În semn de omagiu, adus „Icarului din Binținți” ! Cu ocazia comemorării a 100 de ani de la dispariția fulgerătoare a lui Aurel Vlaicu, elevii colegiului au editat revista on-line ZENIT. Revista are o frumoasă copertă realizată de elevul VladŞendroiu, redactor șef este Bogdan Lăzărescu, iar coordonarea revistei aparține d-nelor prof. Giurgiu Margareta şi Chira Adriana, În paginile revistei veți găsi un mănunchi de gânduri de prețuire pentru Aurel Vlaicu. Revista poate fi răsfoită de pe situl colegiului AUREL VLAICU, pe didactic.ro. Mă întreb, aidoma dumneavoastră: „Doamne, în ce vremuri trăim ?” Din nefericire pentru mine, îmi vine tot mai des răspunsul: „În cele pe care le merităm !” Spun asta pentru că am tăcut când miau fost date de pomană rezervele naturale (petrol, aur, pământ fertil, păduri și multe alte), am tăcut când am auzit un politruc în campanie cum se lăuda cu ce va face el când o fi ales, știind sigur că nu poate face nici 10% din ce a promis. Am mai tăcut când mi-au distrus cultura și învățământul, iar acum mă mir de ce copiii nu mai citesc ! Și am tăcut și când au distrus sănătatea unei nații și, bașca, au mai trântit și sistemul sanitar la pământ, de fug medicii să lucreze în alte țări. Oooooooooooo, Doooaaaameeee! !!!
UN SECOL DE LA Cea de a 108-a Adunare Generală a ZBORUL SPRE CERURI Asociaţiunii ASTRA, dedicată AL LUI centenarului morţii inventatorului şi aviatorului
AUREL VLAICU
şi împlinirii a 100 de ani de la a 54 Vineri, 13-IX-2013, -a Adunarea Generală a ca în fiece an, Asociaţiunii ASTRA, Aurel Vlaicu 14 – 15 septembrie 1913, des- este omagiat în municipiufăşurată la Orăştie. Programul în paginile 8-9
EDITORIAL pe placul lumii !!!
VĂ PROPUNEM O ALTFEL DE CĂLĂTORIE, ÎN LUMEA AROMELOR, A GUSTURILOR, A LOCULUI PLĂCUT AMENAJAT ȘI A RAFINAMETULUI CULINAR.
AUREL VLAICU
De câte ori nu am tăcut ! Dar tragicul tăcerii mele este durerea de acum. Mă arde durerea tăcerii, un jar ce-mi sfâșie sufletul, un foc ce nu arde ci, dimpotrivă, îngheață rupând bucățică cu bucățică din inima ce nu a avut curajul să vorbească atunci ! Nu mă sperie și nici nu corectez, cred - la fel ca dumneavoastră. Cât despre text, despre texte și pretexte, aștept cu nerăbdare și, vă rog, nu fiți drastici cu tăiatul unde nu simțiți nevoia. Realitatea nu este frumoasă sau urâtă, calmă sau nervoasă, este adevăr și atât. Dacă ne înfrânăm acest drept, de a spune ce gândim, oare nu transformăm auto-cenzura în ce huleam mai mult la regimul trecut «cenzura», transformândo în ceva mai crunt (fie și prin simplul motiv că vine de la noi și din noi) ? Cât timp, guvernat de „LUME”, îl voi întreba pe Dumnezeu pe ce lume trăim ?
lui Orăștie: 12,00: Oficierea slujbei de Pomenire (Parastas); D e punere de coroane, zbor demonstrativ de aeromodele. Participanții vor primii ediția specială a Săptămânalului Vorba, ediție dedicată centenarului VLAICU.
BILA Neagră
BILA Albă de Vic Virgil Bălan
☺☻ După 23 de ani, clasa noastră politică, în loc să se maturizeze, devine tot mai infantilă. Ce se propune astăzi, mâine nu mai este valabil, dacă astăzi se toarnă o fundaţie, mâine se abandonează, dacă astăzi se promite ceva, mâine e de domeniul trecutului. Democraţie şi capitalism autentic românesc ??? ☻☺ De ce se scot dosarele doar când trebuie ocupat un post, când se depune o candidatură, când îţi exprimi un alt punct de vedere decât… ☺☻ Dacă tot se sterilizează câinii comunitari,
de ce la javre şi potăi nu li se pun câte un crotal, să ştim şi noi de cine să ne ferim ?
Ajunge la: Radio COLOR ORĂȘTIE. Pentru tenacitatea de care dau dovadă !
☻☺ Nu ar fi cazul să apară un clasament cu şmecherii naţiunii ? Şi, dacă se poate, cu cele mai Top: cele mai pregătite ţări să asiguLocul 4 - Danemarca Locul 5 - Norvegia năstruşnice şmecherii, aşa, re viitorul generaţiilor următoare Locul 6 - Marea Britanie să nu murim proşti… De, Locul 7 - Canada proşti ne cred ei ! România se plasează în partea inLocul 8 - Finlanda Locul 9 - SUA ☺☻ Prezicătoarea ferioară (locul 35 din 59) într-un raport care clasează ţările lumii după Locul 10 - Olanda neamului, Carmen Hara, de a asigura un viitor geNu sufăr de mania persecuției, nu face prea multă harababu- capacitatea viitoare. Analiza ia în calcul cred în teoria conspirației, sunt plictiră când vine în ţară. Nu ar neraţiilor factori precum cei politici, de mediu, sit la culme și negru la suflet de tot ce fi cazul să dea sonorul mai educaţie, corupţie, drepturi şi libertăţi se termina cu ...escu, și uneori nu pot mic ? Nu de alta, dar toţi sau natalitatea, potrivit companiei de să nu mă întreb cine a început distrune dau doar sfaturi şi ne consultanţă RobecoSAM. gerea învățământului? Cine ne vrea trag de urechi. Nu degeaLocul 1 - Suedia proşti ? ba… Locul 2 - Australia Este o întrebare de bun simț, zic io ! Locul 3 - Elveţia Redactor-șef
Semnalul de alarmă
Vic Virgil Bălan
Ţara dramelor M-am întrebat de zeci şi sute de ori: în ce ţară trăim ? Ce oameni ne conduc ? Aleşii şi numiţii au suflet ? Trăim mai rău ca în junglă. Am ajuns să ne fie sfârtecaţi copiii în stradă de haitele de câini fără stăpân iar unii, aşa-zişi „iubitori de animale” să acuze copilul decedat şi bunica. Unde am ajuns ? Suntem asaltaţi de haite flămânde, mă refer la câini, fiindcă mai sunt şi altfel de haite, de javre şi potăi care ne atacă în alt mod, profitând chiar de fondurile alocate câinilor comunitari, iar unii ne dau lecţii la televizor. O doamnă în vârstă, care se vrea sfătuitor naţional, când nu i se dă dreptate (în cele mai multe cazuri e depăşită), ameninţă că părăseşte emisiunea şi ne spune, mai pe ocolite, că suntem proşti, a găsit de cuviinţă să ne dea lecţii cum să ne comportăm în faţa acestor animale. Nu am nimic cu bieţii câini, dar nici să asistăm la înmulţirea lor necontrolată nu se mai poate. Cum adică, pentru a ieşi la o plimbare în parc, nepoţii, copiii trebuie să-şi ia măsuri de securitate maximă. Este ştiut că şi animalele sălbatice sunt controlate. Totul a luat-o razna în timp ce nişte aşa-zise O.N.G.-uri fac să dispară banii frumoşi veniţi de la UE. Suntem ruşinea Europei la toate capitolele. De ce am mai aderat dacă zilnic suntem minţiţi, furaţi şi ameninţaţi ? Trebuie să mai spun şi de cine ? Ce rost îşi mai au alegerile, referendumurile ? Dacă au fost furaţi 7.400.000 de cetăţeni cu drept de vot, cu zâmbetul pe buze şi cu biblia pe capotă, oare vom trezi conştiinţele adormite ale celor care ar trebui să vegheze la starea naţiei ? Cu demonstraţii, mitinguri ? Eu cred că da ! Ieşitul în stradă, în mod civilizat şi cererea drepturilor în mod repetat şi îndelungat trebuie să producă schimbări. Noi prea ne lăsăm îmbrobodiţi cu vorbe lustruite, apoi intrăm într-o stare de somnolenţă şi ne trezim iar când suntem călcaţi cu duritate pe bătături. Aştept o zi când o crimă, un viol, un om muşcat de câini, să fie o întâmplare, o scăpare de sub control a autorităţilor. Cu vreo 40 de ani în urmă, cred că, am văzut un film american intitulat: „Iubişi animalele şi copiii !”. Cred că s-a tradus greşit titlul; mai corect ar fi sunat „Iubiţi copiii şi animalele”. Dar, cum la noi peste trei zile mai are loc o dramă, dăm uitării cele întâmplate anterior, şi-i dăm cu televizorul până uităm ce neam propus, uităm ce avem de făcut. În ritmul acesta vom ajunge, nu ultimii din Europa, ci ultimii de pe glob, iar dacă în Univers mai există viaţă şi în altă parte, tot ultimii vom fi. Pagina 2
Pleacă de data aceasta către cei ce au în „grijă” ”WC-ul” din turnul ce veghea cândva ZIDUL CETĂŢII (plângerii)
Cine e mai vin decât viu; sau mai viu decât vin…
Mi s-a întâmplat în urmă cu ceva zile, o întâmplare pe care de mai multă vreme o aşteptam. Un lucru frumos, trăit dimpreună cu nişte oameni minunaţi. Dintre care, unul dintre ei, un om – a mai scris o carte. Omul – şi cartea. Dar mai este ceva. Sunt oamenii. Toţi ceilalţi. Aceia fără de care, liniştiţi, cei care păcătuim de mai scriem, am scrie cam fără rost, noimă, efect. În vechea Sinagogă din Orăştie, am avut revelaţia unei forme de comunicare care e de ţinut minte; exemplar de diferită faţă de oricare alta. A fost vorba de scriere, dar a fost şi vorba de… vorbă. Nici nu ştiu cine se face vinovat… Cel care suportă chinurile facerii unui ziar a fost vinovat de toată întremarea şi înşirarea unui real eveniment (și nu-i la primul ci la al optulea ), sau / şi cel care, suportând chinurile facerii încă unei cărţi. Cert este un lucru. La Orăştie este vorba despre cultură. N-aş zice cum că mai mult decât la Deva, Timişoara, Iaşi, Bucureşti sau Szeged. Dar este. Trebuie să numesc şi principalii vinovaţi ? – Dan Orghici şi Ionuţ Copil (ordinea fiind absolut aleatoare). Şi, desigur, toţi acei oameni minunaţi, fără de care n-ar mai fi fost vorba... Câtă vreme se mai întâmplă astfel de întâmplări, înseamnă că are rost să mai fim vinovaţi de câte o vorbă… P.S. 1. Am… vorbit despre multe, dar tot am uitat să-i spun poetului, scriitorului, prietenului Ionuţ Copil, un anume lucru, şi anume: cineva, pe nume Nichita, odată se exprima astfel: „Noi nu suntem geniali, suntem trimbulinzi”. P.S. 2. Fiind vorba despre „Poemele vi(n)ului”, cartea lui Ionuţ Copil, am început cu cele 1, 2, 3, 4… cele 5,… 11 cuvinte. Despre restul voi vorbi. Daniel Marian Produse de panificație tradiționale la standarde europene Cine se trezește de dimineață... Câștigă masa de prânz !!! În fiecare zi, la emisiunea matinală "Trezirea" de la Radio Color poți câștiga un meniu complet pentru masa de prânz la celebrele restaurante "Miorița" sau "Coroana". Ascultă "Trezirea", fii pe fază, şi Radio Color te premiază ! De luni până vineri, de la 7 la 9.
Știri VORBITE Dan Orghici și Virgil-Liviu Sabău
Două cutremure s-au produs, duminică, în jurul orei 16:00, în zona Hunedoarei, primul dintre ele având magnitudinea de 4, fiind urmat de un altul cu o magnitudine de 4,7. Cele două mișcări tectonice au fost resimțite la o adâncime de 5 km. Potrivit directorului științiic al INFP, Mircea Radulian, aceste seisme nu sunt neobișnuite pentru zona respectivă. Totuși acesta a explicat că, de obicei, primul cutremur este mai puternic, replicile obișnuind să fie mai ușoare. De această dată însă, cutremurul cu magnitudinea de 4 a fost un preșoc pentru seismul mai puternic. Școala românească încotro se îndreaptă ??? ,,Ar trebui să ne mai punem lacăt la gură”, ,,O să vin la ore toată ziua, să vă verific, o să stau tot pe voi, o să bag zâzanie în tot ce faceți, o să vă umblu la calificative, domnule profesor” par să fie noile cuvinte răstite pe un ton cu ceva... decibeli, de un proaspăt instalat la conducerea unei școli gimnaziale europene din Orăștie. În ţară continuă protestele Uităm mereu de cât de mare e puterea de inducere în eroare a mass-mediei ! E de ajuns să ni se sugereze ceva pe posturile de televiziune, la radio sau în ziare, iar noi, ca o turmă înfometată, aprobăm şi susţinem, fără să ne mai obosim a judeca dacă e drept, corect sau just… Ultima joacă nevinovată Cazul recent al băieţelului de patru ani din Bucureşti, sfâşiat de câinii comunitari – câinii comunităţii, adicătelea, căci, atâta vreme cât îi hrăneşte cineva, nu pot fi numiţi câini „fără stăpân” – este, fără îndoială, trist şi e păcat că, în secolul XXI, în inima zonei locuite, s-a putut întâmpla aşa ceva. Suflet nevinovat plătind cu viaţa nepăsarea oamenilor, în primul rând a celor a celor din jurul lui, de atunci şi de acolo. Tragedia începe, contrar celor spuse la unison de vânătorii de ştiri, de acolo, de lângă el… Pe scurt, săptămâna trecută, în Parcul Tei din sectorul II al Capitalei, un băieţel, de numai patru ani, a murit muşcat de câinii comunitari. Ionuţ, victima se afla împreună cu bunica şi cu fratele său mai mărişor, la joacă, în parc, cei doi copii dispărând pe un teren particular din vecinătate, un teren părăsit şi cu gardul distrus, unde sa întâmplat nenorocirea. Fratele lui Ionuţ a venit speriat la bunica, povestindu-i ce-au păţit, iar aceasta a sunat imediat la 112. Unde dai şi unde crapă Preocupate mereu de rating, massmedia spune ceea ce aşteaptă oamenii – privitori, ascultători şi cititori – să afle; acel adevăr care se potriveşte de minune „sensibilităţii” lor şi înclinaţiei spre dramatic; prin urmare, publicul nu e interesat neapărat de adevăr, ci de o poveste cu happy-end. Ţapul, sau ţapii ispăşitori s-au găsit în câteva persoane cu funcţii din primăria Capitalei, care au fost demise şi, astfel, s-a rezolvat jumătate de problemă, ba şi un fel de bonus, că nu prea suntem iubitori de primării. Se aşteaptă, dar, zic
BILTZ-BILTZ-BILTZ-BILTZ-
împotriva proiectului de la Roşia Montană. În Bucureşti, s-a ajuns la a şasea zi. Guvernanţii vor să dea aurul, argintul, cuprul și celelalte (wolfram și alte metale rare), primind în schimb otravă, pământ sterp, adică fraiereală pe faţă. Prețurile biletelor de tren au crescut diferențiat de la 1 septembrie, cu pânã la 10%, mãsura fiind aprobatã prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evolutia inflatiei si majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Cãlãtori, la combustibili, energie sau piese. Bijuteriile din aur si/sau platinã, cu exceptia verighetelor, vor fi accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de pânã la 14 K inclusiv si cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, masinile cu motor peste 3.000 cmc vor fi accizate cu 1 euro/ cmc, acciza la cafea si bere nefiind schimbatã.
eu, degeaba, şi demisia primarului Sorin Oprescu – şi toate acestea de la nişte bieţi câini comunitari. Ancheta demarată ulterior a scos la iveală o mulţime de „amănunte” care abia au legătură cu incidentul din Parcul Tei, ci mai degrabă cu modul în care s-au folosit banii destinaţi eradicării câinilor vagabonzi, cu asociaţiile fictive de protecţie a câinilor, cu nişte ilegalităţi care s-ar fi petrecut acolo şi… cam atât. Altfel de întrebări Vă aduceţi aminte de cele două englezoaice despre care am scris într-un număr trecut, şi care au vrut să boicoteze turismul în România pentru că văzuseră, pe internet, chiar cu două zile înainte de-a pleca în vacanţă la noi, fotografia unui câine maltratat de stăpânul său ? Ce s-ar fi întâmplat cu imaginea internaţională a României dacă s-ar fi eutanasiat o parte din câinii comunitari ? Ei bine, eutanasierea poate că este o soluţie eficientă, dar nu şi viabilă. E adevărat, există multe nereguli în aplicarea legilor care s-au dat pentru reducerea numărului de câini, dar nu acesta este motivul pentru care s-a întâmplat tragedia din Parcul Tei… S-a vehiculat în toată mass-media cifra de 18.000 de câini vagabonzi; dacă din atâţia câini doar cei din Parcul Tei au atacat, înseamnă că avem un mare semn de întrebare de pus după „de ce”-ul care se impune. Şi, chiar aşa, de ce din 18.000 de câini doar câţiva sunt agresivi ? Şi la alţii-i ca la noi Toată lumea ştie cât de neastâmpăraţi au fost, sunt şi vor fi copiii între patru şi şase ani, şi copiii, în general; sunt în stare să dispară exact în fracţiunea de secundă în care te-ai uitat în altă parte şi să se ascundă acolo unde te aştepţi mai puţin să-i găseşti. Aşadar, nu-i de mirare că trebuie supravegheaţi, feriţi şi protejaţi în permanenţă. Povestea cu drobul de sare de pe sobă este, desigur, o născocire folclorică exagerată tocmai pentru a-i scoate în evidenţă tâlcul, în-
Salarii majorate pentru primari
De ce numai pentru ei ?
Anul viitor, începând cu 1 ianuarie, pentru primari se anunţă o veste foarte bună. Salariile lor vor creşte în funcţie de numărul de suflete pe care-l păstoresc. Ideea este că în prezent, leafa pe care o primesc primarii noştri este determinată de tipul localităţii în care funcţionează. Cum ceva nu dădea la socoteală, şi anume că primarii din unele comune - cu salariul mai mic, fireşte, decât primarii din oraşe - aveau de gospodărit un număr mai mare de locuitori decât primarii din alte oraşe. Mare mirare că, atunci când s-a elaborat legea salarizării celor în cauză, nimănui nu i-a trecut prin cap criteriul numărului de locuitori, pentru că atunci ar fi fost toate în regulă. E ciudat sau, mai bine zis penibil, să oferi măriri de salarii când ţara creşte accizele ca să adune mai mulţi bani la buget, după ce-ai redus pensiile şi nu le-ai mai făcut la loc, măcar atâta cât au fost, cu toate că, normal era să crească şi pensiile în ritmul în care cresc preţurile. E greu să trăieşti văzând că politicienii, pe de-o parte îşi burduşesc lefurile, asta pe lângă veniturile din afacerile private şi/sau de familie şi, pe de altă parte, ţie îţi taie din pensie sau din salariu şi îţi inventează noi impozite, noi accize; practic, îţi e imposibil să te poţi bucura pentru primarii - aleşii tăi - atunci când le cresc salariile. Dar pentru noi, ăştialalţi, nu se prefigurează nimic îmbucurător la orizont. Doar nori negri. Virgil-Liviu Sabău
JUSTIŢIE POLITICĂ Mecanism bazat pe tragedie
Oglinzile realităţii (V) Virgil-Liviu Sabău
văţătura. Ceva mai aproape de realitate, eu aş lua – hai, tot soba ! – în care arde focul. Dacă un copil, este lăsat să se apropie de ea, e de la sine înţeles că se va arde ! Şi dacă e să-l lăsăm pe Ionuţ, cel de patru ani, să „dispară” pe terenul viran de lângă parc, unde nici nu avea ce să caute, fie vorba între noi, la ce să ne aşteptăm ? Putem învinovăţi lemnele care ard pentru că a pus copilul mâna pe soba fierbinte ? Putem arunca vina în spatele celui ce-a făcut focul ? Sigur, în jurul sobei se poate aşeza un gard artizanal de protecţie pentru copil, şi-atunci am putea fi mai liniştiţi, dar n-am auzit încă pe nimeni s-o fi făcut. De ce ? Pentru că ne bazăm pe atenţia cu care îi supraveghem pe copii în detrimentul siguranţei, mereu în detrimentul siguranţei. Şi dacă se mai întâmplă şi accidente – şi s-au întâmplat destule, chiar şi mortale – nimeni n-a făcut un tărăboi atât de mare, naţional, şi nici n-au fost demişi oameni din primărie, directori sau primari… Şi nu că n-ar fi meritat… Sunt şi în Orăştie câini comunitari pe străzi, mai mulţi decât ar trebui să fie, în ciuda faptului că avem adăpostul de la stavilă dar, personal, nu am avut niciodată probleme din cauza lor. Am văzut, în schimb, oameni care, neavând de lucru, fac gesturi agresive, îi provoacă, aruncă în ei cu pietre, strigă, îi întărâtă, fără ca animalul să fi fost ameninţător. Şi, în general, aceştia sunt cei ce se plâng de câinii vagabonzi. La Bucureşti şi oriunde altundeva pe pământul ăsta, tot aşa se întâmplă; ceea ce pentru om este
un gest firesc, de prevenire, pentru câine, indiferent dacă este cu sau fără stăpân, rămâne o ameninţare şi se apără de ea atacând. N-am văzut un câine, măcar unul, care să stea pasiv şi să încaseze bocanci în coaste şi pietre în cap, fără ca, măcar simulativ, să nu schiţeze un atac acolo, de formă. Ba da, am văzut, unul bătrân, orb şi bolnav, care după trei zile a şi murit ! Exerciţiu de imaginaţie Majoritatea soluţiilor propuse pentru rezolvarea problemelor, de la Revoluţie încoace, au fost superficiale şi, în loc să-şi împlinească menirea, să rezolve problema, au condus la apariţia altor probleme, mai grave decât cea iniţială, asta dacă nu cumva au agravat-o sau, pur şi simplu nu s-au aplicat. Auzeam, la ştirile de la TV, pe cineva spunând că ar trebui să aibă armă şi să împuşte câinele agresiv. Ar trebui sancţionată televiziunea aceea pentru că a lăsat pe post o asemenea tâmpenie; individul făcea o aluzie fină la legiferarea libertăţii de-a deţine armă şi, pariez că în mentalitatea acelui individ, diferenţa dintre câine şi om nu -i prea mare. Părerea lui, deja publică, ar putea fi punctul de plecare a unei mişcări pro armă, de la sugestia lui putându-se molipsi alţi „disperaţi” ca el… Desigur, nu se poate exclude nici răzbunarea personajelor politice oportuniste, n-ar fi prima oară când tragediile unora ar conduce la succesul altora, ştim noi cine… Iată unde poate conduce un accident prost înţeles, prost interpretat şi prost mediatizat !
Pagina 3
Soluţia americană la problema câinilor vagabonzi
Povestea lui Ionuţ, copilul de 4 ani din Bucureti mâncat de viu de o haită de câini vagabonzi, a făcut deja inconjorul lumii, ajungând până în America. Politicieni din toate partidele s-au crizat sau au plâns spunând că e nevoie de o soluţie, arătând în acelaşi timp cu degetul către alţii, că din vina lor s-a întâmplat ce s-a întâmplat. În ultimii 10 ani fiecare partid politic mare din România sa aflat la conducerea ţării aşa că, dacă exista voinţa politică şi responsabilitate din partea fiecăruia, problema câinilor vagabonzi era deja rezolvată. Se vede, însă, că n-a existat, şi pentru asta fiecare om politic trebuie făcut responsabil pentru moartea lui Ionuţ. Sângele acestui copil nevinovat este pe mâinile acestor politicieni care au permis şi perpetuat această situaţie într-un stat modern şi civilizat, în care plătitorii de taxe să fie hartuiţi, agresaţi sau chiar mâncaţi de vii de haite de animale scăpate de sub control. Trăiesc în Statele Unite de 11 ani. Mai mult, trăiesc în Sudul Californiei unde americanii atât de mult iubesc câinii că unii şi-i duc în braţe la plimbare să nu obosească sau îi îmbracă dimineaţa să nu le fie frig. De când sunt aici am cutreierat multe străzi şi multe oraşe, inclusiv Los Angeles şi San Diego, însă nu am văzut câini vagabonzi. Soluţia aplicată de americani pentru a rezolva problema animalelor găsite pe strada este foarte simplă: 1. Fiecare proprietar de câine sau pisica, ce ţine la animalul sau, îi pune la gât un medalion unde are inscripţionat numărul de telefon la care poate fi apelat în cazul în care animalul se pierde şi este găsit. 2. În cazul în care animalul se pierde şi este găsit, dacă are acel medalion, proprietarul este sunat să vină să-l ridice. 3. În cazul în care animalul nu are medalion, acesta este dus la un adăpost ("shelter") iar ONG-urile şi/sau municipalitatea îi pun fotografia pe Internet pentru că eventualul proprietar să-l poată găsi sau să fie adoptat. 4. Dacă după 7, 15 sau 30 de zile - depinde de la oraş la oraş - animalul nu este ridicat de către stăpân sau nu este adoptat, acesta este eutanasiat. Pe cât de mari iubitori de câini sunt americanii din sudul Californiei, nu am auzit în toţi aceşti 11 ani să se facă proteste în stradă ca animalele neridicate sunt eutanasiate după un timp. Dragostea faţă de orice vine cu responsabilitate. Cine spune că iubeşte animalele să le ia acasă şi să îşi asume responsabilitatea creşterii lor. Mai mult, nu am auzit un om politic în California (care este unul dintre cele mai de stânga state din America) să spună că animalele fără stăpân prinse să fie lăsate din nou pe stradă. Un om politic care propune o astfel de soluţie este un om iresponsabil, căruia nu-i pasă de siguranţă cetăţenilor pe care-i reprezintă şi de imaginea oraşului pe care-l conduce. Ce ar face aceşti politicieni din România dacă în oraşele ţării ar umbla haite de lupi, urşi sau porci mistreţi? Drama aceasta sper să aibă urmări la vot, iar politicienii iresponsabili să nu mai fie votaţi. Mai mult, aceşti primari şi consilieri locali ar trebui daţi în judecată de fiecare persoană care a fost muscata de câini şi făcuţi să plătească daune civile acestor victime. Sper că moartea acestui copilaş nevinovat să nu fie în van iar oamenii din România să se trezească! Pr. Chris Terhes "St. John the Baptist" Romanian Catholic Mission Orange County, California
AM PRIMIT PE ADRESA REDACȚIEI Doamnă deputat Natalia Intotero, sunt un simplu cetăţean al Orăștiei. Poate chiar v-am votat la un moment dat, nu mai ţin minte, dar nu de asta vă scriu. Ci pentru că v-am remarcat drept o înfocată opozantă a Proiectului Roşia Montană, alături de doamna Daciana Sârbu. De aceea îmi permit să vă întreb: Care e poziţia dvs. în acest moment, vis -a-vis de aceea a premierului Victor Ponta ? Ce anume credeţi că se va întâmpla până la urmă ? Şi, dacă îmi permiteţi o completare: Despre Cuprumin, vă exprimaţi în vreun fel ? În speranţa că voi primi un răspuns din partea dvs., Vă mulţumesc ! PS. Deși nu a manifestat public nici o părere vizavi de proiectul Roșia Montană, domnul senator Dorin Păran, ca unui alegător din circumscripția din care dumnealui este trimis ca reprezentant în senat, îmi poate spune cum va vota acest proiect ? Pagina 4
Aurul şi maculatura
Maria Diana Popescu
Eu îndur astăzi, tu ai îndurat ieri, ei au îndurat alaltăieri. O altă realitate istorică, decât cea din cărţi şi documente, conjugă adevărul. Cert este că niciodată nu le-a fost bine românilor în istorie. Şi cu niciun chip nu vreau să fiu servantul maşinăriei de manipulare. Sistemele economice, politice şi sociale, ridicate pe baza schemelor capabile să le determine apogeul, conţin în aceeaşi măsură şi reţetele care să le determine prăbuşirea – controlată, asistată de către făcătorii lor. Ajuns la acest punct mort, pentru că a fost hrănit din escrocherii fabuloase şi din exploatarea popoarelor, capitalismul nu se va mai vindeca niciodată. Nici măcar cu o altă criză. Îi dau dreptate încă o dată lui Marx de pe biroul meu: „Piaţa capitalistă a devenit piaţă de pariuri, de camătă şi de speculaţii." „Unde sunt ideologii, deontologii, politologii şi toţi politrucii de şcoală nouă ? Se ascund în spatele minciunilor, îşi numără ţechinii şi aşteaptă noi porunci din partea stăpânilor" (Dan Toma Dulciu). Făţiş sau pieziş, se gudură acum pe lângă marele zid chinezesc, vor cu tot dinadinsul să-l sară ca să se împărtăşească cu agheasmă roşie, rezistentă virusurilor. Cum licoarea este bine păzită, s-a iniţiat un bombardament mediatic cu teorii manipulatoare. Nu mai credeţi în ziarele finanţate de puteri ! Nu fac decât să ne ţină în întuneric ! Altul este adevărul. Guvernele nu mai reprezintă de mult popoarele. Nu le mai garantează protecţie şi stabilitate. Martori suntem doar, sub umbrela capitalismului merg braţ la braţ asasinii economici, politrucii imorali şi corupţi, cămătarii mondiali şi colonizatorii. Criză, recesiune, revolte sociale, războaie ? Sigur. În 1980, de pildă, populaţia globului era de trei miliarde. Azi, peste 6 miliarde şi li se pare că suntem prea mulţi. Ce planetă Nibiru, ce extratereştri, ce rebeli, ce apocalipsă, ce încălzire, ce tsunami, ce cutremure oceanice, ce vulcani, ce democraţie ? E programat să ne căsăpim, să dispărem eşalonat. Iată la ce sunt bune războaiele. Când Obama a anunţat retragerea trupelor din Irak, ce era sa facă cu ele ? Să le trimită în şomaj ? Să le ducă acasă ? Cu amabilitate şi direct interesat le-a dat de lucru în Libia. Trebuia asigurată democratizarea şi acolo. Cam vreo zece ani, ca în Irak. Libia are o grămadă de petrol, nu ? Colonizarea nu mai cuprinde parametrii secolelor XIX sau XX, azi se numeşte democratizare. Şi Franţa are mâna lungită spre Libia şi Siria, ambele au fost colonii franceze, doar. După ce vor reuşi democratizarea celor două ţări, îşi vor recupera înzecit costurile: adică vor lua petrol pe gratis, doar i-a ajutat să se democratizeze, nu ? V-aţi întrebat de ce americanii au pornit ti-
parniţele de bani şi de ce profetul cu ghilimele, Roubini ne povăţuieşte să ţinem economiile cash ? Cash-ul e de folos supravieţuirii în caz de război. Bursele, băncile, casele, afacerile, terenurile, tot ceea ce a presupus investiţie speculativă sau reală, va fi nul. V-aţi întrebat de ce urcă preţul aurului ? E singurul care rezistă războiului. Poate căldura unei bombe nucleare să-l topească, însă se răceşte şi tot aur rămâne. Dar petrolul, de ce scade ? Vă amintiţi înaintea războiului din deşert cât de ieftin era petrolul ? Doar se aprovizionau cei care se pregăteau de război. În concluzie: banul e un fel de maculatură virtuală. Să fim cu ochii pe monedele de schimb ale viitorului: aurul, grânele şi petrolul de acasă ! Despre criza morală, a bunului simţ, a conştiinţei, nu se mai vorbeşte aproape deloc. Fiţi atenţi la televizoare şi la ziare ! Vedete sunt prostituatele, bolnavii patologicsexual, maneliştii, fotbaliştii, cămătarii, hoţii de stat, criminalii, politicienii care au devalizat bănci, fabrici, visteria statului şi au acum în posesie munţi, păduri, domenii de vânătoare, lacuri, câmpii şi castele. Românii care muncesc cinstit pentru pâine şi apă, sunt tot mai săraci şi, vorba cărturarului: „unde nu-i făină, va fi rost de gâlceavă!" Iar o mână de ciocoi, de bancheri vânători, de regi ai asfaltului, dau tunuri pe spinarea lor. În aceste condiţii munca nu mai are nici motivaţie, nici valoare. Unde este România ? În buzunarele şi în curţile acestor valori autohtone. „Veniţi acum, voi bogaţilor, plângeţi şi vă tânguiţi de necazurile care vor să vină asupra voastră. Bogăţia voastră a putrezit şi hainele voastre le-au mâncat moliile. Aurul vostru şi argintul au ruginit şi rugina lor va fi mărturie asupra voastră şi ca focul va mistui trupurile voastre; aţi strâns comori în vremea din urmă. Dar, iată, plata lucrătorilor care au secerat ţarinile voastre, pe care voi aţi oprit-o, strigă; şi strigătele secerătorilor au intrat în urechile Domnului Sabaot. V -aţi desfătat pe pământ şi v-aţi dezmierdat; hrănit-aţi inimile voastre în ziua înjunghierii. Osândit-aţi, omorât-aţi pe cel drept; el nu vi se împotriveşte" (Iacov V, 1-6). „Pe măsură ce va dispare exploatarea omului de către om, va dispare şi exploatarea unei naţiuni de către altă naţiune. Odată cu dispariţia antagonismelor de clasă în sânul naţiunii, va dispare şi atitudinea de duşmănie dintre diferitele naţiuni" (Marx). Soluţia ? Urgent, spre cea de a treia cale: religia şi morala. În mod clar, dincolo de politic, reformarea morală a omului, regăsirea echilibrului şi a sensului său se impun cu necesitate !
Vic. Virgil Bălan
Istoria unei clipe Prieteni şi dincolo de moarte Un om al străzii şi un câine. Doi prieteni nedespărțiți. Cutreierau oraşul şi ce mânca omul, mânca şi câinele. Lumea îi cunoştea pe amândoi. Făceau parte din peisaj. Uneori, pe timp de vară, mai părăseau oraşul şi plecau pe râu, lipsind o zi, două, nu mai mult, iar lumea se întreba deja unde sunt. Pe timp de iarnă, se adăposteau în subsolul vreunei clădirii părăsite, iar câinele îi ţinea omului de cald. îşi făcuse un culcuş din cartoane. Oamenii veneau şi-i ajutau cu o farfurie cu ciorbă fierbinte, cu o bucată de came, cu o prăjitură de casă. Nici copiii nu se purtau urât. Aşa au trecut cinci - şase ani. Într-o dimineață de martie, vecinii au fost alarmaţi de scheunatul continuu al câinelui. Au încercat să se apropie, dar, până atunci prietenos cu toată lumea, câinele devenise violent. Bătrânul murise, iar prietenul lui, nu lăsa pe nimeni să se apropie. Au fost anunțați polițiștii şi pompierii care au imobilizat câinele. Bătrânul a fost îngropat cu ajutorul Primăriei, iar câinelui i s-a dat drumul. Şi-a făcut culcuş lângă mormânt, iar noaptea plângea şi plânsul lui se auzea până departe. După o săptămână a fost găsit mort lângă mormântul prietenului său, cu ochii deschişi. Murise de durerea despărţirii. Cineva i-a făcut o groapă în mormântul proaspăt. Câte mai avem de învăţat noi, oamenii!...
Merele din geam Deşi se aflau în casă numai patru persoane, el - bătrânul, băiatul cu nora şi nepoţelul, de la un timp toţi se împiedicau de el. Era apostrofat la tot pasul. Le-a propus într-o seară, atât băiatului cât şi norei să-l ducă la azil, deşi era în putere şi de ajutor. Li s-a citit o bucurie prost mascată pe faţă. în câteva zile totul s-a rezolvat, cu promisiunea că îl vor căuta în fiecare sfârşit de săptămână. Timp de câteva luni s-au ţinut de promisiune, apoi vizitele s-au rărit. Bătrânul îşi făcea de lucru în grădina azilului şi toţi erau mulţumiţi de el. Cu timpul, începuse să lucreze şi prin sat fiindcă toţi îi apreciau priceperea şi hărnicia. Anii treceau şi nimeni nu mai venea să-l vadă. Dorul de casă şi de cei dragi îl măcina. îşi alina durerea privind fotograful eu băiatul, nora şi nepotul. Se întreba cât o fi de mare şi cum arată Venise toamna. într-una din zile a fost la cules de mere. A adus la azil un sac de mere şi le-a împărţit celor care îşi găsiseră acolo un adăpost. Şi-a oprit şase mere mari, roşii şi frumoase. Le-a pus im geam, aşteptând să vină ai lui şi să le dăruiască. Într-o după masă, bătrânul a fost găsit fără viaţă în patul lui cu fotografia în mână şi merele pe noptieră.
Scrisoare Limbii Române
doream să nu mai ies. Doamne ! Cum ai țipat la mine ! M-ai biciuit, m-ai umilit, mai stârnit și m-ai înverșunat și tone de cuvinte cu miez fierbinte, precum magma pământului ai aruncat peste inima mea, până m-ai văzut ridicându-mă... Și-atunci s-a făcut liniște, mi-ai cuprins ființa plăpândă, sleită de luptă cu viața și-ai dat din nou mâna cu cântecul, iar cu cealaltă ai S-a dat zapis peste țară. Să fii sărbători- început să mă legeni... Știi de ce m-am rită. Ca să conștientizăm că exiști. Ca să su- dicat ? Nu ți-am spus, niciodată... Pentru năm goarnele peste dealuri și văi și peste că ești atât de frumoasă, cum numai zorile toate haturile țării că ești în pericol. De a fi sunt. Și deplină. Eu, până la Tine n-am mai siluită, sluțită, stâlcită, ciuntită... Și atunci întâlnit ceva „deplin”. Ba, da ! Când am ți s-a ales o zi. Ultima din luna lui august, întâlnit iubirea. Tu și Iubirea... Dar azi vorcând la poalele cetăților se dă bătălia, una bim despre Tine. Că despre voi două, e singură și definitivă, pentru lumină. Se mai complicat. E, așa, cumva, ca și când aruncă sulițe muiate în focul zilelor de va- Tu ai fi parte a Iubirii, dar o și poți naște și ră și se pornește vuiet de frunze mișcate potența... Așa cumva... Mai trebuie să mă de vânt. Atunci e ziua Ta, când se luptă gândesc... Despre Tine vreau să vorbesc, anotimpurile pentru lumină... pentru că Tu, care ai fost cu mine dintru Dar eu, la prima Ta aniversare, n-am fost. început, ai făcut să înțeleg, când a venit Să mă ierți ! Sau, de ce să mă ierți ? Un sol vremea, că nu pot exista decât prin Tine și nătâng n-a ajuns cu zapisul la mine, dar Te orice altă locuire e o dureroasă iluzie... -am cinstit în felul meu. În colțul cald al Și de-atunci m-am exilat în inima Ta... casei mele, acolo unde mă iau uneori la Iar azi, azi îți mulțumesc. Pentru că dai harță cu Tine, după ce Te-am adorat pe viață, când Te chem, lumii mele interioare câmpurile copilăriei mele rodnice și Te-am și pentru că ai avut grijă să înalți până în rostogolit pe râpe și-am dat cu Tine de cer lumina stelelor biblioteci virtuale în care și Te-am purtat în sân și cireașă de mai la păstrezi scrijelite pe retina timpului vocea, ureche Te-am pus, în adolescență... Doam- timbrul și lumina celor ce Te-au folosit. ne, ce prietenă mi-ai fost ! Doar Tu și cân- Acolo caut când mi-e dor... Și pentru că tecul... Mi-amintesc de sânul mamei... prin Tine, ajung înaintea vieții la ziua de Atunci ne-am întâlnit prima dată. În iubi- mâine... rea ce susura din trupul ei și care mi-a reLa aniversări, se fac daruri. Darul meu e velat esența Ta divină, cuprinsă în sunet. nefiresc, pentru că e o rugăminte: Dă-mi Ai ars în mine și m-ai voie, LIMBA mea ROMÂNĂ, să Te făcut rug încins și mislujesc cu toate zilele vieții mele, cu ai arătat puterea Ta Silvia Beldiman umilință și neodihnă și cu nopți în canelumească, ce poate re să caut expresia Ta genială- oglindă deschide lumi peste a jinduirilor mele. Și ajută-mă să trălumi și universuri făiesc în iubire, acolo, lângă Tine și ține-mă ră de număr, pentru că ai, Iubita mea, vo- de mână când alunecăm pe timp înapoi, cația zămislirii ! până la cuvântul cel dintâi... Ajută-mă să Știi legământul nostru ! Ți-amintești de înțeleg și să ador exilul din inima ta ! înserarea ce cădea peste inima mea, de clipa când mă târam goală și despuiată de vise spre marginea unui abis din care-mi
Insomnii…
Nota redactorului șef: Îmi cer scuze colegei noaste Silvia Beldiman și dumneavoastră onorat cititor al VORBEI. Din cauza editării, articolul din numărul trecut, de la rubrica „INSOMNII” a fost ilizibil, ne cerem scuze! Nici măcar nu e tocmai întâlnit, vorba despre : cu- într-un colţ al loare, umbră, formă. veşniciei sale. El Daniel Marian Nici măcar nu e vor- îmbracă sub un ba despre. Taie-l pe fel de haină a despre, dă-i peste mâini, peste degete la veşniciei: Culoadespre, până chiar uită să mai fie despre. re, umbră, formă. Ar fi chiar culmea să fie despre. Nu voi El este. Pentru că scrie nici într-un caz – despre. Îmi spune n-ar putea, fără directorul ziarului, astăzi, că mai bine aş să fie. Pentru că scrie despre. Adevărul e că ar merita să dacă am zis că nu scriu despre. Dar nu, nu, am zis că nu voi e, nu a fost şi nu scrie despre. Niciodată, nici demult, nici va fi va fi vorba puţin. Nu pot asocia pe despre cu un om despre, atunci nu mare, mare de tot, cât ar fi: culoare, um- înseamnă că desbră, formă, la un loc. Cel mult, l-aş putea pre veşnicie n-ar asocia veşniciei – care e una; o fi şi veşnică, putea fi. Vorba. cine ştie ? Maestrul e acela pe care l-am
Despre
vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint
Pagina 5
ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând apartament 2 camere, str. Mureşului, bl. 9, vis-a-vis de centrala termică. Informaţii la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND apartament 2 camamere, str. Pricazului, bl. 28, ap. 76 Info: tel. 0765889595 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând casă în Orăștie, str. M. Kogălniceanu , nr.63. Casă nouă la roșu Suprafață 150mp; preț 31500 ERURO Informații la tel.: 0721.337.986 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ
Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie. Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.
SC TERPENASRL 1 inginer chimist (studii superioare) 1 operator chimist 1 electrician Adresa: Orăştie, str. Nicolae Titulescu, nr. 61 Telefon: 0754089149 S.C. LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL 50 locuri operator (de preferinţă femei) Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50 Telefon: 0254241940 / 0254241942 SC ALSECA AUTOMOTIVE SRL 4 locuri operator mase plastice 2 locuri controlori calitate 1 loc stivuitorist (se cere atestat) Adresa: Orăştie, str. N. Titulescu, nr. 60 Telefon: 0254244113 SC VIDRA COMPANY -1 maistru în industria textilă - 3 muncitori necalificaţi în confecţii ABSOLVENTI -3 locuri cusători confecţii industriale din blană (se cere experienţă de minimum 4 ani) - 3 pregătitori articole Adresa: Turdaş, nr. 1 Telefon: 0733404099/ 0354819295
Magazinul de ASIGURĂRI MELODY:
- cel mai ieftin RCA, cu o SUPER OFERTĂ Din respect pentru toți clienții noștri, toți asigurații care au încheiat RCA prin BIROUL MELODY, beneficiază de: ASISTENȚĂ RUTIERĂ GRATUITĂ! - cea mai ieftina asigurare de locuință; - TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; - TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE, la prețuri fără concurență: - BILETE DE TRANSPORT, - BILETE DE AVION, - BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență
BIROUL MELODY = profesionalism ! Tel 0727.079.575; 0766.313751
AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY” Piața Victoriei, nr. 13 Vă oferă o gamă variată de:
Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 euro neg. Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg. Casă în Simeria, S=80mp - 38000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 15000 euro neg. Casă în Renghet, S=70mp - 110000 lei neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg. Casă în Geoagiu Băi - 30000 euro neg. Apartamente 2 camere Casă în Orăștie - 85000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 euro neg. Casă în Vaidei - 20000 euro neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 euro neg. Spații comerciale apartament în Orăștie, 65000 lei neg. În Orăștie, de la 100 euro/lună apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 euro neg. Terenuri Apartamente 3 camere ter en intr avilan în Or ăștie - 17 euro/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 euro neg. teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 3 euro/mp apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 euro neg. teren intravilan la Costești - cabane - 7 euro/mp Apartament 4 camere-40000 euro neg. Imobile și la schimb cu diferență
SC BRICK HUMAN RESOURCE CONSULTING SRL 10 agenţi de vânzări Adresa: Bucureşti, având sucursale în toată ţara. CV-urile se depun la: hr@brick-hrc.ro. Trebuie specificat la subiect: agent de vânzări BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 5 consilieri asigurări Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012 SC MINEXFOR SA DEVA 1 agent vânzări (1 an experienţă) 1 şofer maşină de mare tonaj (2 ani) Adresa: Deva, str. Titu Maiorescu, nr. 2 Telefon: 0254226917 UNGUREANU GHEORGHE SILVAMETAL II 1 SUDOR (VECHIME 1 AN) 1 LĂCĂTUŞ (VECHIME 1 AN) 1 MECANIC UTILAJE (VECHIME 1 AN) 1 REGLATOR PRESE (VECHIME 1 AN) Adresa: Orăştie, str. Luncii, nr. 1 Telefon: 0745308864 TRIF SIMION FLORIN II -1 zidar -1 zugrav -1 montator pereţi gips carton
Adresa: Sat Căstău, nr. 244 Telefon: 0768688980 SC PRELMEC SA 12 SUDORI 8 LĂCĂTUŞI MECANICI 1 ELECTRICIAN Adresa: Orăştie, str. Nicolae Titulescu, nr. 60 Telefon: 0254241540 SC DORIN SIBCONSUTIL SRL 2 TÂMPLARI (1 AN EXPERIENŢĂ) 1 ZIDAR 1 DULGHER Adresa: Sat Sibişel, nr. 65 Telefon: 0731067930 SC AXIS CORPORATE SECURITY SRL 10 AGENŢI SECURITATE Adresa: Deva, str. M. Viteazu, nr. 32 Telefon: 0254226622/0354412777 CV-URILE SE DEPUN LA ADRESA DE MAI SUS ÎNTRE ORELE 10-13.
LOCURI DE MUNCĂ Locurile de muncă au fost căutate pe internet pentru dumneavoastră de: Adriana Chira
Zig-zag ≠Zig-zag Vic Virgil Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor: izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro Pagina 6
••••••••••••••••••••••••••••••• Am înţeles că avem, la Poliţia Locală, şi serviciul „circulaţie”. Ce ziceţi, domnilor poliţişti, de unii scuterişti fără cască şi, pe deasupra, cu câte un copilaş în faţă, pe rezervor, sau într-o lădiţă adaptată, basca, uneori chiar trei pe motoscuter. Eu îi văd zilnic, eu, şi nu numai eu. ••••••••••••••••••••• ••••••••• La intersecţia de „La Berze”, de foarte multe ori se circulă ca în Anglia, adică pe partea stângă. O fi ceva experimental, şi noi nu ştim ?. ••••••••••••••••••••• •••••••••• De ce oare numai în fapt
experiență în comerț - amabilitate, dinamism - spirit comercial - disponibilitate pentru lucrul în 2 schimburi PROFI ROM FOOD SRL Inginer industrializare - Cerințe: Pregătirea profesională necesară: Studii superioare: profil tehnic/mecanic/ materiale compozite Cunoștințe limbă străină: -limba franceză (nivel avansat). Cunoștințe operare PC: pachet MS OFFICE Experiență : - Experiență în producție și industrializare de minim 2- 3 ani în domeniul materiale compozite/ Carbon - Competențe în mecanică - Calităţi fizice şi psihice: -Adaptabil, dornic să înveţe şi să se dezvolte profesional, persoana dinamică, entuziastă, spirit de echipă, rezistență la stres, abilități de comunicare și de prezentare, gândire analitică, capacitate de pilotare și coordonare proiecte. Disponibilitate pentru program prelungit. S.C. CHIMSPORT S.A.
Casier / lucrător comercial Cerințe:
de seară trec maşini grele, încărcate cu lemn, numai firu’ lui ? ••••••••••••••••••••• •••••••••
Am tot construit parcări şi supermarket-uri, dar nimeni nu s-a gândit la o pistă pentru rolleri, aşa că practicanţii acestui sport se strecoară printre oameni şi maşini, pe platoul de la Penny şi Lidl.
••••••••••••••••••••• ••••••••• A venit toamna şi, parcă ne es te dor de ceva, ca pe vremuri, că tot îi dăm cu tradiţiile, aşa că: „Primărie, primărie,/ ne e dor de-o mustărie/ şi-o pastramă la frigare/ sâmbăta-n Piaţa Mare” ! ••••••••••••••••••••••••••••••
Zig-zag = Zig-zag
Doriți să vă angajați ca vânzător sau menajer într-o firmă în continuă dezvoltare ? Coop Albina Orăștie este acel loc ! Depuneți dosarul la sediul din Orăștie, str. Nicolae Bălcescu, nr. 8 ! Informații la : Telefon: 0254242393 Fax: 0254247457 sau direct la sediul Coop Albina Orăștie.
Cine a gustat o dată din produsele fermei Crăciunescu devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate. Sunați și nu veți regreta ! Produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE !
Materiale de construcții str. Pricazului, CT 1 str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați vă suntem alături ! Telefon: 0740.020.305 Ce n-am făcut şi nu voi face, zău Milităreşte ca din fluier, m-am pus pe încercarea care sunt sigur că e cam stupidă, dacă nu chiar şi idioată la un loc, de a reveni (?) / accede la limbajul omologat, instituţionalizat, al aceluia căruia nu-i pune nimenea eticheta de „vai, da’ ce deştept ( sau: de prost… ) mai e şi ăsta !”. Deci, cum ar veni, prin aceste rânduri ar urma să-mi exprim satisfacţia totală şi profundul ataşament faţă de realizările măreţe ale partidului; care partid, contează mai puţin, pentru că-s toate câtă frunză şi iarbă, tot o
Criticul literar Petru Poantă ne-a părăsit Criticul şi eseistul Petru Poantă, membru fondator al sub tipar. "A mai apucat să ţină revistei Echinox şi unul din cei mai cunoscuţi membri ai în mâini semnalul şi să facă ulUniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, a decedat timele corecturi", a precizat IriLa 8 septembrie 2013. na Petraş, preşedintele USR Cluj. Poantă s-a stins din viață astăzi, la Cluj, Date biografice: A absolvit Facultatea „după o chinuitoare suferință”, conform de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” unui text postat pe pagina de Facebook a din Cluj (1970). A fost membru fondator al scriitorului Ovidiu Pecican. S-a sfârșit din revistei „Echinox”. Debut absolut în viață, după o chinuitoare suferință, criticul „Echinox” (1968). A fost redactor al revisliterar și eseistul PETRE POANTĂ, autor tei „Steaua” şi director al Direcţiei pentru al unor monografii de valoare despre G. Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Coșbuc, Cercul Literar Echinox, vreme de Naţional Cluj. Căsătorit cu Irina Petraş şi ani de zile cronicar literar al revistei cluje- tatăl Laurei Poantă. A fost autorul multor ne STEAUA, monograf melancolic al Clu- volume de istorie şi critică literară dintre jului interbelic și postbelic. care amintim: Modalităţi lirice contempo„Plecarea lui este o mare pierdere pen- rane, 1973; Poezia lui George Coşbuc, tru literatura română și pentru prietenii 1976; Radiografii I, 1978; Radiografii II, lui", a scris Pecican. Petru Poantă s-a năs- 1983; Scriitori contemporani, 1994; Cercul cut în 1947 în judeţul Hunedoara, la literar de la Sibiu, 1997; 2006; Dicţionar de Cerişor, Poiana Rusca. A absolvit Faculta- poeţi, 1999, 2000; Efectul Echinox sau destea de Filologie a Universităţii Babeş- pre echilibru, 2003; Opera lui George Bolyai (UBB) şi a fost membru fondator al Coşbuc, 2004; Clujul meu. Oameni şi lorevistei culturale Echinox. A fost redactor curi, 2006; Clujul meu. Anii şaptezeci, la revista Steaua şi a condus Direcţia pen- 2007; Clujul meu. Radiografii, 2011, Clujul tru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural interbelic. Ediţii din G. Coşbuc, Ion NeNaţional din Cluj. goiţescu, Radu Stanca. Coautor la Scriitori Uniunea Scriitorilor din România Români, 1978; Dicţionarul Scriitorilor Ro(USR), filiala Cluj-Napoca a anunţat dece- mâni, 4 vol., 1995-2001; Dicţionarul Genesul criticului şi eseistului Pentru Poantă. ral al Literaturii Române, 2004-2005. El pregătea o nouă carte, "Clujul interbelic: Anatomia unui miracol",care se află
Veşti din Triunghiul Beermuzelor apă şi-un pământ; vedeţi, nu mă pot abţine, dar asta nu înseamnă că nu voi persevera, pentru că perseverenţa e mama înţelepciunii, nu-i aşa ?... Voi începe cu ţigări electronice în loc de fumigene, cu bere decafeinizată şi cafea fără alcool. Că altfel nu se poate. Voi zice mulţumesc la tot pasul şi fără nici un motiv logic şi evident, iar „fir-ai a dreak” doar în gând, ptiu, ucidă-l toaca. Voi umbla cu o măturică la mine, nu pentru că aş avea căţăl sau mâţă şi trebuie să le culeg producţia de îngrăşământ natural, ci pentru a-mi şterge urme, a nu lăsa urme pe nicăieri, spre a nu deranja pe cineva. Voi deschide larg uşile tuturor celor ce
Daniel Marian
trec pe lângă ele, chiar dacă nu vor să intre nicăieri şi, evident, mă voi feri de a-i da pe unii sau pe alţii cu capu’ de uşă, „intră, bă, f !” ( …sau g, sau h, după caz ). Mă voi concentra până la epuizare, asupra facerii de bine, cu orice preţ, chiar dacă asta de obicei înseamnă „aoleo, ce-am făcut ?!”. Şi în fine, chiar dacă nu voiesc, tot voi insista să-i laud pe okrotitorii koabitărilor parangheleşti, că e bine ce fak, e’ uit-aşa, mai bine… să fie bine decât să fie rău. Komportamental fie spus, mai mare dejekţie n-am crezut c-o să aflu veci, dar de ce ţi-e dat nu scapi… Ei bine, în mod translucid, aproape axiomatic, nu voi face nimic din toate acestea, din cel puţin două motive: pentru că nu pot, şi pentru că, oricât aş vrea, nu-i aşa, sar dovedi odată şi-odată degeaba, pentru că prostia e ca unsoarea, va ieşi la suprafaţă. Iar despre uzura manifestării şi a limbajului, în curând. Şi a’propos de toată peroraţia ( sau pălăvrăgeala ) asta: să iscălesc, să nu iscălesc ? Evident că da. Iaca, Daniel Marian. Pagina 7
Are onoarea şi bucuria de a vă invita să participaţi la manifestările prilejuite de a 108 – a Adunare Generală a Asociaţiunii ASTRA, dedicată centenarului morţii inventatorului şi aviatorului AUREL VLAICU şi împlinirii a 100 de ani de la a 54-a Adunarea Generală a Asociaţiunii ASTRA, 14 – 15 septembrie 1913, desfăşurată la Orăştie.
ASTRA la Orăstie 1913
Organizatorii manifestărilor vă aşteaptă cu mult drag şi aleasă preţuire ! PROGRAM Vineri, 13 septembrie 2013 16:00 – 19:00, primirea oaspeţilor şi cazarea (Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu); 19:00 – 20:00, cina; 20:00 – 21:00 întâlnire cu președinții despărțămintelor.
Sâmbătă, 14 septembrie 2013
7:00 – 8:00, micul dejun; 8:00 - 8:30, deplasarea la Orăștie; 8:30 – 10:00, vizitarea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, depuneri de coroane la busturile lui Aurel Vlaicu, P-ţa Victoriei şi Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu”; 10:00 - 10:30, deplasare în satul Aurel Vlaicu (Binţinţi); 11:00 – 13:00, omagierea lui Aurel Vlaicu la monumentul şi Casa Memorială (parastas de pomenire, alocuţiuni, depuneri de coroane de flori, moment cultural, vizitarea Casei Memoriale, demonstraţie aviatică); 13:00 - spectacol folcloric la Căminul Cultural din satul Aurel Vlaicu; 13:30 - 14:00, deplasarea participanților la Adunarea Generală a Asociațiunii, la Orăștie; 14:00 - 15:00, masa de prânz; 15:30 - 16:00, vizitarea expoziției „Aurel Vlaicu și ASTRA”, la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din Orăștie; 16:00 - 18:00, deschiderea festivă a Adunării Generale şi alocuţiuni rostite de oficialităţi şi invitaţi, la Colegiul Național „Aurel Vlaicu” din Orăștie; 18:30 - 20:30, sesiune ştiinţifică cu tema „Aurel Vlaicu şi Asociaţiunea ASTRA”; 21:00 - 23:00, Cină astristă la Geoagiu.
Duminică, 15 septembrie 2013
9:00 – 12:30
7:30 – 8:30, micul dejun; Lucrările Adunării Generale, la Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu; 13:00 – 14:30, masa de prânz; 15:00 plecarea oaspeţilor
Tot în cadrul manifestărilor dedicate personalităţii lui Aurel Vlaicu: debutul lunii septembrie va fi marcat de exponatul lunii, „Cununa de lauri” a lui Aurel Vlaicu, piesă originală care a aparţinut marelui inventator şi care a fost donată muzeului de urmaşii acestuia. Piesa face parte din colecţia de istorie contemporană şi va fi expusă toată luna septembrie la sediul muzeului din Deva. „În anul 1912, Aurel Vlaicu a efectuat mai multe zboruri demonstrative cu avionul Vlaicu II la Arad (iunie), Lugoj (iulie), Orăştie (august), Alba Iulia (august) şi Târgu Mureş (septembrie). În semn de recunoştinţă pentru realizările sale şi pentru serviciile aduse României pe plan extern, Societatea Femeilor Române din Lugoj i-a dăruit lui Vlaicu o coroană de lauri lucrată într-unul din atelierele acestui oraş. Autorul nu se cunoaşte. Coroana este confecţionată dintr-un aliaj modern, cu lungimea de 35 cm şi înălţimea de 37 cm. Frunzele de laur, confecţionate prin tehnica ştanţării, sunt prinse pe un cadru metalic. Pe coroană se
Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”
vă așteaptă !
„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la
Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei: 11 lei
Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefoanele: 0254 -241.716; 0733-732.200; 0723-381.840
Pagina 8
află gravată inscripţia: „Lui A. Vlaicu, Cuceritorul Vezduhului, Femeile române din Lugoj, 21 VII 1912”, a declarat Liliana Ţolaş, directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. “A plecat în ziua de 13 septembrie 1913 din Bucureşti îndreptându-se spre Ploieşti, aici a aterizat pentru alimentarea avionului. A decolat, a trecut de Câmpina, având în faţă piscurile Carpaţilor. Conştient, probabil, că aeroplanul nu va putea depăşi cu mult înălţimea munţilor, Vlaicu şi-a întors aparatul spre Câmpina, cu intenţia de a ateriza în apropierea şoselei, pentru a fi văzut de cei care îl însoţeau. La marginea satului Băneşti, însă s-a prăbuşit din înălţime. Nici azi nu se cunosc cauzele prăbuşirii. Printre cei dintâi care au ajuns la locul accidentului au fost Magnani şi Sălişteanu. Vlaicu zăcea mort, având oasele zdrobite, lângă sfărâmăturile „păsării” sale. Visul flăcăului din Binţinţi de a trece, în zbor, Carpaţii, îşi întrerupsese aici firul. Ştirea morţii lui Vlaicu a lovit ca un trăsnet opinia publică din ţară, a fost decretat doliu naţional. Ceremonia
Prin Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga, nr. 5 vă oferă: Rechizite marca Herlitz, cărți de colorat, puzzle-uri, precum şi o gamă diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste.
înmormântării, la Bucureşti, s-a transformat într-o mare adunare de iubire şi compasiune pentru cel dispărut. Au participat la ea, în primul rând, cei veniţi din Transilvania, mama, tata, fraţii şi surorile, alte rude, prieteni şi locuitori din Binţinţi, Orăştie, personalităţi ale vremii din Transilvania, din Bucureşti, precum şi un numeros public. A fost înmormântat în cimitirul Bellu, iar această tristă împrejurare a scos în evidenţă marea admiraţie şi deosebita simpatie de care se bucura Vlaicu în masa poporului. Satul în care s-a născut, începând cu anul 1927 se numeşte Aurel Vlaicu, iar încă din 1919, numele său fusese dat liceului din Orăştie. În localitatea sa, precum şi în alte multe localităţi au apărut muzee, monumente memoriale (statui, busturi), plăci comemorative. Prin tot ce a realizat Aurel Vlaicu este considerat un geniu al aviaţiei, un simbol şi un îndemn al unităţii naţionale, un erou al Neamului Românesc.” (Ion Galdea, 100 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu). Din materialele ASTRA ORĂȘTIE
Colecția COSINZEANA http://dspace.bcucluj.ro
Este locul de unde: • poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; • găseşti toate produsele tale preferate într-un singur loc; • vei fi tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet; • poţi găsi produsele unor mărci cu preţuri excelente pentru categoria lor de calitate.
Pagina 9
o Îndemn la lectură tăp oExisezie
Doamna Silvia Beldimanştie să scrie. Nu e ironie, nu e numai o vorbă: ştie(cu adevărat) să scrie. Am citit cu interes cele trei romane: ,,Lucarna” , ,,Pusta” şi ,,Sofia” – şi am descoperit talentul răsfirat în pagini. O varietate de stiluri şi subiecte, un Ardeal cu sate şi oraşe îmbrăcate într-un limbaj autentic al locurilor prin personajele ce bântuie acest vast peisaj. Romanul ,,Lucarna” – tipărit la editura ,,Limes”din ClujNapoca în 2008- are o structură originală. Începe cu-n lirism îmbătător: ,,Mi-e dor de cer...” şi se încheie tot astfel cu fraza de-un patetism sfâşietor: ,,Deschide, Doamne, o lucarnă în nori, să ştiu că mi-ai primit cântecul meu şi inima mea.” Între aceste două aserţiuni se află lumea Silviei, cu peisajele şi oamenii locurilor din sat, autoarea clamând cu mândrie despre ,,neamul meu de ţărani”-care coborau ,,în şir lung, fără de sfârşit...”
în tot textul romanului ,,Lucarna” cum nu gândeam că pot afla într-o scriitură. Autoarea îşi afimă cântecul ,,cu inima şi cu toate simţurile” şi în fapt textul cântă cu expresii ,,vorbite”. Obiceiurile satului ardelenesc, vorbele molcome şi de bine sunt rostite de bunicul întors de la biserică: ,,Dumnezeu să vă ierte păcatele voastre...” Eroina – copil fiind se simte ,,picurată din lacrima cerului”. Romanul acesta ar merita să fie citat în întregime, aşa că mai bine citiţi-l şi veţi avea o surpriză a neaşteptatului: o asemenea pură destăinuire nu poate fi decât a unui suflet pe măsură. Personajul principalfetiţa ,,cu capul în nori”, ,,hălăduieşte” spaţiul pentru a vedea cerul- urcată în vârful dealului. Amintirea mamei- vie în vis, iar mânuţele fetei ,,scurmară”
După oarecari ezitări, majoritatea televiziunilor au recunoscut că există manifestări importante de stradă care se opun proiectului RMGC şi legii speciale care îl susţine. Meritul este celor care ani de zile au construit cea mai solidă şi poate cea mai inteligentă formă de agregare a societăţii civile din România. Dar, să nu ne înşelăm: nu va veni nici o revoluţie, nici reală nici metaforică, aşa cum cred organizatorii: Motivul nr. 1. Statu Quo-ul are o susţinere de 60% În ianuarie 2012 Guvernul avea aproximativ 20%. Astăzi are 60%. Poţi, în teorie, să învingi un guvern care are susţinerea majorităţii populaţiei. Dar nu se mai numeşte revoluţie. Motivul nr. 2. Problema Roşia Montană nu cadrează bine cu agenda cetăţeanului. Agenda cetăţeanului se reduce astăzi (pe timp de criză) la două lucruri: nivel de trai şi sănătate. Aţi putea fi tentaţi să încadraţi cazul Roşia nu la „producerea unor calamităţi naturale” (3%) ci la „înrăutăţirea stării de sănătate” (15%). Nu ar fi corect. Gândiţi-vă, din nou, la ianuarie 2012. Legea sănătăţii producea un pericol personal şi inevitabil: toţi avem interese în sistem, prin noi sau familie. Prin comparaţie, situaţia exploatării miniere prezintă pericole mai îndepărtate. Problemele apar dacă se surpă un anume baraj de pământ şi, chiar şi aşa, majoritatea românilor nu vor da ochii cu ele niciodată. (Notă. Vorbim de îngrijorări principale, cele care îi mână pe oameni în cabina de vot. Dacă pui întrebarea altfel, obţii doar preferinţe. În limbaj simplu: oamenii pot prefera un guvern care susţine ecologia sau care se distanţează de UDMR, dar vor susţine în „Pita” tradițional Românească frământată și coaptă după toate standardele Europei. Tot de la noi puteți cumpăra: ° Pâine și franzelă feliată; ° Cozonaci ca la mama acasă; ° Parastase și colaci; ° Produse de brutărie.
Pagina 10
pământul- atingând iarba ,,înrourată”. Copilul fără mamăîndură vitregiile vieţii. Descrierea acestor trăiri atinge sublimul în carte. Obiceiurile de la nuntă în Ardeal sunt de o autenticitate, întâlnită poate doar în ,,Nunta Zamfirei” a lui G. Coşbuc. Apar în roman şi aspecte ale vieţii conflictuale în societatea dinainte de 1989. Dualitatea vieţii împărţită între sat şi oraş şi regretul după viaţa din sat surprinde nostalgia celui dislocat dintr-un plai mioritic al ,,mioriţei” ardeleneşti. Impresionează: legenda miresei răpite de zmei chiar în noaptea nunţii sau obiceiurile înainte de Crăciun, ,,Bradul împodobit şi colindele răsplătite cu nuci şi mere şi colaci”. ,,Dintr-o iesle săracă un prunc de lumină îi mângâia obrazul”. La oraş adolescentă, cu uniforma obligatorie era ,,viaţa ca o lozincă”. Fata firavă, cu ,,ochi ca iarba” se bucură de îmbrăţişarea unui tânăr bărbat.
Intervenţia brutală în viaţa ţăranilor prin colectivizare are concreteţea unui adevăr adânc simţit, bine surprins în paginile romanului ,,Lucarna”. Cartea cuprinde şi fragmente de viaţă în nuditatea sa trăită pe vremea comunismului. Toate aceste descrieri sunt ca nişte petale de trandafir ,,din săculeţul de pânză al copilăriei”. Citiţi romanul şi vă veţi convinge de viaţa ce sălăşluieşte în el: feliuţe, feliuţe de trăiri dăruitoare, care se relevă cititorului dornic de a-şi recunoaşte toate cele petrecute cândva. O adevărată destăinuire scrisă cu talentul unei creatoare care ştie să scrie- cu adevărat ştie. Citiţi romanul ,,Lucarna” şi eventual ,,Sophia”, dacă nu aveţi răbdarea şi timpul de a le citi pe toate trei. Poate voi nota câte ceva şi despre celelalte două romane, dar acum rămân cu cele inspirate de lectura romanului ,,Lucarna”. Cade toamna peste noi şi sper că nu şi ,,noaptea peste inima mea...” afirmă scriitoarea Silvia Beldiman. Pentru conformitate, Raisa Boiangiu.
sondaje acel guvern care le promite credibil venituri şi spitale). Motivul nr. 3. Exploatarea minieră pare a fi susţinută de majoritatea ceva mai ridicată. Restul sunt exact în grupa populaţiei. Sondajul din care am extras graficul de care votează cel mai puţin. Ori dacă nu vormai sus a fost contestat vehement pentru că bim de lupte de stradă, revoluţiile se întâmplă în cabina de vot. Motivul nr. 5. Protestul nu are marjă de negociere şi nu oferă alternative RMGC oferă, nominal, o alternativă sub forma unor costuri şi eforturi de reecologizare. Protestele nu oferă o alternativă economică. Tipic este cazul lui Remus Cernea care a avut proasta inspiraţie să spună la televizor că tocmai a primit pe tabletă un plan de măsuri alternative, dar nu l -a citit încă. Lipsa de alternative este cu atât mai importantă cu cât Antena 3 a început ieri (2 septembrie) să împacheteze evenimentul a apărut „la ţanc” şi pentru că se contrazice într-o formă de dezbatere publică în care cu sondaje mai vechi. Apariţia la ţanc e nor- sunt audiate toate părţile.
mală şi legitimă. Indiferent cine este clientul, mi se pare normal să cauţi confirmare înainte să vii să spui că reprezinţi poporul. Contradicţia este mai interesantă, dar plauzibilă în virtutea punctelor unu şi doi. La preocupările principale ale populaţiei nu este bine să încerci trucuri de marketing. La cele minore se poate. De aceea, totul depinde de împachetare. Una este ca pe pachet să scrie „Traian Băsescu, care vă omoară bătrânii, pune cianuri într-un lac în schimbul a x mld. de lei”. Cu totul alta este să spui „Victor Ponta, care a mărit pensiile şi salariile, a decis, după lungi frământări instituţionale, să permită Parlamentului să pună cianură într-un lac pentru a duce x mld. la buget . Un semn suplimentar al lipsei de susţinere este temerea instinctivă a protestatarilor de un eventual referendum. Motivul nr. 4. Majoritatea participanţilor sunt în grupa de vârstă cu cea mai scăzută prezenţă la vot (observaţie inspirată de Teodor Tiţă) Cei care în 2012 aveau 16-17 ani vor fi în 2014 first-time-voters şi vor avea o prezenţă
PU 2012 nu a fost o revoluţie, ci mai degrabă un brânci dat unor evenimente care se prefigurau deja. Cu atât mai mult protestul RM, care are în mână mai puţine cărţi câştigătoare. De ce este, atunci, Puterea preocupată de protest şi ezitantă în a implementa proiectul. Mihai Bumbeş are parţial dreptate când spune că „spre deosebire de PDL, care credea că poporul doarme, USL ştie mai bine că poporul se mai şi trezeşte”. Desigur, USL preferă să conducă fără să aibă oameni în stradă. Dar trebuie să gândim şi în perspectivă. Sondajele trec, cianurile rămân. Dl. Ponta îşi propune cu siguranţă să aibă cel puţin două mandate întregi. Şi peste X ani, când motivele 1-3 vor fi devenit caduce, premierul nu vrea ca vreo campanie electorală a PSD să fie tulburată de un documentar cu „dezastrul ecologic de la Roşia Montană”. Altfel spus, dl Ponta nu pozează (doar) pentru public, ci (mai ales) pentru posteritate. Andrei Tiut
Folosim internetul la întreaga lui valoare ? Să cumpărăm azi bilete de tren.
Folosim internetul doar la jocuri și socializare sau ne ajută să schimbăm lucruri de zi cu zi cu ușurință ? Să luăm exemplul achiziționării unui simplu bilet de tren. Oricine are un calculator, conexiune la internet, imprimantă și un card poate obține un bilet de la el de acasă. Să începem cu pagina pe care tr eb ui e să o ac c esăm : https:// bilete.cfrcalatori.ro. Ea permite cumpărarea biletelor CFR cu minim 24 de ore înainte de ora plecării. Trebuie să completăm numele și prenumele, să alegem un cont, să introducem adresa, emailul și telefonul. Parola contului inițială este trimisă în căsuța de mail și se modifică la prima accesare. Condițiile achiziționării biletului online care trebuie acceptate sunt: “Utilizând serviciul «Cumpărare biletele CFR Online» NU mai este necesară prezentarea la ghişeele de vânzare ale CFR Călători, datele necesare efectuării călătorie vor fi transmise pe mail şi vor fi accesibile oricând din profilul propriu de utilizator. Un utilizator înregistrat al serviciului “Cumpărare bilete CFR Online” este necesar să cunoască, să respecte şi să fie de acord cu următoarele aspecte legate de utilizarea “biletelor CFR online”: 1. “Biletele CFR online” sunt bilete NOMINALE şi permit efectuarea Călătoriei de către persoanele nominalizate în cerere numai la trenul/ trenurile pentru care a fost făcută solicitarea. 2. Se poate solicita modificarea datei de călătorie, a trenului, a tipului constructiv de vagon (clasei de rezervare) şi/sau a rutei în condiţiile în care staţiile de plecare şi destinaţie, numărul călătorilor, tipul (categoria de călă-
IT and...
tori) şi numele acestora de pe biletul iniţial rămân neschimbate.” Adriana CHIRA Cumpărarea biletului se poate face cu 30 de zile înainte de data călătoriei. Căutarea unui tren se face facil completând stația de plecare și destinația și eventual stație în care vrem să schimbăm. Se vor afișa toate variantele posibile de călătorie și orele de plecare și sosire. Există posibilitatea cumpărării biletelor dus-întors. De asemenea sunt menționate tipul vagoanelor (clasa I , clasa II,vagon restaurant, cușetă, etc.). La informații preț se afișează prețurile pentru bilet întreg, bilet elev/ student, bilet copil sau pensionar. La cumpărare este necesar un card care să conțină suma necesară achiziționării biletului și autorizat pentru cumpărături pe internet. Informațiile necesare sunt: - tipul cardului (Visa Electron, Mastercard); - cele 16 cifre de pe card; - data expirării; - cele 3 cifre de pe spatele cardului. Tranzacția este urmată de livrarea biletului în format „.pdf” în emailul furnizat la crearea contului. De menționat că biletul nu are aspectul celui cumpărat la casele de bilete și trebuie listat la imprimantă. Biletele sunt păstrate în contul creat pe site-ul CFR. Ele pot fi modificate cu 12 ore înainte de ora călătoriei. Să menționăm și reducerile oferite la cumpărarea anticipată a biletelor: - 25% reducere la cumpărarea biletului cu 21 - 30 zile înainte de data efectuării călătoriei; 18% reducere la cumpărarea biletului cu 11 - 20 de zile înainte de data efectuării călătoriei; - 10% reducere la cumpărarea biletului cu 6 10 zile.
300 de plante medicinale și afectiunile pe care le tratează
Aglica, tratamente Naturiste - ceai de aglică
suma în cantitate moderată, aproximativ 3 pe zi Aglica în tradiția populară: În tradiția populară există foarte multe întrebuinţări cum ar fi: din Denumire științifică aglică: rădăcinile uscate şi amestecate cu Filipendula hexapetala untură se făcea o alifie pentru Fam. Rosaceae afecțiuni ale pielii, eczeme. Denumire populară aglică: Florile se foloseau la preparacrop, chimen, mărar, mărariu, mărar de grădină, mărar tare, mă- rea unei loțiuni pentru creșterea părului, iar în Munţii Apuseni rariu, mărăraş, mărariu, din tulpini uscate se morar, morariu. făcea un ceai contra Afecțiuni care se tratează diareei. cu aglică: boli tratate cu Ceaiul din flori de aglica: astm, diaree, aglică se bea în tradidizenterie, hemoragii, heția populară contra moroizi, răni. tusei, nădufului şi Tratamente naturiste cu vărsăturilor de sânaglica: ge. Rădăcina macera- în tratamente se folotă în rachiu se dădea seşte doar rădăcina de femeilor după aglică naştere şi bărbaţilor, - ceai de aglică – din 2 lincare aveau dureri şi guriţe de rădăcină măumflături de testicurunţită la 250 ml apă. le. Amestecul se fierbe 5 minute, şi apoi se strecoară. http:// Aceste ceaiuri se pot conplantelemedicinale.info
Invențiile antichității Aruncătorul de flăcări
În Bizanț s-a întrebuinţat prima data aruncătorul de flăcări pentru a da foc pânzelor corabiei inamice. Având la bazã conceptul de pompă cu sifon, se împingea lichidul inflamabil din rezervor, forțându-l să treacã printr-o flacără.
Cosmeticele
În Roma anticã cochetăria a făcut ca femeile să se folosească de compuşi metalici pentru a-şi modifica culoarea feței. Oxizii de staniu sau plumb serveau pentru realizarea efectului de paloare a feţei, arsenicul (cunoscut ca fiind otrăvitor) drept fard de obraz şi cărbunele ca și creion de ochi. Tot la Roma a început folosirea oglinzilor de buzunar.
Armele biologice
Dezvoltarea cunoaşterii medicale a conlucrat şi cu un progres, cu consecinţe negative, în ingineria armelor biologice. În Evul Mediu, se realizau în luptele cu armata inamică, asalturi asupra cetăţilor cu catapulte şi maşini de război care azvârleau carcase de animale. De asemenea , existã dovezi cum că prizonierii bolnavi de ciumã erau aruncați în râurile care treceau prin oraşe, distrugând alimentarea cu apă şi demoralizând forţele inamice.
Betonul
Romanii au inventat betonul modern utilizat în domeniul construcțiilor, material care e considerat revoluţionar pentru acel timp. Nu avea o greutate mare, era extrem de rezistent şi foarte maleabil în stare lichidă. Componentele de bază ale betonului, descoperite în antichitate, nu s -au schimbat de mii de ani şi în multe privinţe betonul roman era calitativ superior celui modern.
Piscinele încălzite
Termele lui Caracalla reprezintã unul din cele mai mari complexe balneare din perioada antică. Ele aveau capacitatea a 1600 de persoane și se întindeau pe 11 hectare. Termele au cuprins suprafețe sportive , biblioteci, săli de masaj și săli de examene medicale, etc. O reţea ingenioasã de camere subterane şi tuneluri, combinate cu furnale amenajate pe lângă parcele creau particularitãţi termale deosebite celor care vizitau termele.
Sticla
Fabricarea sticlei din nisip are o istorie de peste 5000 de ani. În Mesopotamia sticla era produsă pe scara largă, în timp ce în Egipt, prima fabrică de profil era cunoscuta încă din 1350 i.H. Arheologii au descoperit chiar si o rețetă asiriană, veche de aproape de 3000 de ani, în care este descris în detaliu procesul de fabricare al sticlei. Ingredientele folosite atunci: nisipul, cenușa din plante marine și creta sunt, în mare parte, valabile și astăzi. Pagina 11
Corespondenţe George ROCA, Sydney, Australia
Festivalul de Artă Românească „Doina 2013” din Premiera piesei de teatru „Măgura”, de George Smarandache - un succes absolut! Mulţi şi-au pus întrebarea: De ce o piesă de teatru românescă şi de ce „Măgura” dramaturgului George Smarandache... la capătul lumii? Să incercăm să dăm o explicaţie urmărind evoluţia evenimentelor! Primarul municipiului Slatina, domnul Minel Prina afirma: „... «Măgura» este, cu adevărat, o poveste de dragoste; o magică întâlnire cu ceea ce este profund şi tainic în tradiţia şi folclorul românesc. Pornind de la o poveste de dragoste dintre doi tineri ce trăiesc în mediul rural, piesa de teatru cuprinde un spectacol amplu al vieţii, al condiţiei, obiceiurilor pământului în care omul de rând şi-a dus şi îşi duce existenţa, într-un cuvânt spus, o exegeză a spiritualităţii ţăranului român cu toate etapele vieţii sale. Mesajul acestei piese, dar şi noutatea modului de exprimare vine să demonstreze publicului larg faptul că viaţa este o scenă de teatru şi fiecare individ este un actor care îşi joacă propriul rol. Sper că acest proiect să aducă în inimile românilor de pretutindeni un crâmpei din nostalgia locurilor natale şi să aline dorul provocat de distanţa fizică care-i desparte de acestea şi în acelaşi timp să prezinte publicului neozeelandez o parte din spiritualitatea şi tradiţiile poporului român”. Spectacolul „Măgura" dramatizare după romanul „Lumea satului” de George Smarandache - a fost pus în scenă de un grup de artişti amatori din comunitatea românilor din Auckland, Noua Zeelandă, avându-l ca regizor pe binecunoscutul actor Claudiu Bleonţ de la Teatrul Naţional Bucureşti. Este un spectacol care a ajuns la inimile tuturor. Realizat în mod profesionist, cu idei bune la ni-
velul intervenţiei regizorale şi cu multă energie şi inventivitate când vine vorba despre mişcarea scenică şi coregrafie. Laudele se cuvin desigur, actorilor amatori care au făcut cu bine faţă ritmului strâns al momentelor coregrafice şi au încearcat să-şi depăşească limitele. Un alt merit care se atribuie acestora este însuşirea personajelor şi patosul cu care şi-au interpretat rolurile. Distributia al fost următoarea: Claudiu Belonţ, Irina Pegler, Constantin Pucu-Roşu, Delia Giurgiu, Dragoş Radu, Laura Axinte Iugan, Alex Stan, Alexandru Giurgiu, Calina Tătaru, Sabina Giurgiu, Lavinia Macoviciuc, Dana Gascu şi Mariana Popa. Lumini şi sunet: Cristi Giurgiu, Julia Giurgiu. Organizatorii: Adina Giurgiu şi Lucreţia Macoviciuc. Deci peste tot... familia Giurgiu a fost la înălţime! Sincere felicitări din partea autorului acestor rânduri. Ecourile aplauzelor au ajuns până şi în... Australia! Premiera a avut loc duminică, 28 iulie 2013, la Rose Center din Auckland, unde sau jucat două spectacole, ambele fiind răsplătite cu ovaţii şi multe aplauze din partea publicului spectator. Nu numai români au fost prezenţi în sală, ci şi foarte mulţi kiwioţi de sorginte anglosaxonă, maori băştinaşi, chinezi emigranţi şi alţi spectatori aparţinând mai multor naţii venetice. După fiecare reprezentaţie foaierul sălii de teatru a fost invadat de spectatori, iar actorii au fost asaltaţi cu întrebări, felicitări, flori şi cu aparatele de filmat şi fotografiat. Pentru o oră şi douăzeci de minute, publicul românesc s-a simţit acasă pe plaiurile natale, iar cel provenit din celelalte naţii au descoperit cu plăcere, frumuseţea şi profunzimea spiritualităţii romaneşti. (...).
DEBIS DIVERS—La doi pași GEOAGIU BĂI
Aici poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; găseşti toate produsele tale preferate
într-un singur loc.
Pagina 12
COLȚ DE SPIRITUALITATE Cine va rămâne statornic până la sfârșit, acela se va mântui! “De fiecare dată când suportăm neliniști și necazuri, acestea constituie pentru noi un avertisment și, în același timp, un mijloc pentru a ne corecta. Nici Scriptura nu ne promite pace, siguranță și liniște; ba chiar Evanghe-lia nu ne ascunde necazurile, neliniștile și scandalurile. Însă asigură că cine va rămâne statornic până la sfârșit acela va fi mântuit (Mt 10,22). De la primul om nu am avut nici un bine, ba chiar am moștenit moartea și blestemul, de care Cristos trebuia să ne elibereze. De aceea, să nu ne plângem și să nu murmurăm, fraților. Ne pune în gardă și Apostolul, spunând: Unii dintre ei au murmurat și au fost nimiciți de șerpi (cf. 1Cor 10,10). Fraților, ce fel de suferințe noi și neo-biș-nuite îndură neamul omenesc în timpurile noastre, pe care să nu le fi îndurat părinții noștri? Putem noi afirma că îndurăm așa de mult și atâtea necazuri pe care ei au trebuit să le îndure? și totuși, vei găsi oameni care se plâng de timpurile lor, convinși că numai timpu-rile trecute au fost frumoase. Dar să fim siguri că, dacă aceștia ar putea să ajungă în perioada strămoșilor, tot s-ar plânge. Dacă tu consideri bune acele timpuri care au fost, este tocmai pentru că acele timpuri nu sunt ale tale. Din moment ce ești liber de blestem, din moment ce ai deja credință în Fiul lui Dumnezeu, din moment ce deja ai fost inițiat și instruit în Sfintele Scripturi, nu văd cum poți să mai gâ-
Eclipsă Era atâta durere în mine, încât mi se părea că viaţa mea întreagă e doar nisip, spălat de valurile mării... Într-o zi, valurile se vor opri uimite, căutând nisipul.
VĂ INVITĂ LA O CĂLĂTORIE CULINARĂ INTERNAȚIONALĂ DE EXCEPȚIE, ÎN CARE SE ÎMPLETESC GUSTURILE ȘI ESENȚELE BUCĂTĂRIILOR DE PE TOATE CONTINENTELE ȘI PENTRU TOATE GUSTURILE. COMENZI ȘI REZERVĂRI: tel. 0254244188 , 0747575364, 0760817377
ndești că Adam a avut parte de timpuri mai bune. și părinții tăi au purtat moștenirea lui Adam. Chiar lui Adam i s-a spus: În sudoarea feței tale vei mânca pâinea și vei munci pământul din care ai fost luat; spini și mărăcini îți va produce (cf. Gen 3,19.18). Iată ce a meritat, ce a primit, iată ce i-a impus judecata cea dreaptă a lui Dumnezeu. Deci pentru ce mai crezi că timpurile trecute au fost mai bune decât ale tale? Ia bine aminte că de la primul Adam și până la omul de astăzi nu se întâlnește altceva decât muncă, sudoare, spini și mărăcini. Oare a venit potopul asupra noastră? Au venit asupra noastră timpuri așa de grele de foamete și de războaie, ca odinioară, așa încât să justifice plân-gerea noastră împotriva lui Dumnezeu din cauza timpu-lui prezent? Gândiți-vă, deci, ce fel de timpuri erau acelea. Auzind sau citind istoria acelor fapte, oare nu am rămas îngro-ziți? De aceea, avem mai curând motiv să ne bucurăm decât să ne plângem de timpurile noastre”. Textul este luat din Predicile sfântului Augustin, episcop (Pred. Caillau-Saint-Yves 2, 92: PLS 2, 441-442)
Durere Privesc umbra sufletului tău în faţa căreia dansează stele căzute din univers... Bonsaiul singuratic crescut pe latura-i vestică, mistic încearcă s-alunge eclipsa dinăuntru. Dar... lumina pare o utopie născută din speranţă
APROZARUL DIN CENTRUL VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM !
... Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi, astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti... Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală... (Octavian GOGA, 1916)
FIUL RISIPITOR LA BĂTRÂNEȚE
Mercenar, cu aleşii naţiunii de gât, în parlament cu o armă în mână – un dans-îmbrăţişare-abandon. Rebel. Rebel
Ionuţ Copil: „Umbre”; „Lumini”
Peisajul cât ar fi de frumos aranjat în forme uneori trebuie completat cu intrinsecul unei răsuciri de limbaj pe care firescul îl aduce într-un plan deloc comod şi deloc subtil, adăugat realului beteag de banal. Când te pui de spui: „( … ) Azi noapte visam să fiu mercenar/ să îmi împuşc sufletul în cap/ să îi scot ochii să nu mai vadă lumina/ să îi sparg timpanele să nu mai audă cântecul vieţii”, atunci înseamnă că ai ales să laşi aşa-zisa normalitate în slab-duhul ei, şi să-ţi faci de cap dacă nu pe acoperişul vreunei lumi, măcar pe mansarda ta proprie. Eu zic că eşti anarhist dimpreună cu naţionalist, şi planetar eşti; Ionuţ Copil, te arunci în grozăvia timpului tău, fără menajamente: „… azi noapte visam să fiu mercenar/ să mor cu aleşii naţiunii de gât/ să intru în parlament cu o armă în mână/ şi calm, pe rând să îi împuşc în cap ( … )”. Ironia face casă bună cu implacabilul, Într-un fel de apocaliptic în care chiar nimic nu mai stă în rădăcini, sare din înţeles undeva într-o pană de real vecină cu coma: „Au obosit şi frunzele/ să tot transforme lumina în pământ/ să croşeteze raze în spirale ARN/ le doare la bască/ de jobul la firma copac/ şi dansează cu vântul/ un dansîmbrăţişare-abandon/ cu orgasm în somnulmoarte/ dar de fapt şi pe copac/ îl doare la bască/ îşi trimite frunzele în şomaj/ şi pleacă în concediu/ Moartea asta pe bune a frunzelor/ sau Adormirea copacului/ … e tare frumoasă ( … ).” Chiar că nu ştiu de ce oare nu mă miră ducerea într-o irosire atent planificat ă , a lumescului care de regulă e omagiat pe nişte piedestale care mai de care mai înzorzonate: „Parfumul aspru september/ şi curcubeul de octomberfest/ … Se duce lumea la culcare/ sub plapuma moale albă/ şi ca o palidă imitaţie-revantă/ omul se desfată fiind/ relaxat şi bun în luna-trecere.” Să trebuiască lumea aşezată în calendare, sau calendarul e atât de defect încât inutil e prea puţin spus…; iar liniştea omului să fie doar iluzia dinaintea începerii vreunui alt drum poate mai rostuit decât toate căile bătătorite până la o anume noimă… Trebuia să existe desigur şi în poezia de dragoste doza karmică de charm deloc convenţional, doar că legată de instrumentul care târâşgrăpiş ne înghite acea cândva mult mai falnică, naturală existenţă. Dacă nu aş fi dat pe undeva de o stare de gen, cu siguranţă i-aş fi reproşat-o poetului. Iată: „Zeiţele nu au profil de feisbuc/ aşa credeam şi eu până tentaţia/ a început să-mi zâmbească din monitor/ brunetă mignonă/ cu sânge de foc/ iluzie creolă/ vis de noroc/ … /… şi totuşi, acel trup/ posedat de o zeiţă mă face să vorbesc singur/ să muşc din tastatură/ să fiu delikat şi idiot/ să-mbrac în tăcere dorinţa de moarte/ de reGăsire într-o zeiţă/ ce doarme sub stratul de fard”. Iar dacă e să-i dau dreptate până la capăt lui brusc am încetat să mai fiu Ionuţ Copil în demersul său poetic, atunci cel centrul universului mai potrivit e să o fac cu versurile care nu pot moartea a devenit o poveste scăpa necitate: „( … ) pentru că Prietene, frunzede adormit copiii le nu cad în cer/ ele se înalţă spre Pământ/ asta ca o trusă de prim ajutor e Taina toamnei/ … mereu e un început deghila care apelezi zat în moarte/ ţi-o spun eu prietene/ eu cel născând se scufundă Titanicul cut toamna.” Cu atât mai mult cu cât sunt, de viața e un asasin plătit Nichita asemenea, născut toamna, aş zice, prietene, că îți amintești cât de mult te-am iubit? BIANCA DAN aşa este ! Daniel Marian
Poți Tu să mă tămădui? Dar eu îți cer tot alte mărunte mărunțișuri,argint de-ar fi încalte, sau ce să strângă spicul la zodia-n ispravă; cu-ntredeschise buze sorb crinului otravă. Picola Tu poți să mă tămădui, chiar vătămat cum sînt, de mine prins în lațul vânatului de vânt. sculttura De ce a irosire zvârli diamante-n troacă? Artist plastic Nu vezi că gust de roșcovi lumina mi-o dezbracă? amator. Născut la De toamnă chiar și sârmei înmuguresc lăstunii, 10 septembrie așa precum cucutei ascunsul sfârc al lunii; 1944 la Hunedoași tată sunt și fiu-mi, mințit și cel ce minte, ra, România. Poperversei haimanale, mai poți să-i fii Părinte? et, publicist, eseRăspunde-mi cu Niagara ce tunetul și-l zburdă ist, autor a 46 de cărţi. Membru al Uniunii Scri- tămăduind chemării urechea-mi demult surdă! itorilor din România, filiala Alba Iulia- Hunedoara. Triplu academician onorific în DAR CHIPUL? ţară şi în Italia.şi Italia. A început să sculpteze încă din fra- Cu totu-al meu nici trupul? Hoțească-i socoteala! gedă copilărie, la început flu- Cum, inima pretinde din scrisul meu cerneala? iere, jucării, miniaturi, ca mai Și-apoi, precum un vameș, din toaca ei, că focul apoi să se dedice lucrărilor cu mi l-a furat din ceruri? Cu împrumut chiar tocul, rezonanţe istorice. Lemnul ce parte e din mine ca dorul din talangă, preferat este acccia robinia. n-ar fi al meu că lemnul un altui tei fu creangă. Eugen Evu, este cu precădere Nici foc, nici aer, apă și nici măcar chiar glodul un modelator frământ al mâinii Tale? Nici către Tine - podul? al lemnului, Dar dacă toate-s zestre, nu-i alta socoteala? un colecţionar Vrăjind cu creta cercul eu îți descânt spirala; de forme fan- din toate ale Tale, Te-adun cum pot - grădină! tasmagorice şi De eu nu Ți-aș fi umbra, cum poți să fii Lumină? imaginative ale acestuia, Dumitru Ichim Kitchener, Ontario care le caută cu multă migală şi le prelucrează cu multă pricepere. Sculptează în special în lemn Doamne de esenţă nobilă, cu cuţitul, Nu ne lăsa fricii urii lor dalta şi chiar cu toporul, scuDe Noi Înşine adu-Ne aminte lele alese depinzând de tăria Şi dă fiecăruia ceea ce esenţei lemnoase. Deseori luÎn ascuns au lucrat crează şi în metal, cu precădeAmen ! re aramă sau bronz turnat. A expus (şi apoi dăruit) lucrările (Eugen Evu, 6 sept. 2013) sub forma unor mini-expoziţii organizate la lansările personale de carte, la seri de poezie, viața e un asasin plătit, Nichita cenacluri, saloane de brusc am încetat să mă întreb carte sau la de ce zboară păsările întruniri cu de ce se prăbușesc avioanele oameni de într-un moment în care litere şi artă. toate semafoarele arată roșu Deţine nuși iubirea e doar o stare de alertă meroase trosau un subiect tabu cu doi oameni fee şi premii în ipostaze șocante interne şi incare trăiesc unul în celălalt ternaţionale. separându-se doar cât să iubească.
Ruga cu pumnii strânşi
George Roca Simeza Agero Stuttgart
Pagina 13
VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL
VORBA DE SPORT DORIN STROIA
FOTBAL - ANALIZA ETAPEI N r 1
Gazde CNS Cetate Deva
2
Oaspeți
senior
junior
CSM Dacia Orăștie
2-1
4-0
Victoria Călan
Gloria Geoagiu
2-2
8-2
3
Aurul Certej
CS Vulcan
1-0
6-2
4
Metalul Criscior
CFR Simeria
4-0
5-4
5
Minerul Uricani
Retezatul Hațeg
1-3
3-0
6
CS Inter Petrila
Jiul Petroșani
1-3
5-1
7
Hercules Lupeni
CSA Aurul Brad
1-0
0-3
8
Șoimul Băița
”U”Petroșani
1-1
0-1
tează și el de două ori, am controlat în permanență mijlocul terenului am fost tot pe ei, dar Dacia Orăștie pierde 3 atâta s-a putut. În apărare am jucat slab, linia de fundași aspuncte prețioase la tăzi a fost cam nesigură în câteDeva . rânduri. Am mai avut încă 3 Pe un stadion cu aprox.400 va faze clare de penalty neacordate de spectatori echipa gazdă CNS de arbitru” Cetate Deva conducea la pauză cu 1-0, prin golul înscris în minutul 15 de Olariu. Dacia dă semne de revenire în min 55 Etapa viitoare 14.09.2013 când egalează prin Băieșu, dar Gloria Geoagiu-Aurul Certej Deva mai înscrie o dată prin Lă- CSM Dacia Orăștie-Victoria Călan cătuș cu 10 minute înainte final. ”Echipa care și-a dorit mai mult CSA Aurul Brad-CNS Cetate Deva victoria a câștigat”-spunea an”U” Petroșani -Hercules Lupeni trenorul gazdelor prof. Marius CFR Simeria-Șoimul Băița Sârbu la finalul meciului. Retezatul HațegMetalul Crișcior Gloria Geoagiu, la pri- Jiul Petroșani-Minerul Uricani mul punct după 3 etape. CS Vulcan-CS Inter Petrila LIGA a V-a, etapa a II-a. Rezultate înregistrate duminică 08.09.2013: Zarandul Crișcior-Key Systemsro Ribița 0-0 Berianul Beriu –Minerul Teliuc 4-1 Mureșul Pricaz-Mureșul Brănișca 4-2 Santos Boz-Ponorul Vața 2-1 Unirea Vețel-Victoria Dobra Echipa coordonată de Lucian 8-1. Chira s-a deplasat la Victoria Etapa viitoare: 15.09.2013 Călan unde cinci minute au desVictoria Dobra- Zarandul părțit-o de prima victorie în Crișcior acest sezon. Au fost conduși la Ponorul Vața-Unirea Vețel pauză cu 1-0, au revenit în par- Mureșul Brănișca-Santos Boz tea a doua a meciului, prin două Minerul Teliuc- Mureșul Pricaz goluri înscrise în 10 minute, din Key Systemsro Ribița-Berianul două lovituri de la 11 m tranBeriu sformate de Pîrvu. Gazdele restabilesc egalitatea în min.85 CUPA ROMÂNIEI la obținând al doilea punct în FOTBAL acest sezon. Miercuri 11.09.2013 ora 16.30, Președintele clubului Gloria stadion Pricaz. Geoagiu ne spunea după meci Mureșul Pricaz-Gloria Geoagiu. ”Parcă s-a repetat prima repriză din meciul cu Deva, când am primit gol dintr-o fază de nimic, Un turneu de fotbal amatori pe teren redus, noi am dominat în mare parte jocul în special în repriza a IIa. Am ratat la finalizare prin organizat săptămâinile acestea Boby care scapă în câteva rân- de Baza sportivă PLAY SPORT duri singur cu portarul. Buda din Orăștie se desfășoară în zoraRezultate în etapa a 3-a din liga a IV-a.
„VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL”
Sportiv ……………………………… Sportul practicat……………………… Pagina 22
Sportivii prezentați în numerele precedente: PIPER Adrian Ovidiu - Culturism 9 p. ȚÎRVULOIU Vasile—Atletism 9 p. TRIF Liliana – Hanbal 5 p. CĂTANĂ Pavel – Fotbal 4 p. NOJA Raul Alexandru - Fotbal 3 p. CLONŢA Sorin – Box 1 p. NEAGOI Iureca Nastica - Canotaj 0 p. HRIȚCU Răzvan —Karate 0 p. HRIȚCU Bogdan—Karate 0 p. HRIŢCU Ionel - Karate 0 p. VLAD Alexandru - Fotbal 0 p. Singurii cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI !.
ANDRADA CĂRĂBAN – TENIS DE CÂMP Născută: 17.06.1998 în Orăștie, elevă în clasa a IX-a Colegiul Național ,,Aurel Vlaicu” Orăștie. Practică tenisul de câmp de la vârsta de 7 ani. După 2 ani talentul și ambiția ei o propulsează în competiții. Se legitimează la cluburi precum CSM Deva, Artemis Orăștie și se antrenează la Hunedoara cu prof. Viorel Crăciunescu. Debutează la 9 ani la concursul ,,Cupa MICILOR AȘI” Câmpia Turzii 2007- locul III. În 2008 se clasează pe locul 7 în clasamentul Federației Române de Tenis la categoria 8-10 ani, trece la categ.10-12 ani în 2009 clasându-se în primele 20 de jucătoare pe țară. Participă la Campionatul Național de tenis de câmp în fiecare an. Cupe, competiții nenumărate, s-au adunat în palmaresul și cartea de vizită a sportivei. Din cele peste 100 de trofee și diplome adunate în decurs de 6 ani, participând la turnee cuprinse în calendarul Federației Române de Tenis la simplu și dublu cu partenere de la cluburi, am selectat o parte din ele. Cupa TRANSILVANIA Alba Iulia-2007-locul I, 2010- II, 2011-III; Cupa MUHLBACH-Sebeș-Arini 2007 locul I și 2008 locul II; CUPA CASA ANA – Alba Iulia-2008 locul I; Festivalul Toamna Cugereană-2008-locul I; Cupa CONSTRUCTORUL Hunedoara-2008-locul I; Cupa Municipiului Câmpia Turzii 2008-locul I simplu și II la dublu cu Fodoc C.(TE- SUNAlba); Trofeul ”NATIV-SEN”-Sibiu 2008- locul III; Cupa de Vară la Hunedoara 2008-locul I; Cupa SPERANȚELOR- Alba Iulia 2009-locul I; Cupa de Toamnă Hunedoara 2009-locul I; Cupa Municipiului Hunedoara 2009-locul I; Cupa AGGRESSIONE-Alba Iulia 2009-locul II la dublu cu Bulgaru M(TE-SUN-Alba); Trofeul ”PROGES-CELTIC” Oradea 2009locul II simplu și III la dublu cu Popa Selina(Cluj); Cupa Consiliului Județean Alba -2009 locul II și 2011- III ; Cupa Constructorul Alba Iulia 2009 –locul III; Cupa GIORGIO SENIOR Alba Iulia 2009 locul III la simplu și dublu; Cupa MOVA Alba Iulia 2008 locul II și 2009 locul I; Cupa ALEXANDRA Alba Iulia 2009 locul III; Cupa MARII UNIRI Alba Iulia 2009 locul II Trofeul ÎNGHEȚATA LAZĂR 2008-locul III, 2009 locul I, 2010 locul III; Competiția Masterul Ardealului Deva 2009 locul III; Cupa TOBIMAR Alba Iulia 2008 și 2010 locul II, 2009 locul I la dublu cu Bulgaru Miriam(Alba ); Memorialul ”GAVRILĂ VAIDA” Câmpia Turzi 2010 locul II; Trofeul CAVELLA Oradea 2010- locul III; Cupa Orașului Ștei 2010 locul I; Cupa FRUTTI-FRESH-IRIS 2010 Ștei locul III; Cupa UPCCSM Timișoara 2010 locul I; Cupa DIVERTA Cluj- Napoca 2010 locul II; Cupa NCN Cluj-Napoca 2010 locul II; Cupa GALA Deva 2010 locul II; Trofeul ”ANDREI PAVEL” Arad 2010- locul III; Cupa CSO Cugir 2012 locul I; Cupa Consiliului Județean Brașov 2011-locul IV la simplu și locul I la dublu făcând pereche cu Petreanu Smaranda; Cupa GIROC Timișoara 2011 locul III la simplu și Locul I la dublu cu Andreea Cula(Craiova); Turneul ”FAMILY CUP” Hunedoara 2012 Divizia A- locul I. Lipsa sponsorilor, a sprijinului local și județean o împiedică să participe în 2013 la Campionatul Național din București precum și concursul de la Ploiești. Ada- cum este poreclită pe teren este distinsă cu titlul de cel mai bun sportiv în competiția ”7 pentru Orăștie”, eveniment de recunoaștere și omagiere a elitelor locale în 2011. În prezent antrenează copii cu vârste cuprinse între 5-12 ani pe terenul de tenis din Parcul Orașului.
na târgului. Participă 12 echipe împărțite în 3 grupe, jucători 5+1 în teren , cu obligația de a avea în permanență în teren maxim 2 jucători legitimați la cluburi din liga a V-a sau a IV-a. Competiția este dotată cu premii în bani. Primele 2 echipe din grupe și alte două stabilite prin baraj merg în optimi de finală, semifinale și finala. Grupa I : Șoimii Orăștiei-OLAS STAR 3-13; Vlaicu – Pricaz 6-11; Șoimii Orăștiei- Pricaz 8-2; Vlaicu-OLDS STARS 1-11:
Grupa II : DREAM TEAM –BUFFON TEAM 0-18: Viitorul Geoagiu- Mercurean 3-8; BUFFON TEAM- Mercurean 1-4; BUFFON TEAM-Viitorul Geoagiu 11-6 Grupa III: Orăștioara-FC. Pricaz 6-4; FC. ALASKA-Romos 3-9; FC. ALASKA-FC. Pricaz 5-4; Romos- Orăștioara 5-4 (4-4 în timp regulamentar)
BERBEC: Probabilitatea unei capcane amoroase în care sigur veţi cădea va fi posibilă doar dacă vă abandonaţi principiile. Relaţiile amoroase din ultima vreme par să nu fie chiar ceea ce aşteptaţi dumneavoastră. Cine ştie? Poate aşa vă găsiţi partenerul mult căutat. TAUR: Nu vă subestimaţi forţele, deoarece veţi avea nevoie de multă energie pentru a depăşi problemele dificile din această perioadă. Nu ocoliţi sprijinul prietenilor sau al familiei, treceţi peste orgolii şi discrete antipatii şi apelaţi la oricine vă poate da o mână de ajutor dezinteresat. GEMENI: Înarmaţi-vă cu răbdare şi tact pentru că veţi avea de înfruntat clipe grele în mediul profesional şi nu vă veţi mai găsi liniştea decât acasă. Se pare că probleme stresante de la serviciu sunt doar pentru a căuta cu disperare un ţap ispăşitor. Nu le faceţi pe plac, înfruntaţi-i cu umor şi înţelepciune. RAC: Urmează o perioadă bună pentru afaceri şi cariera, când trebuie să luaţi taurul de coarne şi să vă implicaţi cu iniţiative cât mai realiste. Probabil veţi primi o sumă importantă de bani, mai mult decât aţi fi putut spera. LEU: Se pare că veţi avea câteva realizări profesionale de excepţie. Roadele eforturilor dumnea-
HOROSCOP voastră vor fi răsplătite curând. Spre sfârşitul intervalului acestei săptămâni se pot ivi conflicte cu partenerul de viaţă, din motive minore. O întâlnire plăcută vă aşteaptă în weekend. FECIOARA: În această săptămână vi se va îndeplini o dorinţă legată de sentimente sau de situaţia materială. Oricare ar fi adevărul, înarmaţi-vă cu răbdare, pentru că mai devreme sau mai târziu, soarta vă va face dreptate. Debordaţi de optimism şi aveţi o privire realistă asupra vieţii. BALANŢA: Sănătatea vă atenţionează că aveţi o sensibilitate meteo accentuată. Atenţie la capriciile vremii cu influenţa directă asupra circulaţiei şi reumatismului. În weekend, primiţi o veste bună de departe, ce confirmă multe aşteptări. SCORPION: Vitalitatea şi fantezia sunt elementele ce vă vor conduce spre reuşite apreciabile. Pe fondul unui psihic uneori traumatizat de probleme veţi duce la bun sfârşit ceea ce nici dumneavoastră nu mai speraţi. Divergentele profesionale vor fi de data aceasta constructive şi vor avea consecinţe materiale consistente. SAGETATOR: Înţelepciune şi noroc, iată o com-
dezice de numele său, raiul pe pământ, frumuScrisă de LadyBug Valentina sețea naturii netulburate, dar realitatea stă cu totul altfel, Pentru că sunt o pasionată a fil- este paradoxal ceea ce se întâmplă melor horror, m-am gândit să vă acolo defapt. Ceea ce se dorea a fi sugerez și vouă unul care pe mine un weekend plăcut, o amintire de personal m-a șocat pe lângă faptul neuitat de povestit nepoților peste că mi-a ridicat părul în cap. mulți ani, se transformă în cel mai Deși începutul dă impresia unei rău lucru cu putință pentru relația povești cuminți de dragoste tan- a doi îndrăgostiți care hotărăsc să dră, tensiunile ce se instalează în- viziteze acele locuri. că de la primele acorduri muzicaLa Eden Lake se pare că umale, frumusețea care este acoperită nitatea nu mai există. Un grup de parcă de o mantie de umbre, sânge tineri rebeli, sadici și încăpățânați și fum scot în relief genul real al par a nu cunoaște nimic sfânt. Nefilmului. șansa face ca Steve (Michael FasAparent,”Eden Lake” nu se sbender care mai poate fi urmărit
Cronică de film Eden Lake
binaţie destul de rară, de care trebuie să profitaţi din plin. Ocaziile cele mai fructuoase vor veni din sfera profesională sau din cea sentimentală. Oricare ar fi oportunităţile, pregătiţi-vă să aveţi iniţiativa. La finele săptămânii vă aşteaptă o surpriză plăcută. CAPRICORN: Săptămâna începe cu peripeţii şi emoţii, mai ales de ordin financiar, deşi această perioadă este caracterizată de calm şi linişte sufletească. Sunteţi imperturbabil şi nimic din ceea ce se întâmplă în jur nu vă afectează. VĂRSĂTOR: În această perioadă, nimic nu pare să vă impresioneze prea tare. Se pare că veţi avea un succes deosebit în mediul profesional şi eforturile din ultima vreme vă vor fi răsplătite. Joi sau vineri bugetul se va înzdrăveni destul de mult şi veţi achita câteva datorii. PEŞTI: .Tendinţa de a vă complica singur existenţa poate fi pusă pe seama monotoniei existenţiale care vă copleşeşte. Poate un pic de realism vă va trezi din plictiseală. La orizont însă se iveşte o aventură amoroasă şi plină de învăţăminte. Nu sunteţi niciodată expert în dragoste, nu-i aşa? Totul este să învăţaţi de la alţii şi nu pe pielea dumneavoastră! CASANDRA
în ”Shame” 2011 și în ”Inglorius Bastards” 2009) și iubita sa Jenny (Kelly Reilly din ”Sherlock Holms” 2009, ”Sherlock Holms: Jocul Umbrelor”2011 dar și din ”Flight” 2012) o simpatică educatoare, să le iasă în cale acestor tineri puși pe harță. Când, deranjați de limbaj, gălăgie și hărțuiți, cei doi îndrăgostiți entuziasmați de mica lor vacanță intimă, încearcă să discute cu puștii agasanți, rotițele se pun în mișcare și răul este dezlănțuit. Tot ceea ce îmi mai rămâne de spus este că veți fi martorii unor cruzimi, atrocități și fără îndoială veți fi revoltați după ce filmul se va încheia. Deznodământul vă
las pe voi să îl descoperiți și să trageți concluziile. Regia și scenariul aparțin lui James Watkins cel care a regizat și ”The Woman in Black” din 2012. De coloana sonoră s-a ocupat compozitorul englez David Julyan. Dacă am reușit să vă fac măcar un pic curioși (deși cred că sunteți mai puțini cei care agreați genul horror), eu vă urez: VIZIONARE PLĂCUTĂ! Eden Lake 2008 – IMDB: 6.9 http://scrieliber.ro/
CASETA REDACȚIONALĂ
Virgil-Liviu Sabău Ionuț Copil
Fondator, redactor șef:
Redactor sport: Dorin Stroia
Dan Orghici
Corectori:
Redactori:
Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău
Adriana Chira Silvia Beldiman Eugen Evu Vic Virgil Bălan
Colaboratori permanenți: Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu Daniel Marian
Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Vic Virgil Bălan
Foto-reporter: Călin Jorza ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 APARE SUB EGIDA ASOCIAȚIEI de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”
Pagina 23
D’ale lui Virgil
BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT
Asta-i viaţa !
Dorinţă
Din căpitan şi lup de mare, cuprinde: Că asta-i viaţa, ce să-i faci ! Unchi, mătuşi, chiar şi bunici, 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 A ajuns – destin sau întâmplare – Rude am de toate, dar cu zgură, Cârmaci… Mi-aş dori să am aici 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de Şi un verişor… PRIMAR ! mini-fotbal, Derută 1 teren de badminton, După ce-a terminat moşu’ Spre culmile bazine de înot pentru Povestea cu Împăratu’ Roşu, adultii și copii, capitalismului… autohton Nepotul l-a întrebat pe un ton trist: patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu „Împăratu’ Roşu a fost… comunist ?” terasă, În ritmu-acesta, dragii mei, locuri de cazare, vestiare Benzina o vom lua la spray, Unui băgător de vină și birouri. Iar carnea – oare carne-am zis ? „Aici nu-i bine, aici mai trebuie un pic, Da, pentru carne ne va trebui permis ! Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309 Aici e prea puţin, aici, prea mult !” Se crede priceput şi se dă cult Talente ascunse ale Dar, toată viaţa n-a făcut nimic !
parlamentarilor
Unui fost şi actual
Artă & kitsch de la trotuar şi bloc, până la blog !
Nu doar hârtia, şi pereţii au învăţat să suporte orice Internetul, o cale mai evoluată de exprimare Ecran al civilizaţiei moderne sau doar indice al refulării... ...Mai bine subconştientul, în locul creierilor împrăştiaţi pe beton !
Cultura populară, dintâia condiţii a libertăţii
Ne-am obişnuit ca atunci când facem referire la cultura populară, să ne gândim la arhicunosctele costume tradiţionale, ceea ce nu corespunde întru totul adevărului. Deoarece cultura populară este liberă ! E adeărat că a avut întotdeauna modele ori chiar şabloane, însă nu a fost vorba niciodată de reguli impuse, ci doar despre efectiva creaţie a unor necunoscuţi. Decoraţiunile, versurile, cântecele populare seamănă între ele şi au o linie comună unei zone, doar pentru că artiştii populari s-au influenţat reciproc, pentru că s-au inspirat din aceeaşi realitate înconjurătoare. Iar ceea ce se întâmplă astăzi cu grafferii, hip-hoperii şi dansatorii străzii, nu este decât continuarea culturii populare de mii de ani ! Este vorba despre o generaţie care încearcă să-şi legitimeze existenţa întrun cartier fără tradiţii, iar kitsch-ul este deja semnul de recunoaştere, autoconsacrat, pentru acest gen de artă
str. Unirii, nr. 130
Nici în trecut, nici în prezent Nu ai avut ruşine şi nici frică, Fiindcă eşti un excelent … Hopa-Mitică…
De ei se spun într-una, vrute şi nevrute, Ba că ar avea talente, de mulţime neştiute, Ca un făcut, ne cântă toţi, la unison, Din acest instrument… trombon !
contemporană. Aceasta, după ce toate legile tradiţionale au fost în mare parte desfiinţate de urbanismul care ne-a invadat viaţa şi implicit conştiinţa. După ce, în ultimii ani, viaţa omului contemporan s-a desfăşurat, vrând-nevrând, undeva între betoane şi pixelii tehnologiei, ne-a mai rămas doar să facem deosebirea între producţia de serie şi adevărata creaţie, în exprimarea liberă a sufletului. De altfel, nu este nimic nou în actuala „spargere” a tiparelor. Trebuie doar să ne amintim despre ceea ce am învăţat în şcoală, la orele de literatură, când se pomenea la un moment dat, ce-i drept mai în treacăt, despre curentul literar dadaist… Daniel MARIAN
Talon de publicitate gratuită NUMELE…………………………………… ADRESA…………………………………… Text………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… …………………………………………….. ……………………………………………… ……………………………………………..