem într-o excursie ? Măi, noi suntem aşi în a construi ruine; dovada: clădirea neterminată de lângă Primărie – un adevărat monument al risipei.! ••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Nici nu au apucat să crească bine preţurile la electricitate şi gaz, că deja unii aşa-zişi comercianţi au început să crească preţurile (şi ce preţuri !), Şi totuşi, ceva merge, aş putea invocând scumpirile mai sus amintite. spune „perfect”, în municipiul nostru: ••••••••••••••••••••••••••••••••••• activitatea Bibliotecii Municipale Bornemisa”. Felicitări! Dacă tot le povestim copiilor şi ne- „Sebastian •••••••••••••••••••••••••••••••••••• poţilor noştri despre greaua moşteni•••••••••••••••••••••••••••••••••••• re, nu ar trebui să le arătăm şi nişte Zig-zag = Zig-zag fotografii cu Uzina „Mecanica”, cu Fabrica „Vidra”, cu stadionul „Mecanica” sau cu „Chimica”, făcute
E bine să ştim că se poate şi aşa (VI) Virgil-Liviu SABĂU
Din culisele Facebook-ului Prin prisma noului – noutăţii, la noi, în România se văd doar greutăţile întâmpinate în a porni o afacere pe cont propriu, mai ales într-un domeniu aflat în stadiul de pionierat. Ideea unei afaceri este privită diferit aici faţă de Europa şi faţă de celălalt continent, cel nord-american. În timp ce unii privesc totul de la înălţimea primului teanc de bani câştigat, alţii fac proiecte financiare pentru un viitor concret, bine sintetizate pe unul, doi sau trei ani, iar ceilalţi sunt siguri că vor face bani mai încolo, după ce povestea prinde priză la public şi au dovada unei pieţe de desfacere deja câştigate. Având în vedere principiile fiecăruia nu putem să nu ne dăm şi să nu le dăm dreptate. Amurgul înseamnă un nou răsărit Probabil puţini sunt cei care ştiu că în România se nasc jocurile oferite pe Facebook. Aflat în zilele decăderii, Farmville, jocul celebru jucat prin birouri de funcţionarii cu mai puţină, să zicem „dăruire” faţă de slujba lor, dar şi de alte câteva milioane de jucători împrăştiaţi în toată lumea, a cedat locul de cinste jocurilor dedicate telefoanelor inteligente. Părerea generală este că a încerca noutăţi într-un domeniu deja apus e o „curată nebunie”. Şi totuşi, câţiva antreprenori tineri români s-au aventurat în această poveste, reuşind să îmbine toate cele trei principii de mai sus şi să câştige suficient de mult ca să poată merge mai departe. Cu toate că nu sunt adeptul cazurilor singulare, la acesta voi face referire din punct de vedere al competenţei, al seriozităţii, imaginaţiei şi, nu în ultimul rând, al curajului. Proiectul născut din nimic În 2011 se năştea un nume care avea să devină – acum – un dezvoltator al jocurilor pentru reţeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg: Mavenhut. Avându-l ca punct de plecare pe Bobby Voicu (marketing şi finanţe), completat de doi foşti colegi de la jocul on-line eRepublik, Cristian Badea (design şi product management), respectiv pe Elvis Apostol (programare), Mavenhut s-a conturat şi s-a dezvoltat în Irlanda, unde Bobby Voicu fusese invitat. Acolo, fără să inoveze prea
mult , a apărut noul joc Solitaire, primul proiect Mavenhut. Jocul acesta provine din varianta clasică a celebrului joc cu acelaşi nume, cel care se găseşte pe toate calculatoarele noastre cu Windows XP, doar că a fost adaptat jocului în doi on-line. Visele prind contur şi culoare Sursa mea de informare (businessmagazin.ro) spune că în prima săptămână după publicarea acestui joc pe Facebook, a fost accesat de peste 1.000 de oameni, urmând ca peste săptămâni numărul jucătorilor să crească la 17.000. Era doar perioada de început, perioada de aşteptare a investitorilor, imediat după prezentarea jocului în cadrul acceleratorului de business. Deşi cei trei se aşteptau ca telefoanele să sune încontinuu, abia a doua zi au primit două oferte concrete, iar alegerea lor a fost să mai aştepte încă. Problema este că din Mavenhut s-au vândut două titluri principale, iar unul dintre acestea este Facebook. Restul participanţilor sunt minoritari, inclusiv cei trei antreprenori care au iniţiat proiectul. Dar, cum Mavenhut s-a dezvoltat adăugând la Solitaire Arena încă un joc, Mahjong Arena, iar de la trei, numărul persoanelor din echipă a crescut la şapte, aşteptările sunt foarte mari. Cu toate că antreprenorii nu s-au axat neapărat pe publicitate, cifrele care determină valoarea afacerii sunt şi ele foarte competitive. Dar deocamdată ei caută investitori. Şi îi găsesc, chiar dacă nu cu foarte mulţi bani, dar cumulate, rezultatele sunt demne de luat în seamă. Concluzii de specialist „Majoritatea antreprenorilor din România nu prea susţin prezentări, nu neapărat pentru că nu au cui, ci pentru că le este jenă şi nu prea sunt capabili să primească o critică pe care să o considere constructivă” declară Bobby Voicu. Oare să aibă dreptate ? Din realizările sale de până acum se pare că da. Şi, cred eu, e bine să ştim că se poate şi aşa… Dacă sunteţi amatori de Solitaire, căutaţi-l pe Facebook. Eu l-am jucat - fără să mă abonez şi fără să cumpăr facilităţi speciale, pot spune că mi-a plăcut. Regulile sunt foarte simple, iar interfaţa intuitivă şi simpatică.
„Alege Şcoala!“ Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia Română, în parteneriat cu Fundaţia World Vision România, a derulat proiectul „Alege Şcoala!“ în perioada 2009-2013. Obiectivele proiectului „Alege Şcoala!“ îl constituie prevenirea şi combaterea abandonului școlar şi prevenirea delincvenţei juvenile prin dezvoltarea unei alternative de tip „şcoala de duminică“. Copiii din mediul rural şi urban, inclusiv populaţia romă, cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, sunt îndrumați în însuşirea educaţiei morale, în dezvoltarea motivaţiei necesare rămânerii în şcoală prin intermediul participării la „şcoala de duminică“, la concursuri şi la tabere de creaţie. Proiectul „Alege Şcoala!“ este un proiect cu finanţare europeană. El se încadrează în linia de finanţare a proiectelor strategice: „A doua şansă în educaţie“ și a beneficiat de o finanțare de 6 milioane de euro. La 1 septembrie 2009, Patriarhia Română a început implementarea proiectului „Alege Şcoala!“, pe o perioadă de 34 de luni, în trei regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, nord-est (în judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) şi sud Muntenia(judeţele: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), cuprinzând 10 eparhii (Arhiepiscopia Bucureştilor, Arhiepiscopia Iaşilor, Arhiepiscopia Târgoviştei, Arhiepiscopia Sucevei, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Episcopia Huşilor, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului şi Episcopia Giurgiului). Începând cu 1 august 2010, proiectul „Alege Şcoala!“ a devenit un proiect naţional. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt 3.206 de preoţi şi profesori de religie şi 28.854 de copii de vârstă şcolară, aflaţi sub riscul abandonului şcolar. La sfârşitul cursului se estimează ca participanţii să fie capabili: – să demonstreze înţelegerea informaţiilor de bază despre abandonul şcolar; – să identifice propriile valori faţă de fenomenul de părăsire timpurie a şcolii; – să identifice situaţiile care pot crea risc de abandon şcolar şi delincvenţă juvenilă
Organizația Municipiului Orăștie Anunță Sâmbătă 22.06 2013,orele 17, la Casa de Cultură în Sala Oglinzilor, se va desfășura ADUNAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI LOCALE, cu următoarea ordine de zi: Raport privind activitatea desfășurată de la alegeri și până în prezent; Planul de activități pentru următoarea perioadă; Alegeri pentru funcția de președinte al organizației și al biroului executiv municipal; Diverse. Pentru buna desfășurare a acestor alegeri invităm să participe toți membrii organizației. Președinte interimar Cătălin Decebal Informații și relații la sediul din Str. N. Bălcescu Nr. 16, zilnic între orele 10-12: 1318, sau telefonic la 0765.670.848; 0744.799.557
– să descrie rolul Bisericii în prevenirea abandonului şcolar şi în sprijinirea persoanelor afectate, în însuşirea educaţiei morale de bază prin intermediul participării la „şcoala de duminică“. În cadrul proiectului a fost organizat și Concursul de creaţie „Alege Şcoala!“ cu secțiunile: a)Secţiunea literară: o scrisoare către Dumnezeu despre şcoala mea; un articol de ziar despre şcoala mea; o poezie despre şcoala mea; o povestioară moralizatoare despre şcoală; o rugăciune către Dumnezeu pentru cei care nu merg la şcoală. b) Secţiunea artistică: un desen/ pictură despre şcoala mea (A4 sau A3); o fotografie inedită în concordanţă cu tema concursului; o descriere a unui joc imaginat de copii, care a fost jucat/ poate fi jucat. c) Secţiunea multimedia: interviu cu preotul (profesorul de religie) – un copil din grupa de cateheză intervievează preotul/prof. de religie despre cum a fost şcoala lui; o prezentare multimedia despre şcoala mea (film, ppt., etc.) În 10 iunie a.c. la sediul Inspectoratului Şcolar Judeaţean Hunedoara s-a desfăşurat sesiunea festivă de încheiere a Proiectului Naţional „Alege Şcoala. Au participat Prea Sfințitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, autorităţi locale, preoţi, profesori şi elevi implicaţi în proiect. În judeţul nostru au existat cinci sesiuni de formare pentru specializarea a 74 de formatori, preoţi sau profesori de religie. În activitățile catehetice din cadrul parohiilor au fost implicaţi 717 elevi şi s-au înscris în concursurile propuse de proiect. Roxana Popa din Turdaş, elevă a Școlii Generale “ Dr. Aurel Vlad” Orăștie a câştigat locul 1 la secţiunea multimedia din cadrul concursului, la Protopopiat, faza zonală și locul 1 la Episcopie, faza județeană și elevul Jina Mihai, elev al Colegiului Național “ Aurel Vlaicu” Orăștie a câștigat la Protopopiat, faza zonală, locul 2 cu prezentarea "Școala mea", locul 2 la Episcopie, faza județeană, cu filmul "Școala din pridvorul bisericii"și locul 2 la faza națională, la Patriarhie, cu filmul " In biserica si-n școala educație pentru viața".
Dorim colaborări și parteneriate pentru: Marketing, reclamă și distribuție! Oferim publicitate sau comision
Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305
• Astăzi nu mai bat apa în piuă cu Judecătoria Orăştie, nu că nu ar fi ce să scriu. Dar am auzit ciripit de păsărele pe la „Activitatea Goscom” (IGO cum îl știm toți). Mai pe-’nțelesul nost’, se zice că după ce s-a încheiat vremea în care USL-ul Orăștian și-a tot dat la cotoaie (pe sub masă și icnit să nu se vadă și audă), se pare că staful județean a aceleiași uniuni a preluat frâiele (la cererea orăștienilor) și dacă tot sunt la hățuri trimit dumnealor întăriri, de sub dealul cu cetate și tele-gondolă,un manager la instituția sus amintită. Poate pe acolo nu se gândește săsește ca prin sacii din ograda noastră. Nici un bai până aici, dar se aude (așa ca un gâlgâit de țavă cân’ sezi cu robinetu’ deschis să vină apa) că nemulțumirile ce vin din tabăra PSD sunt mari, nu de alta dar numitul de la județ vine de la aripa Liberală. • După ce luni l-am ascultat la Radio Color pe domnul Lucian Heiuș, mă gândeam că joi și vineri când doamna deputat Natalia Intotero și domnul primar Ovidiu Bălan
Maria Grapini la Deva
Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a fost prezentă vineri, 14.06. a.c. la Deva, la o întâlnire cu autoritățile județene și locale și cu reprezentanți ai mediului de afaceri din județ. Demnitarul a declarat că una dintre priorități este ca firmele care califică forță de muncă prin proiecte europene finanțate prin POSDRU să dovedească eficiența acestor programe și să garanteze că 80 la sută dintre cursanți vor fi angajați la finalul cursurilor. Poate vă interesează Cei care doresc să califice personal pe fonduri europene, în diferite profesii, trebuie să vină, ca o cerinţă la dosar, să zic aşa, cu un angajament din partea companiilor că pe profesiile respective vor angaja 80 la sută din per-
Bila albă
au fost la Dan ORGHICI postul de radio orăștian, vom auzi ceva cert legat de viitoarele lucrări ce vor face ca orașul nostru să nu mai arate la fel de jalnic. Sunt locuri în care dacă aș fi venit din altă parte și nu aș fi trăit aici aș crede că au trecut de curând armatele rusești. • Și că veni vorba de gropi și tranșee, poate acu că domn primar a acoperit datoriile (ca fapt divers la spital cu cât se merge în pierdere pe lună, uni zic că ar fi vorba de un miliard și ceva, cătă două) și dă drumu la investiții, poate se gândește cineva să investească și în cultură, nu în culte și reviste, ci în Casa de Cultură că se vede din curtea interioară pe scenă, așa de mari îs crăpăturile. Nu cred că un al patrulea, al cincilea sau al câtelea o mai veni după cele trei studii de fezabilitate făcute în anii precedenți își mai au rostul! Luați-le pe cele tri făcute și poate o ieși ceva, de nu Domnu cu mila, jos și de la capăt, alta nouă da nu mai băgați banii în hârtii fără rost, mai bine îi recuperați pe cei dați de pomană.
soanele pe care le califică. (...) În felul acesta, zicem noi, că ducem banii, eficient ţintit, pe o calificare. Nu scoatem un şomer, pentru că nu avem niciun interes să mai avem mulţi calificaţi, cu diplomă, sau cu o anumită meserie, dar să nu aibă locul de muncă în piaţă. (...) Întreprinzătorul sau afacerea este competitivă dacă resursa umană este bună. Poţi să ai cea mai înaltă tehnologie, dar, dacă nu ai resursa umană bine pregătită, ştim bine că nu obţinem ce vrem", a declarat ministrul. Doamna Grapini susține că avut discuții în acest sens cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, pentru a fi introdusă ca și criteriu de evaluare a a unui proiect de calificare a forței de muncă cerința ca cel care organizează cursul să garanteze angajarea cursanților.
Bila neagră
Domnului prof. Incorpore Miron Simedrea. edililor Orăștiei. Pentru exemplară demonstrație de onoare cu ocazia Zilei Eroilor, când în loc de orice cuvântare a ținut să amintească audienței că mai sunt printre noi luptători din cel de al doilea război mondial.
Pentru neputința de a găsi resursele umane și materiale care să facă joaca copiilor netulburată de injurii.
Apărută sub egida Cenaclului literar din Orăștie „SLOVA de FOC”, revista „Metafora” întregește peisajul jurnalistic al orașului nostru. Înscrisă în tradițiile livrești ale revistelor școlare precum „ Măiastra” revista Colegiului Național „Aurel Vlaicu” și „Mini Cometa” editată și redactată de elevi claselor gimnaziale ale aceleiași instituții de învățământ,
La câte se întâmplă în ţară nu ne-am putea aştepta la nimic bun. Chiar dacă nu se referă la un viitor apropiat, Ministerul Educaţiei ne rezervă ceva mai plăcut pentru anul 2015. Este vorba despre un protocol de colaborare încheiat cu Ministerul pentru Societatea Informaţională şi cu Intel Corporation, protocol ce prevede ca fiecare elev şi fiecare profesor să dispună, în instituţia de învăţământ, de propriul său calculator. Programul ce urmează a fi implementat până în 2015, Învăţământ 1:1 (un copil – un calculator, un profesor – un calculator) presupune identificarea căilor prin care se poate ajunge la acest nivel în şcolile româneşti, iar Intel se angajează să ofere sprijin de specialitate Guvernului pentru îndeplinirea acestuia. Astfel, se vor eva-
„Metafora” aduce cu sine un suflu nou, o strângere laolaltă a elevilor ce doresc să se aplece asupra cuvântului scris. Astfel, sub îngrijirea prof. Nicolae Cătăniciu și cu sprijinul unor inimoși oameni au publicat în acest număr: Alexandru Varga, Elisabeta Ghenescu, Darisa Martin, Alice Hancheș, Mara Nedel, R. Lucian Stancu, Miruna Baciu, Violeta Alamași, Diana Voina, D. Oana Irimie, A. Cărăban, C. Tegla, Diana Avram, Raluca D. Chetreanu, Raluca Todea, Anastasia Rădac, Giorgiana Adamescu, Cătălin Robotin, Alex. Jude, Roxana Cîrnean și Laura Gherman. Le dorim tuturor multe și frumoase scrieri iar revistei „METAFORA” viață lungă și câți mai mulți și buni semnatari. Felicitări tuturor celor implicați în acest minunat demers!
lua, concepe şi integra instrumente educaţionale specifice secolului XXI. În cadrul proiectului, la expoziţia „Clasa viitorului” au fost expuse echipamente digitale concepute special pentru învăţământ, table interactive şi manuale digitale, toate conectate la internet, instrumente ce vor trebui să facă parte din recuzita fiecărei săli de clasă, trasându-se astfel o nouă etapă a sistemului de învăţământ românesc. Totodată, proiectul mai prevede şi instruirea cadrelor didactice în vederea aplicării protocolului, printr-un program adiacent, Intel Teach. Lucruri bune, dacă ne gândim la avantajele oferite de acest proiect; mai greu va fi cu instruirea profesorilor şi a învăţătorilor, unii dintre aceştia, mai ales cei mai în vârstă, având încă reţineri în legătură cu utilizarea calculatorului la clasă. Dar, cum unde-i lege nu-i tocmeală, dacă protocolul proaspăt încheiat va avea succes pe măsura aşteptărilor, vom ajunge să o vedem şi pe asta !
O serbare şi mult mai mult de atât…
Orice s-ar zice, eu cred că şcoala primară e fundamentală pentru fiecare, iar dascălul care te-a învăţat scrisul, socotitul şi câte altele, îţi rămâne întipărit în memorie ca un al treilea părinte. Profesorii de mai apoi nu mai prea au aceeaşi soartă… Scria Octavian Goga, în plină maturitate, amintindu-şi de învăţătorul său, Moise Frăţilă, de la Răşinari (satul cu cei mai mulţi academicieni, savanţi şi literaţi, printre care şi Goga!): „Azi, ca un sfânt dintr-o icoană veche, / Blând îmi răsai cu faţa ta blajină”… („Dascălul”, vol. „Poezii”, 1905). La sfârşitul săptămânii trecute, clasa a IV-a A de la Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” a ţinut să-şi marcheze finalul primului ciclu şcolar cu mai multe evenimente. Învăţătorul Viliam Burza, un pedagog eminent, cu multă experienţă, dar şi cu un har deosebit, ştiind că, timp de patru ani, a făcut cu siguranţă parte, fie şi simbolic, din familiile micilor discipoli, s-a
FLORIN DRĂGHICIU
întâlnit separat la şcoală cu copiii, părinţii şi chiar bunicii (minunată idee!), emoţiile fiind proporţionale cu vârsta participanţilor, mai ales cei din urmă lăcrimând de o bucurie sublimă… Apoi, a fost „serbarea”, un superb spectacol de două ore (!!!), desfăşurat pe scena Casei de Cultură, la final fiind invitate trei „capete de afiş”, soliste deja bine cunoscute, foste eleve ale d-lui Burza, din trei generaţii: Roxana Horopciuc (acum, studentă), Lorena Pascu (acum, la bac) şi Alexandra Albu (acum, la capacitate). La finalul reprezentaţiei, micii absolvenţi, coborând de pe scenă, au oferit câte o floare bunicilor. În cele din urmă, a fost organizată şi o mică agapă de despărţire, cu elevi, părinţi şi bunici, dascălul (atletic!), dansând de câteva ori cu copiii coregrafii de grup. Totul s-a încheiat cu o îmbrăţişare, laolaltă, a copiilor în jurul dascălului. La plecare, aproape nu mai ştiau ce să-şi spună…
Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Mama lui Daniel, Ana, face cele mai bune produse lactate. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Tot Daniel se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate. Sunați și nu veți regreta produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE!
17.06.2013 Duminică și cald
Economi din fire edilii noști au pus la cale un nou mod de a salva bugetul. Dacă în trecutele mandate a fost construit acel simulacru de fântână arteziană și nu pe bani puțini, păi atunci hai săi dăm o utilitate. Și ce crește bine în baltă dacă nu puiu bălții, adică broasca. Mare investiție nu tarabă, dai drumu la apă și o leși, de rest știe natura ce are de lucru că nu-i la program de 8 ore, normă are de la Dumnezeu. Acu de se mai joacă vre -un copil, de mai cresc și vreo trei țânțari, ce să faci trebuie să facem sacrificii pentru broaște!
Iubirea de Dumnezeu, iubirea de aproapele tău
La ediţia a II-a a manifestărilor culturale ale săptăm â n a l u l u i „Vorba”, care a avut loc la Sinagogă şi unde, celor dornici de cultură le-a fost dat să-şi încânte privirea şi sufletul cu o expoziţie de icoane cum rar ai ocazia să întâlneşti, mai ales că lucrările aparţineau atât pictorilor consacraţi, dar şi tinerelor talente, toţi fii ai acestui oraş, am avut ocazia să remarc un domn care lucrează în metal sfinte copii pentru preoţii din împrejurimi şi nu numai. Nu am reuşit să-l abordez atunci, de vină fiind timpul, bată-l vina. Pe 1 iunie, săptămânalul „Vorba” a organizat Ziua Copilului împreună cu „Fares” Orăştie şi „TC Ind” la Baza de Agrement a acestuia din urmă. Abia cu această ocazie l-am întâlnit pe domnul Nedel Adrian. De la început mi-a făcut o impresie foarte bună, mai ales că eu am pretenţia că mă pricep la oameni. Şi nici de astă dată nu m-am înşelat. Este foarte mândru de numele lui, mai ales că pe un bloc a văzut un mozaic semnat de maestrul Nedel Aurel împreună cu fiul şi cu un alt artist al genului, profesorul Lădaru. Tatăl lui fiind din Romoşel de loc, dar stabilit în Cugir de foarte mulţi ani, iar maestrul Nedel fiind din Vaidei, s-a gândit că poate sunt rude mai îndepărtate. De fapt, domnul Nedel Adrian s-a născut la Cugir, dar de opt ani a devenit orăştian. Este nelipsit de la
slujbele de la Catedrală, la care participă împreună cu copilul şi soţia. Dar familia Nedel nu se limitează la a merge la slujbe. Întreaga familie desfăşoară o intensă activitate. Capul familiei confecţio nează copii, soţia sa, Maria, activează în cadrul Centrul u i
Prim-plan
„Metaniere” (brăţările negre cu noduri împletite) şi, ca totul să fie complet, băiatul lor, Ciprian, pictează icoane pe sticlă. Îmi spune că toate acestea se pot realiza cu multă răbdare şi rugăciuni şi este foarte mândru de ceea ce face el, soţia şi copilul, că, în timp, va rămâne ceva celor ce vor veni. Este nespus de bucuros că Protopopiatul Ortodox din Orăştie a înfiinţat Centrul social-cultural „Preot Ioan Sabău”, o mare realizare destinată copiilor și nu numai, unde, de altfel, activează şi fiul, Ciprian. În cadrul centrului, domnul Nedel Adrian este responsabil cu pelerinajele şi excursiile. Într-un cuvânt, este implicat trup şi suflet. E foarte mulţumit că are o familie unită şi fericită, dar şi prieteni adevăraţi, iar pentru toate acestea îi mulţumeşte Tatălui Dumnezeu. Cea mai mare realizare, profesional vorbind, fiindcă mai presus de toate este familia, a avut-o când a început să realizeze copii, totul manual. Primul imbold i-a fost dat de părintele Adrian din Turdaş, căruia i-a oferit cu mare drag,
de Vic Virgil BĂLAN o copie realizată de dânsul. Totul a fost de bun augur şi lucrările au început să meargă de la sine. Au început să primească comenzi după comenzi. A fost foarte fericit când, în primăvara anului 2012, cel mai bun prieten i-a comandat o copie pentru Patriarhul României, Preafericitul Daniel. În ultimii trei ani, mai multe copii au ajuns la Preasfinţitul Părinte Gurie, episcopul Devei şi al Hunedoarei şi la încă douăzeci de prieteni de la biserici şi mănăstiri. Îi mulţumeşte lui Dumnezeu că l-a înzestrat cu acest har. Animat de această poveste de viaţă m-am gândit să o aştern pe hârtie, fiindcă nu te întâlneşti în fiecare zi cu astfel de oameni care fac cu harul lor ca viaţa să fie, întradevăr, frumoasă. Şi, ca să se simtă şi mai ataşat de actul de cultură, i-am lansat invitaţia de-a fi prezent la o nouă manifestare a săptămânalului „Vorba” – „E vorba de cultură”, care a avut loc la braseria „Gold-Cafe”. A fost punctual ca un ceas elveţian. Ca să mă conving, i-am mai lansat o invitaţie la un concert de muzică clasică, care a avut loc la Biserica Evanghelică. La fel de prompt. Deşi nu am avut niciodată dubii de sinceritatea şi dorinţa sa de cunoaştere şi frumos, cu aceste ocazii m-a convins pe deplin. Adriane, consideră că ai mai câştigat un prieten adevărat ! Continuă ceea ce ai început, că merită. Succes !
CÂND AI PREA MULTE DREPTURI
Articol respins din proiectul de constituție: "Recunoscând animalele că fiinţe simţitoare şi sensibile, care percep suferinţa fizică şi psihică, statul şi cetăţenii au obligaţia să asigure dreptul la viaţă al animalelor, respectul pentru animale şi demnitatea lor, luând măsurile necesare pentru a le proteja. Dispoziţiile constituţionale privind drepturile animalelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor, cu legile, pactele şi celelalte tratate internaţionale la care România este parte"(Forumul Constituţional) Vă întrebați ce am cu bietele animale? Eu nimic dar se vede treaba că a înnebunit lupu dacă astfel de amendamente ajung să fie dezbătute. Dar nu la acest șters de pe harta constituției amendament vreau să ne oprim ci la acesta: Articolul 48, alineatul (1) din actuala Constituţie are următorul conţinut: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Comisia de revizuire a Constituţiei a revenit, marţi, asupra amendamentului votat săptămâna trecută prin care se definea, în Legea fundamentală, căsătoria ca relaţie dintre un bărbat şi o femeie, respingând amendamentul şi optând pentru menţinerea articolului respectiv în formă nemodificată. Astfel, amendamentul, care avea forma "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, edicaţia şi instruiorea copiilor", a fost respins, în momentul în care Comisia de revizuire a revenit la votul asupra acestuia. Amendamentul, formulat şi de BOR, a cumulat şase voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi o abţinere. În aceste condiţii, forma actuală a articolului 48, alineatul (1) se va menţine şi în viitoarea Constituţie. Pe care-l cităm încă odată „Articolul 48, alineatul (1) din actuala Constituţie are următorul conţinut: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Fără comentarii dar și fără DUMNEZEU!
Să te prăpădeşti de ciudă, nu alta! Încă o haită de lupi, tocmiţi paznici la oi! Un grup interministerial, căruia i se încredinţează lina de aur. Alte cheltuieli, aceeaşi miriapozi hămesiţi, cu un ochi la slănină şi altul la făină. Băieţii vor analiza cauzele macro-criminalităţii şi ale marii corupţii, vor trage la răspundere: ai mâncat usturoi şi nici nu catadicseşti să faci gargară cu Listerin. Cam în acest mod vor analiza structura, starea şi dinamica corupţiei, vor evalua efectele măsurilor legislative şi de politică penală asupra macro-criminalităţii şi vor prezenta Guvernului strategii şi programe naţionale de prevenire. Câtă gargară în fişa postului! Un fel de dat cu băţul în vânt sau cu palma în mămăliga fierbinte! În fruntea bucatelor naţionale stau, de aproape un sfert de veac, cei mai tari specialişti în strategii şi programe de prevenire şi iată unde au adus Ţara! Preşedintele dă vina (de faţadă) pe nivelul ridicat al corupţiei din instanţe. Adică vorbeşte de funie în casa spânzuratului. E vorba de o fixaţie de obsedat pentru o parte a justiţiei, care nu s-a lăsat supusă şi controlată. Cei mai mulţi judecători sunt responsabili, au încă principii de la care nu fac rabat. De aici dorinţa de a distruge ce a rămas bun din Justiţia României, care încearcă, însă fără rezultat, să facă ordine în haosul instalat de opt ani încoace. Unul, răsplătit cu un fotoliu catifelat la C.C.R. pe bani mulţi, a băgat flota la arhivele secrete. Alţii, care şi-au primit porţia de ros, s-au ocupat de casă din Mihăileanu, de schimbul de terenuri, au avut grijă să-i ofere pe tavă justiţia. Dar, în politică, mai devreme sau mai târziu, totul se plăteşte. În Europa, deja li se pun cătuşe politicienilor care se credeau inexpugnabili. A venit scadenţa plăţii fărădelegilor. Poate de aceea economistului-şef al B.N.R. îi scapă porumbelul din gură: Una dintre erorile fundaCu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor -i zolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro
mentale ale elitelor româneşti pe tot parcursul istoriei moderne a fost că au crezut că soarta celor mulţi şi nevoiaşi
este irelevantă pentru dezvoltarea ţării! Când a spus elită s -a referit în mod sigur la bancheri, politicieni, bogătaşi, corupţi, mafioţi, nu la elita intelectuală care trăieşte de azi pe mâine. Excepţie făcând horopiştii şi pornografii prinşi ca moliile pe hainele Puterii de la Bucureşti. Doar în declaraţii îi macină grija pentru talpa Ţării. N-au nici un interes să stăvilească adâncirea ecartului dintre săraci şi privilegiaţii capitalismului. Un nebun aruncă mai multe pietre în apă şi alţi nebuni sar ca oile să le scoată. Cam aşa stă treaba cu regionalizarea şi modificarea din mers a Constituţiei. E evident, făptaşii ar fi mai potriviţi pentru ridicat diguri împotriva inundaţiilor sau la betonat craterele de pe autostrăzile Patriei, decât să delimiteze zone administrative cu autoservire pentru mafioţi. De altfel, regionalizarea va fi un proiect ratat, ca orice edificiu capitalist proiectat de către impostori în ultimii 23 de ani. Consiliile judeţene nu vor fi desfiinţate. Peste ele va funcţiona un Consiliu Regional. Va fi nevoie de birouri supraetajate, fiindcă împărţirea pe regiuni de interese va crea o structură administrativă suplimentară: Consiliul Regional. Explicabil atunci, de ce aceşti săritori cu prăjina fac praf Constituţia în părţile esenţiale. România este repu-
blică, stimaţilor! N-are ce căuta casa regală în Constituţie! Legea supremă în stat nu e manual de istorie contrafăcut! Ocrotiţi neamul şi Ţara! Nu trântorii care au trădat poporul de-a lungul istoriei! Ce să mai aşteptăm de la conducătorii vânduţi, care fac eforturi să depopuleze România! Deja 3,5 milioane de cetăţeni români locuiesc în străinătate. Potrivit unui raport al O.E.C.D., România se poziţionează pe locul doi în lume, după China, între ţările exportatoare de forţă de muncă ieftină. Un alt raport O.N.U. menţionează un fapt şi mai delicat pentru viitorul Ţării: până în 2050, România va pierde 15% din locuitori. Iată roadele capitalismului românesc! Românii n-ar fi plecat peste hotare decât în excursii, dacă ar fi trăit decent în Ţară. Dacă nu le-ar fi fost desfiinţate locurile de muncă, dacă ar fi avut salariile europenilor. Cum să nu plece? Au ajuns bătaia de joc a guvernanţilor postdecembrişti, ale căror ţeluri au fost şi sunt hoţiile de stat şi ignorarea completă a cetăţeanului. De 23 de ani, nimic pentru popor! Doar războaie politice pentru putere, legi şi ordonanţe în favoarea ciolanelor! Cine spune că istoria nu se repetă, se înşeală. Se doreşte acum eliminarea rolului istoric al lui Cuza în formarea statului român, la fel cum a fost detronat şi exilat în 1866 de Monstruoasa coaliţie. În mod clar, unele amendamente aduse Constituţiei urmăresc interese politice viitoare, dar nu în favoarea României. Iată de ce îi plătim pe parlamentari! Ca să împartă şi să-şi facă parte! Totuşi, cum se poate să toci banii statului şi rămâi în funcţii? Poate ne vor răspunde bancherii, pentru că şi ei au fraudat şi abuzat milioane de români. Modul cum acţionează băncile şi executorii judecătoreşti este identic cu cel în care acţionau arendaşii în anii 1900-1920 sau perceptorii în anii '50. Îmi povestea bunica paternă cum treceau periodic perceptorii cu căruţa prin sat şi luau românului datornic din casă sau din curte ce avea mai de
Vând casă în Orăștie, str. Libertății nr. 14. Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină mare. În localitatea Aurel Vlaicu nr.10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜɛ ɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200
preţ: maşini de cusut, scoarţe, bucate, vite etc., pe care le scoteau la mezat pentru a acoperi dările către stat. Noi, românii, nu vom scăpa niciodată de blestemul birurilor, pentru că nu suntem în stare să ne autogospodărim şi să folosim cu înţelepciune bogăţia revărsată de Dumnezeu peste ţară. Noi nu putem trăi fără stăpâni. Când ne ajunge cuţitul la os, ne răzvrătim, murim pentru libertate, iar când o căpătăm, nu ştim ce să facem cu ea. Ne căutăm repede alţi stăpâni, care să ne stoarcă de bruma de avere, de rezervele naturale, iar în final, chiar de libertatea pe care nu de mult am obţinut-o cu jertfe şi sânge! Şi culmea, nu învăţăm nimic din propria istorie, chiar dacă ea se repeta obsedant (Vasile Bârea). Cred eu că românul s-a fript şi nu va mai călca uşor pragul bancherilor-cămătari. N-au decât săşi ia valiză şi să plece în Guineea -Bissau! Mirosul falimentului a ajuns în bănci, nu mai au surse de finanţare, trăiesc pe spinarea benere-ului, nu mai au proiecte care să genereze randamente de fraudă şi hoţie, prin cel mai mare nivelul de dobânzi şi comisioane din Europa. Aşadar, băncile n-au cum să meargă mai departe. Adio profit din România! N-au decât să închidă ochii pe veac! Drum bun! Noi trebuie să fim acum cu ochii pe nobilul extraterestru, care sub masca de ambasador al turismului românesc în lume, nu-i prieten cu românul pe care îl dispreţuieşte. Partizanatul ecologic nu prevede numai să guste dulceaţa bio şi brânză de oaie. Nici să cosească iarbă pe plaiul transilvan!
Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau suframp. Tel.: 0354 104 753. geria dumneavoastră vor avea o Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ altă înfățișare după ce veți trece Vând garsonieră: str. Pricazului, pragul magazinelor situate în: bl. 57, ap. 61 (spitalul nou) strada Eroilor Bl. E ( vis-a-vis Informații la tel.: 0744.224.992 de Stadion), strada Unirii Bl. 9 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ (vis-a-vis de Biserica Adormirea Vând: Garsonieră în Geoagiu-Băi Maicii Domnului) și magazinul Zonă liniștită, Bl. 51 etaj 2 de lângă Ferometal. Preț: 16.500 negociabil Mobilă diversă și de calitate Informații la tel.: 0766.521.420 puteți găsi în magazinele de speƐɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ cialitate ale Albinei COOP.
Uneori mi se pare, vorba lui Octavian Paler, că mă ocup și eu cu „aflarea în treabă a românului”, adică, îmi tot dau cu presupusul despre lumea asta, trec în cuvânt, fără să fiu jurnalist, „insomniile” mele, stârnesc, fără îndoială, aversiuni, fac ureche surdă la cei care-mi spun să-mi văd de treabă, așa încât, ultima întrebare chinuitoare a fost: de ce fac toate astea? Răspunsul lam aflat după destulă zbatere interioară, pentru că, înafară de faptul că aproape nimic nu mai e de înțeles din ceea ce trăim, simțeam că ceva subtil mi-a atins sufletul, că o așteptare adâncă mi-a fost umbrită, că a fost ceva ce conta pentru mine și care, la un moment dat, m-a năucit. Putea fi un gest, o privire, un cuvânt... Și n-a fost un cuvânt. A fost o propoziție... „Eu, în Orăștia mea, n-aș schimba nimic”. O propoziție scrisă cu candoare și inocență de o copilă. Dacă-i așa, înseamnă că adolescenții asta simt. Și-atunci, ce e cu mine? Prin ce ochelari fumurii văd eu lumea și prin ce lentile deformante o privesc, încât aș vrea să schimb atât de multe în „Orăștia mea”? Sau despre ce Orăștie vorbim? Mai zilele trecute m-am plimbat pe străzi pe care nu fusesem demult, cu case îngriji-
te și flori în ferestre. Evident, nu era nimic de schimbat, dar pe „Digului” n -am fost... Măcar așa, să văd dacă Ioana, pentru care Mircea Vintilă a susținut un concert de binefacere, cu niște ani în urmă, mai are televizorul pentru care s-a dat peste cap să i-l dăruiască Maria, frumoasa Maria, profesoara ei... Și dacă nu o plouă iar în casă... Și dacă au scăpat de noroaie... Și-am fost pe Dealul Mic și-am îmbrățișat orașul cu ochii mijiți, ca în fața unui tablou de valoare, în care se detașau clădirile care, pentru orice individ, înafară de propriul cămin, dau temeinicie, lumină și speranță... Biserica, Școala, Spitalul. Da, e frumoasă Orăștia mea, de aici! Un oraș ținut parcă în căușul palmei, cu iubire, de un pământ bun și roditor, pe lângă care munții au făcut roată. O roată mare, de iubire, ce trece dincolo de Mureș și urcă spre istoria Sarmizegetusei, rotundă ca învârtita, rotundă ca soarele stilizat de pe furca de tors… Și-atunci, mi s-au umezit ochii și-am început un monolog neauzit: „Nu, copilă dragă, nimic din toa-
rom; Debut: Marius Chivu, Vîntureasa de plastic, Brumar; Teatru: Radu F. Alexandru, Teatru 7, Cartea Românească; Traduceri: Dinu Luca – Mo Yan, Obosit de viaţă, obosit de moarte, Humanitas Fiction; Premiul Fundaţiei „Andrei Bantaş”: Irina Horea – J. M. Coetzee, Miezul verii, Humanitas Fiction; Premiul special: Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas; Literatură în limbile minorităţilor naţionale: Goran Mrakić, Contraatac terorist, Uniunea Sârbilor din România; Premiul pentru „Literatură pentru copii şi tineret” nu a fost acordat; Premiul Naţional: Ion Pop; În cadrul evenimentului, Aurel Pantea a primit premiul Asociaţiei Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (ARIEL) pentru volumul de poezie Nimicitorul, Editura Limes; Sursa: Agenția de Carte
Au fost decernate Premiile USR pentru anul editorial 2012 Luni, 10 iunie 2013, la Casa Monteoru din București, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru anul 2012. Juriul de nominalizări a fost format din: George Vulturescu (preşedinte), Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldiş, Gabriela Gheorghişor. Juriul de premiere a fost format din Gabriel Coşoveanu, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Dan Cristea şi Mihai Zamfir. Lista Premiilor USR pentru anul editorial 2012 Poezie: Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranţei, Casa de Pariuri Literare Proză: Florina Ilis, Vieţile paralele, Cartea Românească; Critică, eseu, istorie literară: Mircea Mihăieş, Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha, Poli-
te astea nu trebuie schimbat. Și știu că adolescența și copilăria vede totul în lumina anilor curați și puri, în care sufletul nu e încărcat de zgure, iar viața încă netrăită, nu-ți oferă posibilitatea de a compara. E frumos și când e frumos și e bine și când nu e bine... Întreabă-ți părinții și bunicii. Îți vor povesti despre o copilărie fabuloasă, petrecută printre lipsuri de tot felul pe care doar maturitatea de mai târziu le remarcă. Știu, pentru tine câteva terase și un pub ajung. Bibliotecă ai la școală, dacă mai avem și una municipală e f.b. sau prea mult! E vară și avem ștrand. Bravo, privatizaților! Vezi, aici nu ne înțelegem. Aici ne despărțim. Tot ceea ce mișcă, cât de cât în Orăștia mea și a ta se datorează micilor afaceri private. Ce a făcut administrația orașului în toți anii de după...? Cum a pregătit localitatea pentru momentul așteptat și dificil, în același timp, de construire a autostrăzii, bunăoară? Am rămas într-o parte a lumii cu semnificații profunde, ce ne trimite spre rădăcini și, după unii, spre miezul
unei civilizații mult mai puternice decât ne-o spun manualele de istorie. Și, cu toate astea, nu ți se pare, iubita mea copilă, că am rămas deoparte de lume? Singuri, săraci, cu câteva mașini rătăcite pe șosea și cu zvonurile. Ba, că se închide spitalul municipal sau judecătoria, ba, că se închide una din puținele întreprinderi ce încă mai rezistă... Orăștia din visul meu nu e depopulată de tineri, nu trăiește din șomaj și ajutor social, nu se vinde seara, la ieșirile din oraș și nu se îmbracă predominant de la second sau de la PPT. Eu cunosc Orăștia răsfățată de o bunăstare materială recunoscută, eu cunosc timpurile când în actuala „Coroana” renovată, cânta la vioară distinsul muzicant, boem și cu papion la gât, Tudorică Munteanu. Eu nu vreau o Orăștie înțepenită în timp. Am obosit de atâta invocare a trecutului. Mă plec adânc în fața lui, dar vreau Orăștia mileniului trei... Și știi ceva? O vreau pentru tine... Știu. Ai crezut că scrii, pur și simplu, o compunere. Și despre orașul tău e frumos să scrii de bine. Cu iubire îți spun că nu cunosc lucru mai frumos decât adevărul...”
Răspundem de acțiunile noastre dar nu și de ale celorlalți semnatari nepermanenți. Semnatarii articolelor își asumă responsabilitatea asupra corectitudini informațiilor pe care acestea le cuprind. Nu publicăm atacuri la persoană sau alte articole ce CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici
Redactori: Adriana Chira Mona Szucsik Ionuț Copil Sorin Szücsik
Colaboratori permanenți: Eugen Evu Silvia Beldiman Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu
lezează regulile morale și a bunului simț. Nu publicăm materiale olograf. Materialele primite la redacție nu se returnează. mail: vorba.orastie@gmail.com Telefon: 0765 372 065
Vic Virgil Bălan Claudiu Nicolae Șimonați Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Matei Mihai Foto-reporterI : Călin Jorza Rubrica sport: Dorin Stroia ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339
Începuse-m cu ceva vreme în urmă o serie de interviuri cu oameni care după părerea noastră fac cinste orașului nostru. De ce și cum am făcut că în ultimele numere acestea nu au mai apărut nu mai întreb sau mai bine zis nu mă mai întreb. Astăzi revin cu un nou episod din seria acelor interviuri, un episod asupra căruia trebuie să recunosc m-am așezat mai cu teamă la scris, acel sentiment stingher ce te face să te gândești de două ori înainte de a înșira cuvintele m-a încolțit. Trebuia să scriu despre un OM, mă simțeam stingher și nu-mi doream gafe de nici un fel.
Numele domniei sale este Conf. dr. Angela Maria Bănăduc (Curtean), unul dintre acele nume rostite cu respect în mediul universitar și aceasta nu doar pentru că este: Decan al Facultăţii de Ştiinţe, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu ci în primul rând pentru pregătirea profesională a domniei sale. Era o după amiază de început de martie când am stat de vorbă, Angela Maria Bănăduc venise de la Sibiu pentru câteva zile, la părinți. Și nu puțini sunt aceia ce-i cunosc pe soții Curtean, doamna Angela Curtean a predat multor generații Limba și Literatura Română iar domnul Curtean a fost un emerit medic veterinar. Aici, la dânșii am realizat cea ce dumneavoastră veți citi mai jos. Dan Orghici: Ce face Conf. dr. Angela Maria Bănăduc (Curtean) întro zi de muncă? Conf. dr. Angela Maria Bănăduc (Curtean): Activitate didactică şi de cercetare în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului – evaluarea şi managementul sistemelor acvatice continentale;
Angela Maria Bănăduc (Curtean) managementul biodiversităţii, curs, laborator și seminar la disciplinele Hidrobiologie, Conservarea biodiversității, Degradarea și protecția mediului din cadrul programului de studii de licență Ecologie și protecția mediului și la disciplinele Evaluarea și managementul sistemelor acvatice continentale; Strategii pentru conservarea biodiversității din cadrul programului de master Expertiza și managementul sistemelor ecologice. Cercetare în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului. Nu toate deodată, cele enumerate mai sus compun ziua mea de muncă. Familiei îi revine după amiaza, dacă nu intervin alte cursuri. Întru-n cuvânt muncă. Întrebare: Un profesor universitar muncește, păi cum rămâne cu percepția școlii, că doar învățăm să ne fie mai ușor mai târziu nu? Răspuns: Depinde ce considerăm mai „ușor”, după ce înveți asiduu, după ani de cercetare și doctorat nu te mai obligă viața să sapi șanțuri sau să practici meserii necalificate. Munca este foarte importantă dar sigur mai contează și conjunctura în care depui munca, este foarte important să tratezi cu seriozitate tot ce faci, să fie sub imperiul gândului bun și să găsești situația favorabilă. Eu zic că ajutorul lui Dumnezeu contează foarte mult. De muncit trebuie să mun-
Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”
vă asteptă
„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente la
Restaurantul „Coroana”.
Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840
cești, să fi tenace, să pregătești cursurile, seminarii, apoi munca de cercetare și multe altele. Nu atât de multă muncă fizică dar intelectul trebuie să-l folosesc la maxim. Î: Vizavi de conjunctură, unde și cum poți găsi o conjunctură favorabilă, ce determină o oportunitate să devină favorabilă? R: M-am născut întru-n loc de unde se ia energie, bucuria de a avea alături o familie care m-a sprijinit întotdeauna, am avut foarte multe exemple bune. Fie acasă sau la școală, la liceul de la Orăștie, la universitatea din Sibiu. Am avut șansa de oameni, de adevărate modele și ăsta-i mare lucru, să ai jaloane ce poat servi ca orientare în viață. Î.: Este important modelul în viața de zi cu zi? R.: Da, eu cred că este foarte important. Î.: Cum ți-l alegi, de unde îți alegi modelele? R.: Cred că ține și de educație, este foarte ușor să alegi greșit până la urmă. Totul ține de educația și de personalitatea fiecăruia, dar să nu uităm personalitatea se creează prin educație. Inteligența poate fi nativă dar dacă nu este educată, nu este cizelată adecvat și nu ai acces la informația potrivită este foarte greu să se contureze o valoare cu atât mai puțin o personalitate. Î: Citiți și aici nu mă refer la lectură? R: O da, sigur că da. Adevărul este că întotdeauna miam dorit ca ceea ce fac să fac bine, nu am dorit o anume carieră ci să fac în domeniul meu bine ceea ce fac. Î: Ce v-au făcut cărțile să înțelegeți? R: Am înţeles că trăim într-o lume unde nu suntem singuri şi unde nu putem face orice. A fost o imensă bucurie, dar şi începutul unui sentiment al responsabilităţii, pentru că descoperi că poţi influenţa extrem de mult ceea ce este în jurul tău şi invers, acţiunea tuturor fiinţelor vii din această lume poate avea influenţă asupra vieţii
tale. Pentru mine, a fost şi confirmarea ideii de unitate în diversitate a lumii vii, a descoperirii prezenţei în toate a spiritului, a energiei care animă Î: Cum arată Orăștia la care v-ți întoarce definitiv ACASĂ? R: Eu cred că Orăștia are cam tot ce ne putem dori, chiar dacă nu are o dezvoltare economică cum și-o doresc locuitorii ei, dar Orăștia are cultură, are oameni inimoși, oameni corecți, oameni drepți. O comunitate în care există spiritul de colectivitate și cred că asta contează foarte mult. Problemele economice se vor rezolva mai devreme sau mai târziu, dacă există voință în acest sens și ar trebui să existe, asta cred eu. În loc de rezumat am să pun un răspuns dat de un emerit psiholog la întrebarea: „Accesul la cultura – cărţi, muzică, teatru, dans – pot fi alternative la statul la calculator sau la TV. Cum să îi convingem pe copii să aleagă? Răspuns: Cred că stilul de viaţă al părinţilor se reproduce la copil. El imita, asimilează valori şi comportamente. Cunosc părinţi care se plâng ca nu citesc copiii lor, dar ştiu sigur că ei nu citesc. Am fost odată la o emisiune cu tineri care au spus că adulţii îi critică că nu citesc, dar, se întrebă el, câţi copii îşi văd părinţii citind. În general, am observat că cei cu nevoie mare de socializare stau la calculator mai ales în timpul săptămânii, dar în weekend se adună la cluburi sau în locuri publice. La teatru nu se merge în grup, dar la concerte stradale şi la dans se duc în grup. Când apar primele încercări de cuplare, preadolescenţii se mai depărtează de grup în perioada de formare a relaţiei, iar apoi revin la grup, odată ce cuplul s-a format, indiferent cât va dura relaţia. Viată astăzi este complicată, există alternative de stil de trai, trebuie să decizi, să te cunoşti şi să-ţi dezvolţi gândirea critică. Contagiu-
nea socială este un mecanism foarte puternic. Te laşi influenţat de mode, de televizor, de ce spun unii etc. Copiii nu mai pot creşte "ca buruienele", spontan, ci trebuie să ai o educaţie parentală, să cunoşti dezvoltarea lui. Câţi părinţi ştiu câte cuvinte trebuie să ştie un copil la trei ani, câţi părinţi ştiu ce să observe la un copil, câţi părinţi sunt atenţi la copiii lor? Trebuie să creşti un copil care să-ţi fie un semen apropiat când creşte, să acorzi importanţă nevoii lui de a aparţine unui grup de vârstă, să nu-l faci dependent de tine ca părinte, dar nici săl "pierzi", devenindu-ţi un străin. Asta cere timp, atenţie, cunoştinţe. Banii, ei bine, banii sunt pe locul doi.” Dan ORGHICI
Vreme de mai multe sute de ani, Orăştia a fost un oraş închis pentru români. Cu toate că la venirea saşilor în regiune, la începutul secolului al XIII-lea, aici trăia o importantă comunitate formată din vlahi şi pecenegi, nu se puteau stabili între zidurile oraşului. Această stare a persistat până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când reformele lui Iosif al II-lea au început să îngrădească privilegiile saşilor, existente şi reînnoite periodic încă de la începutul secolului al XIII-lea. Sistemul breslelor a fost, de asemenea, unul destul de restrictiv în ceea ce-i priveşte pe români, dintre aceştia apărând meşteri pricepuţi destul de târziu. Privilegiile acestor bresle şi a companiilor comerciale se restrâng în 1852, iar în 1860 are loc ştergerea lor prin „Legea industrială”. Breslele dispar definitiv abia în 1872. Pentru români, efectele au fost, în general, pozitive. Mulţi locuitori ai comunelor din jur se vor îndrepta spre comerţ şi negustorie, domenii în care accesul le fusese multă vreme restrâns.
La jumătatea secolului al XIX-lea, Orăştia avea o însemnată populaţie românească. Deşteptarea sentimentului naţional şi înrâurirea ideilor propagate de Revoluţia de la 1848, a făcut ca şi aici să apară mai multe societăţi, reuniuni şi asociaţii ale românilor cu modalităţi şi forme diverse de organizare şi funcţionare în scopul solidarizării, culturalizării şi emancipării comunităţii româneşti. Printre acestea merită menţionate Societatea de Vânătoare (1856), Societatea contra Incendiilor „Victoria” (1864), din care făceau parte atât etnici maghiari cât şi germani, Societatea de Lectură (1864), constituită din elevi şi studenţi, „Reuniunea Meseriaşilor”
Cismari din Orăştie (1878), Asociaţia Tăbăcarilor din Orăştie, dar şi o filială a cunoscutei A s o c i a ţ i i „Astra” (1868), Casina Română (1883) ş.a. Aşadar, febra constituirii de corporaţii, cooperative, asociaţii şi tovărăşii cuprinsese toate păturile sociale româneşti orăştiene, fie că era vorba de meseriaşi, de ţărani, de elevi ori de intelectuali. În 1899, la sediul Şcolii Române din Orăştie se constituie „Reuniunea Meseriaşilor.” Din „Revista Orăştiei”, nr. 24 din 1899, aflăm că unul dintre scopurile asociaţiei este acela de-a pregăti „producţiuni pentru public”. În cuvântul de deschidere, tipograful P. P. Bariţiu spune: „Mesar
aşteptat. Dar cei străini de neam şi ţară nu aveau cum să simtă cu Vic Virgil Bălan durerea din sufletul celui născut pe acest După o lungă şi parcă fără de pământ. sfârşit iarnă, primăvara s-a aşezat Pe la începutul lunii aprilie, temeinic, peste păduri şi ogoare, arăturile şi semănăturile erau în peste sate şi oraşe, peste tot. După toi. O primăvară frumoasă şi călce, în timpul iernii, ţăranii au dus duroasă ca o poveste nu mai fusegunoiul în câmp, – acea hrană a se demult. În cea de-a doua dumipământului fără de care recolta nică a lunii căzuseră Sfintele Paşti acelui an nu ar fi fost pe măsură – în calendarul ortodox, Învierea odată cu venirea primăverii au Domnului Iisus. Toate căsuţele şi devenit nerăbdători să intre cu casele ţăranilor se primeniseră, plugul în brazdă. Mai toţi aveau fiind date cu var, curţile aranjate, pământ puţin şi guri multe de hră- gardurile reparate, şanţurile cunit; iar pe deasupra erau nevoiţi ca răţate, viile şi livezile pregătite în fiecare săptămână să munceas- pentru noul rod, ca Domnul Iisus că patru zile pe moşia grofului să se bucure de hărnicia şi curăţeAttila Szekeli, ca zile de corvoa- nia lor trupească şi sufletească. dă. Pentru ţăran şi gospodăria lui Paştele catolic fusese în urmă cu o mai rămâneau două zile. veşnic lună, dar din respect pentru creoropsit, veşnic îndatorat şi slugă dincioşii catolici nu au ieşit la pe pământul strămoşesc. Dar, cum muncă, şi-au ţinut animalele în unde-i lege nu-i tocmeală, fiindcă grajd şi s-au bucurat de bucuria aşa moşteniseră din vremuri de celor ce sărbătoreau Învierea demult, strângeau din dinţi şi mer- Domnului. În sâmbăta mare prin geau înainte, însă în sufletul lor se sat se auzi un zvon cum că groful aduna din ce în ce mai multă ură cel bătrân ar vrea să-i scoată pe şi dispreţ. toţi cei ce deţin cai, boi şi pluguri Dacă în cursul săptămânii se la arat, în Sfânta zi de Paşti. Ţăranimerea a fi o sfântă sărbătoare, nii nu au dat crezare. Tot satul, cu pentru grof nu conta, cele patru mic, cu mare, a fost la biserică în zile trebuiau muncite, aşa că săr- noaptea de Înviere, îmbrăcaţi în manului ţăran român îi mai rămâ- straie româneşti, bărbaţii încinşi nea numai o zi pentru el. Unde să cu tricolorul, femeile avându-l se împartă ? Şi mai ştiau ei de la prins în dreptul inimii. Până şi moşii şi strămoşii lor că toţi cei ce copiii îl aveau prins la pălărie. s-au împotrivit au sfârşit traşi pe Femeile duceau coşurile cu cozoroată. Fiecare familie ştia poves- nac şi ouă roşii pentru a fi sfinţite. tea lui Horea, Cloşca şi Crişan, şi În fruntea lor se afla, ca întotdeausuferinţele celor trei le simţeau na, Petru, bărbat falnic şi cu vorba fiecare. Nu era familie de ţărani să apăsată. Întotdeauna el avea un nu aibă la icoană sfântul tricolor, cuvânt greu de spus în apărarea care le amintea de Avram Iancu, alor săi. Avrămuţ, cum îi spuneau cu toţii. Făcuse armata prin mai tot imAcea bucăţică de tricolor le dădea periul, timp de şapte ani, şi cuputeri nebănuite şi mari speranţe noştea binişor trei graiuri străine. pentru un bine care se lăsa încă Toţi ţăranii se simţeau în sigu-
ranţă când îl aveau pe Petru lângă ei. Era ca şi când ai sta la adăpost în spatele unei stânci, atunci când bat vânturi năprasnice. Atât groful, cât şi părintele Gligor, preotul satului, ţineau sfat cu Petru atunci când era nevoie de ceva, sau când un necaz se abătea deasupra satului. După slujba de Înviere s-au sfinţit bucatele alese, s-a luat sfântul Paști, apoi toţi credincioşii s-au întors la casele lor urmând ca a doua zi sărbătoarea Învierii să continue. În acea dimineaţă frumoasă ca un prunc în leagăn, nimic nu părea să tulbure sărbătoarea. Ca la un semn, de pe toate uliţele satului, au început să apară sătenii, grupuri, grupuri, gătiţi în haine strămoşeşti. În fruntea lor se afla, ca de obicei, Petru, falnic şi dârz ca un stejar secular, încins cu tricolorul. Când au ajuns la poalele dealului, să urce spre biserică, dinspre castelul grofului Attila Szekeli, se îndreptau către ei o ceată de călăreţi în galop, de parcă năvăliseră hoardele tătare. În frunte, feciorul grofului, Iştvan, groful cel mic, cum îi ziceau ţăranii. Se opri în mijlocul drumului şi strigă către mulţime: - Cine a dat voie la voi să mergeţi la biserică ? Pământul trebuie arat, semănat… Petru făcu câţiva paşi înainte şi spuse cu glas răspicat: - Stăpâne, aşa ne-
Puterea ca un blestem
şi bărdaş, pantofer şi cojocar, zidar şi rotar, toţi Voicu HETEL suntem una şi nu este nici o deosebire între noi când e vorba să săvârşim fapte măreţe pentru noi şi neam”. Reuniunea îşi propunea să organizeze serate literare, producţii declamatorice, muzicale şi teatrale, înfiinţarea unui cor vocal şi a orchestrei, conferinţe şi reuniuni în scopul popularizării cunoştinţelor profesionale. Înfiinţarea unei biblioteci şi a unui cabinet de lectură în folosul meseriaşilor – se mai numărau printre ambiţiile celor 72 de membri înscrişi la înfiinţare. În scurtă vreme, cu sprijinul membrilor cotizanţi, al căror număr a variat, de-a lungul anilor, între 80 şi 90 de oameni, Reuniunea şi-a închiriat o sală potrivită activităţilor sale şi şi -a constituit o bibliotecă cu lucrări de profil. A urmat o bogată activitate culturală, cu spectacole de teatru, seri literare, concerte muzicale corale, puse în scenă chiar de meseriaşi. http://www.hetel.ro/ index.php/2012/04/5695/ (Urmarea în numărul viitor) a fost învoiala din moşi strămoşi. Şi bunicul, şi tatăl dumneavoastră ne-au respectat sfintele sărbători precum şi noi pe ale dumneavoastră. De mâine, deşi e mare păcat, te-om sluji ca şi până acum, dar lasă-ne să trăim cu tot sufletul marea sărbătoare a Învierii. A încercat să intervină şi părintele Gligor, dar totul a fost în zadar. Cu inima frântă, bărbaţii s-au întors la gospodăriile lor, şi-au înjugat caii şi boii la căruţe și care, şi-au luat plugurile şi s-au pornit spre moşia grofului. Femeile lăcrimau iar copiii deveniseră dintr-o dată trişti şi speriaţi. Nevestele au avut grijă să le pună merinde alese şi ouă roşii în ştergare alese. Odată intraţi în brazdă, ţăranii îşi făcură de trei ori semnul crucii şi, în timp ce arau, cântau: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând, şi celor din mormânturi, viaţă dăruindu-le !” De câte ori treceau unii pe lângă alţii îşi ziceau „Hristos a înviat !” (Urmarea în numărul viitor)
NĂSCUT IAR NU FĂCUT Cel mai recent volum de versuri scris de Pr. Dr. Dumitru Ichim din Kitchener, Ontario, Canada, poet contemporan de o valoare literară incontestabilă este „Ideograma sufletului meu / The Ideogram of My Soul,” care va apărea la Editura Gracious Light, New York, 2013, în traducerea făcută de Muguraș Maria Petrescu. Volumul va fi lansat la Câmpul Românesc de la Hamilton, Canada care va avea loc între 9 – 14 iulie, 2013. Poeziile lui Dumitru Ichim au fost traduse până acum în limbile albaneză (Nelogoditele tăceri / Heshtjet E Pafejuara, traducere făcută de Baki Ymeri, Editura Rozafa, Prishtinë, 2013), iar în prezent Dorina Brândușa Landèn lucrează la o traducere în limba suedeză. Sperăm ca până la finalul acestui an, Pr. Dr. și poet Dumitru Ichim să ne încânte cu un volum de versuri bilingv, tradus în limba franceză. Prezentare și selecție de poezii făcută de Muguraș Maria Petrescu NĂSCUT IAR NU FĂCUT Dumitru Ichim este un poet născut iar nu făcut. În versul său răsună universul dar totodată în el se cuibăreşte arzând pustia pe care poetul ştie s-o facă să rodească. Cuvântul său rostit „cu putere”, este muiat în har şi vine în poezie năvalnic încins de zelul mărturisitorului care ştie ce spune şi mai ştie că trebuie să spună, căci dacă el va tăcea, pietrele vor striga. La Dumitru Ichim actul poetic e ca o facere a lumii, de aici caracterul cosmic al poeziei, dar şi ca o celebrare doxologică a facerii, ca o liturghie începută aici pe pământ şi menită să se termine în ziua a opta a creaţiei. Pentru că este cosmică, în acestă liturghie se includ toate lucrurile: de la flori (crinii lui Solomon, macii răniţi, păpădia, orhideea, trandafirii cu lacrimi pe gene) şi copacii fremătând în livezi şi păduri (părul, mărul, cireşul, măslinul, bradul, salcâmul, teiul, salcia, liliacul), la vieţuitoarele din diverse regnuri şi specii (ciocârlia, libelula, fluturele, păunul, melcul, păianjenul, cerbul şi căprioarele), la universul văzut (soarele, luna, stelele, întunericul şi lumina, cerul, răsăritul şi apusul, apele, munţii, ploaia şi vântul) şi cel nevăzut (Dumnezeu, îngerii, Împărăţia), totul având mereu în centru, implicit sau explicit, pe Iisus prunc, dar şi răstignit, şi pe mereu trista Sa Maică. Astfel, poezia sacerdotului Dumitru Ichim este participativă. Totul participă la un mare eveniment parcă ştiut dar nenumit încă: cerul şi pământul, plantele, animalele, lucrurile, oamenii. Ai senzația că eşti prins şi tu, ca cititor, în aceas-
tă ceremonie, un fel de pelerinaj al întregii creaţii spre Creator. Umblarea prin „spaţii” spre „ceva” aminteşte de felul cum Blaga Îl căuta pe Creator: „Unde eşti, Elohim?.../ Animale străine prin spaţii oprim/ Şi le-ntrebăm de Tine, Elohim.” La Blaga Dumnezeu e căutat. La Dumitru Ichim, Dumnezeu este aflat. Poetul este ca un Sfânt Ilie de dimensiuni cosmice care, ştiind unde merge, ia cu sine în trăsura lui tot ce întâlneşte în cale şi mai ales pe norocosul cititor al versului său. Există un vânt în poezia lui Dumitru Ichim ca în „Rapsodiile de toamnă” ale lui Topârceanu, un vânt ce vine repede aducând cu sine Vestea cea bună pe care o împrăştie grăbit şi oarecum tainic peste tot. E un vânt care te prinde, te ia, te înfăşoară cald şi te duce pe calea Împărăţiei. Şi mai e ceva: există o gingăşie deosebită în acestă poezie, ogingăşie de prunc şi de înger care răzbate din fiece vers de la o margine a cerului interior până la celelalte margini. Aceasta te pătrunde şi te transfigurează. Citeşti ca vrăjit. Citeşti şi te miri. Admiri. Dar mai ales, atunci când dedică versuri soţiei sale, poeta-înger Florica Baţu Ichim, plecată să cânte Domnului mai de aproape, Dumitru Ichim face să vibreze lumina în pustiul din sufletul său revărsat sfâşietor în cuvânt. Dumitru Ichim este un poet născut iar nu făcut. Theodor Damian
Iov cel nou își ia rămas bun Atât de singur era Iov, uitat de toți, sub un salcâm, dar într-o seară păianjenul, prietenul de sus, pe-un fir de borangic se coborî ca de pe-un alt tărâm; apoi lui Iov, grăindu-i rar, i-a spus: Un Om, cu ora lui amară, azi noapte, când dormeai, veni; parcă-nflorea o denie de prun în părinteasca Lui privire: - M-am abătut pentru rămasul bun, că mâine Eu merg la răstignire Și-atunci când te-i trezi când o să-ți fie sete o să-ți întindă-n trestie – burete cu-oțet și cu venin, dar Eu îți las în pânza lunii, la vecin, trei picături de rouă să te-adape. Își șterse celelalte izvorâte-n pleoape, și plecând ne-a spus atât, doar: - Pace vouă!, te-a sărutat pe frunte Și s-a dus.
these only three dew drops for you to give and drink.’’ And then he wiped the others gushing from His eyelids, and right before going away He blessed us by tender whisper waving: ”Peace be with you!” and kissing your forehead He disappeared with a sigh. Apocatastază Doar privirea de copil dă păpădiei semuire împărăției Tale. Desculță și săracă e poate singura Ta pildă despre a doua înflorire. Cum trupul Tău ne va cuprinde pe toți în aceeași biserică? Doar privirea de copil dă păpădiei semuire prin neînțeleasca pildă despre a doua înflorire îmbrățișarea sferică.
Apocatastasis Only an infant’s sight gives to dandelion the resemblance to Your kingdom. Bare-footed and poor The New Job Bids Farewell So lonely was Job, this may be Your only parable and by all forgotten, under a locust about tree, the second blooming. but one evening How will Your body the spider, his friend from above, Embrace us all came down on a floss silk in the same church? as if he were coming from another Only an infant’s sight gives realm; to dandelion the resemblance and then to Job through the unspoken parable he slowly spoke up: about the second blooming A Man with his bitter hour, the spherical embracing. to you came last night in your sleep; Spovedania lui Flory a vesper plum tree seemed to blo- Am săvârșit păcatul cel de moarom te, in His fatherly sight: dar nu îndeajuns ca să fiu moartă; ”For you I’m turning from my path să facem pace și mă iartă, to bid farewell, iar jurământul meu de adevăr because tomorrow fie-mi făclia; to crucifixion I will go n-am rezistat ispitei and when awaked you’ll be de a mușca din măr when you will die with thirst să văd măcar odată-n viață to you they’ll give a reed topped by cum ar putea să guste a sponge veșnicia. and then imbued with vinegar and venom, Flory’s Confession yet I will leave to you I have committed the mortal sin, into the moon’s cobweb, at nebut not to the extent of being ighbor’s dead; let us make peace and do forgive me, and turn into a flame my solemn oath of truth; I’ve not resisted the temptation of biting from the apple and of seeing at least once in my life how eternity would taste. Poezii de Pr. Dr. Dumitru Ichim în traducerea doamnei Muguraș Petrescu
Pastila de spiritualitate
Voi sunteți lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate Voi sunteți lumina lumii! așezată pe munte. Nici nu se aprinde o candelă și se pune sub obroc, ci pe candelabru, ca să lumineze pentru toți cei din casă (Mt 5,1415). Domnul i-a numit pe ucenicii săi sare a pământului, pentru că ei, prin înțelepciunea cerească, au dat gust inimilor oamenilor, Și noi am fost luminați care rămăseseră fără gust prin intermediul lor, încât din pricina diavolului. am fost transformați din Acum îi numește și lumiîntuneric în lumină, așa nă a lumii, pentru că ei, cum spune Apostolul luminați de el, care este Pavel: „Odinioară erați lumina adevărată și veșîntuneric, acum, însă, lunică, au devenit, la rânmină în Domnul; umblați dul lor, lumină ce străluca niște fii ai luminii” (Ef cește în întuneric. 5,8). De asemenea: Voi El este soarele dreptănu sunteți fii ai nopții, ții. Pe bună dreptate, el îi nici ai întunericului, ci numește lumină a lumii sunteți fii ai luminii și fii și pe ucenicii săi, deoareai zilei ce, prin ei, ca prin niște (cf. 1Tes 5,5). raze strălucitoare, el a Pe bună dreptate ne-a luminat întregul pământ lăsat scris și sfântul Ioan cu lumina adevărului în scri-soarea sa: Dumnesău. Răspândind lumina zeu este lumină (1In 1,5) adevărului, ei au îndeși cel care rămâne în părtat întunericul greșelii Dumnezeu este în lumină, din inimile oamenilor.
Un nou roman semnat : Dumitru Tâlvescu Dumitru Tâlvescu și-a făcut debutul în literatură în anul 1973, în ziarul „Gazeta Gorjului”. Până în anul 1986 a activat în cadrul cenaclului „Columna” din Târgu Jiu, alături de scriitori locali cum ar fi Aurel Antonie, Adrian Frățilă, Gelu Birău, Spiridon Popescu și alții. Dumitru Tâlvescu a lăsat în urmă o carieră dominată de cifre şi calcule contabile, de om de bancă, cum se spune, şi s-a dedicat condeiului, scrisului, pentru a ne oferi cărţi, versuri, gânduri şi confesiuni. Timpul a trecut, iar pentru Dumitru Tâlvescu a trecut cu folos de vreme ce ne-a oferit un incitant și bine scris roman intitulat „Carul cu aur”. Cei care vor citi romanul vor remarca stilul alert, forța epică deosebită, o bună tehnică a contrapunctului, plasarea echilibrată a acțiunii în diferite toposuri. Romanul este populat cu personaje bine conturate, cu caractere puternice, care poartă dialoguri alerte și firești, autorul evitând cu succes alunecarea în livresc și în artificiozitate. „Carul cu aur” demonstrează o schimbare în discursul epic, o forță impresionantă de investigare a unor realități din ultimii 50 de ani
așa cum na în noi. Avem la și el este îndemână lumina în lumină. Deci, pen- poruncilor lui Dumtru că ne bucurăm că nezeu și a harului am fost eliberați de spiritual, despre care întunericul greșelii, David spune: este logic că, fiind „Porunca ta este făfii ai luminii, trebuie clie pentru pașii mei să umblăm mereu în și lumină pentru călumină. Pentru rările mele ” aceasta, Apostolul (cf. Ps 118,105). Pavel spune: Despre aceasta „Străluciți ca niște vorbește și Solomon luminători în lumea când spune: aceasta, ținând cu „Porunca legii este tărie cuvântul vieții” ca o făclie” (cf. Fil 2,15-16). (cf. Prov 6,23). Dacă nu vom face Așadar, nu trebuie aceasta, vom ascunde și să ținem ascunsă vom întuneca prin vălul această făclie a legii infidelității noastre, în și a credinței. Dimdauna noastră și a celorpotrivă, trebuie să o lalți, acea lumină care ținem, în Biserică, strălucește în folosul tuturidicată ca pe un ror. De aceea, și acel slucandelabru, pentru jitor care, în loc să ducă ca ea să fie mântuire la bancă talantul primit pentru mulți și penpentru a câștiga cerul, a tru ca noi înșine să preferat să-l ascundă, și ne bucurăm la lumiașa a fost lovit de o pena adevărului și toți deapsă meritată. credincioșii să fie Acea lumină spiritualuminați de ea. lă, care a fost aprinsă ca Din Tratatele la să ne folosim de ea pentru Evanghelia după mântuirea noastră, trebuie Matei ale sfântului să strălucească întotdeau- Cromațiu.
la rândul lor, pot cunoaște, grație Ioan Sebastian BARA acestui viguros talent de prozator, o lume despre care au auzit foarte multe, o lume în care mii de destine au fost abătute de la mersul lor firesc prin jocul perfid al unei istorii nemiloase. Avem nevoie de asemenea cărți în care ficțiunea, de fapt, este adevărul unor istorii trăite de generațiile de dinaintea noastră. Volumul „Carul cu aur” vădește un autentic talent de roși din trecutul nostru recent, în- mancier, o forță epică bine condutâmplări care se succed alert și să și o bună stăpânire a acțiunii și reușesc să țină cititorul cu sufletul a dialogului, tehnica contrapuncla gură. tului fiind exploatată cu succes. Este un roman foarte bine scris, Lectura romanului oferă satisfacții un roman modern, inspirat din estetice deosebite, noua carte a lui evenimente ale vieții de zi cu zi Dumitru Tâlvescu putând să stea pe care mulți le-am trăit. Romanul cu cinste lângă creațiile literaturii lui Dumitru Tâlvescu pune în lu- române contemporane. mină oameni și locuri din ținuturi Autorul este un bun și vechi hunedorene, atât de îndrăgite de prieten al Bibliotecii Județene autor – Certej, Săcărâmb, Geoagiu „Ovid Densusianu” Hunedoara– un topos ce ocupă un loc aparte Deva, ne este alături la multe actiîn roman, personaje ce pleacă de vități pe care le organizăm, iar noi aici ajung departe de țară, în Aus- îi mulțumim pentru că ne susține tria, mânate de timpuri neprielni- în demersurile noastre culturale. ce, oameni aflați sub vremi și care Este îmbucurător faptul că, în au îndurat excesele unui regim ciuda vremurilor complicate şi care a făcut mult rău țării noastre. dificile pe care le trăim, literatura Pentru generațiile care au cunos- bună își face loc și reușește să cut foarte bine România anilor de ajungă drept la inimile cititorilor, după cel de-al doilea război mon- cei care așteaptă noi creații literadial, uriașele zguduiri sociale și re de valoare, așa cum este și ropolitice care au urmat, citirea unui manul ”Carul cu aur” al lui Dumiastfel de roman îndeamnă la adu- tru Tâlvescu pe care îl felicităm cere aminte, la meditație. Tinerii, din toată inima.
Idee în alb
Daniel Marian Iată-mă sprijinit într-o altă aripă ce a uitat să crească până la capăt - căci, nu-i aşa, îngeri perfecţi nu puteam să fim, nu – chiar dacă ne-am fi dat peste cap în loc de a ne naşte
încă
În ochiul ce domneşte – mi plânge chiar lângă anca e loc dea cui mătase pieptăna-voi al cui poem ’l voi strânge – ea e limpede, curge. eu încă mă mir de arătarea ei în cuvinte Din „Căpiţă de fluturi, îngerii mei” ≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥
poema îngerului
Stejărel Ionescu
am strigat îngerul, dar aripile lui au fost rupte de vânt şi îngerul nu a mai venit, îngerul a obosit şi a şovăit să mai vină, am strigat îngerul şi vântul rupea bucăţi din mine mă sfâşia în rafale, iar orbitele mele erau hăurile de întuneric prin care flutura răbufnirile stâncilor neantului, fără anotimpuri şi cu iertările de rigoare i-am desfrunzit aripile în zbor şi atunci îngerul cu aripile ninse s-a pierdut în pustie, am strigat îngerul, degeaba l-am strigat ceasornicul vechi şi stricat s-a golit de ore, s-a adăpat o clipă la Izvorul Patimilor şi a luat masa pe Dealul Măslinilor, apoi cu fulgerări a tăiat valurile punând frâu norilor cu care s-a ridicat în furtună, am strigat îngerul, dar aripile lui purtate de vânt căzuseră la pământ peste sufletele noastre acoperindu-ne cu lumină, prin iluzia acrobatului Din: „poema nostra” ≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥
Drum de Piatră
Dan Orghici Piatră, piatră-nsetată de apă, piatră de râu aruncată... de-a vremurilor furii în drum. Iubire de piatră de apă însetată, ciocnire ce divide, împărășire dă la urma urmei tot praful din drum. Iubire ce doare căci fracturile dor, iar piatra se frânge în două apoi în mai multe, până ajunge un fir de nisip. Nisip de piatră. Piatră, piatră-n setată de apă, iubire… durere… rupere… praf în drum.
Când viruşilor li s-a pus pata pe tine, când lumea pare ostilă din toate direcţiile, când scadenţele îţi bat la uşă, când ţi s-au terminat comprimatele cu sunătoare, te întrebi: oare ce ar mai putea să ţi se întâmple? O inundaţie? S-a petrecut şi asta. O insomnie, o amendă în trafic, un electrocasnic stricat? Toate s-au întâmplat... Îl cunoaştem pe Murphy şi de aceea nu ne mai mirăm: când ceva e să meargă prost, va merge foarte prost, din ce în ce mai prost. În momente din acestea e bine să te gândeşti la acel prieten bun care are probleme mult mai mari decât tine. Şi cu toate că îl iubeşti, te bucuri că nu eşti în locul lui. Sună aiurea şi egoist dar funcţionează. Oamenii gândesc în opoziţii şi caută mereu termeni de comparaţie. Scările valorice se livrează în pachetul social pe care îl achiziţionezi din primele zile de viaţă. Încă de la maternitate mămicile concurează în diverse competiţii: bebeluşul meu plânge mai puţin, mănâncă mai mult, doarme mai pe dreapta. Apoi mămicile ajung în parc, unde alte mămici vor să-şi povestească victoriile în lupta cu diversificarea, oliţa sau primele tantrumuri. La şedinţele cu părinţii va veni întotdeauna o bunică agasantă care va lăuda hărnicia şi cuminţenia nepotului fără să bănuiască o clipă măcar că pe tine nu te interesează performanţele acestuia şi nici timpul nu îţi permite să asculţi osanale dedicate unor copii necunoscuţi. În astfel de medii ţi-e teamă să vorbeşti despre eşecuri pentru că se vor găsi destule învingătoare care să Sunteţi părintele unui copil care se pregăteşte să intre la liceu, sau un candidat emoţionat la statutul de licean? Doriţi din tot sufletul „să prindeţi” un loc la un liceu bun? Atunci trebuie sa cunoașteți informațiile referitoare la calendarul acestei admiteri. Absolvenţii de clasa a VIII-a se vor înscrie la evaluarea naţională între 17 şi 19 iunie 2013. Pe 25 iunie va avea loc proba scrisă la Limba şi literatura română, iar pe 26 iunie va avea loc proba scrisă la Limba şi literatura maternă. Pe 27 iunie elevii vor susţine proba scrisă la Matematică. Afişarea rezultatelor va avea loc pe 29 iunie, până la ora 16. În aceeaşi zi, între orele 16 şi 20 va avea loc depunerea contestaţiilor.În perioada 30 iunie – 2 iulie va avea loc rezolvarea contestaţiilor.Afişarea rezultatelor finale va avea loc pe 3 iulie. În 5 iulie 2013 urmează afişarea în fiecare unitate de învăţământ gimnazial a listei candidaţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere. Urmează completarea de către secretariatele şcolilor a fişelor de înscriere cu numele unităţii de învăţământ gimnazial, cu datele personale ale absolvenţilor claselor a VIII-a, cu mediile generale de absolvire, cu notele şi mediile obţinute la evaluarea naţională din clasa a VIII-a și cu mediile de admitere. Media de admitere este calculată prin adunarea mediei obţinută la
Fleacuri
Cu mona Szucsik
te facă să te simţi prost. Izolarea nu e o soluţie pentru simplul motiv că e imposibilă. Socializarea dorită sau nedorită te expune unor permanente evaluări, teste, clasificări ș.a.. Şi atunci ai de ales: 1. te compari cu cei mai puternici, mai bogaţi, mai realizaţi, mai frumoşi şi te simţi un ratat. 2. te alături celor mai proşti, mai ghinionişti, mai păcătoşi decât tine şi atunci ai o falsă senzaţie de superioritate. Nici
una, nici cealaltă nu îmi par de vreun folos. Există şi a treia variantă: să îi cauţi şi să îi preţuieşti pe cei asemeni ţie. Să te înconjori de oameni normali care ştiu să fie şi frumoşi şi urâţi, oameni care pot să urce şi pot să coboare, râd şi plâng, înjură şi scriu poezii, fac lucruri bune şi greşesc din când în când, oameni care, dacă au chef, mută munţii şi dacă nu au chef îşi închid telefonul. Dacă ai noroc să îi găseşti pe cei asemeni ţie, vei trăi liniştit, confortabil, fără ameninţarea unei comparaţii inegale. Într-un mediu potrivit şi un anturaj asortat personalităţii tale, inundaţia va fi subiect de glumă, aspiratorul stricat îşi va găsi un meşter iar stocul de sunătoare se va întregi cu un cadou inspirat de la cineva care te cunoaşte foarte bine. Cât despre viroză, ea oricum trece într-o săptămână. Acum că le văd scrise negru pe alb, nimic din ceea ce mi se întâmplă nu mai îmi pare atât de îngrozitor. Fleacuri.
Un pas important pentru elevi admiterea la Adriana CHIRA liceu
La radio
Sunt un consumator împătimit de radio. Ascult acasă, în maşină, pe internet, în orice moment al zilei, uneori radioul rămâne pornit chiar şi noaptea. Dacă e prea linişte am impresia că îmi ţiuie urechile. Radioul, pentru mine, nu e doar zumzet de fundal. Mă interesează şi ştirile şi interviurile, reportajele, dezbaterile, emisiunile specializate, etc. Adică tot ce este vorbă la radio. Dar, pe lângă vorbe, orice post de radio trebuie să umple spaţiul de emisie cu muzică. Aici se vede de la o poştă diferenţa dintre public şi privat. Radiourile publice au fonoteca bogată şi o politică muzicală ce impune diversitate. Mai rar auzi aceeaşi piesă de două ori în aceeaşi zi. Comercialii, în schimb, merg cu un amărât de playlist care se reia din două în două ore, din mai multe motive: drepturile de autor care costă, nevoia de audienţă şi contractele cu casele de discuri, care impun un anumit număr de difuzări pe zi. De exemplu, Dincolo de cuvinte este o piesă intens difuzată la radio în această perioadă, în România. Nu sună rău, interpreţii sunt îndrăgiţi, sunt la modă, mesajul e pozitiv, pe lângă melodie auzim şi o poveste, deci e în regulă. Cu toate acestea este destul de greu de
judeţ. 2. Presupunem evaluarea natională susţinută în clasa a VIII-a cu media generală că alt elev are media 9 şi la prima sa de absolvire a claselor a V-a - a opţiune s-au ocupat 14 locuri de căVIII-a și împărțirea rezultatului tre 14 elevi cu medii mai mari decât media lui. El va fi al 15-lea repartizat la prima sa opţiune. 3. Presupunem că unul din elevi are media 8 şi la prima sa opţiune s-au ocupat toate locurile de către elevi cu medii mai mari decât a lui. Dacă la a doua sa opţiune mai există locuri libere, el va repartizat la a doua sa opţiune. De notat că nu se poate înla 2. În perioada 5-9 iulie ac. ab- tâmpla ca „locul” unui elev să fie solvenţii şi părinţii acestora, ocupat de către cineva cu medie mai asistaţi de diriginţii claselor a mică decât a elevului respectiv. În VIII-a, vor completa opțiunile în perioada 5 - 9 iulie 2013 se desfăfișele de înscriere. Completarea șoară introducerea în baza de date opţiunilor pe fişa de admitere se computerizată a datelor din fişele de face în ordinea preferinţelor can- înscriere.Între 6 și 10 iulie 2013 se vor verifica de către părinţi şi candididaţilor. Completează pe primele locuri daţi fişele editate de calculator, se opţiunile pe care le doreşti cel vor corecta greşelilor în baza de date mai mult, chiar dacă nu eşti sigur computerizată şi se vor lista fişele că media îţi permite să intri la corectate dacă este cazul. În 16 iuaceste opţiuni. Nu vei fi dezavan- lie ac. se va anunța repartizarea computerizată a candidaților pe lotajat. Pentru a înţelege mai uşor algo- curile din unitațile școlare. Urmează ritmul, luăm următoarele exem- ca în perioada 17-26 iulie a.c.să se depună dosarelor de înscriere la şcople: 1. Presupunem că un elev are me- lile la care elevii au fost repartizaţi. dia 10. El este cel mai bun și este Pentru candidații nerepartizați sau repartizat primul, deci la prima sa cei care nu s-au înscris în prima etaopţiune. El ocup primul loc din pă de admitere vor mai urma o a do-
digerat a zecea şi a douăsprezecea oară când o auzi în doar câteva ore. Pe lângă melodiile bune, se mai furnizează şi alte genuri de produse muzicale. Sunt anomalii, atât din punct de vedere al liniei melodice, cât şi al textelor idioate. În aceste situaţii sunt obligată să schimb frecvenţa sau să închid definitiv aparatul de radio. Discuţia despre artă versus comercial a consumat deja râuri de cerneală şi kilometri de hârtie, mii de ore de emisie, ca să nu mai zic de mediul virtual unde oricine este invitat să îşi dea cu părerea. Pe mine mă distrează şi mă îngrijorează de-opotrivă ceea ce se întâmplă în indistrustria muzicală românească. Din când în când avem parte şi de piese excepţionale, pe care le fredonezi cu plăcere când dai cu aspiratorul, când eşti la bucătărie sau sub duş. Apoi sunt piesele pe care le fredonezi fără să vrei pentru că îţi intră în cap, te obsedează, te enervează dar nu poţi să scapi de ele pentru că le auzi mereu. Radioul, oricât de comercial ar fi, se înţelege că pe lângă rolul informativ şi distractiv ar trebui să aibă şi o funcţie educativă. Nu sunt sigură că se întâmplă întotdeauna aşa. Cu toate astea radioul bâzâie în surdină în continuare. E abia ora 12 şi deja am ascultat a patra oară Dincolo de cuvinte.
ua și o a treia etapă de repartizare. Admiterea candidaţilor pentru învăţământul seral şi pentru cel cu frecvenţă redusă debutează în 2324 iulie a.c. cu înscrierea candidaţilor din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2013- 2014 și se finalizează în 24-26 iulie a.c. cu repartizarea candidaţilor. Orientativ, părinții și elevii pot afla mediile de admitere ale anului 2012 la unitățile școlare din zonă Orăștiei. Colegiul Național “ Aurel Vlaicu” din Orăștie - ultima medie de admitere la Matematică-Informatică , intensiv Informatică a fost 8,79 și la Matematică-Informatică 5,86. La Filologie ultima medie de admitere a fost 6,43, la Științe ale Naturii, intensiv Engleză ultima medie a fost 7,90 și la Științe al Naturii, 4,85.La Științe sociale ultima medie a fost 5,72. Liceu Tehnologic “ Nicolae Olahus” din Orăștie -ultima medie la Mecanică a fost 4,64, la Protecția Mediului 4,64 și la Chimie Industrială 3,83. Colegiul Tehnic “Alexandru Borza” Geoagiu-ultima medie la Economic a fost 4,64 , la Agricultură 3,99 și la Silvicultură 3,56.
roaming din 2014 După atâta frig și ceață, iar s-arată soarele. Soarele telecomunicațiilor. Asta pentru că există un mare motiv de bucurie în special pentru cei care călătoresc prin Europa. Există o categorie specială de utilizatori ai telefonului mobil, care își umflă factura cu tariful de roaming. Și credeți-mă e destul de consistentă. Dar uite că vin și vești bune din partea Uniunii Europene. Pe scurt, începând din vara viitoare, taxele de roaming pentru apeluri, mesaje text şi transfer de date vor dispărea în 27 de ţări europene. 27 de comisari europeni au votat pentru înaintarea proiectului de lege Parlamentului European în luna mai a anului viitor. Reglementările vor intra în vigoare de la 1 iulie 2014 şi se vor aplica pentru aproximativ 100 de operatori de telefonie mobilă din 27 de ţări. S-au făcut ceva calcule și în general, ar însemna o reducere a profitului operatorilor cu aproximativ 2%. Pe de altă parte, posibilitatea să mergi oriunde în Europa și să îți folosești minutele din abonament pentru a suna acasă fără alte costuri, reprezintă un mare pas. În plus aceeași facilitate se aplică și pentru partea de date, putând naviga pe net mobil oriunde în Europa, fără a te costa o mică avere. sursa: go4it.ro. Sorin Szucsik.
Sistemul de Informatii Schengen
Sistemul de Informații Schengen este cel mai mare sistem de informații pentru securitate publică din Europa, de a permite schimbul ușor de informații între autoritățile naționale de control, vamale și de poliție de frontieră, se asigură faptul că libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE poate avea loc într-un mediu sigur.
SIS
Sistemul de Informații Schengen (SIS) a fost creat ca o inițiativă interguvernamentală în conformitate cu Convenția Schengen ,
Lansare Apple!
Am promis detalii despre conferința WWDC 2013 a celor de la Apple. Am stat cu ochii cât cepele la blogul live plin de informații și poze de la fața locului postate de cei de la engadget.com. Sincer nu m-ar fi mirat deloc dacă Tim Cook, șeful de la Apple ar fi apărut în adidași, o pereche de blugi și helancă neagră, așa cum apărea de fiecare dată „răposatul”. Totul avea un iz puternic Steve Jobs-ian. Prezentări pompoase, cuvinte cheie bine pregătite pentru a lua maul jurnaliștilor și altor gură-cască (și unu îs io). Dar hai să vă spun concret ce au scos la iveală OSX MAVERICKS Noul sistem de operare vine cu un update important! NU MAI ARE DENUMIRE DE MÂȚĂ! Au lăsat leul, tigrul și alte feline deoparte în favoare unei plaje din Nordul Californiei. Serios vorbind, ca și interfață nu s -a schimbat nimic, doar pe partea tehnică vin îmbunătățiri, cea mai evidentă fiind posibilitatea de a folosi o plasmă cu Apple TV conectat drept monitor extern. Fără fire. Macbook Air 2013 Dacă vrei să enervezi pe cineva, ia-ți un Macbook Air. Vei ajunge să mă enervezi în primul rând pe mine, pentru că tu, utilizator bogat de produse Apple, te vei lăfăi cu notebook-ul ce încape într-un plic poștal pentru barul
Restaurantul, terasa și terasei MIORIȚA vă stau la dispoziție! Aici, „Albina Coop” Orăştie organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente. Tel:0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840
bilește proceduri de schimburi ale statelor UE "de informații supliacum integrată în cadrul mentare privind alertele fiUE. Acesta este utilizat de ind stocate în SIS. către polițiștii de frontieră, SIS II precum și de către poliție, La 9 aprilie 2013, Sistevamă, vize și autoritățile mul de Informații Schengen judiciare în întregul spațiu din a doua generație (SIS II) Schengen. Ea deține infor- intră în funcțiune. SIS II dismații cu privire la persoa- pune de funcționalități avannele care ar fi putut fi im- sate, cum ar fi posibilitatea plicate într-o infracțiune de a utiliza biometrice, noi gravă sau să nu aibă drep- tipuri de alerte, posibilitatea tul de a intra sau a rămâne de a conecta diferite alerte în UE. Acesta conține, de (cum ar fi o alertă pe o perasemenea, semnalările pri- soană și un vehicul) și o favind persoane dispărute, în cilitate de întrebări directe special pentru copii, precum asupra sistemului. De aseși informații despre anumite menea, asigură protecția proprietăți, cum ar fi datelor cu caracter secret. bancnote, autoturisme, au- Una dintre cele mai mari toutilitare, arme de foc și sisteme de IT din lume în documente de identitate, domeniu, este alcătuită din care au fost furate, însușite trei componente: un sistem în mod ilegal sau pierdute. central, sistemele naționale Informațiile sunt introduse ale statelor UE și o infrasîn SIS de către autoritățile tructură de comunicații naționale și transmise prin (rețele) între sistemele națiintermediul sistemului cen- onale Centrală și de Est. tral la toate statele SchenAdriana CHIRA gen. Manualul SIRENE stahărtie A4. Iar acum are și noua generație de procesoare Intel Hasswell, oferindu-ți pe lângă performanță cel puțin dublă, o autonomie
a acumulatorului de 12 ore. Mac Pro 2013 Unitatea celor de la Apple seamănă mai mult cu un subwoofer de mașină. Și e mult, mult mai mic decât v-ați obișnuit a fi o unitate desktop. Mac Pro foloseste Intel Xeon cu până la 12 nuclee și promite performanță dublă față de generația anterioară de Mac pro. Suportă până la trei display-uri cu rezoluție 4K, în principal datorită soluției grafice folosite, și anume AMD FirePro. Poate fi dotat cu maximum 60 GB RAM. Gândiți-vă că există utilizatori care nu au atâția GB la Hard disk-ul PC-ului, darămite RAM-i (vorbim de laptop-ul nevestii, da?!) iOS7 Mult trâmbițatul iOS apare pe scenă. Totul simplist, minimal și... banal zic eu. Sir Jonathan Ive a făcut o treabă extraordinară, inspirându-se cu „originalitate” de la decedatul sistem de operare webOS. Și nu mă refer numai la design. Au introdus multitasking (WindowsPhone), cât și posibilitatea de a debloca telefonul făcând slide de la stânga la dreapta sau de jos în sus (Android). Concluzia o trageți voi, dar eu vă spun încă o dată: de când Steve Jobs nu mai e, Apple se duce încet dar sigur în jos. Spor la butonat, clicăit, numai bine Sorin Szucsik.
,, Îndiferent de competiția sportivă la care participi atunci când ești în afara zonei locale ești catalogat ca un mesager al locului natal pe care îl reprezinți. Nu de multe ori participând la diverse concursuri și competiții auzeam banala întrebare, Orăștia este....? Da, Orăștia este...., atunci când își dorește cu adevărat să fie. Când vorbim de sport, mișcare, sănătate de ani de zile pasăm de la o guvernare la alta cu ușurință dictonul, criză, austeritate, lipsă de fonduri, faliment....etc. Eu cred că ducem lipsă de experiență în management, toți am devenit peste noapte șefi cu funcții de conducere, dar uităm că în trecutul luminos al țării aceste posturi se ocupau cu studii corespunzătoare profilului. Nu este deajuns să-ți placă mai trebuie să și poți, o spun atunci când privesc în zare și văd oameni, edili, care reușesc să îmbine munca cu sportul, mișcarea în sine. O comunitate locală în care valorile sportive existente, cetățenii orașului nu sunt îndrumați și sprijiniți să facă mișcare, acolo sportul este încarcerat și poate fi eliberat doar de acel om care la viața lui a alergat câțiva km, a cunoscut victoria sau s-a bucurat de emoția succesului sportiv. Până atunci va mai curge multă cerneală și ne vom bucura în continuare de sprijinul celor apropiați, toți aceia care mai răzbim în competiții sportive auzind cuvintele, Orăștia este....? ”
Campionatul Mondial IKU (International Karate Union) PortorozSlovenia
România a participat cu un lot de 10 sportivi și 4 arbitrii, obținând o medalie de aur , două de argint și trei de bronz Sensei Nicolaie Iordăchescu, din Orăștie, a fost confirmat în staff-ul de conducere al brigăzii de arbitraj mondial. În timpul campionatului sensei Iordăchescu a desemnat arbitrii la suprafețe și a coordonat
activitatea de arbitraj. Au participat aproape 400 de sportivi, seniori si veterani din 16 țări
VORBA DE SPORT
,,RETEZAT TRAIL RACE”- MARATONORĂȘTIA PE PODIUM.
,Plăcere, voință, determinare, perseverență, dragoste de munte acestea au fost ingredientele necesare parcurgerii unui concurs de alergare montană în Retezatul Mic”. La linia de start de la Cheile Buții, sâmbătă 15 iunie 2013 s -au aliniat aproape 150 de concurenți din toate colțurile țării. Traseul, unul deosebit de solicitant, dar compensat de frumusețea peisajului, a măsurat 28 de km de urcuș și coborâș pe drum forestier, stânci, poteci de munte, cu o diferență de nivel de 2300 m. Din Orăștie au participat medicul Herlea Mihai Radu la categ. 30-45 ani clasat pe poziția 74 cu timpul de 6 ore 37 de minute și Bianu Adrian categ. peste 50 de ani, clasat al 79-lea cu timpul de 6 ore 42 minute dar obținând la final locul III, la categoria sa de vârstă. Premiul obținut de sportivul orăștian a constat întro cupă, materiale sportive, ceas, lanternă, tricou etc.
litatea Dorobanți jud. Arad, competiția a avut loc sâmbătă 15 iunie a.c. prezenți fiind 110 sportivi de la 15 cluburi din țară. Din județul nostru au participat Empi Karate Club Brad sensei Sorin Avram și Club Karate CFR Simeria sensei Ionel Hrițcu. Lotul din Brad care anul acesta sărbătorește 10 ani de la înființare, a participat cu 6 sportivi cucerind 4 medalii de aur, 3 argint si 1 bronz astfel: Locul I Anta Andrei , Demian Marius kumite indiv.(locul II la kata), Mariș Alexandru (locul II kumite), Huștiuc Bianca kata indiv.(locul II kumite) și locul III Cioară Gabriel kumite indiv. Clubul de karate CFR Simeria având sprijinul primăriei în persoana d-lui primar Emil Ioan Rîsteiu (care pe lângă cei 500 de Ron, taxa de înscriere a sportivilor la concurs, dată de primărie, punerea la dispoziție și a un microbuz de 16 locuri pentru transport)a deplasat un lot tânăr, cu copii începători, câștigând 8 medalii, de aur prin Danci Amalia la kata, KARATE EUR&KA. CU- una 3 de argint prin Botiz Xinea, Vesa PA DRAGONUL – Univ. de Ionuț kata indiv. și echipe kata indiv. Vest Vasile Goldiș Arad- (Danci A.,Vasile Adrian, Szekely Tahera), 4 de bronz prin Stanciu Anediția a XI-a 2013. Desfășurată în sala de sport din loca- dreea, Pistol Mihai, Bijan Daniel și
-2 lăcătuşi ( 2 ani experienţă) 2 sudori (2 ani experienţă) Adresă: Orăştie Telefon: 0745308864
14.06.2013
SC FARES S A
Adresă: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 portar -1 medic (CV-urile se depun la poartă)
BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ
10 consilieri asigurări Adresă: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012
SC HOSTEL CAZARE SRL -2 ospătari -1 femeie de serviciu -1 ajutor de bucătar -2 bucătari -1 barman Adresă: Geoagiu Telefon: 0254221424
·
SC TC IND SRL - 3 muncitori necalificaţi 3 ospătari 2 lucrători în bucătărie Adresă: Orăştie, Str. Nicolae Titulescu , Nr. 60 Telefon: 0727225307
BOTESCU CONSTRUCŢII SRL
1 zidar Adresă: Orăştie, Str. Horia, Nr. 50 Telefon: 0733202962 SC SILVAMETAL EXIM SRL -1 strungar (5 ani experienţă)
Cerințe: -foarte bune abilitati de comunicare si negociere si intelege usor SPITALUL MUNICIPAL -identifica necesitatile clientilor ORĂŞTIE -abilitati de analiza si planifi-1 medic generalist (se cere atestat care urgenţă) Adresă: Orăştie, Str. Pricazului, -persoana dinamica dispusa la perfectionare continua Nr. 16 -spirit de initiativa,orientare Telefon: 0254/242950 catre clienti 0254/241615 -spirit de echipa, muncila stress Locuri de muncă: tor,rezistent experienta in vanzari este un Căutate pe net pentru a t u s u p l i m e n t a r dumneavoastră de -bune cunostiinte PCword,excel Adriana Chira -aspect fizic profesionalbusiness Lucrător comercial - studii medii/studii superioabenzinărie re Cerințe: Phone Easy Operare case de marcat Telefon: 0257 211800 -Deservirea amabilă şi rapidă a clienţilor Vital Berry -Respectarea procedurilor cu privire la manipularea banilor cu sediul in Beriu, angajează -Depozitarea, manipularea şi în condiții foarte avantajoase personal pentru aranjarea produselor la raft lucrări agricole şi -Menţinerea ordinii şi curăţenipersonal pentru procesarea ei la locul de muncă fructelor culese, -Realizarea de controale pritractoriști şi vind termenele de valabilitate mecanici pentru mașini şi ale produselor utilaje agricole. -Urmărirea respectării Se oferă salariu motivant. cerinţelor la recepţia mărfii Informații: la -Participarea la realizarea in0254.246.124 sau ventarelor 0724.586.314 •SC MSS NISAN SRL sau la sediul din Beriu. Mediaș Telefon 0746266839
Consilier Vanzari GSM
Szekely T. . FELICITĂRI cluburilor și domului primar din SIMERIA !.
CONCURS DE KARATE. FEDERAȚIA I.M.A.F.ALBA IULIA
Orașul Marii Unirii Alba Iulia a fost gazda de desfășurare al concursului de karate organizat sâmbătă 15.06.a.c., destinat seniorilor și în special copiilor începători pentru testare la categ. 6-10 ani. Clubul Dacicus din Orăștie, cu ajutorul financiar al părinților copiilor, cu mașini personale, au reușit să deplaseze 14 copii sportivi la eveniment. Lotul coordonat de sensei Nicolae Iordăchescu, 3 fetițe și 11 băieți au obținut 2 locuri I prin proaspătul campion european de la Pordenone – Italia, Perț Mihai 6 ani și Hrițcu Răzvan seniori-kumite. Cinci copii au fost finaliști la kata au fost: Stroia Roxana, Lazăr Răzvan, Borza Denis, Cătănaș Cristi și Cozma
Doris. O comportare exemplară și frumoasă au avut și Guțu Raluca, Ambruș Andi, Urs Bogdan, Bozeșan Damian, Ștefănie Arthur, Matei Sebastian, Buciuman Paul și Mocanu Florin. Secția de karate din Geoagiu a Clubului Dacicus a fost reprezentată de sportivul Indrei Denis care a obținut locul II la kumite. La Clubul Dacicus din Orăștie și secțiile afiliate, generațiile sunt într-un proces permanent de schimbare și viitorul se prevede a fi de bun augur, pe măsura muncii depuse de această echipă formidabilă. BRAVO!
Vic Virgil Bălan
Eu ştiu… Eu ştiu un locşor anume Unde şi timpul ar vrea să se oprească, S-asculte poveşti, să povestească De câte au fost şi vor mai fi pe lume. Eu ştiu un loc, parcă desprins Din vechile ceasloave prăfuite, Unde şi timpul îşi permite Să fie câte-odată-nvins… Eu ştiu un loc pe o străduţă oarecare Unde cuvântul prinde viaţă, formă, Într-o ţinută elegantă, uniformă, Un loc unde tristeţea loc nu are. Eu ştiu un loc frumos ca o întâmplare Din vechile poveşti, spuse de bunici, Cu Feţi-Frumoşi, cu zâne, uriaşi, pitici, Un loc pe o străduţă cu… două semafoare…
BERBEC : Încercaţi să vă petreceţi următoarea perioadă ocupânduvă doar de activităţi relaxante. Îmbunătăţiţi atmosfera de acasă prin mai multă bună dispoziţie şi veţi fi încântaţi de rezultate. În weekend, socializarea este preocuparea dumneavoastră de bază. TAUR : Urmează o săptămână imprevizibilă. Dacă simţiţi nevoia, încercaţi să obţineţi şi sfaturile unor experţi. Doar uzând de încredere şi răbdare veţi obţine rezultatele dorite. Căutaţi să petreceţi timpul liber dezvoltând un nou hobby. GEMENI : Nu faceţi abuz de răbdarea celor din jur şi nu mai încercaţi să-i schimbaţi după propriul gust. Membrii familiei vă vor sprijini, însă copiii vă provoacă unele îngrijorări legate de prea multă libertate. RAC : Evitaţi întâlnirile cu persoane emotive, care vă descurajează în proiectele aflate în derulare. Dacă acestea vă pun pe gânduri cei de acasă vă susţin, pregătindu-vă surprize plăcute. În weekend, evitaţi drumurile lungi, care ca vă vor obosi peste aşteptări. LEU : Aveţi mintea ocupată mai tot timpul de problemele ce vi le creaţi singuri. Vă provocaţi singuri angoase care vă dau o
Horoscop stare de nervi teribilă. Totul este să nu intraţi în panică şi să vă concentraţi doar pe ce puteţi face. Nu mai visaţi la cine ştie ce himere ... FECIOARA Sunteţi foarte productivi la locul de muncă, iar dacă aveţi o muncă de creaţie veţi fi inspiraţi şi ingenioşi. Îi uimiţi chiar şi pe cei mai invidioşi dintre amici. Fiţi prudenţi cu angajamentele! Nu promiteţi nimic din ce nu puteţi realiza. Mai bine focalizaţi-vă doar pe ceea ce consideraţi a fi hrana pentru gândire. BALANŢA : În ultimele zile vi s-a schimbat starea de spirit. Sunteţi mai reţinuţi cu persoanele insistente. Preferaţi să vă îndreptăţi atenţia spre familie şi spre ceea ce vă interesează strict. Nimeni nu vă va acorda prea multe şanse de reuşită în planurile expuse, însă nu vă descurajaţi. SCORPION Săptămâna debutează cu multe reuşite, mai ales în plan profesional. Cheia succesului constă în respectarea termenilor impuşi pentru îndeplinirea sarcinilor chiar de dumneavoastră. Dacă doriţi să purtaţi discuţii serioase cu cei mai tineri membrii ai familiei, lăsaţi asta spre sfârşitul acestei perioade. SĂGETĂTOR : Preocupaţi
19 iunie 1919 – Moare P.P. Carp, om politic critic literar şi traducător, u n ul d i nt r e în t em e i et o r i i ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (19071912), de mai multe ori ministru şi primministru 1945 – Este promulgata Legea nr. 115 ce stabilea „măsurile tranzitorii pentru adaptarea industriei de război la producţia de pace” 20 iunie 1891 – Moare, la Paris, Mihail Kogălniceanu, scriitor; întemeietorul istoriografiei moderne româneşti, editor al cronicilor moldoveneşti, mare om politic, figură de seamă a luptei pentru Unire şi Independentă, preşedinte al Academiei Române 1995 – Moare, la Paris, Emil Cioran, unul dintre cei mai luminaţi gânditori români, stabilit în Franţa din 1937; lucrările sale (“Pe culmile disperării”, “Schimbarea la faţă a României”) sunt expresia viziunii tragice asupra condiţiei omului într-o lume absurdă. Simpatizant declarat al Mişcării Legionare în tinereţe, este autor al celui mai artistic portret al conducătorului acesteia, Corneliu Codreanu. Ziua mondială a refugiaților 21 iunie 1527 – Moare Niccolo Machiavelli, istoric şi scriitor, autor al unor strălucite scrieri satirice şi politice (“Mătrăguna”, “Principele”, “Discursuri”) 1848 - În revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” apare poezia „Un răsunet”, a lui Andrei Muresanu, ale cărei versuri compun azi Imnul de Stat al României 1879 – Se adoptă Statutul Academiei Româ-
peste măsură de tot felul de proiecte nu băgaţi de seamă când era să vă scape poate cel mai important eveniment din ultima perioadă. Prietenii vă readuc aminte ca, pe ultima sută de metri măcar să nu rataţi petrecerea. Dacă ezitaţi prea mult nu veţi gusta din plin distracţia... CAPRICORN Timpul vi se pare că se scurge lent şi fără folos. Poate sunteţi prea exigenţi cu cei de acasă şi uitaţi pur şi simplu că au şi ei nevoie de linişte. Starea de sănătate a unei persoane dragi va solicita atenţia şi vă abandonaţi deocamdată lucrările pentru a vă ocupa de ea. VĂRSĂTOR : Ambiţia care vă caracterizează va aduce mai aproape de promovarea pe care o visaţi de ceva timp. La serviciu vă simţiţi protejaţi de superiori, care nu uita să vă amintească să nu leneviţi. Trebuie să profitaţi de aceste zile ca să puteţi beneficia şi de recompense. PEŞTI Vă convingeţi încă o dată că aveţi nevoie de concentrare maximă dacă vreţi să obţineţi rezultatele scontate. Nu începeţi niciodată mai multe lucruri dacă sunteţi de părere că nu le puteţi termina. Pentru cei mai tineri nativi ai acestei zodii weekendul le aduce o uriaşă surpriză plăcută.
Claudiu Nicolae Șimonați
Trecutul pentru om e timp mort, iar viitorul e timpul care încă nu s-a născut. Cât despre prezent, el nu poate fi reprezentat, el nici nu apucă bine să se nască şi a şi murit. Singurul mod în care ne putem închipui timpul este cel de eternitate. Sensul timpului este cel al devenirii, al transformării. Timpul, aşa cum îl percepem noi, este o consecinţă a imperfecţiunii noastre. Tocmai de aceea oamenii au simţit nevoia să cuantifice timpul, să-l împartă în secunde, minute, ore, zile şi aşa mai departe; pentru a putea atunci să spună: ieri am fost, azi sunt, mâine voi fi. Omul, ca fiinţă imperfectă, supusă devenirii, nu avea cum să se oprească la a spune: eu sunt. Pentru că atunci s-ar fi oprit în loc. Şi el, şi timpul. A, dacă omul nu ar fi avut memoria, atunci ar fi putut spune: eu sunt, pentru că ar fi trăit într-un prezent continuu, fără şansa de a evolua. Pe când aşa, omul măsoară timpul tocmai pentru a-şi măsura devenirea sa. De aceea, până când Dumnezeu nu a creat lumea şi omul, timpul nu era măsurat, ci era doar eternitate. Ce-l interesa pe Dumnezeu ziua de ieri, de azi sau cea de mâine? El este perfect, absolut. Mereu egal cu sine, nu poate evolua sau involua, el este acelaşi în orice punct al eternităţii. În schimb omul, imperfect, are nevoie de ieri, de azi şi de mâine pentru a da un sens existenţei sale. 1400 – Se naşte Johann Gutenberg, inventatorul tiparului cu litere mobile din metal, una din descoperirile esenţiale pentru progresul omenirii 1700 – Se naşte Inochentie Micu Klein, episcop greco-catolic, militant pentru drepturile românilor ardeleni 1941 – În urma declarării stării de război, încetează relaţiile diplomatice România – U.R.S.S. 1947 – Guvernele SUA şi Marii Britanii transmit guvernului Petru Groza note de îngrijorare „fată de arestarea arbitrară fără mandat de arestare sau acuzare a sute de membri ai opoziţiei, cât şi a altora” 1991 - Declaraţia Parlamentului României privind lipsa de temei juridic şi valabilitate a Pactului Ribbentrop-Molotov, care „a fost şi continuă să fie repudiat în cancelariile multor state” Ziua națională a Republicii Malta
Au marcat această săptămână ne. Aceasta este împărţită în trei secţiuni: literară, istorică şi ştiinţifică, păstrând structura Societăţii Academice Române 1910 – Se naşte Traian Popescu, directorul Editurii „Carpaţii” din Madrid Ziua Muzicii Europene 22 iunie 1892 – Dimitrie A. Sturdza este ales preşedinte al Partidului Naţional Liberal 1922 – Moare Take Ionescu, om politic, primministru şi ministru de Externe al României, întemeietor al partidului ConservatorDemocrat 1940 – Ia naştere Partidul Naţiunii, înlocuind Frontul Renaşterii Naţionale (care era, de la 14.12.1938, unica organizaţie politică legală, pe perioada dictaturii carliste) 1941 – Generalul Ion Antonescu se adresează armatei: “Români, vă ordon treceţi Prutul”. Începutul Războiului de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia bolşevică 1941 – Germania pune în aplicare “Planul Barbarossa”. Începutul războiului de pe Frontul de Est. Winston Churchill afirma sprijinul Angliei fata de lupta URSS-ului împotriva Germaniei 1992 – Moare, la Paris, scriitorul Virgil Gheorghiu, disident, Ziua națională a Luxemburgului 24 iunie
25 iunie 1901 – Moare Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist, fondatorul ziarelor „Perseverenţă” şi „Democraţia”, iniţiator al mişcării republicane din 20.08.1870; general al Armatei Române, 1984 – Încep lucrările de construcţie la Casa Republicii şi Bulevardul “Victoria Socialismului” din Bucureşti 1991 - Croaţia îşi proclamă independeța de stat, ce va fi recunoscută de CEE la 15.01.1992, iar de SUA, la 7.04.1992. Începe războiului civil din Iugoslavia Ziua națională a Croației, Mozambicului Croației și Sloveniei
A văzut cineva la vulpe Comportament integru ?
Ursul şi vulpea Un urs, fără coadă, fireşte, Stătea la coadă la BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT peşte cuprinde: Unde, din întâmplare, 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă Vulpea era vânzătoare. artificială și 2 cu zgură, Când l-a văzut vulpea 1 teren de baschet, 1 teren de volei, A vrut pe geam să sară 2 terenuri de mini-fotbal, – 1 teren de badminton, era inspector bazine de înot pentru adulții și copii, Ursul La Garda Financiară. patinoar natural (în sezon); pistă de role, Vulpea, tot vulpe, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Făcea afaceri la negru. Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309
Alte vremuri Făt-Frumos s-a înfiinţat La fata de împărat. I-a arătat diploma de arte marţiale Cucerită în concursuri internaţionale. Fata i-a zis: „De titluri ţin cont Dacă-mi arăţi… plusul din cont” ! Aici totul s-a terminat: Contul era… zerobarat ! ORIZONTAL: 1) Fir de legătura la bordul navelor - Face legătura cu restul împărțirilor. 2) Legătură telefonică Leagă centrul cu jumătate de laturi. 3) Agent de legătură cu Germania Legat superior de vie. 4) Pierderea legăturii cu realitatea (pl.). 5) Legătură de comunicație Legătură la vedere. 6) Primul legat de justiție! - Centru de l - Pană de aici, legată din bici! 7) Mediu în legătură cu cei aflați pe val - Înțepătura ei te leagă de pat. 8) Percept legat de masă. 9) Lovitul legat de. . . galbeni - Strâns legată, de asemenea. 10) Face legăminte de tot râsul Legat de scaun cu pantalonii. 11) Așezări legate de glie - Greșeli legate de credință.
SUNT DIMINEȚI ÎN CARE CRED CĂ SUNTEM SUB ASEDIUL GUNOAIELOR, OARE NU SE POATE SCHIMBA NIMIC DEPILDĂ PROGRAMUL CELOR CE AR TREBUI SĂ IA ĂCESTE RESTURI
No aşe, no!
Un ardelean mere îngândurat prin parc, cân, la un moment dat, vede pe banca un bătrânel și un câine lângă. - Bade, câinele dumitale mușcă? - Da’ cum păcatele mele să muşte? Bineînţeles că nu muşcă! Ardeleanu dă să treacă prin fața băncii când, câinele se repede la el şi îl muşcă foarte tare. Se-ntoarce către bătrânel şi îi spune cu glas stins : - Măi omule, parcă ai zîs că nu muşcă câinele dumitale. - Da ăsta nu-i câinele meu!
VERTICAL: 1) Legătură de urgență Legătură cu occidentul. 2) Articol feminin de legătură (pl.) - Un tip fără legătură cu morala. 3) Legate rău de obligații - Legat de adâncimea fundației. 4) Reacție legată de satisfacție. 5) Nelegați de transparență, unu - Infinitiv legat de posibilele urmări ale alcoolului. 6) Legătură ˆın fapt! - Vin în legătură cu. . . artizanatul Pus pe dos, fără legătură la centru! 7) Nelegații de transparentă, doi - Legătură de filiație. 8) Legat de o calificare. 9) Superdotați cu legământ ˆın armată - Evidența erorilor, legată în cele din urmă. 10) Legat, ușor, de îngheț Perioada de legatului animalelor. 11) Păr neelegant - Solicitare legală.
Doi ardeleni într-un tren nu prea ştiau ce să facă ca să nu se plicti-
sească până la Cluj. - Hai să batem cuie în păreţi ca să avem unde să ne punem căciulile, zice unul. - Apăi hai să batem cuie, zice ălalt. Se apuca ei să bată cuie în pereţii compartimentului, dar al optulea cui nu intra în perete. - De ce nu intra cuiul în părete? întreabă primul. - Nu ştiu, zice al doilea. Hai în compartimentul vecin să vedem de ce. Se duc în celălalt compartiment. Acolo era un basarabean ce stătea rezemat cu capul de perete.
Talon de publicitate gratuită
NUMELE……………………………………………………………….. ADRESA………………………………………………………………... Text………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………….. Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr1